Cuprins

1. 1. MEMORIU JUSTIFICATIV....................................................................................................................................3

A. OBIECTUL PROIECTULUI....................................................................................................................................3

B. TEMA PROIECTULUI..........................................................................................................................................3

C. SOLUŢII ADOPTATE.....................................................................................................................................3

D. MĂSURI P.S.I..................................................................................................................................................4

2. NOTE DE CALCUL...................................................................................................................................................5

1. Calculul hidraulic de dimensionare a reţelei interioare de alimentare cu apă rece pentru consum menajer:5

1.1 Debitul de calcul pentru dimensionarea Conductelor:........................................................................................6

1.2 Pierderea de sarcină pe traseul de calcul:............................................................................................................7

1.3 Stabilirea sarcinii hidrodinamice necesare pentru alimentarea cu apă rece a instalaţiilor din interiorul clădirii.
..................................................................................................................................................................................10

2. Calculul hidraulic al instalaţiei exterioare de alimentare cu apă rece la consum normal:.............................11

3. Calculul hidraulic de dimensionare a reţelei interioare de alimentare cu apă rece de consum menajer şi de
incendiu pentru cladirea socială..............................................................................................................................12

3.1. Calculul hidraulic al conductelor de alimentare cu apă rece la clădirea socială...............................................12

3.1.1 Debitul de calcul pentru dimensionarea conductelor....................................................................................13

3.1.2. Pierderea de sarcină pe traseul de calcul......................................................................................................14

4. Calculul hidraulic de dimensionare a reţelei exterioare de alimentare cu apă rece a cladirii sociale...........15

5. Calculul hidraulic de dimensionare a reţelei interioare de alimentare cu apă caldă de consum menajer....16

5.1 Debitul de calcul pentru dimensionarea conductelor.......................................................................................16

5.2. Stabilirea sarcinii hidrodinamice necesare pentru alimentarea cu apă caldă a instalaţiilor din interiorul
clădirii.......................................................................................................................................................................19

6. Calculul hidraulic de dimensionare a reţelei exterioare de alimentare cu apă caldă de consum menajer...20

1
7. Calculul hidraulic de dimensionare şi alegere a echipamentului pentru staţia de pompe şi hidrofor...........22

7.1. Dimensionarea conductei de branşament........................................................................................................22

7.2. Stabilirea capacităţii rezervorului tampon........................................................................................................24

7.3. Calculul capacităţii recipientului de hidrofor....................................................................................................27

7.5. Alegerea pompelor............................................................................................................................................29

7.5.1. Alegerea pompelor pentru incendiu..............................................................................................................29

7.5.2. Alegerea pompelor pentru consum menajer:................................................................................................30

2
 1. 1. MEMORIU JUSTIFICATIV

A. OBIECTUL PROIECTULUI

 S-au proiectat instalaţiile interioare de alimentare cu apă rece şi

apă caldă pentru consum menajer, reţeaua exterioară de alimentare cu apă
caldă şi cea de alimentare cu apă rece la consum normal şi la incendiu. De
asemenea s-a proiectat şi o staţie de hidrofor.

B. TEMA PROIECTULUI

 Se va proiecta instalaţia sanitară pentru o clădire P+5 amplasată într-

un ansamblu de 11 clădiri, însumând un număr de 132 apartamente.

C. SOLUŢII ADOPTATE

1. Pentru instalaţiile interioare de alimentare cu apă rece şi caldă pentru

consum menajer s-a adoptat sistemul ramificat de distribuţie inferioară din ţeavă
de PVC pentru apă rece şi apă caldă, conductele find montate aparent în subsol.
Conductele sunt prevăzute cu robinete de închidere la baza coloanei şi robinete de
închidere şi reglaj la obiectele sanitare.
2. Reţeaua exterioară de alimentare cu apă rece s-a realizat în sistem
ramificat, din ţeavă de oţel zincat montată în pământ şi izolată.
3. Reţeaua exterioară de alimentare cu apă caldă s-a realizat în sistem
ramificat, cele două conducte (distribuţie-recirculaţie) fiind montate în canal
termic protejat cu vată de sticlă legată cu plasă de sârmă.
4. Instalaţia de ridicare a presiunii apei.
Pentru că Hnec>Hdisp se prevede o instalaţie de ridicare a presiunii apei
cu pompe şi hidrofor echipate cu un rezervor tampon V=6000 [l], doua
hidrofoare cu V=2000 [l], funcţionarea pompelor fiind automată în funcţie
de presiunea aerului din hidrofor.
 apa rece are un debit de consum menajer de 7.255 l/s și o înălțime
necesară pompării apei de 24.49 m, consumatorul cel mai
3
 dezavantajat fiind rezervorul de wc. Debitul pentru cosumul menajer
de apă caldă este de 5.361 l/s cu o inaltime necesară pompării de
24.57 m, consumatorul cel mai dezavantajat fiind dușul.
 Am ales pentru consum menajer o pompa de tipul CERNA 65 Φ 170
mm și pentru incendiu o pompă de tipul CERNA 80 Φ 157 mm.

D. MĂSURI P.S.I.

 În incinta clădirii sociale, conform STAS 1478-90, s-au prevăzut

hidranţi interiori de incendiu cu debitul de 2,1 [l/s] asigurat în fiecare punct de
incendiu al clădirii.
 Hidranţii interiori sunt montaţi în nişe executate în zidărie şi sunt
echipaţi complet cu furtun tip C, cu ţeavă de refulare cu ajutajul F=14 [mm].
 Am luat în considerare 2 hidranți în funcțiune cu lungimea jetului
compact de 10 m.

