Sunteți pe pagina 1din 6

Universitatea Ecologică din Bucureşti

Facultatea de Drept

DREPTUL MEDIULUI
DEZAVANTAJE ALE ORGANISMELOR
MODIFICATE GENETIC

Student: ENE Florin Radian

Anul II - IFR

Profesor indrumator : Conf. univ. dr. DUȚU – BUZURA Mircea

2019-2020

1
CUPRINS

1. Introducere
2. Modificările genetice
3. Principalii producători de organisme genetice

4. Bibliografie

2
1. Introducere
Biotehnologiile au la bază concepte şi tehnici din genetică şi biologia moleculară. În
experimentele de modificare genetică (MG) s-a plecat de la constatarea unei varietăţi
genetice naturale, pe care de altfel s-a bazat evoluţia speciilor prin selecţie naturală şi, care a
fost folosită de om cu mult înainte de a fi înţeleasă, prin selecţionarea unor varietăţi/rase de
plante, animale şi microorganisme care au fost domesticite şi crescute spre a răspunde cât
mai bine nevoilor omului.
Modificările genetice sunt în general folosite pentru unul din următoarele scopuri:
 Pentru a creşte cantitatea unui metabolit (cel mai frecvent o proteină, dar nu
neapărat) produs de un anumit organism;
 Pentru a determina un organism care în mod normal nu produce un anumit
metabolit să îl producă;
 Pentru a bloca sinteza unui metabolit de către un anumit organism.
Modificările genetice au fost folosite pentru a ameliora calitatea unor plante din punct de
vedere al compoziţiei, caracteristicilor funcţionale sau proprietăţilor senzoriale. O primă
categorie de alimente modificate genetic (AMG) o constituie fructele, la care s-a căutat
extinderea duratei de optim calitativ din momentul recoltării până în momentul consumului.
Exemplul cel mai cunoscut este cel al tomatelor la care s-a reuşit încetinirea degradării
pectinelor prin reducerea conţinutului de poligalacturonaze, metodă aplicată în Marea
Britanie. O altă variantă de modificare a duratei de optim calitativ, deocamdată nefolosită la
produse comerciale, constă în modificarea răspunsului plantei la etilenă (etilena este un
factor de creştere vegetală foarte eficient, putând accelera fazele de maturizare-coacere la
unele fructe).
 Un al doilea grup de aplicaţii constă în creşterea rezistenţei plantei la
îmbolnăvire, acţiunea
Unor dăunători, condiţiile de mediu sau utilizarea anumitor erbicide. Exemple în acest
sens sunt:
Comercializarea în SUA a unei varietăţi de dovleac rezistent la două virusuri de tip
mozaic, obţinut prin
Modificare genetică de către firmă Asgrow Seed (1994); seminţe de cartof rezistente la
insecte (Monsanto 1995); papaya, ridichii, sfeclă de zahăr, pepene galben. În aceeaşi direcţie,
trebuie menţionate eforturile
Care se fac pentru a obţine prin modificări genetice varietăţi rezistente la secetă sau
temperaturi ridicate,
Ceea ce ar permite cultivarea lor în regiuni până acum improprii unor astfel de culturi.
Cel de-al treilea grup de aplicaţii constă în utilizarea modificărilor genetice pentru
ameliorarea indicilor calitativi şi/sau procesabilităţii materiilor prime vegetale. Exemplul
tipic este furnizat de firma Monsanto, care în 1992 a prezentat o varietate de cartofi
modificată genetic prin introducerea unei gene de origine bacteriană, cu scopul creşterii
conţinutului de amidon. Avantajele creşterii conţinutului de amidon constau în scăderea
absorbţiei de ulei în timpul prăjirii, ceea ce reduce costul producerii cartofilor prăjiţi şi creşte
gradul de acceptare a lor de către consumatori.

3
În legislaţia din România privind regimul de obţinere, testare, utilizare şi comercializare
a organismelor modificate genetic, acestea sunt definite destul de neclar ca reprezentând
orice organism, cu excepţia celui uman, al cărui material genetic a fost modificat altfel decât
prin încrucişare şi/sau recombinare naturală sau orice entitate biologică capabilă de
reproducere sau de transferare de material genetic.

