Cuprins

• Tema proiectului………………………………………………………….….…………..pag 2
• Descrierea procesului tehnologic………………………………………..…….……..pag 2
• Planul de situatie al societatii comerciale …………………………………………..pag 3
• Planul de situatie al utilajelor ………………………………………………………….pag 3
• Dimensionarea instalatiei de iluminat…………………………………....................pag 4
• Calculul puterii cerute……………………………………………………………...……pag 6
• Determinarea curentilor de calcul pe circuite si coloane…………………….......pag 9
• Alegerea sectiunii conductoarelor si cablurilor……………………….…………. pag 10
• Alegerea tuburilor de protectie…………………………….………………………....pag 14
• Verificarea sectiunii conductoarelor alese:…………………………………………pag 15
-verificarea sectiunii conductoarelor la caderea de tensiune maxim admisibila…...…pag 15
-verificarea la regimul de pornire ……………………………………………………….…pag 17
• Alegerea echipamentelor electrice…………………………………………………...pag 22
• Dimensionarea prizei de legare la pamant…………………………………..……...pag 26
• Amplasarea echipamentelor pe schema monofilara……………………………...pag 29
• Amplasarea circuitelor de priza si iluminat………………………………………...pag 31

1
 • TEMA PROIECTULUI-sa se proiecteze instalatia electrica interioara si exterioara
cu o putere instalata de peste 200 [kVA] care trebuie sa contina:
-alegerea amplasamentului si planului de situatie pentru o hala de productie cu o
putere instalata de peste 125 [kVA].Se va proiecta instalatia pentru:
1)Instalatia electrica de forta;
2)Instalatia electrica pentru iluminat;
3)Instalatia electrica pentru prize;
-dimensionarea postului de trasformare;

• DESCRIEREA PROCESULUI TEHNOLOGIC:

Etapele procesului tehnologic de optinere a mobilei :
-lemnul sub forma de bustean intra in hala principala unde acesta este transformat in
scandura cu ajutorul benzegei mici si mari care sunt antrenate de 2 motoare:
*benzega mare-1 motor de 40 kW;
*benzega mica-1 motor de 17 kW;
-uscarea cherestelei se face in camera de uscare.Uscatoarele,4 la numar,sunt antrenate de
4 motoare de 3 kW.
-lemnul este readus in hala principala(hala productiei)unde este taiat la lungime cu ajutorul
masinii de retezat,care este antrenata de un motor de 15 kW,apoi este taiat la latime de catre
masina de spintecat,care este antrenata de un motor de 13 kW.
-lemnul este indreptat la abrict-1 motor de 15 kW.
-presarea materialului se face la presa la cald-2 motoare de 5 kW.
-inlaturarea porilor se face cu ajutorul masinii de slefuit-3 motoare de 5 kW.
-masina de gaurit-1 motor de 2 kW.
-profilele mai greu de obtinut,se fac cu ajutorul masinii cu comanda numerica:
*4 motoare:-2*7 kW;
-2*5 kW;
-procesul tehnologic se termina la masina de lacuit-1 motor de 5 kW.

Cracteristicile tehnice ale motoarelor:

Nr Denumire Tip Pn Un nn η cosφ In Ip/In Masa

crt receptor constructiv [kW] [kV] [rot/min] [%] [A] [kg]
1. 1+2+3 ASA-300M 3 0.4 2850 89 0.83 2.2 2.5 50
2. 4 AEM-190S 40 0.4 2990 88 0.82 30.1 7 420
3. 5 AEM-140S 17 0.4 2900 84 0.89 18.3 6.5 200
4. 6+8 ASM-125S 15 0.4 2830 89 0.85 13.8 6 180
5. 7 ASM-125S 13 0.4 2780 85.8 0.83 8.3 5.5 150
6. 9+10+13+ AEM-130M 5 0.4 2920 89 0.88 4.3 4.2 75
14
7. 11 ASM-125S 2 0.4 715 81 0.79 1.8 2 30
8. 12 ASM-125M 4 0.4 725 82 0.75 3.8 3.6 60

2
• PLANUL DE SITUATIE AL SOCIETATII COMERCIALE:

• PLANUL DE SITUATIE AL UTILAJELOR:

3
 Legenda:
1)strunguri-2 motoare de 3 kW fiecare.(R1)
2)aparat de aer conditionat-1 motor de 3 kW.(R2)
3)uscatoare-4 motoare de 3 kW.(R3)
4)benzega mare-1 motor de 40 kW.(R4)
5)benzega mica-1 motor de 17 kW.(R5)
6)masina de retezat -1 motor de 15[kW].(R6)
7)masina de spintecat-1 motor de 13 kW.(R7)
8)abrict-1 motor de 15 kW.(R8)
9)presa la cald-2 motoare de 5 kW.(R9)
10)masina de slefuit-3 motoare de 5 kW.(R10)
11)masina de gaurit-1 motor de 2 kW.(R11)
12)benzile transportoare-6 motoare de 4[kW] fiecare.(R12)
13)masina cu comanda numerica-4 motoare de 5 kW.(R13)
14)masina de lacuit-1 motor de 5 kW.(R14)

• DIMENSIONAREA INSTALATIEI DE ILUMINAT:

Metoda coeficientului de utilizare:
Această metodă permite determinarea iluminării medii orizontale (E H ) în planul util al
încăperii, luând în considerare fluxul luminos util reflectat de pereţi şi tavan. Este o metodă
simplă, rapidă şi eficientă în calculele de dimensionare şi predimensionare a sistemelor de
iluminat. Se are în vedere că din fluxul total, Fil ,emis de sursă (lampă) numai o parte este util
,F u,restul fiind absorbit de pereţi, tavan, pardoseală sau este transmis. Factorul de utilizare
se defineşte cu relaţia:
u
u ;
 il

şi depinde de: randamentul corpurilor de iluminat,distribuţia fluxului luminos (direct,

indirect,mixt etc.),factorii de reflexie ai pereţilor,rp şi tavanului r t,forma încăperii, caracterizată
prin indicele încăperii:
Ll
i ;
h  (L  l )

în care L, l, sunt lungimea respectiv lăţimea încăperii, iar h este distanţa dintre corpul de
iluminat şi planul util. Indicele încăperii este definit ca raport între aria planului util şi ½ din
aria laterală a pereţilor care contribuie la iluminarea planului util, prin lumina reflectată.
Valorile factorului de utilizare se dau în literatura de specialitate sau în cataloagele firmelor
constructoare.
Utilizarea acestei metode presupune parcurgerea următoarelor etape:

1. În funcţie de datele de proiectare se aleg: felul iluminatului, tipul sursei, tipul corpului de
iluminat astfel încât să se asigure condiţiile de calitate ale instalaţiei de iluminat. Se stabilesc
înălţimea de suspendare şi celelalte dimensiuni geometrice ale incintei;
2. Se calculează indicele încăperii;
3. Se stabilesc coeficienţii de reflexie r p şi r t în funcţie de natura materialului, gradul de
finisare şi culoarea pereţilor şi tavanului;
4. Se alege factorul de utilizare în funcţie de tipul corpului de iluminat, indicele încăperii,rp şi rt
.Pentru valori intermediare ale indicelui încăperii se face interpolare liniară;
5. Se alege valoarea iluminării medii minime (normale) în incintă;
6. Se stabileşte valoarea coeficientului de depreciere k d= 1,3.. .1,8 ;
7. Se calculează fluxul total necesar pentru iluminarea corectă în planul util al încăperii
(incitei), cu relaţia:
4
 E med  A  k d
 il 
u
;
8. Cunoscând tipul sursei de iluminat se alege puterea unitară a acesteia şi, în funcţie de
tipul sursei (incandescent, fluorescent) şi temperatura de culoare, se determină fluxul unei
lămpi (surse) F l. Se determină numărul de lămpi cu relaţia:
 il
Nl  ;
l

9. În funcţie de tipul corpului de iluminat se stabileşte numărul de lămpi pe corp N lc şi se

determină numărul de corpuri de iluminat:
Nl
Nc  ;
N lc

10. Se stabileşte modul de amplasare al corpurilor de iluminat astfel încât să se asigure un

iluminat de calitate (uniform, fără umbre, pentru limitarea efectului de orbire, şi a efectului
stroboscopic).
Dispunerea corpurilor de iluminat la distanţe mici între ele asigură o bună uniformitate,
dar duce la creşterea exagerată a costului instalaţiei.
Amplasarea în plan a corpurilor de iluminat punctiforme sau liniare (permite calculul
distanţelor dintre ele).
Se vor avea în vedere structura de rezistenţă (grinzi, stâlpi) şi existenţa instalaţiilor de
transport şi ridicat (poduri rulante) pentru stabilirea modului de pozare al conductoarelor
pentru alimentarea cu energie electrică.
După ce s-au amplasat corpurile de iluminat se poate face verificarea cantitativă (nivel
de iluminare) şi calitativă (uniformităţile) a iluminatului proiectat, prin ridicarea (determinarea)
curbelor izolux.
u=øu/øe=A*Emed/(N*n*øi) unde:
u-coeficient de utilizare(din normativ u=0.44);
øu-fluxul luminos util[lx];
øe-fluxul luminos emis[lx];
N-numarul corpurilor de iluminat;
n-numarul surselor dintr-un corp de iluminat;
øi= ø0*k-fluxul emis de sursa de iluminat[lx];
N= A*Emed/(u*n*k*ø0) unde:
A=L*l[m2]-aria incaperii;
Emed-nivelul de iluminare recomandat[lx];
k-factorul de mentinere;
ø0-fluxul emis la punerea in functiune[lx];
i=l*L/(h(l+L)) unde:
i-indicele incaperii;
l-latimea incaperii;
L-lungimea incaperii;
h-inaltimea incaperii;
Exemplu de calcul
L=30[m];
l=70[m];
h=4[m];
hu=0.2[m]-inaltimea planului util;
u=0.44;
i=30*70/(4*(30+70))=5.52;
Corpul de iluminat: A IPHM-100 HSI-MP 100W/CO SYLVANIA
n=1;
5
k=1;
ø0=8000[lx];
Emed=100;
N=A*Emed/(u*n*k*ø0)=L*l*Emed/(u*n*k*ø0)=30*70*100/(0.44*1*1*8000)=60

• CALCULUL PUTERII CERUTE:

Puterea cerută(Pc) de consumatori este puterea activă absorbită(P a) care se ia în
considerare la dimensionarea instalaţiilor electrice.Puterea cerută P c reprezintă o putere
activă convenţională cu care se dimensionează o anumită instalaţie care,în realitate
absoarbe o putere variabilă în timp.Puterea cerută se alege în aşa fel incît,pe de o parte,în
nici un moment solicitarea termică şi mecanică la care este expusă instalaţia să nu atingă
valori periculoase pe de altă parte,puterea crută trbuie să asigure dimensionarea economică
a instalaţiei,adică elementele acesteia să fie solicitate in perioadele de vîrf pînă la limitele
admisibile..
Determinarea puterii cerute la instalaţiile exintente se face pe baza curbelor de
sarcină iar la instalaţiile care sunt în fază de proiectare prin mai multe metode,în funcţie de
numărul şi felul receptoarelor.Dintre aceste metode amintim:metoda analizei directe, metoda
coeficienţilor de cerere,metoda puterii specifice,metoda formulei binome.
In calcule vom utiliza puterea aparenta,pentru dimensionarea transformatorului,cu
urmatoarea relatie:
Pa=PNreceptor/cosφ, unde:
PNreceptor-puterea nominala a receptorului;
cosφ-fractorul de putere al receptorului(cosφ=0.9-pentru iluminat);
Puterea aparenta pentru prize va fi apreciata(vom considera o valoare aproximativa).
Metoda coeficientului de cerere:
Metoda coeficienţilor de cerere se utilizează la calculul puterii cerute când avem mai
multe receptoare(pentru un tablou de distribuţie).La baza metodei stau coeficienţii de cerere
şi factorii de putere ceruţi stabiliţi experimental pe baze statistice pentru diferite categorii de
receptoare.
Cumax-coeficient de utilizare maxim(se aproximeaza din practica);

Cs1,Cs2,Cs3-coeficienti de simultaneitate,extrasi din urmatorul tabel:

Numar de circuite Coeficienti de simultaneitate(Cs)

2-3 0.9
4-5 0.8
6-9 0.7
>10 0.6
Functionarea circuitului Coeficienti de simultaneitate(Cs)
Iluminat 1
Prize 0.2

6
 Pa Cumax Pa1 Cs1 Pa2 Cs2 Pa3 Cs3 Pa4
Utilizare Receptoare [kVA] [kVA] [kVA] [kVA] [kVA]

Cladirea - strunguri:
A *Motor 1 3.6 0.8 2.8 5
*Motor 2 3.6 0.8 2.8
-3*circuite de 8 1 8 8
iluminat (T)
-1*circuite de 2.5 1 2.5
prize(T) 0.5 12.1

112.8

Cladirea -aparat de aer 3.6 0.9 3.2

B conditionat 3.2
-2*circuite de 3.9 1 3.9
iluminat(M)
-1*circuite de 2.5 1 2.5 3.9 6.8
prize(T)

0.5
Cladirea -1*circuite de 0.7 1 0.7
C iluminat(M) 0.7
-1*circuite de 1.5 1 1.5 0.9
prize(M)
0.3

Cladirea -3*circuite de 4.4 1 4.4

D iluminat(M) 4.4
-1*circuite de 1.5 1 1.5 4.2
prize(M) 0.3

Cladirea -uscatoare:
E *Motor 1 3.6 0.9 3.2 9.6
*Motor 2 3.6 0.9 3.2
*Motor 3 3.6 0.8 2.8
*Motor 4 3.6 0.8 2.8 13
-3*circuite de 4.4 1 4.4 4.4
iluminat(M)
-1*circuite de 2.5 1 2.5 0.5
7
Cladirea F -benzega 48.7 0.9 43.8
mare 19.1 0.9
-benzega 17.6 0.9
mica 17.1 47.4
0.8
-masina de 15.6 0.8 15.8
retezat
-masina de 17.6 0.8 12.4
spintecat
-abrict 5.6 0.9 14
- presa la 5.6 0.9 0.7
cald: 5
*Motor 1 5 18.6
*Motor 2 5.6 0.8
-masina de 5.6 0.9
slefuit: 5.6 0.9 4.4 0.7
*Motor 1 2.5 0.9 5 0.7

*Motor 2 5
*Motor 3 2.2 124.
-masina de 0.7 2
gaurit 5.3 0.8
- benzile 5.3 0.8
transportoar 5.3 0.8 4.2 18.3
e: 5.3 0.8 4.2
*Motor 1 5.3 0.9 4.2
*Motor 2 5.3 0.9 4.2
*Motor 3 4.7
*Motor 4 4.7 0.8

*Motor 5
*Motor 6 5.6 0.8
-masina cu 5.6 0.9
comanda 5.6 0.9 4.4 1 19.5
numerica: 5.6 0.9 5
*Motor 1 5.6 0.9 5 0.2
*Motor 2 5
*Motor 3 28.4 1 5 28.4
*Motor 4
- masina de 7.5 1 28.4 1.5
lacuit
-9*circuite de 7.5
iluminat(T)
-4*circuite de
prize(M)

Transformatorul electric ales:

Tensiune
Puterea Uk Po Pk Grupa de Greutatea totala Dimensiunile totale
a
(kVA) (%) (kW) (kW) conexiuni (kg) (LxlxÎ)(mm)
(kV)
120 6/0,4 7 0,45 1,8 Yyn0 600 1100x400x820

8
 • DETERMINAREA CURENTIILOR DE CALCUL PE CIRCUITE SI COLOANE:
SCHEMA MONOFILARA:

9
 Determinarea acestor curenti este necesara pentru ca pe baza acestora se va face
alegerea tuturor elementelor instalatiei. Determinarea acestor curenti se face diferit, in functie
de tipul circuituluisi/sau coloanei.In continuare se prezinta relatiile de calcul utilizate in acest
calcul al curentiilor:
-curentul de calcul pentru circuite monofazate se determina cu relatia:
Ic=Pi/Uf*cosφ [A];
unde:
Pi-puterea instalata a receptorului;
Uf-tensiunea de faza;Uf=230[V];
cosφ-factorul de putere al receptorului;
Ic-curent de calcul;
-curentul de calcul pentru circuite trifazate se determina cu relatia:
Ic=Pi/1.73*Ul*cosφ*η [A];
unde:
Pi-puterea instalata a receptorului;
Ul-tensiunea de linie;Ul=400[V];
cosφ-factorul de putere al receptorului
η-randamentul receptorului;
Ic-curent de calcul;
-calculul curentului pentru coloane:
n
Ic=Cs*∑Ici [A];
i=1
unde:
Cs-coeficient de simultaneitate;
Ici-curentul de calcul pentru circuite;

• ALEGEREA SECTIUNII CONDUCTOARELOR SI CABLURILOR ELECTRICE:

Sectiunea de faza a conductoarelor si cablurilor electrice pentru circuite si coloane se
stabileste ca fiind sectiunea minima in conformitate cu valorile rezultate din calculele de
incalzire,de pierderi de tensiune,verificarea la solicitari electrodinamice cand este
cazul,verificarea conditiei de rezistenta mecanica.
Sectiunea minima admisa dupa NORMATIVUL I7:
-pentru prize 2.5 [mm2];
-pentru iluminat 1.5 [mm2];
Metodologia de dimensionare a sectiunii conductoarelor si cablurilor retelelor electrice
tinand cont de criteriul tehnic,impune in functie de locul de montaj,natura mediului de
lucru,lungimea retelei,conditiile de teren,durata de viata a retelei,continuitatea in
alimentare,natura receptorului(fix,mobil,cu vibratii,monofazat,trifazat),temperature mediului
ambiant,modul de tratare al neutrului,se aleg:
-tipul conductorului sau cablului(masiv sau flexibil,monofilar sau multifilar);
-numarul de conductoare(1,2 3, sau 4,armat sau nearmat);
-natura materialului conductor si izolator;
-tensiunea nominala;
-simbolizarea[ION.1],[I7];

Determinarea curentilor de calcul,a sectiunii conductoarelor si cablurilor si a tipului de

conductoare,respectiv cabluri pe circuite:
Calculul curentului Ic―R1
Ic=Pi/1.73*Ul*cosφ*η=3000/(1.73*400*0.89*0.83)=5.8 [A]
1
 Calculul curentului Ic―R2
Ic=Pi/1.73*Ul*cosφ*η=3000/(1.73*400*0.89*0.83)=5.8 [A]
Calculul curentului Ic―R3
Ic=Pi/1.73*Ul*cosφ*η=3000/(1.73*400*0.89*0.83)=5.8 [A]
Calculul curentului Ic―R4
Ic=Pi/1.73*Ul*cosφ*η=40000/(1.73*400*0.88*0.82)=80.1 [A]
Calculul curentului Ic―R5
Ic=Pi/1.73*Ul*cosφ*η=17000/(1.73*400*0.84*0.89)=32.8 [A]
Calculul curentului Ic―R6
Ic=Pi/1.73*Ul*cosφ*η=15000/(1.73*400*0.89*0.85)=28.6 [A]
Calculul curentului Ic―R7
Ic=Pi/1.73*Ul*cosφ*η=13000/(1.73*400*0.83*0.858)=26.3 [A]
Calculul curentului Ic―R8
Ic=Pi/1.73*Ul*cosφ*η=15000/(1.73*400*0.89*0.85)=28.6 [A]
Calculul curentului Ic―R9
Ic=Pi/1.73*Ul*cosφ*η=5000/(1.73*400*0.89*0.88)=9.2 [A]
Calculul curentului Ic―R10
Ic=Pi/1.73*Ul*cosφ*η=5000/(1.73*400*0.89*0.88)=9.2 [A]
Calculul curentului Ic―R11
Ic=Pi/1.73*Ul*cosφ*η=2000/(1.73*400*0.81*0.79)=4.5 [A]
Calculul curentului Ic―R12
Ic=Pi/1.73*Ul*cosφ*η=4000/(1.73*400*0.82*0.75)=9.3 [A]
Calculul curentului Ic―R13
Ic=Pi/1.73*Ul*cosφ*η=5000/(1.73*400*0.89*0.88)=9.2 [A]
Calculul curentului Ic―R14
Ic=Pi/1.73*Ul*cosφ*η=5000/(1.73*400*0.89*0.88)=9.2 [A]
Calculul curentului Ic―iluminat cladirea A:
Ic=Pi/1.73*Ul*cosφ= 2666.7/(1.73*400*0.95)=4 [A]; cosφ=0.95(compensat);
Calculul curentului Ic―prize cladirea A:
Ic=Pi/1.73*Ul*cosφ=2500/(1.73*400*0.8)=4.5 [A]; cosφ=0.8;
Calculul curentului Ic―iluminat cladirea B:
Ic=Pi/Uf*cosφ=1950/(240*0.95)=8.5 [A]; cosφ=0.95(compensat);
Calculul curentului Ic―prize cladirea B:
Ic=Pi/1.73*Ul*cosφ=2500/(1.73*400*0.8)=4.5 [A]; cosφ=0.8;
Calculul curentului Ic―iluminat cladirea C:
Ic=Pi/Uf*cosφ=700/(240*0.95)=3 [A]; cosφ=0.95(compensat);
Calculul curentului Ic―prize cladirea C:
Ic=Pi/Uf*cosφ=1500/(240*0.8)=7.8 [A]; cosφ=0.8;
Calculul curentului Ic―iluminat cladirea D:
Ic=Pi/Uf*cosφ=1466.7/(240*0.95)=5.4 [A]; cosφ=0.95(compensat);
Calculul curentului Ic―prize cladirea D:
Ic=Pi/Uf*cosφ=1500/(240*0.8)=7.8 [A]; cosφ=0.8;
Calculul curentului Ic―iluminat cladirea E:
Ic=Pi/Uf*cosφ=1466.7/(240*0.95)=6.4 [A]; cosφ=0.95(compensat);
Calculul curentului Ic―prize cladirea E:
Ic=Pi/1.73*Ul*cosφ= 2500/(1.73*400*0.8)=4.5 [A]; cosφ=0.8;
Calculul curentului Ic―iluminat cladirea F:
Ic=Pi/1.73*Ul*cosφ= 3155.6/(1.73*400*0.95)=4.8 [A]; cosφ=0.95(compensat);
Calculul curentului Ic―prize cladirea F:
Ic=Pi/Uf*cosφ= 1875/(240*0.8)=9.7 [A]; cosφ=0.8;