4
 2. NOTE DE CALCUL

1. C ALCULUL HIDRAULIC DE DIMENSIONARE A REŢELEI

INTERIOARE DE ALIMENTARE CU APĂ RECE PENTRU
CONSUM MENAJER :

Instalaţiile interioare de alimentare cu apă rece pentru consum

menajer cuprind sisteme de conducte sub presiune, pentru care se adoptă
sistemul de calcul al curentului unidimensional de fluid incompresibil.
Calculul hidraulic de dimensionare a reţelei interioare de alimentare
cu apă rece de consum menajer se realizează conform STAS 1478-90.
Instalaţia se execută din PVC iar pentru preluarea dilată rilor, pe
coloane vor fi dispuse lire de dilatare. Se realizează schema izometrică de
calcul pe baza reprezentă rilor din planurile de arhitectură şi a schemelor de
montaj.
Conform temei de proiect s-a realizat instalaţia pentru o clă dire de
locuit cu P+5 nivele.
În calcul s-a urmă rit urmă toarea succesiune :
 S-a întocmit schema izometrică de calcul a reţelei, pe baza
reprezentă rii din planul de arhitectură ;
 S-a stabilit punctul de consum al apei cel mai dezavantajat
hidraulic din întreaga instalaţie;
 S-au numerotat tronsoanele de conducte ale traseul de alimentare
cu apă a punctului de consum cel mai dezavantajat hidraulic;
 S-au însumat echivalenţii armă turilor alimentate cu apă pentru
fiecare tronson al traseulul de calcul;
 S-a determinat debitul de calcul aplicâ nd relaţia generală ;
 S-a dimensionat fiecare tronson de conductă cu ajutorul
nomogramelor;
 S-au determinat rezistenţele locale ale fiecă rui tronson şi cu
ajutorul nomogramei s-au determinat pierderile de sarcină locale;
 S-au calculat pierderile de sarcină liniare hri=i*l şi totale hr=hri+hrl
pentru fiecare tronson şi prin însumare pe întreg traseul principal;
 S-a calculat sarcina hidrodinamică necesară în punctul de racord
al instalaţiei interioare de alimentare cu apă la reţeaua exterioară ;

5
 La dimensionarea reţelei de alimentare cu apă s-a respectat şi condiţia
constructivă (diametrele conductelor succesive să fie mai mari sau cel puţin
egale cu diametrele conductelor precedente, începâ nd de la punctele de
consum spre punctul de alimentare cu apă al reţelei).

1.1 D EBITUL DE CALCUL PENTRU DIMENSIONAREA

C ONDUCTELOR :

Debitul de calcul pentru conductele de distribuţie a apei reci pentru

clă diri de locuit, este dat de relaţia generală conform STAS 1478/90:

qc  b  a  c  E  d  E  [l / s ]

b - coeficient adimensional, care ţine seamă de temperatura apei care

circulă prin conducta dimensionată ;
b = 1 (apă rece);
a - coeficient care ţine seamă de regimul de furnizare a apei în reţeaua
de distribuţie ; a = 0,15 (regimul de furnizare a apei reci de 24 [h/zi]);
c, d - coeficienţi determinaţi în funcţie de destinaţia clă dirii;
c = 1 (clă diri de locuit);
d = 0,004 (clă diri de locuit);
d = 0 pentru celelalte destinaţii;
E - suma echivalenţilor de debit ai punctelor de consum alimentate de
conducta respectivă ;
Conform STAS 1478-90, suma echivalenţilor de debit ai punctelor de
consum pentru distribuţia apei reci în cazul în care distribuţia apei calde se
face la 60 [°C] , este dată de relaţia :
E = 0,7E1+E2
E1 - suma echivalenţilor de debite ai bateriilor amestecă toare de apă
rece cu apă caldă , dat de relaţia:
n
E 1   e bj  n bj
j1

e bj - echivalentul de debit al unei baterii de tip "j";

n bj - numă rul bateriilor de acelaşi tip "j";

6
 E2 - suma echivalenţilor de debite ai robineţilor de apă rece, dat de
relaţia:
n
E 2   erj  nrj
j 1

e rj - echivalentul de debit al unui robinet de tip "j";

n rj - numă rul robineţilor de acelaşi tip "j";
În calcul s-au folosit urmă toarele valori pentru echivalenţii de debit:
eB = 1 (bateria de baie); eL = 0,35 (lavoar);
eSp= 1 (spă lă tor); eR = 0,75 (rezervor de closet);
 In funcţie de debitul de calcul , din nomograma pentru
dimensionarea conductelor din PVC pentru apă rece (Hg > 15 [m]) s-au
determinat :
v - viteza economică de circulaţie a apei reci [m/s];
d - diametrul exterior al conductei [ţoli,mm];
i - panta hidraulică [mmH2O/m];
 Aceste valori s-au trecut în tabelul de calcul.
 Pentru ultimul consumator nu s-a ţinut seama de viteza
economică , diametrul conductei de alimentare s-a luat din tabel : 1/2'' pentru
rezervorul de closet.
 Lungimile tronsoanelor s-au determinat prin mă surare pe planul
arhitectural.

