Universitatea “Ştefan cel Mare” Suceava

Facultatea de Ştiinţe Economice şi Administraţie Publică

Master: Contabilitate, Audit Financiar şi Expertiză Contabilă
Program de studiu: Anul I- zi

CONTABILITATEA INSTITUŢIILOR PUBLICE

ANALIZA BUGETULUI DE VENITURI ȘI CHELTUIELI

PUBLICE AL PRIMĂRIEI „ PIATRA NEAMT”

Prof. dr. Ciubotariu Marius Masterand : Bilic Anca

Gr. 1

Suceava
2019

CUPRINS
Introducere
Capitolul 1
1.1 Sistemul bugetar
1.2 Principiile bugetare
Capitolul 2
2.1 Prezentarea institutiei publice, Primaria Piatra Neamt
2.2 Aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli al primariei Piatra Neamt
2.3 Prezentarea veniturilor și cheltuielilor bugetare pe anul 2019

2.4 Proiecte in curs de dezvoltare , Primaria Piatra Neamt

2.5 Proiecte realizate la Primaria Piatra Neamt
2.6 Propuneri proiecte Primaria Piatra Neamt
Concluzie

Introducere

2
 Bugetul apare odată cu statul din necesitatea de a reflecta nevoile publice sub forma
cheltuielilor publice și sursele de venit sub forma veniturilor publice.
Expresia “buget” provine de la cuvântul “bouge”, de origine franceză, care are semnificația
unei pungi de piele în care se țin bani. În Anglia să folosit pentru prima dată aceasta instituție odată
cu venirea normanzilor.
Cancelarul tezaurului obișnuia să deschidă în fața Camerei Comunelor o mapă de piele în
care erau cuprinse veniturile și cheltuielile de natură publică pentru o perioadă de timp. Acest
moment coincidea cu deschiderea anului bugetar.
Instituția a fost reglementata printr-o lege pentru prima dată în Franța, în anul 1802. În anul
1806 apare într-o lege a finanțelor o reglementare mai modernă și mai exactă.
În țara noastră, în perioada lui Constantin Brâncoveanu, apare într-o formă embrionară
instituția bugetului sub denumirea “Condica de venituri și cheltuieli”.
Bugetul reprezintă estimarea veniturilor și a cheltuielilor pentru o anumită perioadă de timp,
de regulă un an. Guvernul elaborează propunerea de buget și îl prezintă Parlamentului spre
aprobare. În urma aprobării, bugetul devine lege, implementarea căreia este obligatorie, ca și a
oricărei alte legi a țării.
Evoluţia economiei naţionale, din ultimii ani, poate fi considerată favorabilă pentru
valorificarea întregului potenţial economico - financiar şi dezvoltarea durabilă a ţării.
O contribuţie importantă, la crearea acestor premise, revine sistemului financiar public,
care, prin intermediul politicii bugetare şi al mecanismului de redistribuire a resurselor
financiare publice, are implicatii directe asupra creşterii economice, asigurînd realizarea
obiectivelor de stimulare a activităţilor economice, de protecţie socială, creşterea nivelului de
trai şi reducerea sărăciei.
Calitatea sistemului financiar public poate fi asigurată prin crearea condiţiilor pentru
administrarea publică competentă, prin stabilirea regulilor, procedurilor, instrumentelor de
dirijare a sistemului şi procesului bugetar, urmarindu-se implementarea eficientă a politicilor
macroeconomice şi reformelor structurale.
Bugetul are un rol important în viaţa publică, reprezentând strategia fundamentală de
planificare şi supraveghere a activităţii economico-financiare a statului. Însăşi prezenţa statului în
viaţa socială şi economică este legată de intervenţia bugetară.

3
 CAPITOLUL 1

1.1 Sistemul bugetar

În România, gestionarea resurselor financiare publice se realizează prin intermediul
unui sistem unitar de bugete care cuprinde (Legea finanţelor publice, Moşteanu, T. (coord.),
“Buget şi trezorerie publică”)
-bugetul de stat: documentul elaborat şi administrat de către Guvern, adoptat de către
Parlament, prin lege, cuprinzând veniturile şi cheltuielile aprobate prin legea bugetară anuală

-bugetul asigurărilor sociale de stat: documentul ce se întocmeşte distinct de bugetul de

stat şi se aprobă de Parlament prin lege separată, fiind administrat şi gestionat de Ministerul
Muncii şi Solidarităţii Sociale şi Familiei

-bugetele locale: bugete de venituri şi cheltuieli ale unităţilor administrativ-teritoriale

elaborate autonom, fapt ce stimulează iniţiativa locală în realizarea veniturilor şi satisfacerea
cerinţelor locale

-bugetele fondurilor speciale: se întocmesc în vederea finanţării anumitor obiective şi

acţiuni necesare în perioada considerată, pentru care se instituie prelevări obligatorii pe bază
de legi speciale

-bugetul trezoreriei statului: documentul în care sunt înscrise veniturile şi cheltuielile

trezoreriei privind activitatea desfăşurată de aceasta în scopul îndeplinirii funcţiilor sale

-bugetele instituţiilor publice autonome: includ veniturile şi cheltuielile, sau după caz,
numai cheltuielile anuale ale instituţiilor publice centrale care nu sunt subordonate nici unei
alte entităţi de drept public

-bugetul instituţiilor publice finanţate integral/parţial din BS, BASS, BL, BFS: include
cheltuielile anuale ale instituţiilor publice ce funcţionează doar pe baza resurselor primite de
la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale şi bugetele fondurilor
speciale. Cuprinde veniturile şi cheltuielile anuale ale insituţiilor publice ce primesc subvenţii
de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale şi bugetele fondruilor
speciale în compeltarea fondurilor proprii şi sunt în subordinea instituţiilor publice autonome

-bugetele instituţiilor publice finanţate integral din venituri proprii: documentele în care
sunt prevăzute şi aprobate veniturile şi cheltuielile instituţiilor publice aflate în subordinea
unor instituţii publice autonome, ce funcţionează doar pe baza veniturilor proprii ce provin
din chirii, organizarea de manifestări culturale sportive etc.
4
 -bugetele creditelor externe rambursabile, contractate sau garantate de stat:
documentele în care sunt prevăzute şi aprobate veniturile şi cheltuielile fondurilor externe
contractate sau garantate de stat şi a căror rambursare, dobânzi şi alte costuri se asigură din
fonduri publice
-bugetele fondurilor externe nerambursabile:documentele în care sunt prevăzute şi
aprobate veniturile şi cheltuielile fondurilor externe care nu sunt rambursate.