2. Modificările genetice genereaza numeroase efecte


 efecte alergice şi toxice asupra oamenilor; majoritatea culturilor modificate
genetic sunt concepute să reziste la aplicări fără limită de ierbicide.
Două dintre cele mai folosite chimicale, bromoxynil şi glyphosat (Roundup TM) sunt
asociate cu tulburări de creştere ale fetuşilor, cu tumori, carcinoame, limfoame non-Hodgkin.
Se consideră că soiul de porumb modificat genetic numit StarLink declanşează reacţii
alergice precum voma, diareea şi şocul anafilactic. Unii consultanţi ştiinţifici din SUA
consideră că toate proteinele din porumbul modificat genetic (36% din producţia SUA) ar
putea acţiona ca agenţi antigenici şi alergenici.
 efecte alergice şi otrăvitoare asupra plantelor şi animalelor
În această privinţă, cercetătoarea dr. biolog Irina Ermakova a efectuat un experiement la
Institutul de Neurofiziologie şi Studiul Activităţii Nervoase Superioare de pe lângă
Academie Rusă de Ştiinţă.
Nouă femele de cobai au fost împărţite în 3 grupe de câte 3: un grup de control, un grup în a
cărui hrană s-a adăugat făină de soia modificată genetic şi un grup care a consumat alimente
amestecate cu făină de soia obişnuită. Au fost numărate femelele care au născut şi numărul
de cobai născuţi şi morţi. După primul stagiu, cobaii au fost împărţiţi în două grupe, una
hrănită cu făină de soia modificată genetic, cealaltă hrănită cu făină de soia obişnuită. A
rezultat un număr anormal de mare de decese printre urmaşii femelelor hrănite cu soia
modificată genetic. În plus, 36% dintre aceiaşi cobai cântăreau mai puţin de 20 de grame,
fapt care evidenţia starea lor de extremă slăbiciune. Acesta este primul studiu care a
demonstrat o dependenţă clară între hrănirea cu alimente modificate genetic şi starea de
sănătate a urmaşilor.
Morfologia şi structurile biochimice ale cobailor sunt foarte asemănătoare cu cele ale
oamenilor, ceea ce este extrem de îngrijorător în ce priveşte efectele asupra mamelor şi
bebeluşilor nenăscuţi, mai ales în contextul în care se urmăreşte introducerea de cât mai
multe OMG în alimentaţia umană, din raţiuni comerciale, a declarat în concluzie Ermakova.
 efecte dăunătoare asupra dinamicii populaţiei de specii în mediul gazdă şi
asupra diversităţii genetice a fiecăreia dintre aceste populaţii;
plantele modificate genetic sunt specii exotice, capabile să pună stăpânire pe noi teritorii,
eliminând alte culturi şi creand supergândaci şi superburuieni, care obligă la folosirea a şi
mai multe chimicale toxice. Plantele modificate genetic pot poleniza încrucişat cu plantele
culturilor similare, fenomen care a provocat deja distrugerea multor ferme organice, ale căror
standarde nu permit folosirea seminţelor modificate genetic.

4
 sensibilitatea modificată a agenţilor patogeni, facilitând răspândirea bolilor
infecţioase sau crearea de noi vectori;
 diminuarea acţiunii tratamentelor profilactice sau terapeutice medicale, veterinare
sau fitofarmaceutice prin transferul genelor care conferă rezistenţă la antibioticele
utilizate în medicină; deoarece modificarea genetică este o ştiinţă cât se poate de
inexactă, „specialiştii geneticieni“ folosesc o genă-marker pentru a stabili dacă
inserţia genelor în organisme a reuşit.
Adesea, gena-marker este tocmai una dintre cele care codează rezistenţa la antibiotice.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii a avertizat în 2001 că oamenii manifestă deja niveluri de
rezistenţă la antibiotice care îi fac mai vulnerabili la maladiile mortale.
 efecte asupra biogeochimiei, prin schimburi în descompunerea în sol a
materialului organic.
Pornind de la ameninţările pe care OMG-urile le reprezintă pentru sistemul imunitar uman şi
pentru biodiversitatea planetei, cercetătorii din diverse domenii ale cunoaşterii (patologia,
agronomia), precum şi organizaţiile ecologiste au creat un puternic curent de opinie
împotriva producerii plantelor transgenice, dar cu toate acestea, marile companii cultivă
OMG-urile la scară largă în lume, în dispreţul opiniei publice.

3. Principalii producători de organisme modificate genetic


Ţările care produc organisme modificate genetic ar trebui să dispună de reglementări
clare şi responsabile şi de organe autorizate care să garanteze că riscurile sunt analizate într-o
manieră ştiinţifică şi că toate măsurile de securitate posibile sunt adoptate, pe baza testelor
realizate înainte de difuzarea produselor rezultate în urma aplicării biotehnologiilor. De
asemenea, se impune o monitorizare atentă odată ce aceste produse au fost diseminate.
Statisticile demonstrează că suprafaţa cultivată cu OMG la nivel mondial în anul 2003
este estimată la aproximativ 68 milioane de hectare.
Teoretic, în Uniunea Europeană nu se cultivă plante modificate genetic, astfel că, din
punct de vedere oficial, acestea ajung în consumul populaţiei doar prin intermediul
importurilor. Cu toate acestea, se ştie că organismele modificate genetic sunt comercializate
nu doar în Europa, ci chiar în întreaga lume prin intermediul alimentelor procesate, cum ar fi
ciocolata, hrana bebeluşilor, pâinea, îngheţata şi hrana pentru animale.
GMO Food ApocalypseCea mai mare suprafaţă cultivată cu OMG se află în SUA,
aproximativ 42,8 mil ha, reprezentând 63% din întreaga suprafaţă cultivată cu OMG pe plan
mondial. De altfel, SUA alocă fonduri impresionante pentru cercetare în domeniul ingineriei
genetice.
Pe locul doi se situează Argentina, cu o suprafaţă de aproximativ 14 mil. ha (21% din
total suprafaţă cultivată cu OMG), urmată de Canada cu 4,4 mil. ha (6%), Brazilia cu 3 mil.
ha (aproximativ 5%), China cu 2,8 mil ha (4%). Restul suprafeţei, reprezentând 1% din total
este cultivată de următoarele ţări: Australia, Spania, Uruguay, România, Columbia,
Honduras, Filipine, India, Indonezia.

5
4. Bibliografie
 Constantin Banu, coordonator – “Industria alimentară între adevăr şi fraudă”,
Editura ASAB, Bucureşti, 2013;

 G.M. Costin, Rodica Segal – „Alimente pentru nutriţie specială”, Ed.


Academica, Galaţi, 2001.

 ROJANSCHI V. and OGNEAN T. (1989). Cartea operatorului din stații de


tratare si epurare a apelor. Ed. Tehnica. Bucuresti

 https://dreptmd.wordpress.com/cursuri-universitare/dreptul-mediului/capitolul-
vii-protectia-juridica-a-atmosferei/
 https://www.hamangiu.ro/regimul-juridic-international-al-protectiei-atmosferei