Sunteți pe pagina 1din 17

l N,{E'I'ODA GULDFIAMMER-}IARVALD

Date de intrare (nave obisnuite de deplasarnent):


Metoda se aplica pentru nave obisnuite de deplasament: nave cu formd normald a secfiunilor,
pupa moderatd de crucigdtor, pozitie nonnala a centrului de carena; (B/T)ssnaora:2.5
Dimensiunile principale ale navei
T- 138.9
Lr,urgimea intre perpendiculare r,RP- 111

T-
Lungimea 1a plutire r-WL* 146.2 111

Latimea navei B: 7J1 m


.r- t.J
Pescajul l- 111

Abscisa centrului de carena Xe: -1.324 m


)
Aria sectiuni maestre .r\M- 163.2 m-
3
Deplasamentul vol utttetric F/- 14668.0 m-
Vascozitatea cinematica pt apa sarata la 15o 1.18831 l0-6
m2
is
Ytt.eza navei 10.083 m/s
)
Aria sectiunii transversale a bulbului la perpendiculara prova .\BT- 17 m-

Observatie: valorile boldite se deriveaza. 1." e 10.985...1.015], l"r:1, )'",:llX*.

Determinarea coeficientului rezistentei rezidue, C o= / (fu


'v' ,F,,C r) (din diagramele
a i 4 a^\
z.zLF."./..J/-l
^

- Se calculeaza numarul Froude:


v,
, 1r..1 m/Q
v trr!rl I
(l)
^lg' L*

- Se calculeaza coeficientul prismatic longitudinal:

(2)
| ./
LIYL

- Se calcuTeaza !+ t
V"'
T
- Se interpoleaza in diagramele2.24...2.32pentru 1L calculate si se scoate
r-^^---'Vl/3
valoarea lui Cn.

r Determinarea corectiilor coeficientului rezisten{ei rezidue:

- Corectia pentru raportul A/r+ (B/7),,^,,,n,.,, =2.5

5C n, 0.16(%- 2.5) . 10-r G)

- Corectia pentru pozitia longitudinala a centrului de carena, nutnai daca se afla in prova
centrului de carena standard:
5c *. =*
,\] (5)
ALCB latcnl '
l LCB
S+:
ALCB
f (F,,,C,,) obtinut din diagrama2.34
= ],
Lrrr,
unde abscisa centrului de carena exprimate in procentedin LwL
.too,

(LCB),o,,t"*, = J (Fu) obtinut din diagrama2.33


(6)

latc al = lrc n - ( LCB),,n,,,/u,,i I


(7)

- corectia tabeiara pentru abatearea formei navei de la forma standard, numai daca
F,,e10.2...0.251, altfeldC^, = 0
- corectia suplimentara pentru nava cu bulb(la plina incarcare), 5C^. = .f (F,,Cn), din
tabelul 2.5,
.4
-:!t- > 0.1 (8)
n Btl

- corectii pentru linii de arbori protejate cupantaloni sau sustinute de cavaleti, 5C* -0.
r Determinarea coeficientului total ai rezistentei residue, C^, :

Co, C^+ 5C^, + 6C^. + 6C*. + 5Co" (e)

o Determinarea coeficientului rezistentei de frecare, Cp:


- Calculul suprafetei udate a corpului fara apendici, S:
S =1.025Lrr(C o' B +1.7' T), ( 10)
V
unde C"
" Lur'B'T
- Calculul ariei suprafetei udate a apendicilor (canna):
L*''T (c:50.. .70 pentru cargouri rapide cu o elice) (11)
S ur, =
c
- Calculul numarului Reynolds, .R,,:
,r. ui/l
f
R,, = 3 (viteza in m/s) (12)
V
- formula ITTC 1957 oentru coeficientul rezistentei de frecare:
0.075
"'-ilgR,,-z;'
I
-_ (13)

- majorarea coeficientilor rezistentei de frecare tinand cont de suprafata apendicilor:


,S + S,oo
LF, = CF (14)

e Coeficientul de corelare model-nava'. Cu = -f (L,ur) (tabelul 2.3)