1.2 P IERDEREA DE SARCINĂ PE TRASEUL DE CALCUL :

Traseul principal de calcul este corespunză tor consumatorului cel

mai dezavantajat din punct de vedere hidraulic din clă dire (rezervorul de
closet de la ultimul nivel de pe coloana M4).

Pierderea de sarcină pe un tronson "i-j" este dată de relaţia :

hri - j   hrd  hrl  i  j

h rd - pierderea de sarcină liniară ;

hrlin  i  l

7
 i - panta hidraulică (determinată grafic conform nomogramei);
l - lungimea tronsonului mă surata pe plan ;
h rl - pierderea de sarcină locală ;

v2
hrloc   
2 g

x - coeficient de pierdere locală de sarcină ;

v - viteza de circulaţie a apei în conductă ;
g = 9,81 [m/s2]
x - se obţine pe fiecare tronson de calcul prin însumarea coeficienţilor
de pierdere locală de sarcină ale fiecă rui element din traseul de circulaţie a
apei;

 Coeficienţii se vor lua pentru :

- robinete cu ventil
- coturi
- reducţii
- teuri de trecere
- teuri de derivaţie

 Calculul coeficienţilor de pierdere de sarcină locală pe tronsoanele 1-

15, coloana M4 (apă rece):
Tronsonul 1 1 robinet ventil drept 1/2” ζ=13
3 cot 1/2” ζ =6
1 reducţie ½”->3/4” ζ=0,1
1 teu de trecere ζ=0,5
Σζ=19,6
Tronsonul 2 1 teu de trecere ζ=0.5
1 reducţie 3/4”->1” ζ=0,1
Σζ =0,6
Tronsonul 3 1 teu de trecere ζ=0,5
Σζ=0,5
Tronsonul 4 1 teu de trecere ζ=0,5
Σζ=0,5
Tronsonul 5 1 teu de trecere ζ=0,5
4 coturi de 1” ζ=6
8
 Σζ=6,5
Tronsonul 6 1 teu de trecere ζ=0,5
Σζ=0,5
Tronsonul 7 1 teu de trecere ζ=0,5
1reductie 1” -> 1 ½” ζ=0,1
Σζ=0,6
Tronsonul 8 1 teu de trecere ζ=0,5
Σζ=0,5
Tronsonul 9 1 teu de trecere ζ=0,5
4 coturi de 1 ½’’ ζ=6
Σζ=6,5
Tronsonul 10 1 teu de trecere ζ=0,5
Σζ=0,5
Tronsonul 11 1 teu de trecere ζ=0,5
Σζ=0,5
Tronsonul 12 1 teu de trecere ζ=0,5
1 reducție 1 1/4’’-> 1 1/2’’ ζ=0,1
1 robinet ventil drept 1 ½’’ ζ=9
2 coturi de 1 ½” ζ=2,4
Σζ=12
Tronsonul 13 1 teu de trecere ζ=0,5
Σζ=0,5
Tronsonul 14 1 teu de derivatie ζ=2
1 reducție 1 1/2’’-> 2’’ ζ=0,1
Σζ=2,1
Tronsonul 15 2 coturi de 2” ζ=2
1 robinet cu ventil drept de 2” ζ=8
Σζ=10

1.3 S TABILIREA SARCINII HIDRODINAMICE NECESARE

PENTRU ALIMENTAREA CU APĂ RECE A INSTALAŢIILOR DIN
INTERIORUL CLĂDIRII .

9
  Sarcina hidrodinamică necesară în punctul de racord al instalaţiei
interioare de alimentare cu apă la reţeaua exterioară se obţine cu relaţia :

H nec  max  H g  H u  hr  [mH2O]

unde:
Hg - înă lţimea geodezică a punctului de consum cel mai dezavantajat
din punct de vedere hidraulic din instalaţie [mmH2O], considerată de la
nivelul parterului.
Hu - presiunea de utilizare în punctul cel mai dezavantajat din
instalaţie [mmH2O]
hr – pierderea totală de sarcină liniara pe traseul cuprins între punctul
de alimentare cu apă a instalaţiei şi consumatorul cel mai dezavantajat din
punct de vedere hidraulic.

 Punctul cel mai dezavantajat hidraulic este rezervorul de closet

de pe coloana M4 pentru care :
Hg = 16400 [mmH2O]
Hu = 2000 [mmH2O]

 Ultima coloană a tabelului reprezintă sarcina totală care este

echivalentă cu necesarul de presiune şi se calculează astfel :

H nec  H g  H u   h r

2. C ALCULUL HIDRAULIC AL INSTALAŢIEI EXTERIOARE DE

ALIMENTARE CU APĂ RECE LA CONSUM NORMAL :

În calcul s-au respectat pasii urmatori :

 S-a întocmit schema planul de situaţie.
 S-au numerotat tronsoanele de pe traseul principal de calcul
începâ nd de la clă direa cea mai dezavantajată . La fiecare tronson
10
 al traseului principal se însumează toţi consumatorii care se
alimentează din tronsonul respectiv. Se ţine cont că la tronsonul
20 s-a introdus şi debitul de calcul de la clă direa socială .
 S-a întocmit tabelul de calcul similar cu cel de la apă rece ;