1.2 Principiile bugetare

Principiile bugetare sunt norme orientative ce guverneaza realizarea procesului bugetar.
Scopul lor este acela de a preciza conditiile in care se face elaborarea si executia bugetului
public. In tara noastra, aceste principii bugetare sunt precizate in Legea finantelor publice.
Principiile bugetare sunt urmatoarele:
1.      Principiul universalitatii bugetului se refera la faptul ca totalitatea veniturile si
cheltuielile unui nivel al autoritatii publice trebuie sa fie cuprinse in proiectul de buget pe total
venituri si cheltuieli (pe doua pozitii distincte) astfel incat, organul legislativ sa poata aprecia
si aproba/respinge colectarea resurselor si cheltuirea lor.
2.      Principiul unitatii bugetului se refera la faptul ca toate veniturile si cheltuielile statului
ar trebui cuprinse intr-un singur buget dupa o schema unitara de clasificare a veniturilor si
cheltuielilor.
3.      Principiul realitatii bugetare impune ca toate veniturile si cheltuielile sa porneasca de
la starea reala a economiei nationale, adica proiectul de buget sa fie elaborat pornind de la
realitatea economico-sociala.
4.      Principiul anualitatii bugetului se refera la perioada pentru care se elaboreaza bugetul.
De regula, bugetul se intocmeste pentru un an. In ultimii douazeci de ani insa, s-a incetatenit
tot mai mult practica de a se elabora bugetul statului pe doua paliere. Pe de o parte, bugetul
multianual, cu caracter informativ si, pe baza acestuia se elaboreaza bugetul de stat, pe de alta
parte.
5.      Principiul echilibrului bugetar impune ca acoperirea cheltuielilor statului sa se
realizeze doar pe seama veniturilor ordinare ale acestuia. Potrivit conceptiei clasice asupra
finantelor publice asigurarea echilibrului financiar era socotita cheia de bolta a intregii politici
financiare a autoritatii publice. In prezent, se poate admite un anumit deficit bugetar la nivel
anual, in anumite limite si cu posibilitatea absorbtiei sale intr-un interval mai mic sau mai
mare de timp. In functie de cum au fost cheltuiti banii, un astfel de deficit ar putea avea chiar
efecte pozitive, contribuind la dezvoltarea economiei si rezultand din aceasta, in viitor, o
crestere a bazei generatoare de venituri publice.
6.      Principiul neafectarii veniturilor bugetare se refera la faptul ca un venit o data incasat
se administreaza global, fiind destinat acoperirii cheltuielilor privite in ansamblul lor; aceasta
inseamna, in cuvinte mai putine, ca veniturile bugetare trebuie depersonalizate.
7.      Principiul specializarii se refera la faptul ca in bugetul de stat, atat cheltuielile cat si
veniturile, nu se cuprind doar in suma globala ci si defalcat, adica cheltuielile pe destinatii si
veniturile pe tipuri de impozite si taxe. Astfel, prin vot Parlamentul acorda o autorizatie

5
executivului nu in mod global, ci pe fiecare tip de cheltuieli si venituri. In vederea realizarii
acestui obiectiv se intocmeste o clasificatie bugetara a veniturilor si cheltuielilor.
8.      Principiul publicitatii bugetului cere ca bugetul aprobat de Parlament sa fie publicat in
presa (la noi in tara in Monitorul Oficial si in presa centrala) pentru ca astfel contribuabilii sa
cunoasca suma globala si structura veniturilor si cheltuielilor statului.

CAPITOLUL 2

2.1 Prezentarea instituției publice, primariei Piatra Neamt

Zona Piatra Neamţ se situează în partea centrală a judeţului Neamt, întinzându-se

parţial în Carpaţii Orientali – Munţii Stânişoarei si Munţii Tarcăului (Goşmanul) şi
Subcarpaţii Moldovei.
Peisajul natural este caracterizat de o compoziţie geologică complexă şi diferenţe
mari de altitudine în cadrul cărora principalul lanţ muntos scade în altitudine de la vest spre
est. Există trei unităţi fizico-geografice, fiecare dintre ele având caracteristici bine definite:
regiunea muntoasă, regiunea de podiş şi regiunea văilor. Astfel, teritoriul zonei este
asemănător cu un  amfiteatru natural orientat către est.
Municipiul Piatra Neamţ, reşedinţă de judeţ, cu o populaţie de 110.288 locuitori (la
01.01.2005), se află pe DN 15 la 360 km de Bucureşti, 65 km de Bacău, 28 km de Bicaz, 47
km de Roman, 44 km de Tg.Neamţ, 135 km de Iaşi ; 321 km de Cluj ; 241 km de Braşov ;
477 km de Oradea ; 755 km de Belgrad ; 712 km de Budapesta ; 262 km de Chişinău ; 918
km de Bratislava.
Este aşezat pe terasele râului Bistriţa, în Depresiunea Cracău-Bistriţa, la o altitudine
de 310-430 m. Este înconjurat de culmile: Cernegura (851 m) la sud, Pietricica (586 m) la est,
Cozla (651 m) la nord, Cârlomanu (704 m) la nord-vest şi Bâtca Doamnei (462 m) la sud-
vest, culmi care reprezintă ultima treaptă a Carpaţilor la contactul cu Subcarpaţii şi care sunt
alcătuite din roci sedimentare (gresii, marne, şisturi argiloase, conglomerate).
Suprafața administrativă a Municipiului Piatra-Neamţ însumează în prezent 7736
hectare (1,3 % din suprafaţa totală a Judeţului Neamț), iar cea a intravilanului este de 2395
hectare. Din punct de vedere funcțional, Municipiul Piatra-Neamţ cuprinde oraşul propriu-zis
care este structurat pe 12 cartiere: Dărmăneşti, Sarata, Precista, Centru, Mărăţei, Doamna,
Văleni, Vânători, Gara Veche, Ciritei, Pietricica, Valea Viei-Ţărăncuţa,
Clima este influenţată de prezenţa munţilor din jur care împiedică pătrunderea
curenţilor reci dinspre nord. Aşadar, climatul are veri scurte şi răcoroase, toamne lungi şi ierni
blânde. Vânturile dominante sunt cele de vest, nord-vest, influenţate în drumul lor de
suprafeţele lacurilor de acumulare, care prezintă mari inerţii termice.
Bazat pe o analiză multianuală a datelor înregistrate de staţia meteo (aflată pe
Pietricica în partea din spate, la 360 m altitudine), exista o perioadă de 84 de zile (între 8

6
decembrie şi 8 martie), cu temperaturi medii negative, incluzând 20 de zile cu medii sub –
10oC, (temperatura scade cu altitudinea cu 0,55oC la 100 m), 170 de zile (între 24 aprilie si
10 octombrie), cu medii de peste 10oC şi 69 de zile (între 21 iunie si 28 august), cu
temperaturi peste 18o, incluzând 12 zile în care temperaturile pot depăşi 30oC. De fapt, durata
orară a intervalelor în care temperaturile depăşesc 30oC nu este mai mare de 50 de ore pe an.
Apele: Bistriţa cu afluenţii săi: Cuejdi, Sarata, Borzoghean, Doamna, Lacurile de
acumulare Bâtca Doamnei si Vaduri, Lacul natural de acumulare Cuejdel
Flora: Munţii din jur sunt acoperiţi cu păduri de fag, stejar, pin, molid, de amestec,
poieni cu păşuni.
Fauna: mistreţul, căprioara, vulpea, iepurele, lup, bursucul, veveriţa, dihorul, gaiţa,
mierla, piţigoiul, privighetoarea, cioara, vrabia, ciocănitoarea, păsări migratoare (rate, gâşte,
lebede), iar în ape: cleanul, obletele, boişteanul, ştiuca, lostriţa şi păstrăvul.
Istoric: Cele mai vechi mărturii arheologice datează din epoca de piatră, iar mai apoi,
multe dovezi despre istoria acestei zone se referă la civilizaţia geto-dacică (Cetatea Bâtca
Doamnei). Prima atestare într-un document extern este din 1387 şi într-un document intern
din 31 iulie 1431, când Alexandru cel Bun dăruieşte Mânăstirii Bistriţa „…o casă a lui
Crăciun din Piatra”. Aşezarea cunoaşte o importantă dezvoltare în timpul lui Ştefan cel Mare,
când a fost construită Curtea Domnească, Biserica „Sf. Ioan” şi Turnul-clopotniţă. Patronul
spiritual al oraşului este Sf. Ioan Botezătorul. Ziua oraşului: 24 iunie.
MISIUNEA - administraţiei publice pietrene este "de a fi permanent în slujba
comunității locale pentru a rezolva nevoile acesteia, asigurând astfel îmbunătățirea calității
vieții cetățenilor Municipiului Piatra Neamț"
 