. Coeficientul rezistentei aerodinamice: C nn = 0.07 . 10-l
o Coeficientul corectiei rezistentei la manevrabiiitate: C rs = 0.004'10-r
o
coeficientului rezistentei totale la inaintare:
Cr=Cr, +C^, + C,,*C.r,,tCo, (15)
l .

o
Calculul rezistentei totale la inaintare:
R =C-'''o'trt
2
Observatii:
S

Metoda TAYLOR a supraestimat Rl cu 19.9 % (R,probo I, ttatura: 574.3 kN )


( l6)
a /AEo241: p. lt L ,UZ ,z xaf; L--< *, {rr\'ri
t- ..
r.\* \ L

2 9.2. Metode bazate r;e serii sistematice de forme ale corpului navei l

Seriile sistematice de forme se genereazd prin alegerea unor forme de bazd aie
unui model, care sunt apoi uiodificaie prin varialia rmui singur paranletnt, sau a unui
numir restrans de parametri. Cateva exelnple de serii sistematice slut: Gulditatnnref,
Taylor-Geftler, SSPA, seria 60, etc. Pe baza testelor experiinentale, realizale ctl
modele seriei sistematice, s-a detennirtat rezistenfa la inaintare gi s-arl trasat
di a c-ranr ele rezistentei rezidue.
in mod eviclent,.datele seriilor sistematice pot fi utilizate cu succos la navele ctt
forme foarte apropiate cle cele ale rnodelelor seriei gi care respectd condiliile
i'estrictive ale scriei utilizate.
Curn fonlele navelor moderne diferd semnificativ fa!5 de fonnele seriilor
sisiernatice, realizate la mijlocul secolului trecut, aplicarea acestei ntetode este
rectrrnandatd in f'azele preliminare de proiectare .

in continriare, va fi prezentatd metoda Guldhalnmer - Harvald. ,

I
I! gte,J! q Guld llrultn-qr.lli] ryalq!

]r.{etoda [10] se baze;azdpe diagrarnele obfinufe in caclrul testelol experimentaie


pe serii de rnociele, care prenntd variatia coeficientului rezistenfei rezidt.t.: petttr tt
re\.'s cu fbrnre standard (fomd normali a. secliunilor, pupd nroderath ds gnlc:igitoi',
la1;oi1 I}/T:2,5 qipozifie nonnald a centntlui'de carend).
llr: l.roate utiliza in faza de proiec;tare preliininard a nat'eloi obi;nirite de
clcplasarrre nt.
Confrrrnt ac;estei me:loclc, rezistenia totalzi Ia ?naintare a navei se cletcrrllirid ctr
I lelatia: 'l------r .-.

{2 .,!',,.t+i!r,?t., 1Jn/; trteft .0.v, .s -$J/i t-


--t = c,
I{, (2.62)
a

!t'(tt,!t{-,'-, -r ]/-
2
r V:
; ) - r t- t.'' / it
it S * t,^,l'r,./,7t, U",y'a-/'i a. c.-,ilL, (1,,- lL<:r,..-,' ,-711n- o/nr,r/":r' = Lu,t-' L,,<l

iinde C1 este coeficientul rezisteitiei totale la inaintare a ilavei, care se calculeazd


insLrntAncl cocfii-'iciitLrl rezisten{ei de fi-ecare a placii plaire ecltivalente C1., cor:fioientirl
c1e corelare de la rnodel la nav5 Ca, coeficientul total al rezistenlei rezidLie Co.,,
coeficientul re zistenlei aerultri CA-., gi coeficientul corecfiei de rezistenfir la
rrianer''r'abilitate C,rs .

(', = C, "+ C..r t Cn, I C.r.r +Cn.. (2 63)

Coefrcientul rezistenlei de liecare se calcrrleazd. cu formirla ITTC-1951 (2.34)


gi poate fi amplificat cu raporlul (S+S.1i.p)/S, dacl se cunoalste aria sLrplat-e1e i tldate a
It,.
li-ig,. i!;,r.
Coeficientul de corelate inodel-navi fine cont de rugozitatea carenei reale 9i
include qi e{'ectul de scari in trei:ei'ea de la. nrodel la nav5. Se recomanda alegerea
c,refi.:icntLtiui Cp- in'firncfit, de Iungir'reil Ilti'ci, in conformitate cu datel* prczcittarte in

I
tabelul 2.3.14) Pentnr valori intermediare ale lungimii, mdrimea Ca se va stabili prin
interpolare.