1
 Determinarea curentilor de calcul,a sectiunii conductoarelor si cablurilor si a tipului de
conductoare,respectiv cabluri pe coloane:

Calculul curentului de calcul Ic intre TP1 si TS1:

n
Ic=Cs*∑Ici=0.9*(2*5.8)=10.4 [A];
i=1
Calculul curentului de calcul Ic intre TP1 si TS2:
n
Ic=Cs*∑Ici=0.9*(3*4)=10.8 [A];
i=1
Calculul curentului de calcul Ic intre TP1 si TS3:
n
Ic=Cs*∑Ici=1*4.5=4.5 [A];
i=1
Calculul curentului de calcul Ic intre TP2 si TS4:
n
Ic=Cs*∑Ici=1*5.8=5.8 [A];
i=1
Calculul curentului de calcul Ic intre TP2 si TS5:
n
Ic=Cs*∑Ici=0.9*(2*8.5)=15.3 [A];
i=1
Calculul curentului de calcul Ic intre TP2 si TS6:
n
Ic=Cs*∑Ici=1*4.5=4.5 [A];
i=1
Calculul curentului de calcul Ic intre TP3 si TS7:
n
Ic=Cs*∑Ici=1*3=3 [A];
i=1
Calculul curentului de calcul Ic intre TP3 si TS8:
n
Ic=Cs*∑Ici=1*7.8=7.8 [A];
i=1
Calculul curentului de calcul Ic intre TP4 si TS9:
n
Ic=Cs*∑Ici=0.9*(3*5.4)=14.5 [A];
i=1
Calculul curentului de calcul Ic intre TP4 si TS10:
n
Ic=Cs*∑Ici=1*7.8=7.8 [A];
i=1
Calculul curentului de calcul Ic intre TP5 si TS11:
n
Ic=Cs*∑Ici=0.8*(4*5.8)=18.5 [A];
i=1
Calculul curentului de calcul Ic intre TP5 si TS12:
n
Ic=Cs*∑Ici=0.9*(3*6.4)=17.2 [A];
i=1
Calculul curentului de calcul Ic intre TP5 si TS13:
n
Ic=Cs*∑Ici=1*4.5=4.5 [A];
i=1

1
 Calculul curentului de calcul Ic intre TP6 si TS14:
n
Ic=Cs*∑Ici=0.8*(32.8+28.6+26.3+28.6)=93 [A];
i=1
Calculul curentului de calcul Ic intre TP6 si TS15:
n
Ic=Cs*∑Ici=0.7*(2*9.2+3*9.2+4.5)=35.3 [A];
i=1
Calculul curentului de calcul Ic intre TP6 si TS16:
n
Ic=Cs*∑Ici=0.7*(6*9.3)=39 [A];
i=1
Calculul curentului de calcul Ic intre TP6 si TS17:
n
Ic=Cs*∑Ici=0.8*(4*9.2+9.2)=36.8 [A];

Calculul curentului de calcul Ic intre TP6 si TS18:

n
Ic=Cs*∑Ici=0.7*(9*4.8)=30.2 [A];
i=1
Calculul curentului de calcul Ic intre TP6 si TS19:
n
Ic=Cs*∑Ici=0.8*(4*9.7)=31 [A];
i=1
Calculul curentului de calcul Ic intre TG si TP1:
n
Ic=Cs*∑Ici=Cs*(IcTS1+IcTS2+IcTS3)=0.9*(10.4+10.8+4.5)=23.1 [A];
i=1
Calculul curentului de calcul Ic intre TG si TP2:
n
Ic=Cs*∑Ici=Cs*(Ic TS4+IcTS5+IcTS6)=0.9*(5.8+15.3+4.5)=23 [A];
i=1
Calculul curentului de calcul Ic intre TG si TP3:
n
Ic=Cs*∑Ici=Cs*(Ic TS7+IcTS8)=0.9*(3+7.8)=9.7 [A];
i=1
Calculul curentului de calcul Ic intre TG si TP4:
n
Ic=Cs*∑Ici=Cs*(Ic TS9+IcTS10)=0.9*(14.5+7.8)=20 [A];
i=1
Calculul curentului de calcul Ic intre TG si TP5:
n
Ic=Cs*∑Ici=Cs*(Ic TS11+IcTS12+IcTS13)=0.9*(18.5+17.2+4.5)=36.1 [A];
i=1
Calculul curentului de calcul Ic intre TG si TP6:
n
Ic=Cs*∑Ici=Cs*(Ic R4+Ic TS14+IcTS15+IcTS16+IcTS17+IcTS18+IcTS19)=0.7*(80.1+93+35.3+
i=1
+39+36.8+30.2+31)=241.7 [A];
Calculul curentului de calcul Ic intre PT si TG:
n
Ic=Cs*∑Ici=Cs*(Ic TP1+Ic TP2+Ic TP3+Ic TP4+Ic TP5+Ic TP6)=0.7*(23.1+23+9.7+20+36.1+
i=1
+241.7)=247.5 [A];
Pentru conductoare sau cabluri cu sectiuni mai mari de 25 [mm 2] se va dimensiona
nulul de lucru separat:(Exemplu: CYY-f 3x35+1x16[mm 2]; 16[mm2]-sectiunea nulului,de
lucru),comform tabelului din I7.
1
 • ALEGEREA TUBURILOR DE PROTECTIE:
Tuburile de protectie au ca rol protejarea căilor de curent realizate din conductoare,
realizate din materiale plastice sau materiale ce pot fi flexibile sau rigide.
Tuburile se folosesc când trebuie realizată o protecţie mecanică superioară sau când
se cer diametre mai mari decât acelea ale tuburilor speciale, pentru instalaţiile electrice, se
admit folosirea ţevilor pentru instalaţia din material plastic sau din metal.
Tuburile se pot monta aparent pe elementele de construcţie (cu consolă sau pe
scoabe) sau îngropate în zidărie sub tencuială, în planşee, sub rabiţ sau sub pardoseală.
Din punct de vedere al protecţiei mecanice, al etanşeităţii şi al izolaţiei tuburile se
împart în următoarele grupe:
-tuburi izolante, uşor protejate, rigide (IP şi IPY) sau flexibile (IPX, IPFR şi IPFY)
executate din tablă de oţel sau PVC
-tuburi etanşe şi de protecţie rigide (PEL şi IPEL)
-ţeava de oţel fără sudură, obişnuită (T) sau din PVC
Legăturile dintre tuburile de protecţie se execută cu ajutorul accesoriilor: manşoane
(mufe de legătură), coturi, curbe, mufe, doze şi cutii de derivaţie şi de aparat.
Trasarea circuitelor de lumina si de priza la birouri,grup sanitar,atelier si depozit s-a
facut ingropat,intr-un tub de protectie tip IPEY.Circuitele au fost trasate paralel sau
perpendicular pe elementele de constructie,depinzand de situatie.Trasarea circuitelor se
realizeaza cu doze centralizate.
Determinarea diametrului tubului in functie de numarul de conductoare din tub si
sectiunea conductoarelor se face conform tabelului din normativul I-7.
Pentru circuite:
Circuite Ic [A] Sectiunea [mm2] Tip tub Tip cablu,conductor
Circuit R1 5.8 2.5 YPEY 25 CYY-f 4*2.5
Circuit R2 5.8 2.5 YPEY 25 CYY-f 4*2.5
Circuit R3 5.8 2.5 YPEY 25 CYY-f 4*2.5
Circuit R4 80.1 25 YPEY 40 CYY-f 3*25+1*16
Circuit R5 32.8 6 YPEY 25 CYY-f 4*6
Circuit R6 28.6 6 YPEY 25 CYY-f 4*6
Circuit R7 26.3 4 YPEY 25 CYY-f 4*4
Circuit R8 28.6 6 YPEY 25 CYY-f 4*6
Circuit R9 9.2 2.5 YPEY 25 CYY-f 4*2.5
Circuit R10 9.2 2.5 YPEY 25 CYY-f 4*2.5
Circuit R11 4.5 2.5 YPEY 25 CYY-f 4*2.5
Circuit R12 9.3 2.5 YPEY 25 CYY-f 4*2.5
Circuit R13 9.2 2.5 YPEY 25 CYY-f 4*2.5
Circuit R14 9.2 2.5 YPEY 25 CYY-f 4*2.5
Circuit iluminat cladirea A 4 1.5 YPEY 20 MYF 4*1.5
Circuit prize cladirea A 4.5 2.5 YPEY 25 MYF 4*2.5
Circuit iluminat cladirea B 8.5 1.5 YPEY 16 MYF 2*1.5
Circuit prize cladirea B 4.5 2.5 YPEY 25 MYF 4*2.5
Circuit iluminat cladirea C 3 1.5 YPEY 16 MYF 2*1.5
Circuit prize cladirea C 7.8 2.5 YPEY 16 MYF 2*2.5
Circuit iluminat cladirea D 5.4 1.5 YPEY 16 MYF 2*1.5
Circuit prize cladirea D 7.8 2.5 YPEY 16 MYF 2*2.5
Circuit iluminat cladirea E 6.4 1.5 YPEY 16 MYF 2*1.5
Circuit prize cladirea E 4.5 2.5 YPEY 25 MYF 4*2.5
Circuit iluminat cladirea F 4.8 1.5 YPEY 20 MYF 4*1.5
Circuit prize cladirea F 9.7 2.5 YPEY 16 MYF 2*2.5
1
CYY-cablu din Cupru cu izolatie dubla din PVC;F-tipul PVC;
MYF-conductor din Cupru masiv cu izolatie din PVC;F-tipul PVC;