VIZIUNEA - noastră strategică: în 2020 Piatra Neamt va fi "un oraş inteligent, al
soluţiilor ecologice, având ca principal motor al dezvoltării în această direcţie exploatarea
potenţialului turistic, devenind un oraş în care este plăcut să locuieşti, să faci afaceri şi turism"
 
Mai mult decât atât, în urma adoptarii unei noi direcții de acțiune numită generic
"Misiunea smart city", Municipiul Piatra Neamț si-a propus să devină, tot pînă în 2020, "un
oraș care, utilizând în mod transparent noile tehnologii, echipamentele digitale și soluțiile
inovative în beneficiul generației actuale și al celor viitoare, își va fructifica resursele și
oportunitățile, își va procesa și recicla reziduurile, emisiile și deșeurile, și își va manifesta
responsabilitatea socială într-o asemenea manieră, încât să fie recunoscut de proprii locuitori,
de oamenii de afaceri și de turiști, ca un Oraș Inteligent."
 
   VALORILE care stau la baza activitatii noastre in serviciul public sunt :
 
-  Profesionalism și inovație în exercitarea funcției publice
-  Transparența actului administrativ
-  Flexibilitate, adaptabilitate și dinamism
-  Calitatea serviciilor publice furnizate
-  Onestitate și integritate în exercitarea funcției publice
-  Comunicare eficientă inter și intra - instituțională
-  Respectarea normelor eticii și deontologiei profesionale

2.2 Aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli al primariei Piatra Neamt

7
 - principalii factori care au stat la baza fundamentării veniturìlor şi cheltuielilor
bugetare au fost:
prognozele principalilor indicatori macroeconomici si sociali;
- veniturile de realizat, in funct e de politicile fiscale bugetare locale şi naționale
(venituri proprii din impozite şi taxe locale aferente persoanelor fizice şi juridice,
sume pentru echilibrare din unele venituri ale bugetului de stat, sume de la bugetul
de stat pentru finanțarea cheltuielilor descentralizate, subvenții);
- gradul de realizare a veniturilor proprii pe aniì 2017-2018;
- politicile și strategiile locale precum şi prioritățile stabilite in formularea
propunerilor de buget;
- propunerile de cheltuieli detaliate ale ordonatorilor terțiari de credite;
programele de dezvoltare economico-socială in perspectivà la nivel local

2.3 Prezentarea veniturilor și cheltuielilor bugetare pe anul 2019

VENITURI TOTALE Pentru anul 2019 veniturile totale

prognozate în bugetul alocat estimeaza 149.36 mii lei,
structurate dupa cum urmeaza :
Indicatori Program 2019 Mii

A IMPOZITE ȘI TAXE LOCALE, ALTE VENITURI 58.6

B COTE SI SUME DEFALCATE DIN IMPOZITUL PE VENIT,
din care: 64.8
- cote defalcate din impozitul pe venit (60°Z) (04.02.01) 64.8
-sume alocate din cotele deralcate din impozitul pe venit
pentru echilibrarea bugetelor locale (04.02.04)

-sume repartizate din Fondul la dispoziția Consiliului Jude[ean

(04.02.05)

SUME DEFALCATE DIN TVA PENTRU BUGETELE

LOCALE (C1+C2+C3+C4) 18.7
CI
Sume defalcate din taxa pe va/oare adâugată pentru
finanțarea cfie/tt/fe/f/or descentralizate la nivelul orașelor,
comunelor șf municipiilor(11.02.02), tofa/, din care: 9.9
-sume defalcate din TVA pentru finan[area de bază a unităților
de i“nvâtământ preuniversitar de stat, din care.
8.01
a)cheItuieli prevăzute la art.104 alin.(2) Iit.b-d din
Legea educației naționale nr.1/2011, cu modificârile ulterioare 8.0

-finanțarea ajutorului pentru i-ncâlzirea locuinței cu lemne,

cărbuni și combustibili petrolieri

-cămine pentru persoane vârstnice 2

-finanțarea cheltuielilor serviciilor publice comunitare de
evidențâ a persoanelor 1

-finanțarea cheltuielilor creșelor 6

-plata stimulentelor educaționale speciale acordate copiilor din
familii defavorizate i“n scopul participării i-n i-nvâțământul
preuniversitar
-drepturile copiilor cu cerințe educaționale speciale integrați i“n
invâțăm4ntul de masă
8
 7
C2 Sume defalcate dfn TVA pentru drumuri (11.02.05)
C3 Sume defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor
/oca/e (11.02.06) 8.3

C4 Sume defalcate dfn TVA pentru finanțarea invățâmântului

particular sau confesfona/ acreditat (11.02.09) 5

SUBVENȚII DE LA BUGETUL DE STAT, din care: 7.0

D1 CURENTE:

50
Subventii ajutor pentru i“ncalzirea locuintei
4.9
Subven]ii din bugetul de stat pentru finanțarea sănătă]ii
D2 DE CAPITAL: 2.0
Finanțarea Programului Național de Dezvoltare Locală
2.021
E 0
SUME PRIMITE DE LA UNIUNEA EUROPEANA IN CONTUL
PLĂTI LOR EFECTUATE

TOTAL VENITURI (A+B+C+D+E) 149.3

Conform documentaţiei oferite de Primăria Piatra Neamţ, “pentru anul 2019

veniturile totale prognozate în bugetul local însumează 149.367.000 lei”. 
Acestea provin, potrivit aceleaşi surse, din impozite şi taxe locale plus alte venituri-
58.670.000 lei; cote şi sume defalcate din impozitul pe venit-64.875.000 lei; sume defalcate
din TVA pentru bugetele locale-18.781.000 lei şi subvenţii de la bugetul de stat-7.041.000 lei.

