Ministerul Educaţiei ,Culturii si Cercetarii al Republicii Moldova

Universitatea Tehnica a Moldovei

Departamentul Informatica si Ingineria Sistemelor

RAPORT
Lucrarea de laborator nr.6
la CE

A efectuat:
st. gr. AI-181 Miron I.

A verificat: Ceauș V.
Chișinău – 2020
 L U C R A R E A D E L A B O R A T O R Nr.6
Tema: CERCETAREA AMPLIFICATORULUI DE PUTERE IN
CONTRATIMP PE BAZA PROGRAMULUI MULTISIM 10.1
Competenţe vizate de lucrare:
Competenţe specifice: a) citirea circuitelor cu dispozitive electronice
din echipamentele de automatizări; b) interpretarea parametrilor şi
caracteristicilor circuitelor date.
Competenţe derivate:
Cd1 – să studiam principiul de funcţionare a amplificatorului de
putere în contratimp fără transformatoare pe baza programului Multisim 10
Cd2 – să se ridice tensiuni şi curenţi şi să traseze caracteristicile
dependenţelor Uieș = f (Uin); Pieș = f (Uin); Po = f (Uin); Pc = f (Uin); η = f
(Uin); Uieș = f (F).
Cd3 – să se ridice şi să traseze formele de undă de la intrarea - ieşirea
amplificatorului;
Cd4 – să determine parametrii de bază;
Cd5 – să interpreteze rezultatele obţinute.
În figura 1 este reprezentată schema de cercetare.

Figura 1 – Schema de cercetare a amplificatorului de putere în contratimp

DESFĂŞURAREA LUCRĂRII:
 1 Trecem la ridicarea datelor pentru trasarea caracteristicilor
amplitudinilor;
1.1 Accesam programul „Multisim 10.1”, deschidem fisierul
„amp_putere_01.ewb”, pe ecran apare circuitul din figura 2.
XMM3

Ec

XSC1
R1
VT1 Ext T rig
+ XMM2
_
A B
+ _ + _

D1 R3

C2
S1
D2
(W)
XFG1 R4 S2

C1
VT2

XMM1 R5 R14
R2

1Ω 2Ω 4Ω 6Ω 8Ω 10Ω 16Ω 20Ω 25Ω 30Ω

Figura 2 – Circuitul amplificatorului de putere în contratimp

În circuit sunt utilizate:
 XFG1 – în calitate de generator de semnale pentru aplicarea
tensiunii Uin;
 XMM1 – voltmetru pentru măsurarea tensiunii de intrare – Uin;
 XMM2 – voltmetru, pentru măsurarea tensiunii de ieşire – Uieş;
 XMM3 – miliampermetru pentru măsurarea curentului de consum
–I0 ;
 XSC1 – osciloscop pentru ridicarea formelor de undă de la
intrarea şi ieşirea amplificatorului.
1.1.1
includem generatorul de intrare XFG1 și osciloscopul XSC, stabilim,
pentru regimul clasa AB (comutatorul S1 decuplat), valoarea Rs.opt.. Pentru
aceasta e necesar ca de la generator să se aplice un semnal sinusoidal cu
frecvența de 1 kHz și o tensiune de 5V, apoi cu comutatorul S2, se stabilesc
pe rând rezistoarele de la R5 … R14 și de fiecare dată se vizualizează
formele de undă de la ieșirea amplificatorului, Rs.opt va fi în cazul după care
începe distorsionarea semnalului de ieșire.

Fig. 3. Formele de unde după care începe distorsionarea semnalului de ieșire (R = 8 Ω).