Pentru coloane:
Coloane Ic [A] Sectiunea Tip tub Tip cablu,conductor
[mm2]
TP1 si TS1 10.4 2.5 YPEY 25 CYY-f 4*2.5
TP1 si TS2 10.8 2.5 YPEY 25 CYY-f 4*2.5
TP1 si TS3 4.5 2.5 YPEY 25 CYY-f 4*2.5
TP2 si TS4 5.8 2.5 YPEY 25 CYY-f 4*2.5
TP2 si TS5 15.3 2.5 YPEY 25 CYY-f 4*2.5
TP2 si TS6 4.5 2.5 YPEY 25 CYY-f 4*2.5
TP3 si TS7 3 2.5 YPEY 25 CYY-f 4*2.5
TP3 si TS8 7.8 2.5 YPEY 25 CYY-f 4*2.5
TP4 si TS9 14.5 2.5 YPEY 25 CYY-f 4*2.5
TP4 si TS10 7.8 2.5 YPEY 25 CYY-f 4*2.5
TP5 si TS11 18.5 2.5 YPEY 25 CYY-f 4*2.5
TP5 si TS12 17.2 2.5 YPEY 25 CYY-f 4*2.5
TP5 si TS13 4.5 2.5 YPEY 25 CYY-f 4*2.5
TP6 si TS14 93 35 YPEY 50 CYY-f 3*35+1*16
TP6 si TS15 35.3 6 YPEY 25 CYY-f 4*6
TP6 si TS16 39 10 YPEY 32 CYY-f 4*10
TP6 si TS17 36.8 6 YPEY 25 CYY-f 4*6
TP6 si TS18 30.2 6 YPEY 25 CYY-f 4*6
TP6 si TS19 31 6 YPEY 25 CYY-f 4*6
TG si TP1 23.1 4 YPEY 25 CYY-f 4*4
TG si TP2 23 4 YPEY 25 CYY-f 4*4
TG si TP3 9.7 2.5 YPEY 25 CYY-f 4*2.5
TG si TP4 20 2.5 YPEY 25 CYY-f 4*2.5
TG si TP5 36.1 6 YPEY 25 CYY-f 4*6
TG si TP6 241.7 120 YPEY 90 CYY-f 3*120+1*70
PT si TG 247.5 150 YPEY 90 CYY-f 3*150+1*70

YPEY: -Y―PVC;
-P―protejat;
-E―etansat;
-Y―PVC;

• VERIFICAREA SECTIUNII CONDUCTORELOR ALESE:

-Verificarea in regim normal de functionare,verificarea la căderea de tensiune
maxim admisibila:
Se face pentru un receptor care are traseul cel mai lung şi mai încărcart, începând de
la tabloul general până la receptor.
Relaţia care stă la baza calculelor de verificare este U%  U%adm,unde:
U% este pierderea de tensiune totală calculată cu relaţiile:
-pentru circuit monofazat:

1
 -pentru circuit trifazat:

unde:  este conductivitatea materialului şi este 56 [m/mm2] la cupru şi 34 [m/mm2] la

aluminiu; UL-este tensiunea de linie [V]; Uf-este tensiunea de faza [V];
S-este sectiunea conductorului în [mm 2]; l-este lungimea conductorului în [m];
Pi -este puterea instalată.iar U%adm este pierderea maximă admisibilă care este
10 [%] în regim normal(alte utilizari), U%adm=8 [%]-pentru iluminat.
Situaţia cea mai dezavantajoasă este motorul cu puterea de 40 [kW] aflat la distanţa
de l1=15 m de tabloul principal(TP6):

Căderea de tensiune între motor şi TP6:

l1=15 [m];
100  Pi  l1 100  40000  15
Ua    0.26 [%] ;
 U 2  S 56  400 2  25

Căderea de tensiune între TP6 şi TG:

Pi=Pi R4+Pi R5+Pi R6+Pi R7+Pi R8+Pi R9+Pi R10+Pi R11+Pi R12+Pi R13+Pi R14+Pi iluminat+
+Pi prize;
Pi iluminat=28400*cosφ=28400*0.95=26980 [W]; cosφiluminat=0.95(compensat);
Pi prize=7500*cosφ=7500*0.8=6000 [W]; cosφprize=0.8;
Pi=40000+17000+15000+13000+15000+2*5000+3*5000+2000+6*4000+4*5000+
+5000+26980+6000=208980 [W];
l2=30 [m];
100  Pi  l 2 100  208980  30
Ub    0.58% ;
 U  S
2
56  400 2  120

Căderea de tensiune între TG şi PT:

Pi=Pi TP1+Pi TP2+Pi TP3+Pi TP4+Pi TP5+Pi TP6=
=16500+9400+2200+5900+18900+208980=261880 [W];
l3=2.3 [m];
100  Pi  l 3 100  261880  2.3
Uc    0,04 % ;
 U  S 2
56  400 2  150
U%total = U%a + U%b +U%c =0.26+0.58+0.04=0.88 [%] < 10 [%];(verificat)

-Verificarea la regimul de pornire:

1
 A)Verificare la densitatea de curent la pornire:
Datorită proprietăţilor materialelor conductoare,densitatea de curent la pornire trebuie să
fie cel mult 35 [A/mm2] pentru conductoare de cupru şi 20[A/mm 2] pentru conductoare din
aluminiu.