DETALIEREA VENITURILOR
Veniturile bugetului local pe anul 2019 au fost fundamentate in conformitate cu
prevederile Legii 273/2006 actualizata care prevede urmatoarele :
Art. 13 – „ Cheltuielile unui buget se acopera integral din veniturile bugetului
respectiv, inclusiv exedentul anilor precedenti.”
Art. 14 alin.(7) —“ În situatia in care gradul de malizare a veniturilor proprii
programate în bugetele
prevâzute la art. 1 alin. (2) i”n ultimii 2 ani este mai mic de 97% pe fiecare an,
ordonatorii de credite fundamenteazâ veniturile proprii pentru anul curent cel mult la
nivelul realizârilor din anul precedent”.
In conformitate cu metodologia de calcul aprobată prin OMAI 244/2010, gradul de
realizare a veniturilor proprii ale bugetului Municipiului Piatra Neamț pe anii 2017 și 2018
s-a situat sub 97%.
Veniturile proprii din impozite și taxe locale pentru anul 2019 au fost fundamentate
9
 în conformitate cu art.6 alin.(18) din Legea bugetului de stat pe anul 2019
nr.50/15.03.2019 și comunicate de AJFP prin adresa 7078/25.03.2019.
În conformitate cu clasificația bugetară aprobată, veniturile totale în sumă de
149.367 mii Iei sunt structurate dupt cum urmează:

A.venituri curente 141.258

mii lei
B.venituri din capital
1.068 mii lei
C.subvenții 7.041
mii lei

A.In componenta veniturilor

curente se regăsesc:

A.1. Veniturile fiscale, în sumă de 122.635 mii Iei, sunt structurate în:
- impozite pe venit, profit și câștiguri din capital 65.088
mii Iei
- impozite și taxe pe proprietate 29.582
mii Iei
- impozite și taxe pe bunuri și servicii 27.674
mii Iei
- alte impozite și taxe fiscale 291
mii Iei

A.2. Veniturile nefiscale, în sumă de 18.623 mii Iei, sunt structurate în:
- venituri din proprietate 8.834
mii Iei
- vânzări de bunuri și servicii 9.789
mii Iei

Venituri rezultate din repartizarea veniturilor ale Bugetului de Stat la nivelul municipiului
Piatra NEAMT.

Detalierea sumelor din TVA repartizate prin Deciziile şefului Agen!iei

Județene a Finanțelor Publice Neamț nr. 33/25.03.2019 și nr.35/02.04.2019 este
evidențiată în tabelul prezentat la începutul materialului.
Din alocarea cotelor defalcate din impozitul pe venit (64.875 mii Iei) și din
sumele defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale (8.307 mii lei) se propun
a fi finanțate o parte din cheltuielile de funct'onare, achitarea drepturilor persoanelor cu
handicap precum și susținerea programelor de dezvoltare locală și a proiectelor de
infrastructură.
Sumele defalcate din TVA pentru finanțarea cheltuielilor descentralizate la
nivelul comunelor, orașelor și municipiilor au fost repartizate în conformitate cu Legea
nr.50/2019 privind Bugetului de stat pe anul 2019 după cum urmează:
o finanțarea de bază bunuri și servicii unități de învățământ—
8.016 mîi Iei;
o finanțarea ajutorului pentru încălzirea locuinței — 58
mii Iei
o stimulente educaționale participare învățământ preșcolar —
35 mii Iei
o drepturile copiilor cu cerințe educaționale speciale —
789 mii Iei
o finanțarea căminelor pentru persoane vârstnice-

10
 284 mii Iei
o finantarea cheltuielilor pentru funcționarea creșelor și a serviciului public
comunitar local de evidență a persoanelor-
790 mii Iei.

B.Venituri din capital

Veniturile din capital propuse în buget au următoarea componentă:
-venituri din vânzarea / valorificarea unor bunuri apartinând domeniului privat (868 mii Iei);
aceste sume au fost deja încasate în execuție la momentul întocmîi proiectului de buget
(conform Legii 273/2006 privind finantele publice locale aceste venituri se pot previziona in
buget dupa incasare)
- depozite speciale pentru construcții locuințe (200 mii Iei) — reprezintă veniturile estimate a
fi incasate din vânzările de locuințe construite din fondurile proprii ale instituției sau prin ANL. .
Incasări din vanzarile de locuinte construite din fonduri ANL vor fi virate catre aceasta
institutieiar din celelalte inasari se vor finanța cheltuieli pentru dezvoltarea sistemului de
locuințe de pe raza municipiului.

C.Detalierea subventiilor
La stabilirea necesarului de finanțat pentru anul 2019 în sumă de 7.041 mii Iei
s-au avut în vedere sumele preconizate a se incasa de la Bugetul de stat (prin Direcția
de Sănătate Publică) pentru finantarea cheltuielilor în domeniul sănătății (cabinete
medicale școlare 4.970 mii Iei), subvențiile acordate pentru încălzirea locuințelor (50
mii Iei) cât și sumele de primit prin Programul Național de Dezvoltare Locală pentru
obiectivele de investiții Grădinîța și Școala Speranța (2.021 mii Iei).

CHELTUIELI TOTALE

Cheltuielile totale prevăzute pentru anul 2019 sunt în sumă de 149.897,66 mii
lei, structurate conform clasificat ei economice după cum urmează:
mii
lei
I. Cheltuieli curente, total, din care: 113.362,88
- cheltuieli de personal 36.060,88
- bunuri și servicii 51.230
- dobânzi 10.000
- subven[ii 600
- fond rezervă bugetarâ 100
- transferuri i-ntre unită[i ale administrației publice 1.364
-transferuri de capital 0
- alte transferuri 952
- asistentă socială 9.962
- alte cheltuieli 3.094
II. Cheltuieli de capital, total, din care: 22.250,07
”active nefinanciare 22.250,07

11
 ”active financiare 0
III. Operațiuni financiare 14.525,37
” i“mprumuturi acordate ” 0
” rambursări de credile 14.525,37
IV. Plăti efectuate in anii precedenți și recuperate în anul curent -240,66
TOTAL CHELTUIELI (I+II+III+IV) 149.897,66

Totalul cheltuielilor pe anul 2019 de 149.897,66 mii Iei depășește totalul veniturilor
prognozate pentru anul 2019 cu suma de 530,66 mii Iei, sumă reprezentând excedentul
anului 2018 și care se utilizează în anul curent pentru finanțarea secțiunii de dezvoltare a
bugetului local (conform HCL nr.6 din 30.01.2019).

Cheltuielile totale prevăzute pentru anul 2019 sunt ceva mai mari, după cum anunţă
Primăria Piatra Neamţ: 149.897.000,66 lei.
Acestea sunt structurate astfel: cheltuieli curente-113.362.000,88 lei (din care
cheltuielile de personal reprezintă 36.060.000,88 lei); cheltuieli de capital-22.250.000,07 lei;
operaţiuni financiare-14.525.000,37 lei (din care rambursările de credite înseamnă
14.525.000,37 lei); plăti efectuate în anii precedenţi şi recuperate în anul curent (cu minus )-
240.000,66 lei.
Totalul cheltuielilor pe anul 2019 de 149.897,66 mii lei depăşeşte totalul veniturilor
prognozate pentru anul 2019 cu suma de 530,66 mii lei, sumă reprezentând excedentul
anului 2018 şi care se utilizează în anul curent pentru finanţarea secţiunii de dezvoltare
a bugetului local (conform HCL nr. 6 din 30.01.2019).