Tronsonul 15’ 1 reducție ζ=0,1

1 teu de trecere ζ=0,5
Σζ=0,6
Tronsonul 16 1 teu de trecere ζ=0.5
Σζ=0.5
Tronsonul 17
1teu de derivatie ζ=2
Σζ=2
Tronsonul 18 1 teu de derivatie ζ=2
1 reducție ζ=0,1
Σζ=2,1
Tronsonul 19 1 teu de derivatie ζ=2
1 reducție ζ=0,1
Σζ=2,1

Tronsonul 20
3 coturi ζ=3
1 ieșire din rezervor ζ=0.5
Σζ=3.5

3. C ALCULUL HIDRAULIC DE DIMENSIONARE A REŢELEI

INTERIOARE DE ALIMENTARE CU APĂ RECE DE CONSUM
MENAJER ŞI DE INCENDIU PENTRU CLADIREA SOCIALĂ

3.1. C ALCULUL HIDRAULIC AL CONDUCTELOR DE

ALIMENTARE CU APĂ RECE LA CLĂDIREA SOCIALĂ .

11
  Conform STAS 1478-84, pentru clă diri sociale instalaţia cu
hidranţi interiori trebuie să îndeplinească urmă toarele condiţii :
- lungimea minimă a jetului compact : Lc = 6[m]
(consideră m Lc = 6,5[m])
- debitul specific minim al unui jet : qih = 2,1 [l/s]
- numă rul jeturilor în funcţiune simultană : n = 2
- debitul de calcul al instalaţiei : qih = 4,2[l/s]
- diametrul orificiului ajutajului :daj=14[mm]
- presiunea necesară la un hidrant :Hi= 15,873 [mH2O] (considerand
si pierderile pe furtun).
 Amplasarea hidranţilor s-a fă cut conform planurilor de
arhitectură ale clă dirii, respectâ ndu-se cerinţele impuse de norme.
 În clă direa socială există urmă torii consumatori :
16 - lavoare
16 – rezervoare wc
14 - chiuvete
 În calcul s-a urmă rit urmă toarea succesiune :
* S-a întocmit schema izometrică de calcul.
* S-a stabilit traseul principal de calcul de la intrarea în clă dire a
conductei de alimentare pâ nă la hidrantul cel mai dezavantajat din punct de
vedere hidraulic.
* S-au numerotat tronsoanele de pe traseul principal de calcul
începâ nd de la hidrantul cel mai dezavantajat. Primul tronson (1) alimentează
doar un singur hidrant.
*S-a întocmit tabelul de calcul similar cu cel de la apă rece cu diferenţa
ca la clă direa socială vom avea un debit de consum menajer, un debit la
consum de incendiu şi un debit total.
 Instalaţia se realizează obligatoriu din conducte de oţel zincat.

3.1.1 D EBITUL DE CALCUL PENTRU DIMENSIONAREA

CONDUCTELOR

12
  Pentru clă direa socială cu E >1 debitul este :
qc  a  b  c  E [l/s]
unde:
E - suma echivalenţilor de debit ai consumatorilor din clă direa socială
eL = 0,35 – lavoar
e R = 0,75 - rezervor de closet

 Debitul total de calcul este :

qtot = qcm + qci [l/s]

 În calcule se utilizează nomogramele pentru dimensionarea

conductelor din oţel zincat pentru apă rece cu Hg<15 [m] se determină :
v - viteza economică de circulaţie a apei reci [m/s];
de - diametrul exterior al conductei [ţoli];
i - panta hidraulică [mmH2O/m];

3.1.2. P IERDEREA DE SARCINĂ PE TRASEUL DE CALCUL .

Traseul principal de calcul este corespunză tor hidrantului cel mai

dezavantajat din punct de vedere hidraulic din clă dire.
Pierderea de sarcină pe un tronson "i-j" este dată de relaţia :
hri - j   hrlin  hrloc  i  j [mmH20]
h rd - pierderea de sarcină liniară ;
hrlin  i  l [mmH20]
i - panta hidraulică (determinată grafic conform nomogramei);
l - lungimea tronsonului mă surata pe plan;
hrd – pierderea de sarcină locală ;
v2
hrloc   
2 g [mmH20]

13
 x - coeficient de pierdere locală de sarcină ;
v - viteza de circulaţie a apei în conductă ;
g = 9,81 [m/s2]
x - se obţine pe fiecare tronson de calcul prin însumarea coeficienţilor
de pierdere locală de sarcină ale fiecă rui element din traseul de circulaţie a
apei;
 Calculul pierderilor de sarcină locale pe tronsoanele H1, H2, H3 și
H4:
Tronsonul H1 2 coturi 2” ζ=2*1=2
1 robinet înclinat 2” ζ=2.2
1 teu derivaţie ζ=2
3 teu trecere ζ=3*0,5=1.5
1 reducție ζ=0,1
Σζ=7.8

Tronsonul H2 1 teu de trecere ζ=0.5

1 reducție ζ=0,1
Σζ=0,6

Tronsonul H3 2 coturi 3” ζ=2*1=2

1 Robinet cu sertar ζ=0.3
Σζ=2.3
 Rezultatele sunt trecute in tabelul nr 3.

4. C ALCULUL HIDRAULIC DE DIMENSIONARE A REŢELEI

EXTERIOARE DE ALIMENTARE CU APĂ RECE A CLADIRII
SOCIALE .

