UNIVERSITATEA ȘTEFFAN CEL MARE

FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICĂ

ȘI ȘTIINȚA CALCULATOARELOR,

MOTORUL DE CURENT CONTINUU

CU EXCITAȚIE SEPARATĂ (DERIVAȚIE)
REFERAT
 1.SIMBOLIZAREA MAȘINII DE CURENT CONTINUU CU EXCITAȚIE SEPARATĂ

Mașina de curent continuu poate fi simbolizată ca în fig.1:

Fig.1 Mașina de curent continuu[6]

2.CONSTRUCȚIA MAȘINII DE CURENT CONTINUU CU EXCITAȚIE SEPARATĂ

Mașina de curent continuu poate fi reprezentată schematic (fig.2), într-o secțiune

transversală care evidentiază cele două părți constructive de bază: statorul (inductor) și
rotorul (indus).

Fig.2 Reprezentare schematică mașina de curent continuu [2]

Statorul este partea imobilă a mașinii, joacă rol de inductor și are ca elemente
constructive principale:
1. Carcasă (jugulstatoric);
2. Poli de excitație împreună cu înfășurarea concentrată de curent continuu (bobine);
3. Poli de comutație (auxiliari) cu înfășurarea concentrată corespunzătoare;
4. Talpă deprindere;

2
 5. Rotorul joacă rol de indus și are componentele: miez rotoric, înfășurare rotorică,
colector;
6. Perii;
Carcasa (jugul statoric) reprezintă partea imobilăpe care se fixează polii de excitație și
cei de comutație. La mașinile de putere mai mare decât câteva sute de wați, carcasa și jugul
statoric (care servește drept drum de închidere a fluxului magnetic inductor), reprezintă
aceeași piesă constructivă. Pentru a oferi fluxului magnetic o reluctanță cât mai mică, carcasa
se construiește din fontă sau oțel turnat,uneoridin tablă groasă de oțel sudată.
La mașinile mici și la mașinile alimentate prin instalații de redresare cu gamă largă de
reglare a vitezei, jugul statoric se realizează din tole de oțel electrotehnic de (0,51) mm
grosime, stanțate în formă adecvată, încât se realizează dintr-o dată și polii de excitație.
Polii de excitație (principali) se construiesc din tole de oțel electrotehnic de (0,51)mm
grosime, strânse pachet cu ajutorul unor buloane nituite. Ei poartă bobinele de excitație
străbătute de curentul de excitație.
În partea spre rotor, miezul polar se termină cu așa - numita talpă a polului sau piesa
polară, în scopul de a înlesni trecerea fluxului magnetic prin zona îngustă de aer dintre pol și
rotor numităîntrefier. Din punct de vedere mecanic, talpa polului servește pentru asigurarea
poziției bobinei montată pe miezulpolului.
Bobinele de excitație se realizează dintr-unconductorrotund sau profilat de
cupru.Conductorulesteizolatpentruanuproducescurtcircuitîntrespirelebobinei.
Bobinele polilor de excitație se leagăîntre ele în serie sau paralel și se alimentează de la
bornele de excitație din cutia de borne. Legăturile bobinelor se realizează astfel încât fluxul
magnetic al unui pol săfie dirijat dinspre piesa polară spre rotor (pol Nord), iar cel al unui pol
vecin dinspre rotor spre piesa polară (polSud).
Polii de comutație (auxiliari) constau dintr- un miez și din bobina înfășurată pe miez.

Polii auxiliary se așează exactînaxadesimetrie(axa neutră)dintrepoliiprincipali.

Rotorul împreună cu colectorul este reprezentat în fig.3:
Fig.3 Rotorul mașinii de curent continuu[2]
Miezul rotoric 2 – se construiește din tole de oțel electrotehnic de formă circulară cu
dinți și crestături, izolate între ele și este plasat pe arborele 1. Crestăturile longitudinale 3 se
constituie în sediul înfășurăriirotorice.
Înfășurarea rotoricăeste formată din “secții” a căror capete 4 se leagăla colector5, care
este un subansamblu caracteristic mașinii de curent continuu.
Colectorul are formă cilindrică, fiind construit din plăcuțe de cupru, denumite lamele,
izolate una față de cealaltă printr-unstratdemicăniță și,deasemenea,izolate față desuport.