DETALIEREA CHELTUIELILOR - cIasificatia economic

Cheltuieli de personal 36.060,88 mii Iei
Reprezintă totalul cheltuielilor cu salariile și alte cheltuieli asimilate (ex.normă /
indemnizație de hrană, vouchere vacanță), pe capitole și pe activități, pentru anul 2019.
La fundamentarea sumelor reprezentând cheltuieli de personal s-au avut în vedere
următoarele elemente:

- Legea bugetului de stat pe anul 2019;

- Organigrama aprobată, aferentä anului 2019
- Execuția bugetare la nivelul anului 2018
- Prevederile Legii 153/2017 privind salarizarea unitarä a personalului platii din fonduri
publice
- Prevederile OUG nr.114 din 28 dcembrie 2018 privind instruire unor masuri in domeniul
investitiilor publice si a unor masuri fiscal- bugetare, modificarea si completarea unor acte
normative si prorogarea unor termene

- HCL nr.13 din 30.01.2019 privind stabilirea salariilor de bază pentru funcțîile publice și
contractuale din cadrul aparatului de specialitate at primarului și din cadrul serviciilor publice
afłate in subordinea municipiului Piatra Neamț.

12
Detalierea la nivel de capitol bugetar a cheltuielíłor de personal este
urmatoarea:

Cap.51.02 Aparatul propriu at primăriei

12.361,88 mii lei
Cap. 51.02 Direcția Taxe şi Impozite
2.760 mii lei
Cap. 54.02 S.P.C.L.E.P.
1.381 mii lei
Cap. 61.02 Poliția Locală
5.200 mii lei
Cap. 65.02 Ïnväțämânt-C.J.ExceIență
331 mii lei
Cap. 66.02 Sànätate
4.900 mii lei
Cap. 68.02 Creşa
2.890 mii lei
Cap. 68.02 Asistenți personali
3.100 mii lei
Cap.68.02 Direct a de asistentă socială
3.000 mii lei
Cap. 68.02 Cantina socială
137 mii lei

Bunuri şi servicii 51.230 mii lei

Reprezintä totalul cheltuielilor cu bunuri şi servicii (consumabile, utiIităti, prestări
servicii, servicii publice, etc.) pe total capitole şi pe total activitä(i, care contribuie la buna
desfäşurare a activității curente.
Detalierea la nivel de capitol bugetar a cheltuielilor cu bunuri și
servicii este urmàtoarea :

Cap.51.02 Aparatul propriu al primäriei

8470 mii lei
Cap. 51.02 Direcția Taxe şi lmpozite
500 mii lei
Cap. 54.02 S.P.C.L.E.P.
30 mii lei

13
 Cap.54.02 Alte servicii publice (cheIt.aIegeri)
200 mii lei
Cap. 61.02 Poliția Localà
300 mii lei
Cap.61.02 Protecție civilă
100 mii lei
Cap. 65.02 Ínvățämânt-cost standard
8.016 mii lei
Cap. 65.02 İnvățàmânt-C.J.ExceIență
40 mii lei
Cap.65.02 Ïnvățământ-alocari buget local
1.117 mii lei
Cap. 66.02 Sănătate (cabinete medicale, centre permanențä) 417
mii lei
Cap.67.02 Cultură, religie, recreere — amenajare spații verzi 2.100
mii Iei
Cap.67.02 Culturä, religie, recreere - alte cheltuieli
2.400 mii lei
Cap. 68.02 Creşa
757 mii lei
Cap.68.02 Direcția de asistenta socială
600 mii lei
Cap. 68.02 Cantina socială
493 mii lei
Cap.70.02 — lluminat public
2.908 mii lei
Cap.70.02 - Administrare locuințe
1.550 mii lei
Cap.70.02 — Alte cheltuieli cu serviciile publice
8.000 mii lei
Cap.74.02 — Salubritate
2.700 mii lei
Cap.74.02 — Întreținere canalizare
500 mii lei
Cap.84.02 — Reparații curente sträzi
9.530 mii lei

Datoria publică (dobânzi şi comisioane) 10.495 mii lei

14
 Reprezintă sume alocate din veniturile proprii ale bugetului local pentru achitarea
dobânzilor ( 10.000 míi lei), comisíoanelor şi a altor costuri ( 495 mii lei) aferente
împrumuturilor contractate de cätre municipalîtate, in conformitate cu graficele de rambursare
şi serviciul datoriei publice aferent anului 2019.

Subvenții (transport in comun) 600 mii lei

Conform HCL nr.402/2018, privind stabilirea criteriilor de acordare a gratuitatilor pe
mijloacele de transport in comnu, complementata prin HCL 45/2019, plata contravalorii
abonamentelor acordate beneficiarilor de gratuitate se suporta din bugetul local.
In acest sens, a fost inclusa in buget suma de 600 mii lei ca subventie pentru acoperirea
diferentelor de tarif si pret, pentru achitarea acelor obligatii de plata.

Transferuri către instituții publice 1.364 mii lei

Reprezintă contravaloarea subvențiilor ce urmează a fi suportate din bugetul local
pentru Centrul Social Pietricica in anul 2019 , pentru finantarea cheltuielilor cu salariile
angajaților centrului şi cotă parte pentru finanțarea cheltuielilor de întreținere pentru bătrànii
cu venituri reduse care beneficiază de
serviciile oferite de Centrul Social Pietricica .

Alte transferuri 952 mii lei

A fost inclusă suma de 350 mii lei pe alineatul 55.01.13 Programe de dezvoltare, in
vederea demarärii cheltuielilor in t ale aferente portofoliului de proiecte avut in vedere a fi
fìnanțat din fonduri europene nerambursabile, precum pentru cheltuieliłor de mentenanțä a
proiectelor finalizate și aflate in perioada de monitorizare
La alineatul 55.01.18 a fost alocată suma de 100 mii lei pentru finanțarea activitàților
competiționale
derulate de Liceul cu Program Sportiv Piatra Neamț.
Tot la categoria altor transferuri interne, la alineatul 55.01.63 se regăsește suma de 502
mii lei, reprezenttnd finanțarea înväțământului particular sau confesional acreditat.

Asistență socială 9.962 mii lei

Reprezintă cheltuieli de asistență socială, suportate at3t din bugetul local cât și din
sume defalcate din taxa pe valoare adăugată., respectiv:
-indemnizațiile lunare ale persoanelor cu handicap
( 9.000 mii lei);
-drepturile copiilor cu cerințe educaționale speciale integrați in învățàmântul de masà
(789 mii lei)
-cheltuielile cu ajutoarele de încălzire a locuinței
(108 mii lei);
-sumele aferente stimulentului educațional pentru copii provenind din familii defavorizate
(35 mii lei)

15
-drepturile donatorilor de sânge

(30 mii lei)

Alte cheltuieli

3.094 mii lei

Reprezintă valoarea sumelor ce vor fi transferate pentru activități sportive (600 mii
lei) şi alte acțiuni social - culturale (1.350 mii lei) in urma aprobärii acestora prin Hotărâri
ale Consiliului Local pe parcursul anului 2019.
Tot aicí sunt incluse şi bursele sociale ce urmeazà a fi alocate elevilor din
învățàmântul preuniversitar de stat in anul 2019 ( 486 mii lei), cheltuielile cu despăgubiri
civile (150 mii lei) dar și sumele reprezentând contribuția către bugetul de stat pentru
persoanele cu handicap neîncadrate ( 508 mii lei).