 În calcul s-a urmă rit urmă toarea succesiune :

* S-a întocmit planul de situatie.
* S-au numerotat tronsoanele de pe traseul principal de calcul
începâ nd de la clă direa cea mai dezavantajată
* S-a întocmit tabelul de calcul similar cu cel de la apă rece ;

 Pierderile de sarcină pe fiecare tronson :

14
 Tronsonul H3’ 1 teu de derivatie ζ=2
1 reductie 3 ”- 4” ζ=0,1
Σζ=2,1

Tronsonul H5 1 iesire din rezervor ζ=0,5

3 coturi de 4” ζ=0.9
Σζ=1,4

5. C ALCULUL HIDRAULIC DE DIMENSIONARE A REŢELEI

INTERIOARE DE ALIMENTARE CU APĂ CALDĂ DE CONSUM
MENAJER .

 Calculul hidraulic de dimensionare a reţelei interioare de

alimentare cu apă caldă de consum menajer este similar cu calculul fă cut
pentru instalaţia de apă rece .
 Apă caldă alimentează doar bateriile amestecă toare ale obiectelor
sanitare din clă dire.
 Instalaţia se execută din PVC iar la baza fiecă rei coloane se
montează robinete de golire.
 Calculul de dimensionare se realizează cu ajutorul nomogramelor
pentru conducte de apă caldă din PVC cu Hg >15 [m].

 În calcul s-a urmă rit urmă toarea succesiune:

* S-a întocmit schema izometrică de calcul.
* S-a stabilit traseul principal de calcul de la intrarea în clă dire a
conductei de alimentare pâ nă la consumatorul cel mai dezavantajat din punct
de vedere hidraulic.
* S-au numerotat tronsoanele de pe traseul principal de calcul
începâ nd de la consumatorul cel mai dezavantajat. Primul tronson
alimentează întotdeauna o singură armatură .
* S-a întocmit tabelul de calcul similar cu cel de la apă rece cu diferenţa
ca la apă caldă nu vom mai avea E2.

5.1 D EBITUL DE CALCUL PENTRU DIMENSIONAREA

CONDUCTELOR .

15
  Debitul de calcul pentru conductele de distribuţie a apei calde de
consum menajer este dat de relaţia :

Gc  b  a  c  E  d  E  [l/s]
b - coeficient determinat funcţie de felul apei (rece sau caldă )
b = 0,7 - apă caldă la 60[°C] ;
a - coeficient determinat în funcţie de regimul de furnizare a apei în
reţeaua de distribuţie;
a = 0,15 - regimul de furnizare a apei reci de 24[h/zi] ;
c - coeficient determinat în funcţie de destinaţia clă dirii;
c = 1 - clă diri de locuit;
E - suma echivalenţilor de debit ai punctelor de consum alimentate de
conducta respectivă ;
d = 0,004 - clă diri de locuit;
 Conform STAS 1478-90 ,suma echivalenţilor de debit ai punctelor
de consum pentru distribuţia apei calde de consum menajer la 60°C , este dată
de relaţia :
E = E1
E1 - suma echivalenţilor de debit ai bateriilor amestecă toare de apă
rece cu apă caldă .
n
E1   ebj  nbj
j 1

e bj - echivalentul de debit al unei baterii de tip "j";

n bj - numă rul bateriilor de acelaşi tip "j";
 În calcul s-au folosit urmă toarele valori pentru echivalenţii de
debit :
eB =1 - bateria de baie
eL = 0,35 -lavoar
eSp= 1 - spă lă tor
Funcţie de debitul de calcul , din nomograma pentru dimensionarea
conductelor din PVC pentru apă caldă (Hg >15 [m]) se determină :
v - viteza economică de circulaţie a apei [m/s];
de - diametrul exterior al conductei [ţoli];
i - panta hidraulică [mmH2O/m];

NOTĂ
16
  Pentru ultimul consumator nu se va ţine seama de viteza
economică , diametrul conductei de alimentare se va lua din tabele.
 Traseul principal de calcul este corespunză tor consumatorului cel
mai dezavantajat din clă dire (spă lă torul de la ultimul nivel de pe coloana M4).
 Relaţiile de calcul pentru pierderile de sarcină sunt identice cu
cele de la capitolul anterior.

 Calculul pierderilor de sarcină locale pe tronsoanele 1-10, ale

coloanei M4 (apă caldă):
Tronsonul 1 1 cot de 1/2” ζ =2
1 teu trecere ζ=0,5
Σζ=2,5
Tronsonul 2 1 teu de trecere ζ=0.5
1 robinet ζ=13
1 cot 1/2” ζ=2
1 reductie 3/4”-> 1/2” ζ=0.1
Σζ=15.6
Tronsonul 3 1 teuri de trecere ζ=0.5
4 coturi de 3/4” ζ=6
Σζ=6.5
Tronsonul 4 1 teu trecere ζ=0.5
1 reductie 1”-> 3/4” ζ=0.1
Σζ=0.6
Tronsonul 5 1 teu de trecere ζ=0.5
4 coturi de 1” ζ=6
Σζ=6.5
Tronsonul 6 1 teu de trecere ζ=0.5
Σζ=0.5
Tronsonul 7 1 teu de trecere ζ=0.5
1 robinet cu ventil drept ζ=10
2 coturi de 1’’ ζ=3
Σζ=13,5
Tronsonul 8 1 teu de trecere ζ=0.5
Σζ=0.5
Tronsonul 9 1 teu in derivatie ζ=2
1 reducție ζ =0,1
Σζ=2.1
Tronsonul 10
1 robinet cu ventil drept ζ=8
2 coturi 1 1/2” ζ=2.4
Σζ=10.4
17
 5.2. S TABILIREA SARCINII HIDRODINAMICE NECESARE PENTRU
ALIMENTAREA CU APĂ CALDĂ A INSTALAŢIILOR DIN INTERIORUL
CLĂDIRII .