1.1.2 Ridicam și trasarea caracteristicilor amplificatorului de putere

pentru regimurile clasa AB și B, adică Uieș = f (Uin); Pieș = f (Uin); Po = f
(Uin); Pc = f (Uin); η = f (Uin). Pentru aceasta se stabilește starea inițială a
circuitului pentru regimul clasa AB, conform tabelului 1, se schimbă
amplitudinea semnalului de la generator Ug și de fiecare dată se ridică Uin și
Uieș de pe măsurătoarele XMM1, XMM2 corespunzător și curentul de
consum Io de pe multimetrul XMM3. Apoi se stabilește regimul clasa
B și se repetă experiența.
Tabelul 1 – Rezultatele pentru caracteristicile amplitudinilor
Clasa AB, Fg = 1kHz, (S1 decuplat), Rs.opt =8
Ug,V 0 1,0 2,0 2,5 3,0 3,5 4,0 4,5 5,0 5,5
Uin,V 0 0.7 1.408 1.76 2.12 2.48 2.821 3.18 3.533 3.89

Uieș,V 0 0.679 1.34 1.7 2.041 2.39 2.716 3.03 3.33 3.54
Io, A 0 0.02 0.043 0.057 0.075 0.1 0.122 0.15 0.168 0.172

Pieș, 0 0.057 0.214 0.36 0.52 0.71 0.92 1.14 1.38 1.56
W 8 1 2
Po,W 0 0.24 0.492 0.68 0.9 1.2 1.48 1.8 1.95 2.064
4 8 6
Pc,W 0 0.182 0.258 0.32 0.38 0.49 0.56 0.66 0.67 0.504
2 3 8 4
η, % 0 24.08 47.56 52.7 57.7 59.1 61.8 63.3 65.5 72.67
3 6 2 4
Clasa B, Fg = 1kHz, (S1 cuplat), Rs.opt = 8Ω
Ug,V 0 0,5 1,0 1,5 2,0 3,0 4,0 5,0 6,0 7,0
Uin,V 0 0.353 0.705 1.06 1.41 2.12 2.82 3.53 4.24 4.95
0 5 2 8 7 4
Uieș,V 0 0.016 0.182 0.48 0.80 1.47 2.15 2.84 3.53 4.168
2 8 8 8 2 2
Io, A 0 0.000 0.013 0.03 0.05 0.10 0.14 0.19 0.24 0.277
3 4 7 3 9 6 3 8
Pieș, 0 0.000 0.004 0.02 0.08 0.27 0.58 1.00 1.55 2.171
W 3 1 9 1 3 2 9 9
Po,W 0 0.003 0.156 0.40 0.68 1.23 1.78 2.35 2.91 3.333
6 8 4 6 8 2 6 6
Pc,W 0 0.003 0.151 0.37 0.60 0.96 1.20 1.34 1.35 1.162
3 9 9 3 3 6 3 4 6
η, % 0 8.33 2.62 7.10 11.8 22.0 32.5 42.8 53.4 65.12
4 8 5 9 6 4

unde: Pieș - puterea de ieșire a amplificatorului;

Po – puterea de consum de la sursa de alimentare;
Pc – puterea de disipație pe colectoarele tranzistoarelor;
η – randamentul amplificatorului.
U 2ieș Pie ș
Pieș= ; Po =Ec ∙ I o ; Pc =Po −Pieș ; η= ∙100 % .
Rs Po

U 2ieș 0.6792 0.461041

Pieș= = = 8
= 0.057 [W];
Rs 8

Po =Ec ∙ I o=12 ∙0,02=0,24 [ W ] ;

 Pc =Po −Pieș=0,24−0,057=0.183 [ W ] ;

Pieș 0,057
η= ∙ 100 %= ∙ 100 %=0,24083∙ 100 %=24,083 % .
Po 0,24

2 Ridicarea și trasarea caracteristicilor amplitudine frecvență ale

aplificatorului de putere, adică Uieș = f(F).
2.1 Tabelul 2 pentru ridicarea datelor amplificatorului de putere în
contratimp.
Tabelul 2 – Rezultatele amplificatorului de putere pentru CAF
Clasa AB, Ug = 5V, Uin =3.535V, (S1 decuplat), Rs.opt =8 Ω
F,kHz 0,01 0,05 0,1 0,2 0,4 0,7 1 2 5 10 15 20 30 50
Uieș,V 0.88 2.55 3. 3. 3. 3. 2. 2. 2. 2.1
5 3 3.0 3.2 3.2 3.3 31 30 27 05 8 59 41 81
97 6 98 08 8 1 0