Cheltuieli de capital 22.250,07 mii lei

Conform Iistei de investiții, anexa la bugetul local, aceste cheltuieli sunt

structurate astfel:
o investiții in continuare și in\/estiții noi
20.166,57 mii lei
o reparații capitale aferente activelor fixe 2.083,50 mii
lei

Operațiuni financiare 14.525,37 mii lei

Reprezintă ratele de rambursat in anul 2019 pentru împrumuturile contractate, detaliate

astfel:

* rambursäri de credite interne - BCR ” rambursări de credite interne – CEC

13.977,37 mii lei
* rambursări de credite interne – CEC
548 mii lei

Plati efectuate in anii precedenti si recuperate in anul curent – 240,66 mii lei
In conformitate cu OUG 9/2017 privind unele masuri bugetare in anul 2017, promovarea unor
termene precum si modificarea si complementarea unor acte normative, a fost reintrodus in
clasificatia bugetara in titlul 85, titlu care reflecta in planificarea si in executie sumele achitate in
anii precedenti si recuperarea in anul curent.
La momentul intocmirii proiectului de buget, in executie era incasata sume de -240,66 mii lei.

DETALIEREA CHELTUIELIOR- clasificatia functionala

Mii lei

CHELTUIELI TOTALE, din care pe capitole: 149.897,66

1. Autorităti publice (capitol 51.02) 39.817,30
2. Alte servicii publice generale (capitol 54.02) 1.840
3. Datoria publică - dobânzi (capitol 55.02) 10.495

16
 4. Ordine publică și siguran]â naflională (capitol 61.02) 6.013,64
5. Invatamânt (capitol 65.02) 14.629,68
6. Sanatate (Capitol 66.02) 5.389
7. Cultură, religie, recreere (capitol 67.02) 8.338,97
8. Asigurări și asisten[â socială (capitol 68.02) 22.294,47
9. Locuinte, servicii și dezvoltare publică (capitol 70.02) 14.779,03
10. Protectia mediului (caitol 74.02) 3.200
11. Actiuni generale economice, comerciale și de muncâ (capitol 5.362
80.02)
12. Transporturi (capitol 84.02) 17.738,57

Autorități publice (capitol 51.02) 39.817,30 mii lei

In cadrul acestui capitol sunt cuprinse propunerile de credite pentru cheltuielile
de func(ionare ale aparatului propriu al Primăriei Piatra Neamț (36.498,30 mii Iei) cât
și cele pentru Direcția Taxe și lmpozite (3.319 mii lei).

In structură, cheltuielile se prezintă astfel:

cheltuieli de plăți ani precedenți,
personal recuperate în anul curent)
bunuri și servicii 15.121,88 mii lei
despăgubiri civile 8.970 mii lei
fond handicap 150 mii Iei
cheltuieli de capital 180 mii Iei
rambursări de 1.067,20 mii Iei
credite
14.525,37 mii Iei
-197,15 mii lei
Alte servicii publice generale (capitol 54.02) 1.840 mii lei
Reprezintă cheltuielile repartizate pentru Serviciul public comunitar local de
evidenta a persoanelor din Municipiul Piatra Neamț ( 1.540 mii lei), Alte servicii publice
generale (cheIt.organizare alegeri 200 mii Iei) și fondul de rezervă bugetară ( 100 mii Iei) .
Structura cheltuielilor se prezintă astfel:
-cheltuieli de personal 1.381 mii lei
-bunuri și servicii 230 mii lei
-fond rezervă bugetară 100 mii lei
-fond handicap 24 mii Iei
-active nefinanciare 105 mii lei

Datoria publică - dobânzi (capitol 55.02) 10.495 mii Iei

17
 Reprezinta sume alocate din veniturile proprii ale bugetului local pentru achitarea dobanzilor
10.000 mii lei, comisioanelor si a altor costuri 495 mii lei aferente sumelor imprumutate de catre
municipate in conformiatate cu graficul de rambursare si serviciul datoriei publice aferent anului 2019

Ordine publica si siguranta nationala (capitol 61.02) 6.013,64 mii lei

Reprezinta cheltuielile repartizate pentru Politia Locala 5.591,50 mii lei si pentru Protectia Civila
422,14 mii lei.

Structura cheltuielilor se prezintă astfel:

-cheltuieli de personal 5.200 mii
lei
- bunuri și servicii 230 mii
lei
- cheltuieli de capital 418,01 mii
lei
- plăți ani precedenți, recuperate în anul curent -4,37
mii lei

Învățământ (capitol 65.02) 14.629,68 mii lei

Structura cheltuielilor se prezintă astfel:

-cheltuieli de personal 331 mii lei Centrul

Județean de Excelentă)
-bunuri și servicii 9.173 mii lei (din care
8.016 mii Iei –
cost standard per elev; 40 mii Iei Centrul Judetean de ExceIență;1.000 mii lei alocări din
bugetul local pentru naveta cadrelor didactice, susținere cheltuieli utilități, concursuri
școlare, reparatii curente; 117 mii lei cheltuieli proprii mentenanță program contabilitate)
-transferuri (învățământ particular) 502 mii
Iei
-drepturi copii cu cerințe educaționale speciale 789 mii
Iei
-tichete grădiniță 35 mii
Iei
-burse 486 mii
Iei
-alte cheltuieli 50 mii
lei
-cheltuieli de capital 3.276 mii
lei
-plăți ani precedenți, recuperate în anul curent -12,32 mii
Iei
18
 Sănătate (Capitol 66.02) 5.389 mii
lei

Sumele repartizate pentru acest capitol se referă la drepturile donatorilor de sânge

achitate prin intermediul Centrului de Transfuzii Piatra Neam( (30 mii lei), cheltuielile
cu funcționarea cabinetelor medicale școlare preluate din anul 2009 de municipalitate
(5.005 mii Iei), cât și la cheltuielile centrelor de permanență ( 354 mii lei).

Structura cheltuielilor se prezintă astfel:

-cheltuieli de 4.900 mii Iei
personal
417 mii lei
-bunuri și servicii
30 mii Iei
-ajutoare sociale
42 mii lei
-fond handicap

Culturura, religie, recreere 8.338,97 mii lei

La acest capitol au fost repartizate sume pentru următoarele activități:

-servicii recreative și sportive 700 mii
lei
-întret nere grădini publice, parcuri și zone verzi 2.100 mii
Iei
- actiuni cu caracter științific și social-cultural 1.300 mii
lei
-alte cheltuieli în domeniile culturii, recreerii și religiei 2.400 mii
Iei
-cheltuieli de capital 1.839,50 mii
Iei
-plăți ani precedenți, recuperate în anul curent -0,53
mii lei

Asigurări și asistență socială (capitol 68.02) 22.294,47 mii Iei

Capitolul cuprinde următoare cheltuieli: subvenği acordate Centrului Social Pietricica,
cheltuielile Creșei Piatra Neamt. Cantina Socială, ajutoarele pentru încălzirea locuinței,
drepturile asistenților personali si ale persoanelor cu handicap, alte cheltuieli in domeniul
asistenței sociale.
Structura cheltuielilor se prezintä astfel:

19
 1.cheltuieli de personal 9.127 mii lei, din
care:
-Creșa 2.890 mii
lei
-Asistenți personali 3.100 mii
lei
-Direcția de asistență socială 3.000 mii
lei
-Cantina socială 137 mii
lei

2.bunuri şi servicii 1857 mii lei, din

care:
-Cresa 757 mii
lei
- Cantina socială 493 mii lei
-Asistenți personali 7 mii
lei
-Direcția de asistențä sociali 600 mii
lei
3.transferuri 1.364 mii
lei
4.asistențä sociali 9.108 mii lei, din
care:
-lndemnizații persoane cu handicap 9.000 mii
lei
-ajutoare încălzire locuințe 108 mii
lei
5.fond handicap 262 mii
lei
6.cheltuieli de capital
589,50 mii lei
7.płäți ani precedenți, recuperate in anul curent -13,03 mii
lei

Locuințe, servicii şi dezvoltare publică (capitol 70.02) 14.779,03 mii

lei

20
 Capitolul cuprinde cheltuielile privind locuințele (1.550 mii lei), iluminatul public
(2.906,22 mii lei) și alte servicii publice asigurate de municipalitate ( 10.322,81 mii lei).
Structura cheltuielilor se prezintä astfel:
- bunuri şi servicii 12.458 mii
lei
-cheltuieli de capital 2.334,29 mii
lei
-plăți ani precedenți, recuperate in anul curent -13,26 mii le

21
Protecția mediului (capitol 74.02) 3.200 mii lei

Cuprinde urmatoarele activitati :

-salubritate si gestionarea deseurilor 2.700 mii lei

-canalizare si ape rziduale 500 mii lei

Actiuni generale economice, comerciale si de munca ( capitol 80.02) 5.362 mii lei

Cuprinde programe de dezvolare regionala si cheltuieli initiale efernte proiectelor derulate din fonduri
esterne neramburasabile.

Sumele propuse se impart in :

-progame de dezvoltare 350 mii lei
-cheltuieli de capital 5.012 mii lei

Transporturi (capitol 84.02, subcap.Strazi, subcap.Transport in comun) 17.738,57 mii lei

Cuprinde ca principala activitate reparatiile curente si capitale pentru strazi.
Cheltuielile se detaliaza astfel :
-bunuri si servicii 9.530 mii lei
-subventii transport in comun 600 mii lei
-cheltuieli de capital 7.608,57 mii lei

Bugetul general al Municipiului Piatra Neamt in suma de 157.868,54 mii lei, cuprinde urmatoarele:
-Bugetul local al mnicipiului Piatra Neamt, in suma de 149.367 mii lei
-Bugetul activitatilor finantate din venituri proprii in suma de 6.309,54 mii lei, cuprinzand
veniturile proprii ale institutiilor de invatamant
-Bugetul activitatilor finantate din venituri proprii si subventii ( Centrul Social Pietricica) in
suma de 2.132 mii lei.
Având in vedere resursele financiare insuficiente pentru acoperirea tuturor necesitațor Municipiului
Piatra Neamț, prin bugetul prezentat considerăm că repartizarea sumelor s-a făcut ținând cont de
principiile reaIitătii și echilibrului bugetar.
Față de cele prezentate supunem Consiliului Local al Municipiului Piatra Neamt ( aprobarea
proiectului Bugetului general centralizat al Municipiului Piatra Neamț pe anul 2019 și a anexelor la acesta.
2.4 PROIECTE IN CURS DE DEZVOLTARE PRIMARIA PIATRA
NEAMT

Proiecte finantate din buget propriu si fonduri guvernamentale

1. SECŢII MEDICALE din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Piatra Neamţ

Obiectiv de investiţii aprobat pe PNDL II. A fost finalizată documentaţia

tehnico/economică (SF) şi a fost aprobată realizarea obiectivului de investiţii prin HCJ nr.53
din 14.03.2017 în valoare de 53.789.281 lei (TVA inclus).
A fost semnat contractul de finanţare nr.240/1667/25.01.2018 cu MDRAPFE. Noua
clădire va avea mai multe secţii medicale care se vor construi pe o suprafaţă construită
desfăşurată de 8750 mp.

2. SPAŢII DESTINATE PERSONALULUI MEDICAL din cadrul Spitalului

Judeţean de Urgenţă Piatra Neamţ

Obiectiv de investiţii aprobat pe PNDL II. A fost finalizată documentaţia tehnico-

economică (SF) şi a fost aprobată realizarea obiectivului de investiţii prin HCJ nr.60 din
14.03.2017 în valoare totală de 6.753.331 lei (TVA inclus).

A fost semnat contractul de finanţare nr.1341/2439/28.02.2018 cu MDRAP. Obiectivul

de investiţii propus are destinaţia de spaţii cu funcţiuni conexe destinate personalului medical
al Pavilionului Chirurgical şi va cuprinde spaţii pentru vestiare, spaţii pentru luat masa, oficiu,
spaţii de odihnă, spaţii destinate documentării continue ce va cuprinde şi o bibliotecă şi un
mic spaţiu destinat specialiştilor în medicina ce asigură gărzi în SJU P.Neamţ şi vin din alte
centre medicale din ţară.

2.5 PROIECTE REALIZATE LA PRIMARIA PIATRA NEAMT

1. Reabilitare și modernizare DJ 157 C DN 15 (Viișoara)-Scăricica-
Bisericani-Sanatoriu Bisericani, km 0+000-6+615

Reabilitarea a constat în:

 refacerea sistemului rutier pe întreaga lungime a drumului – 6,615 km,

 lărgirea părții carosabile la 5,50 m,
 realizarea unui sistem compatibil de asigurare a scurgerii apelor format din
acostamente și șanțuri betonate, drenuri de intercepție și podețe tubulare și casetate,
 realizarea a 2000 m ziduri de sprijin pentru consolidarea versanților,
 realizarea unui număr de 22 drumuri laterale amenajate pe o lungime de 25 m,
 asigurarea siguranței rutiere prin realizarea de marcaje rutiere longitudinale și
transversale și montarea a 84 de indicatoare rutiere.
2. Modernizare DJ 127A Dămuc- Huisurez, km 29+000 -32+380, județul Neamț

Modernizarea tronsonului de drum județean a cuprins:

 realizarea unui sistem rutier modern format din 3 straturi de beton asfaltic pe o
lungime de 3,380 km, cu o lățime de 5, 50 m,
 realizarea a 1040m ziduri de sprijin pentru consolidarea versanților,
 realizarea de podețe transversale și podețe la drumurile laterale,
 modernizarea drumurilor laterale pe o lungime de 25 m,
 asigurarea siguranței rutiere prin realizarea marcajelor longitudinale și transversale,
precum și montarea de indicatoare rutiere.

3. Proiecte de promovare turistică

Patrimoniul natural  şi cultural al Judeţului Neamţ este deosebit de bogat în elemente care pot
fi exploatate în vederea dezvoltării turistice, reprezentat prin numeroase monumente istorice,
de arhitectură şi artă, edificii religioase, muzee şi case memoriale, arhitectură şi creaţie
tehnică populară, manifestări populare tradiţionale, etnografie, importante instituţii culturale
şi de ştiinţă, personalităţi locale.