 Sarcina hidrodinamică necesară în punctul de racord al instalaţiei

interioare de alimentare cu apă la reţeaua exterioară se obţine cu relaţia :

H nec  max  H g  H u   h r 
[mmH20]
Hg - înă lţimea geodezică a punctului de consum cel mai dezavantajat
din punct de vedere hidraulic din instalaţie [mmH2O], considerată de la
nivelul parterului.
Hu - presiunea de utilizare în punctul cel mai dezavantajat din
instalaţie [mmH2O].
 h - pierderea totală de sarcină pe traseul cuprins între punctul de
r

alimentare cu apă a instalaţiei şi consumatorul cel mai dezavantajat din punct

de vedere hidraulic.
Punctul cel mai dezavantajat hidraulic este dusul flexibil de pe coloana
M8 , pentru care :
Hg = 16100 [mmH2O]
Hu = 3000 [mmH2O]
 Ultima coloană a tabelului reprezintă sarcina totală care este
echivalentă cu necesarul de presiune şi se calculează astfel :
H nec  H g  H u   h r
[mmH20]
 Se calculează sarcina hidrodinamica necesară pentru
consumatorul cel mai dezavantajat de pe traseul principal de calcul cu
ajutorul tabelului de calcul a instalaţiei interioare de apă caldă .

6. C ALCULUL HIDRAULIC DE DIMENSIONARE A REŢELEI

EXTERIOARE DE ALIMENTARE CU APĂ CALDĂ DE CONSUM
MENAJER

18
 După întocmirea planului de situaţie s-a stabilit care este clă direa cea
mai dezavantajată din punct de vedere hidraulic. Dimensionarea reţelei
exterioare de distribuţie se face pentru traseul principal de calcul, de la
clă direa cea mai dezavantajată pâ nă la staţia de hidrofor. Reţeaua se executa
din conducte de oţel zincat amplasate intr-un canal termic şi este însoţită de o
reţea de recirculaţie a apei calde. Pentru reducerea pierderilor de că ldură ,
conductele sunt izolate cu vata minerala.
 Pentru clă dirile de locuit, debitul de calcul se determina cu
aceeaşi relaţie ca pentru instalaţia interioara de apă caldă .

Gc  b  a  c  E  d  E  [l/s]
unde: a = 0,15 ;
b = 0,7 ;
c=1;
d = 0,004.
 Pentru dimensionarea unui tronson din reţea , intra în calcul toţi
echivalenţii de debit ai bateriilor amestecă toare aflate în clă dirile pe care le
alimentează tronsonul respectiv.
 Diametrul conductelor s-a determinat în funcţie de debitul total
de calcul folosind nomogramele pentru conducte din oţel zincat cu Hg <15
[m];
 Sarcina hidrodinamica necesara totala este :
H nec  H g  H u   h r
[mmH2O]
Hu = 3000 [mmH2O]
Hg = 16100 [mmH2O]
 Lungimile tronsoanelor de calcul s-au mă surat pe planul de
situaţie.

Tronsonul 10’
1 teu de trecere ζ=0,5
Σζ=0.5
Tronsonul 11 1 teu de trecere ζ=0.5
1 reductie ζ=0.1
Σζ=0.6
19
 Tronsonul 12 1 teu in derivatie ζ=2
Σζ=2
Tronsonul 13 1 teu in derivatie ζ=2
Σζ=2
Tronsonul 14 1 teu in derivatie ζ=2
Σζ=2
Tronsonul 15 3 coturi ζ=3
1 ieșire din rezervor ζ=0.5
Σζ=3.5

7. C ALCULUL HIDRAULIC DE DIMENSIONARE ŞI ALEGERE A

ECHIPAMENTULUI PENTRU STAŢIA DE POMPE ŞI
HIDROFOR

7.1. D IMENSIONAREA CONDUCTEI DE BRANŞAMENT

1. conducta publică 6. conductă de ocolire

2. conducta de branşament 7. distribuitor
20
 3. cămin vată concesie 8. robinet cu plutitor
4. robinet cu sertar 9. rezervor tampon deschis
5. contor

Reţeaua exterioară de distribuţie a apei reci dintr-un ansamblu de

clădiri se poate racorda la conducta de serviciu a sistemului de alimentare cu
apă a localităţii astfel :
* direct - când Hdisp > Hnec ;
* indirect - când Hdisp < Hnec prin intermediul unei staţii de ridicare a
presiunii
Hdisp - sarcina hidrodinamică disponibilă în punctul de racord;
Hnec - sarcina hidrodinamică necesară reţelei.

Conducta de branşament se dimensionează cunoscând debitul de calcul

al reţelei exterioare din ansamblul de clădiri reprezentat în planul de situaţie.
 Pe conducta de branşament se prevăd:
- două racorduri de la aceleaşi conducte de serviciu;
- două racorduri de la două reţele de pe străzi diferite;
- un racord la conducta de serviciu şi unul la o sursă proprie;
- realizarea unei rezerve intangibile .