Lunqimea navei C.r


50 .. i50 0.0003 _s. .0.0004
150..210 0.0002
210...260 0.0001
260.. .300 0
300...350 -0.0001
350. .400 -0,0002-5

Tabelul 2.3 Valorile coeficientului Cn

Coeficientul rezistenlei rezidue, CR, se detennind din diagramele specifice


lnetodei Hanald (fig 2.24+2.32 ), in functie de valorile ntlmArtlltli Frortde,
coellcientului prisrnatic- longituclinal Cp gi raporlLtlLri L1,,1/\t1r'. Nttttrarul Froude 9i
coeficientul prisrnatic se calculeaza ?n funcfie de lungimea la pltrtire, Lr','r..
Coeficientul total al rezistentei rezidue include unrtdtoarele corecfii :

Co, C,. +DC*, +bCo. +5Co, J:6CR, (2.64)

Corecfia 6C^, este datoratd raportului Il/T diferit de cel standard 5i se


detennirti cu expresia .

gcn, o16 felT -2,s1-rct'' (2.65)

Coreclia 6C^. fine cont de pozilia longitudinald a centmliri de calend, LCB.


Pozigia standard este definitA in diagJarra din fig. 2.33. pnn intennediul unei
fi-rnctii liniare de numirul FroLrde. Abscisa centrului de carend este exprimatd in
ltrocente din lungimea la plutire. Dacd abscisa se afld in prova secfiunii maestre, ea
este consideratd pozitivS.
Dacd centml de carend al navei proiectate se afld in prova centmlui de calena
standard, atLrnci coreclia coeficientului rezistenfei rezidtre se determind cu relatia :

6c^. $-
N.= 6LCB lorcej
I
(2 66)

il care 6LCB este diferenla dintre abscisa ceritrlriui de carend al nal'ei proiectate 9t
valoarea standard a abscisei centmlui de carend, calculate in procente din lungimea la
nlutire.
+%:q,o

iliiili

lj r) n.r1 q ?s c,30 n ar
u. l) o'6c j. - o'45
"^=
V gl-
tris ) )d DIAGRAHA i.IARVALD L--1 ,ZV
1 t-
'" - L
41
rl
3
fip
11

o,15 o./-o c -Y rr l(

Fi1.2 25 DIAGRAHA HARVALD, LWL / r1/3 = 1.5


l03.Cn

c. ?0 0.25 O.lc 03 5 0t*0 s--


'll-,6r-
v 0.t
tgL

lig 2 25 DIAGRAHA HARVALD, LVtt /V1l3 =5,0

I
tt
101
Cp

11

!. r) 0?0 0 ?5 030 035 040- v 0t5


"
l-n =---
vgL
1t-
Fig 2 27 DlA6RAI.1A HARVALD Lwt/V''J =5,5
fn
'11

030 040 0/-5


ln=--*
tu L

t'i9.2|28 DIAGRAHA HARVALD, LwStVl/3 =6,0


II
f
10,
ip
1'l

0'
u r) 020 0 ?5 030 ot-o
Fn =fu
Fig 2 29 D JAG RA HA HARVALD Lgy tYln = t,5

,
-a -
:
1nJ
In
\n

I5 0li0 p"
.' = -|-* 0t5
Yq L

Fig 2 30 D]A6RAHA HARVALD Lwr /v1/3 =i.a


aa
1
10tR

11

Fig 2 31 DiA6RAHA HARVALD LwL/rt" =r,s


t Ri
1 1l

rr^ MJ
'lr- --- a--
vn I

Fig.2.32 DIAGRAHA HARVALD, Lut / v1n = 8,0


(-
{o-
C, rn
+
+d
rh -€
o'
CY
+
-J \o
r
+

ri1 ?- 3?'
VAIOARFA STANDARD A ABSTISET
tTNTRULUl DE IARENA, ( LtB) SIANDARIJ

Factorul AC',RIAL,CB se obtine din diagn-ana2.34.


Corecfia 5C^, line cont de abaterea fonnelor navei de la fbnna standard gi este
prezentath in tabelul nr. 2.4. Corec(ia este valabila pentru numdrul Froude cttpritts
intre 0,2 qi 0,25.