Pentru a-l transforma într-o destinaţie turistică de calitate conform standardelor de dezvoltare
durabilă ale Uniunii Europene, Consiliul Judeţean Neamţ a realizat, cu finanţare din
Programul Operaţional Regional 2007-2013, Axa Prioritară 5 – Dezvoltarea durabilă şi
promovarea turismului, DMI 5.3 – Promovarea potenţialului turistic şi crearea infrastructurii
necesare, în scopul creşterii atractivităţii României ca destinaţie turistică, Operaţiunea –
Dezvoltarea şi consolidarea turismului intern prin sprijinirea promovării produselor specifice
şi a activităţilor de marketing specifice, un număr de 5 proiecte care au avut drept scop
promovarea produselor turistice pe care le deţine Judeţul Neamţ:

 „Campanie de promovare a turismului în judeţul Neamţ prin participări la târguri şi

expoziţii naţionale”
 „Promovarea turismului ecumenic din Judeţul Neamţ”
 „Promovarea ariilor naturale protejate din Judeţul Neamţ”
 „Tradiţii şi artă populară în Ţinutul Neamţ”
  „Colecţii muzeale şi vestigii istorice  în Judeţul Neamţ”

2.6 PROPUNERI PROIECTE PRIMARIA PIATRA NEAMT

1. Complex de Agrement “Ținutul lui Creangă”

Proiectul Complex de agrement „Ținutul lui Creangă” – Tîrgu Neamț se încadrează în

Obiectivul general 5 – Un sector turistic competitiv, pilon al economiei județene, din cadrul
Strategiei de Dezvoltare a Județului Neamț 2014-2020.

Potrivit acestui obiectiv, turismul este considerat o resursă considerabilă pentru

diversificarea competitivă a economiei locale, motivat de faptul că reprezintă o oportunitate
pentru reinserția în viața activă a unor persoane cu risc de excluziune socială, prin dezvoltarea
economiei serviciilor turistice.

Ținutul lui Creangă este gândit ca un complex de agrement cu funcţiuni multiple,

pentru petrecerea timpului liber, care va cuprinde elemente tradiționale, armonios îmbinate cu
elemente moderne, cu o mare varietate de facilități de divertisment și relaxare.

Complexul are la bază brandul local ”Ion Creangă” şi satul său originar, Humulești.
Turiștii vor avea oportunitatea să descopere istoricul și frumusețea Ținutului Neamțului,
legendele locului și farmecul obiceiurilor și produselor tradiționale. Complexul de agrement
îşi propune să devină un deschizător de drumuri pentru turiștii care vin pentru prima dată în
România și descoperă ținuturile Moldovei.

2. Reabilitare și modernizare transport ecologic

Obiectivul specific al proiectului este reducerea emisiilor de carbon în municipiile

reședință de județ prin investiții bazate pe planurile de mobilitate urbană.
– Studiu de oportunitate recepționat
– Fișele de proiect trimise la MDRAP/ADR
– Discuții pt stabilirea locației autobazei
– Pregătire nota conceptuală și caiet de sarcini pentru achiziție servicii de consultanță în
vederea depunerii cererii de finanțare și caiet de sarcini pentru achiziție servicii de proiectare
documentație tehnico-economică pt autobază

3.Porțile Neamțului

Proiectul „Porțile Neamțului” face parte din Strategia de Dezvoltare a Judeţului Neamţ
pentru perioada de programare 2014-2020, Capitolul 5 – Turism și este inclus în Programul de
Dezvoltare Județeană 2017-2020, aprobat prin Hotărârea Consiliului Județean Neamț nr.174
din 27 iunie 2017.
Acesta se alătură celorlalte investiții în infrastructura turistică pe care Consiliul Județean
Neamț le derulează în prezent, proiecte care au ca scop transformarea județului nostru într-o
destinație cât mai atractivă, cu adresabilitate către un grup ţintă cât mai mare şi variat.
Obiectivul proiectului „Porțile Neamțului” este acela de a „întâmpina vizual” vizitatorul,
imediat ce ajunge pe teritoriul judeţului Neamţ, printr-un element de signalectică
reprezentativ şi un mesaj specific, prin amplasarea unei „porți” sub formă de portal/arcadă
peste drum, aşezată pe arterele principale de acces în judeţ și care va vorbi în acelaşi timp
despre „istorie, cultură, oameni şi locuri”.
Aceasta are rolul de a crea o percepţie pozitivă persoanelor care tranzitează judeţul
Neamţ asupra imaginii acestuia şi de a-I determina să viziteze judeţul Neamţ.
CONCLUZIE

În România nevoile de resurse la nivelul societăţii şi posibilităţile de acoperire a

acestora sunt reflectate în bugetul general consolidat. Legea privind finanţele publice
precizează faptul că gestionarea resurselor financiare publice se realizează perintr-un sistem
unitar de bugete care cuprinde:
 Bugetul de stat
 Bugetul asigurărilor sociale de stat
 Bugetele locale
 Bugetele fondurilor speciale
 Bugetul trezoreriei statului
 Bugetele altor instituţii cu caracter autonom

Bugetul general consolidat reflectă fluxurile financiare publicede formare a veniturilor

fiscale şi nefiscale şi de repartizare a acestora pe destinaţii în conformitate cu nevoia socială.
Rolul bugetului este considerat un instrument prin care se realizează alocarea şi
redistribuirea resurselor şi care prezintă utilitate în procesul reglării activităţii economice şi
sociale.
Bugetul are un rol alocativ, redistributiv şi de reglare a vieţii economice.
Rolul alocativ reflectă modul de alocare a resurselor fiecărui an bugetar. Statul se
poate manifesta ca agent economic, fie prin dezvoltarea unor activităţi industriale şi
comerciale proprii, fie participând la finanţarea unor activităţi în sectorul privat. Existenţa lor
ca bugete anexe se justifică: prin caracterul industrial sau comercial al activităţii statului şi
prin scopul finanţării şi natura beneficiarului resurselor, atunci când se acordă subvenţii sau se
finaţează acţiuni sociale. Conturile speciale de trezorerie sunt operaţiuni în afara bugetului
general determinate de condiţii specifice privind finanţarea şi de caracterul lor provizoriu.
Rolul redistributiv al bugetului este pus în evidenţă de natura lui specifică, respectiv
aceea de instrument ce reflectă relaţii de mobilizare a resurselor şi de repartizare a acestora
pentru finanţarea unor activităţi şi acţiuni determinate expres.
Rolul de reglare a vieţii economice decurge din importanţa bugetului de stat ca
instrument cu putere de lege, prin care se reflectă politica economică promovată de guvern.

Putem concluziona că execuția bugetară, în majoritatea statelor lumii, dar în mod

special și în România, se concretizează și se echilibrează prin existența datoriei publice.
Bugetul general consolidat concentrează veniturile și cheltuielile între care au loc
transferuri ș.a.m.d., dar, în cele mai multe cazuri, se ajunge la un defi cit al veniturilor
bugetare care trebuie acoperite rapid și aceasta se face prin împrumuturi, emiterea de titluri de
stat interne și internaționale, care asigură echilibrarea execuției bugetare. În același timp,
aceasta contribuie la creșterea datoriei publice pe termen mai lung sau mai scurt.