Un branşament poate alimenta cu apă o singură clădire, sau un grup de

clădiri, dacă se încadrează în aceeaşi categorie. Pe conducta de branşament
după punctul de racord se montează:
- o vană de concesie;
- instalaţia pentru măsurarea şi înregistrarea consumului de apă.

 Alegerea diametrului conductei de branşament se face din

nomogramă ţinând cont că branşamentul se face din oţel zincat şi H g <15 [m] în
funcţie de debitul de calcul.

 Debitul conductei de branşament este :

Gcb= Gcm + Gcs = 6.67+ 1.67 =8.34 [l/s]

Gcm - debitul de calcul pentru clădiri de locuit pentru consum menajer

(recalculat, ţinând cont de faptul că E = E1 + E2)
Gcs - debitul de calcul pentru clădirea socială

21
 Din nomogramă pentru dimensionarea conductelor din oţel zincat
pentru apă rece cu Hg<15 [m] se citesc următoarele valori:
dcb =4” =100 [mm ];
vcb = 1 [m/s];
icb = 12 [mmH2O/m]

7.2. S TABILIREA CAPACITĂŢII REZERVORULUI TAMPON .

Volumul rezervorului tampon deschis se determină cu relatia:

VRT = Vu + Va [m3]
Vu = Vui + Vum [m3]

VRT – volumul rezervorului tampon

Vu – volum util (ţine seama de consumul menajer şi consum de incendiu)
Vui - volum intangibil de incendiu
22
 Vum - volum de consum menajer
Va - volum determinat de condiţii constructive

Vum =150(10+ Gp) [l]

Din condiţia Gp ≥ Gcb, unde Gcb = 8.34 [l/s], aleg Gp = 8.4 [l/s] (debitul
maxim pompat din rezervor pentru consum normal)

Vum = 150*(10+8.4) = 2760 l = 2,76 [m3]

 În cazul în care din rezervorul tampon se alimentează şi hidranţii
interiori pentru incendiu, se va calcula volumul de incendiu:

Vui = gi x ti [l]

gi - debit de incendiu interior; gi = 4.2 [l/s]

ti – durata de funcţionare a hidrantului; thid = 10 [min] = 600 [sec]

Vinc = 4.6 x 600 = 2520 [l]

Vu = 2760+2520 = 5280 l = 5.28 [m3]

 Va – volumul necesar pentru executia racordurilor de vas, se

stabileste constructiv si se poate aprecia 10% din Vu

Va =0,1 ∙ Vu => VRT=1,1∙Vu [l]

 În funcţie de capacitatea nominală se determină dimensiunile
bazei rezervorului conform STAS 8941-70 :

VRT = Vu + Va = 1,1*5280 = 5808 [l]

Vum 2.76
H um 
  0.69 [m]
 Conform l b 4 STAS 8941-79 , alegem
dimensiunile bazei H  Vui  2.52  0,63 [m] rezervorului de 6000 l tip
ui
A model III cu l b 4 urmatoarele dimensiuni:
l=2000 mm
b=2000 mm

 Se calculeză înălţimea rezervorului:

23
  Impunem înălţimea rezervorului:

H = Hum + Hui + 0,2 + 0,4 = 0.69+0.63+0.2+0.4=1.92 [m]

 Rezervorul tampon deschis are următoarele dimensiuni :
b = 2000 mm
l = 2000 mm
H = 1.92 mm

Nivelul maxim al apei în rezervorul tampon faţa de cota 0.00 este :

Nmax = Hum + Hui + 0,2 + 0,4 = 0.69+0.63+0.2+0.4=1.92 [m]
Nivelul intangibil de incendiu este :
Ninc = Nmax - Hum = 1.92 – 0.69 = 1.23 [m]

Dimensionarea accesoriilor rezervorului tampon

Numărul şi tipul robinetelor cu plutitor.
Conducta de alimentare cu apă a rezervorului este prevăzută cu un
distribuitor care are minim 3 racorduri pe care sunt montate robinetele cu
plutitor.
Diametrul robinetului cu plutitor este dat de relaţia :

d cb 100
d rp    70.71  71 mm
N 2

dcb - diametrul conductei de branşament ; dcb=4”=100 mm

N - numărul robinetelor cu plutitor (consideram N=2 robinete)
Conform STAS 7623 - 80 se aleg robineţi acţionaţi cu plutitor cu
următoarele caracteristici:

dnrp = 80 mm ; L1 = 155 mm ; S1 = 332 mm ; l1=600 mm ; L=310 mm;

24
 7.3. C ALCULUL CAPACITĂŢII RECIPIENTULUI DE HIDROFOR

Dimensionarea recipientului de hidrofor se determină conform STAS

1478 - 90 cu relatia urmatoare:

V  1,1
Gp

H p  10   H 0  10 
[m3]
4  n  H i  10   H 0  H p 

- Gp - debitul pompat (debitul la consum normal)

Gp =8,4 [l/s] = 30,24 [m3/h]

- n - frecvenţa pornirilor (opririlor) pompei ; n = 12 - 15 [porniri/oră]

n=12 [porniri/oră]