Clasa B, Ug = 6V, Uin =4.241V , (S1 cuplat), Rs.opt = 8 Ω

F,kHz 0,01 0,05 0,1 0,2 0,4 0,7 1 2 5 10 15 20 30 50
Uieș,V 0.36 2.3 3.5 3. 3. 3. 3. 3. 3.6
3.2 2.4 3.5 3.5 3
8 53 54 54 55 3.5 58 15
41 53 12 25 69
3 9 8 5
2.2 Se stabilesc parametrii circuitului conform tabelului 2 și schimbând
frecvența generatorului se ridică tensiunea de ieșire măsurată de multimetrul
XMM2 (în regim de voltmetru de c.a.). Se construiesc caracteristicile Uieș = f
(F)/Uin = const.
 Fig. 4. Caracteristica dependenței Uieș = f (F)/Uin = const.

3 Stabiliți frecvența generatorului Fg = 1kHz și tensiune Ug = 4,5V,

rezistența sarcinii Rs = 10Ω și ridicați formele de la intrarea și ieșirea
amplificatorului de putere clasa AB și B.

Fig. 5. Formele de la intrarea și ieșirea amplificatorului de putere clasa AB.

 Fig. 6. Formele de la intrarea și ieșirea amplificatorului de putere clasa B.

4.1 Conform tabelelor 1 şi 2 trasaţi caracteristicile dependenţilor Uieș = f

(Uin); Pieș = f (Uin); Po = f (Uin); Pc = f (Uin); η = f (Uin); Uieș = f (F). :La
trasarea caracteristicilor folosim programul „Advanced Grapher”.

Fig. 7. Caracteristica dependenţilor Uieș = f (Uin)

Fig. 8. Caracteristica dependenţilor Pieș = f (Uin)

Fig. 9. Caracteristica dependenţilor Po = f (Uin)

Fig. 10. Caracteristica dependenţilor Pc = f (Uin);

Fig. 11. Caracteristica dependenţilor η = f (Uin);

Concluzie:
Efectuand acestei lucrare de laborator am studiat principiile de funcționare a
circuitului amplificatorul de putere în contratimp pe baza programului Multisim 10.1, prin
intermediul căruia am cercetat caracteristicile acestui amplificator în două regimuri, și anume
clasa AB și clasa B.
Regimul de clasa B în contratimp (elementul activ ce debiteaza putere în sarcina este îm conductie
o semiperioada a semnalului).
Amplificatorul de putere în clasa B în contratimp este caracterizat printr-un
randament ridicat, ceea ce înseamna o buna utilizare a tranzistoarelor de putere, dar semnalul însarcina
va fi distorsionat, în principal, datorita caracteristicii de transfer neliniare.

Reducerea distorsiunilor de neliniaritate se face prin utilizarea unei reactii negative de

tensiune sau/si prin trecerea la o functionare în clasa AB, care consta în prepolarizarea celor
doua tranzistoare în asa fel încât ele sa se afle, în absenta semnalului, la limita de conductie
( si nu blocate, ca în cazul functionarii în clasa B ); amplificatorul de putere în clasa AB
pastreaza performantele energetice (randamentul ramâne bun) dar se obtine o caracteristica
de transfer mai liniara si semnalul de iesire va fi mai putin distorsionat.

BIBLIOGRAFIE:

1 V. Ceauş „Electronică industrială”;

2 Teodor Dănilă, Monica Ionescu – Vaida „Componente şi circuite electronice”;
3 E. Damachi s. a. “Electronică”;
4 Г. С. Гершунский «Основы электроники и микроэлектроники».