3
 Capetele secțiilor înfășurării rotorice se lipesc direct de aripioarele lamelelor cu un aliaj
de cositorsause utilizează capieseintermediare niște “stegulețe”(cazul
mașinilordeputeremare).[2]
3.IDENTIFICAREA BORNELOR MAȘINII DE CURENT CONTINUU CU EXCITAȚIE
SEPARATĂ

Pentru identificarea bornelor rotorului și a statorului măsurăm cu ajutorul unui

multimetru rezistența între bornele statorului respectiv rezistența între bornele rotorului.
Înfășurarea de excitație are rezistența mai mare decât înfășurarea rotorică. Atunci când curentul
printr-o înfășurare este mare, secțiunea conductorului este mai mare și rezistența mai mică.

Sex ≪S a R ex ≫R a(1)

Unde: Sex, Sa - secțiunea conductorului înfășurării statorice respectiv rotorice

Rex, Ra - rezistențaînfășurării statorice respectiv rotorice[1]

4.SISTEME DE EXCITAȚIE LA MAȘINA DE CURENT CONTINUU CU EXCITAȚIE

SEPARATĂ
4.1.MAȘINA DE CURENT CONTINUU CU MAGNEȚI PERMANENȚI

Mașinile de curent continuu cu magneți permanenți sunt folosite în prezent pe scară

largă datorită îmbunătățirii procedeelor de fabricație și a performanțelor acestor magneți. Au ca
avantaje: construcție simplă, greutate mai mică, dimensiuni de gabarit mai mici, pierderi reduse
și randament mai ridicat. Principalul dezavantaj este costul ridicat deoarece magneții
permanenți costă mult, în plus își modifică în timp caracteristicile fie prin îmbătrânirea
magneților fie prin demagnetizare sub influența unor câmpuri magnetice.
Materialele cele mai utilizate la construcția magneților permanenți sunt aliaje pe bază de
cobalt, crom, aluminiu și ferite moi, se mai folosesc și magneți ceramici. Caracteristicade bază
a materialului magneţilor permanenţi este curba de demagnetizare. Pentrumagnetizarea
magnetului permanent se folosesc bobine străbătute de curent continuu sau
depulsuri puternice de curent care să satureze materialul. Magnetizarea se face fie cu
magnetul separat decircuitul magnetic al maşinii, fie cu magnetul înglobat în circuitul
magnetic al acesteia.
Pentru a evitademagnetizarea în timpul funcţionării datorită câmpului magnetic de
reacţie, se utilizează pentru talpa polară un material de mare permeabilitate magnetică pentru
a dirija liniile de câmp în afaramagnetului.Pentru îmbunătăţirea performanţelor se utilizează
diferite sisteme constructive funcţie şi decalităţile magnetului permanent. La varianta din
fig.4 se obţine o construcţie compactă şi oconsolidare corespunzătoare cu menţinerea
performanţelor tehnice. La această variantătehnologia de realizare este mai costisitoare.

Fig.4Reprezentaremotor de curent continuu cu magneţipermanenţi [3]

1-carcasă de aluminiu;
2-magnet permanent;
3-polul maşinii;
4-secţie de comutaţie;
5-rotor;
6-tălpi de prindere;
7-ax;
4
 5.FUNCȚIONAREA MAȘINII DE CURENT CONTINUU CU EXCITAȚIE SEPARATĂ

Mașina de curent continuu poate funcționa în trei regimuri, din punct de vedere al
transformării energetice efectuate: de generator, de motor și de frână.