- Hp – presiunea din recipientul de hidrofor în momentul pornirii

pompei:
Hp ≥ Hnec apa rece = 26,9 [mH2O]  Hp=27 [mH2O]

- Hi – presiunea iniţială în hidrofor

Hp - Hi = 1 .. 3 [mH2O]  alegem 2 [mH2O]
Hi = Hp – 2 = 27 – 2 = 25 [mH2O]

- Ho - presiunea din recipientul de hidrofor în momentul opririi

pompei, care se ia cu 10-12 [mH2O] mai mare decât Hp
Ho = Hp + 10 = 25 + 10 = 35 [mH2O]

30,24 (25  10)  (35  10)

V  1,1    3,3069m 3  3306,9l
4  12 (23  10)  (35  25)
Cunoscând volumul necesar al recipientelor de hidrofor se aleg cel
putin doua recipiente de volume egale şi dimensiuni standardizate.
 Aleg doua hidrofoare cu : Vh = 2000 l;

25
  Se recalculează numărul real de porniri pe oră:
1,1  G p  ( H p  10)  ( H 0  10)
n  porniri / ora 
4  V  ( H i  10)  ( H 0  H p )

n  9,9  porniri / ora 

Alegem n=10 porniri pe oră.

 Volumul util al hidroforului este dat de formula:
Vu 
Gp
4n

30,24
4 10
 0,756 m3  
 Avand 2 hidrofoare calculam volumul util al unui singur hidrofor:
Vu1h 
Vu 0,756
2

2
 0,378 m 3  

Date tehnice ale recipientului de hidrofor:

capacitate nominala : 800 l
- dimensiuni: Di=1100 mm;
H =2490 mm ;
h1=1000 mm;
h2=450 mm;
h3=90 mm;
h4=440 mm;
L1=1216 mm;
L2=1327 mm.

26
 7.5. A LEGEREA POMPELOR

Pentru alegerea pompelor trebuie cunoscut debitul de calcul al instalaţiei şi

înălţimile de pompare la momentul pornirii, respectiv opririi pompei.

7.5.1. A LEGEREA POMPELOR PENTRU INCENDIU

Hnec = 27,8 [mH2O]

Qnec = 11,35[l/s] = 40,86 [m3/h]

Din nomograma pentru alegerea pompelor centrifuge monoetajate tip

LOTRU, CERNA, CRIŞ am ales pompa Cerna 80 Φ 157mm.

Caracteristicile pompei CERNA 65 Φ 157 mm:

- tip motor: N 132 S-2
- turaţie: 3000 rot/min
- puterea: 7,5 KW
- dimensiuni (în mm): a = 760 mm; b = 728 mm;
h = 145 mm; p= 343 mm;
L =917 mm; H=437 mm;
l=290 mm;

27
 Se amplasează :
1 pompă activă pentru incendiu pe un postament
1 pompă de rezervă pe postament separat

7.5.2. A LEGEREA POMPELOR PENTRU CONSUM MENAJER :

Se determina înălţimile de pompare ale pompei :

- înălţimea de pompare în momentul pornirii pompei :

H pp  H p  H gp  h rp  H a [mH 2 O]

- înălţimea de pompare în momentul opririi pompei :

H po  H o  H go  h ro  H a [mH 2 O ]

Hgp - diferenţa de nivel intre nivelul apei din recipientul de hidrofor şi

nivelul apei din rezervorul tampon în momentul pornirii pompei
Hgo - diferenţa de nivel intre nivelul apei din recipientul de hidrofor şi
nivelul apei din rezervorul tampon în momentul opririi pompei

h rp , h ro - suma pierderilor totale de sarcina pe traseul conductei de

pompare calculate la debitul de pornire respectiv de oprire al pompei.

Ha - presiunea din rezervorul tampon ; Ha = 0

Hp=25 [mH2O]

Ho=35 [mH2O]

Np - nivelul la care porneşte pompa

Np = h3+h4 = 90+440 = 530 mm = 0,53 [m]

No - nivelul la care se opreşte pompa

No = Np+hu
Vu  4 0,378  4
hu    0,398[m]
 d 2
3,14 1,12
No = 0,53 + 0,398 = 0,928 [m]

28
 Hgp = Nmax - Np = 1920-530 =1390 [mm] (se ia cu „ - ”)

Hgo = Nmax – No = 1920 – 928 = 992 [mm] (se ia cu „-”)

hrpp=2
hrp0=2
 Se obţin următoarele valori :

Hpp = 25 -1,39 + 2 = 25,61 [m]

Hpo = 35 – 0,992 + 2 = 36,008 [m]

Din nomograma pentru alegerea pompelor centrifuge monoetajate se

alege o pompa de tipul CERNICA 65 cu Φ170 mm. Din diagrama pompei rezulta
debitele :

Gpp = 37 [m3/h]
Gpo = 17 [m3/h]

G pp  G po 37  17 m3
Gp    27
2 2 h

Caracteristicile pompei CERNICA 65 Φ 170 mm:

- tip motor: N 132 S 2
- turaţie: 3000 rot/min
- puterea: 7,5 KW
- dimensiuni (în mm): a = 760 mm; b = 728mm;
h = 145 mm; p= 328 mm;
L =910 mm; H=437 mm;
l=205 mm;

Se amplasează :
1 pompă activă la consum normal pe un postament
1 pompă de rezervă pe postament separat

29