Zona 6Cn,
Navei
Forml exlremd U Formd extremd V
Prova -0.1-10-3 +0,1.10
3
Pupa +0,1.10-3 -0,l.l0

Tabelul 2.4 Corecfia pentru abaterea de la forma standard

-a?
JtR
ALIB
.?
0,5.10-
I Cp
l
=0.85y'

/
t

Y
/

,r
0, t. 10-
-1

-t L ,xt0l

0.3 .10- V
I
mo=:",
-l
0.?. 1u

0,1 10
.
-3
/
f
/

V
/

#
I /,
It
n I
/ / n
0lt' 0:16 010 0.?0 0.22 oz,- qzo 0.?B 030 Fp
0.10 01?

Fig. ).34
I
VAL0RILE FAtT0RULUt 3tP /JLCB

prova este consicleratd fara b*lb. Pentrr ilave cu


i' taberuI2.4 extre'itatea tran**;;i; a b'rb*rr"ri ia perpendictrlara
burb, clacd raport'l cli'tre .aria
secli'nii gr
este nrai ilrare sau egal cu 0,1 se adaug5's'pli'ientar
prova gi aria seoli.nii r'rresti.e (b*,tr
2.5.Dac,il-aport,1 de rnai sus este mai mic clecAt 0,1
corecfiile clintabelul
cit tttiriniea
'Co.
atnnci corec{iile car.e se acia.ga se consiclerd p'opo(ionale
inoclerat)
Fro'de 5i cle coeficientul 1;risttiattc
bulb*1ui. corecliile 6c*, depincl de ''rtirSrul
Iongitudinal.
0,36
Fn
0.i5 0,1 8l 0,21 0,24 0,27 0,30 0,3 3

l+ -ql10j
Cr

0-6
l -a ). 10-31
-.{'|'' 10'
o 4.1
__+-
0-3

-0 3.10='
ro'
-0.3.i 0 '

0,7 -r,or t03 0


-0,!!0'-
08 +0.1.10 Cr f4tq
EC^. pentru nave ctt bulb'
Tabeltrl 2.5 Coreclii suplimentare
in condilii de Plina incircare

Corecfia 6C*, se aplicadoarnavelorprevdzutecttliniidearboriprotelatectt


pantaloni, sau suslinute de cavaieli :
cu pantaloni
. la navele cn forme 1rline prevdzttte
(2.67)
6CR. -- (0,03...0,05)'C* ,

*/?'
. la navele ctt fonne fine gi linii de axe ctl cavalefi

5C*" = (0,05...0,08)'C" . (2.68)

Pentnr coeficientul rezistenfei aenrlLri se adoptd valoarea :

C.oo = 0,07'10-' , (2 6e)

iar coeficientul corectiei de rezistentd la mane\Tabilitate'este

C.o. = 0,04'10-3 ' (210)

Rezistenta totald Ia inairrtare a navei, calctrlatd cu relafia (2.62), se referd la condilii


ideale prir.ind valurile gi v6nttrl, ad6ncimea apei gi mgozitatea corptrltri (condilii de
probe de mare).
in conclilii de serviciu (carend cu depuneri, tnare agitata) rezistenla total5 la
?rraintare a lravei se va rndrj in firnctie cie zorta de navigalie, cu ut'tnatoatelc ptocettie:

- Atlanticul de Nord, zona esticd, 15-20ya (vara gi iarna) ;


- Atlanticul de Nord, zorta vestice, 20-30"h (r'ara qi ianra) ;
- Pacific - 15-30 o/o ;
- Atlanticul de Sud gi Arrstralia, J2-18% ;
- rrrte in estul Asiei. 15-20%.

\raloarea medie, utilizatd in mod obignuit, este de l5oto din rezistenla totala Ia
inaintare oblinuti penlru condilii ideale.
Pentru fonitele nonnale ale navelor conleroiale, suprafa[a udatd a corptiltri fdrA
apendici se determind preliminar, cu relafia :

S = i,025"Lro (Cr 'B +1,7'T) Q.11)

in care coeficientul bloc, CB, Se calctrleazd pe baza lungimii intre peqpendicuiareie


planului de forme, Loo

- / -; -