Fig.5 Vedere în secțiune prin stator a unui motor

de curent continuu. [4]

Fig.6 Motor de curent continuu cu magneți permanenți[7]

În regimul de generator, mașina transformă puterea mecanică primită pe la arbore de la

un motor (care antrenează mașina) în putere electrică debitată într-o rețea de curent continuu.
În regimul de motor, mașina transformă energia electrică primită de la o rețea electrică
în energie mecanică, prin intermediul câmpului electromagnetic.
Să considerăm o mașină electrică conectată prin intermediul bornelor sale A1 și A2 la o
rețea electrică de curent continuu cu tensiune constantă U, indiferent de condițiile de
funcționare. Mașina va absorbi un curent I în înfășurarea rotorului, a polilor auxiliari și
eventual în cea de compensare. Să presupunem că înfășurarea de excitație este străbătuta de
un curent Ie provenit de la o sursă oarecare sau chiar de la aceeași rețea de la care se
alimentează si înfășurarea rotorului (autoexcitație). Să considerăm sensurile celor doi curenți
I si Ie în cele două circuite ale mașinii.
Datorită mișcării conductoarelor înfășurării rotorice în câmpul magnetic de excitație, ei
devin sediul unei t.e.m. care are sens contrarsensului curentului din înfășurare.
În regim de frână electrică, mașina primește putere mecanică pe la arbore și putere
electrică de la rețea de curent continuu și le transformă ireversibil, în timp, în căldură,
dezvoltând, totodata, un cuplu necesar frânării unei instalații mecanice.[1]
5
6.CUPLUL ELECTROMAGNETIC PRODUS DE MOTORUL DE CURENT CONTINUU
CU EXCITAȚIE SEPARATĂ

Cuplul dezvoltat de motor este direct proporțional cu curentul electric prin rotor și cu

câmpul magnetic de excitație.

M =K M × Φ × I A (2)
Unde: M - cupluldezvoltat de motor
KM -constantă
 - câmp magnetic de excitație
IA - curentul rotoric
La motorul de curent continuu cu excitație derivație se aplică aceeași tensiune la
bornele înfășurării de excitație ca și tensiunea de la bornele înfășurării rotorului. Dacă
tensiunea aplicată este mai mică atunci este posibil ca pe perioada pornirii cuplul
electromagnetic M să fie insuficient pentru a putea accelera mașina până la turația de
funcționare normală.[1]

7.PORNIREA MOTORULUI DE CURENT CONTINUU CU EXCITAȚIE SEPARATĂ

Pornirea motorului de curent continuu cu excitație derivaţie se poate efectua fie cu

ajutorulunui reostat conectat în serie cuindusul, fie prin alimentarea motorului de la o sursă
cu tensiune reglabilă.
Curentul de pornire este mare în raport cu curentul nominal I ndeoarece în momentul
porniriituraţia n = 0 şi decitensiunea electromotoare este nulă.Curentul absorbit creşte foarte
repede până lao valoare maximă Ipde la care începe să scadă pe măsură ce creşte turaţia
tinzând spre valoareafinală If. Curentul ajunge la valoarea Ipîn aproximativ0,02 s.
La motoarele derivaţie, trebuie să se conecteze mai întâi circuitul de excitaţie şi după ce
s-a stabilit fluxul magnetic de regim se conectează circuitul indusului. Şocul de curent la
pornire este periculos atât pentru motor din cauza comutaţiei grele cât şi pentru reţea. Odată
cu şocul de curent are loc un şoc de cuplu deoarece  M =K M × Φ × I A (2).
Pentru a limita curentul de pornire se folosesc reostate de pornire conectate în serie cu
indusul, a căror rezistenţă variază în trepte sau continuu în aşa fel încât Ip ≈ (1,2…1,6) In.

8.INVERSAREA SENSULUI DE ROTAȚIE A MOTORULUI DE CURENT CONTINUU

CU EXCITAȚIE SEPARATĂ

Inversarea sensului de rotație a motorului de curent continuu cu excitație derivație se

realizează fie prin inversarea polarității sursei de alimentare la indus fie prin inversarea
polarității sursei de alimentare la înfășurarea de excitație.

−M =K M ×(−Φ )× I (3)Φ=I ex × Lex (4)

−M =K M × Φ ×(−I )−Φ=−I ex × Lex

Unde: M - cupluldezvoltat de motor

 - câmp magnetic de excitație
KM - constantă
Iex, Lex- curentul și lungimea spirei înfășurării de excitație[1]
6
 9.REGLAJUL TURAȚIEI LA MOTORUL DE CURENT CONTINUU CU EXCITAȚIE
SEPARATĂ

Reglajul turaţiei motorului de curent continuu cu excitație derivaţie se face prin

următoarele procedee:

1. prin reglarea tensiunii de alimentare U la bornele indusului;

2. prin reglarea curentului prin indus;
3. prin variaţia fluxului de excitaţie (cu un reostat în circuitul de excitaţie)[5]

Cea mai eficientă metodă de reglare a turației este prin reglarea tensiunii de alimentare
la bornele indusului deoarece la reglarea curentului se introduce un reostat cu gabarit, cădere
de tensiune și care se încălzește. Reglajul prin variația fluxului se folosește la reglaje fine
deoarece va crește turația foarte mult, ambalare mecanică, ce va duce la distrugerea
motorului.

10.CARACTERISTICILE MOTORULUI DE CURENT CONTINUU CU EXCITAȚIE

SEPARATĂ

Caracteristica de mers în gol înseamnă o valoare infinită a rezistenței de sarcină

R s=∞ astfel încât curentul debitat să se anuleze, I =0 și deci U 0 =E(5). Dacă turațiaeste
constantă,dinexpresiat.e.m.se observă că unica mărime dependentă de curentul de excitație
este fluxulmagnetic.
Aliura caracteristicii R0 =f (I e )estedefaptΦ ( I e )(6)adica curba de magnetizare, ca în
figura de mai jos (fig.7):

Fig.7 Caracteristica de mersîngol[2]

Este de remarcat faptul că pentru I e =0, t.e.m. și, deci, tensiunea de mers în gol U0are o
valoare diferită de zero U0r, care se datorează fluxului remanent al polilor de excitație,
dacămașinaa mai functionatanterior.U =f (I )presupune valori finite ale rezistenței de sarcina
0< R< ∞.Ecuația dedependent U =E−R a × I (7)în condițiilerestrictive E=ctne arată o
dependență liniară cu pantă foarte mică (rigidă), deoarece, constructiv, ea are asemenea valori
încât propria cădere de tensiune Ra × I să nu depășească (10 ÷15)% din tensiunea nominală.[8]

7
 Fig.8 Caracteristica externa[2]
Caracteristica dereglaj I e =f ( I )când U =ct și n=ct(8). trasatăînfig.9 ne arată în ce
sens și cu cât anume trebuie modificat curentul de excitație pentru ca, atunci când sarcina
variază, tensiunea la borne să ramână constantă.

Caracteristica mecanicăreprezentată in fig.10,n=f ( M )numită și familia de

caracteristici mecanice se împarte în două categorii:
• caracteristica mecanică naturala U =U n(1)
• caracteristica mecanică artificială U ≠ U n (2)(9)

Fig.9 Caracteristica de reglaj[2]

Fig.10 Caracteristicamecanică[3]
11.APLICAȚIILE MOTORULUI DE CURENT CONTINUU CU EXCITAȚIE SEPARATĂ

8
 Fiind construite într-o gama extinsă de puteri, motoarele electrice de curent continuu
sunt folosite la foarte multe aplicatii: de la motoare pentru componente electronice (hard
disc, imprimantă) până la acționări electrice de puteri foarte mari (pompe, locomotive,
macarale).[1]

BIBLIOGRAFIE:

[1] Curs ME 2 - BARBĂ NICULAI

[2] http://www.emie.ugal.ro/doc/me/Capitolul%206.pdf
[3] https://www.scribd.com/doc/97668482/Motoare-de-Curent-Continuu
[4] https://ro.wikipedia.org/wiki/Motor_electric
[5] http://www.electronics-tutorial.net/electronic-systems/separately-excited-dc-
motor/index.html
[6] http://www.scrigroup.com/tehnologie/electronica-electricitate/Masina-de-curent-
continuu-cu-i92891.php
[7] http://itveverywhere.com/motor-curent-continuu
[8] http://www.scritub.com/tehnica-mecanica/Caracteristicile-mecanice-ale-42311.php