Pentru circuitele motoarelor :

Ip
jp   jadm [A / mm 2 ] ; în care jp este densitatea de curent la pornire [A/mm 2]; Sf este
Sf
secţiunea aleasă pentru conductorul de fază[mm 2]; Ip este curentul de pornire al motorului
sau calculat în funcţie de modul de pornire şi curentul nominal I n al motorului astfel:
Ip = kIn; unde k este coeficient pentru calculul curenţilor de pornire.
Pentru coloane motoarelor:
I pcol
jp   j adm [ A / mm 2 ] ; în care:
Sf
Ipcol- este curentul maxim pentru o coloană cu N receptoare si se calculează conform relaţiei:
n
I pcol  I p max   I nk [ A] ,unde:
k 1
Ipmax-este cel mai mare curent de pornire [A];
Ick-este curentul de calul pentru un receptor [A];

Pentru circuite:
Cladirea A:
Circuitul R1:
Ip=K*In=2.2*2.5=5.5 [A];
Jp=Ip/Sf=5.5/2.5=2.2 [A/mm2];(verificat);
Circuit de iluminat(3*T):
Ip=P[W]/(Uf[V]*cosφ)=S[VA]/Uf[V]=2666.7/400=6.66 [A];
Jp=Ip/Sf=6.66/1.5=4.4 [A/mm2]; (verificat);
Circuit de prize(1*T):
Ip=P[W]/(Uf[V]*cosφ)=S[VA]/Uf[V]=2500/400=6.25 [A];
Jp=Ip/Sf=6.25/2.5=2.5 [A/mm2]; (verificat);
Cladirea B:
Circuitul R2:
Ip=K*In=2.2*2.5=5.5 [A];
Jp=Ip/Sf=5.5/2.5=2.2 [A/mm2];(verificat);
Circuit de iluminat(2*M):
Ip=P[W]/(Uf[V]*cosφ)=S[VA]/Uf[V]=1950/240=8.12 [A];
Jp=Ip/Sf=7.3/1.5=4.86 [A/mm2]; (verificat);
Circuit de prize(1*T):
Ip=P[W]/(Uf[V]*cosφ)=S[VA]/Uf[V]=2500/400=6.25 [A];
Jp=Ip/Sf=6.25/2.5=2.5 [A/mm2]; (verificat);
Cladirea C:
Circuit de iluminat(1*M):
Ip=P[W]/(Uf[V]*cosφ)=S[VA]/Uf[V]=700/240=2.91 [A];
Jp=Ip/Sf=2.91/1.5=1.94 [A/mm2]; (verificat);
Circuit de prize(1*M):
Ip=P[W]/(Uf[V]*cosφ)=S[VA]/Uf[V]=1500/240=6.25 [A];
Jp=Ip/Sf=6.25/2.5=2.5 [A/mm2]; (verificat);
Cladirea D:

1
Circuit de iluminat(3*M):
Ip=P[W]/(Uf[V]*cosφ)=S[VA]/Uf[V]=1466.7/240=6.11 [A];
Jp=Ip/Sf=6.11/1.5=4.07 [A/mm2]; (verificat);
Circuit de prize(1*M):
Ip=P[W]/(Uf[V]*cosφ)=S[VA]/Uf[V]=1500/240=6.25 [A];
Jp=Ip/Sf=6.25/2.5=2.5 [A/mm2]; (verificat);
Cladirea E:
Circuitul R3:
Ip=K*In=2.2*2.5=5.5 [A];
Jp=Ip/Sf=5.5/2.5=2.2 [A/mm2];(verificat);
Circuit de iluminat(3*M):
Ip=P[W]/(Uf[V]*cosφ)=S[VA]/Uf[V]=1466.7/240=6.11 [A];
Jp=Ip/Sf=6.11/1.5=4.07 [A/mm2]; (verificat);
Circuit de prize(1*T):
Ip=P[W]/(Uf[V]*cosφ)=S[VA]/Uf[V]=2500/400=6.25 [A];
Jp=Ip/Sf=6.25/2.5=2.5 [A/mm2]; (verificat);
Cladirea F:
Circuitul R4:
Ip=K*In=30.1*7=210.7 [A];
Jp=Ip/Sf=210.7/25=8.4 [A/mm2];(verificat);
Circuitul R5:
Ip=K*In=18.3*6.5=118.95 [A];
Jp=Ip/Sf=118.95/6=19.82 [A/mm2];(verificat);
Circuitul R6:
Ip=K*In=13.8*6=82.8 [A];
Jp=Ip/Sf=82.8/6=13.8 [A/mm2];(verificat);
Circuitul R7:
Ip=K*In=8.3*5.5=45.65 [A];
Jp=Ip/Sf=45.65/4=11.41 [A/mm2];(verificat);
Circuitul R8:
Ip=K*In=13.8*6=82.8 [A];
Jp=Ip/Sf=82.8/6=13.8 [A/mm2];(verificat);
Circuitul R9:
Ip=K*In=4.3*4.2=18.06 [A];
Jp=Ip/Sf=18.06/2.5=7.22 [A/mm2];(verificat);
Circuitul R10:
Ip=K*In=4.3*4.2=18.06 [A];
Jp=Ip/Sf=18.06/2.5=7.22 [A/mm2];(verificat);
Circuitul R11:
Ip=K*In=1.8*2=3.6 [A];
Jp=Ip/Sf=3.6/2.5=1.44 [A/mm2];(verificat);
Circuitul R12:
Ip=K*In=3.8*3.6=13.68 [A];
Jp=Ip/Sf=13.68/2.5=5.47 [A/mm2];(verificat);
Circuitul R13:
Ip=K*In=4.3*4.2=18.06 [A];
Jp=Ip/Sf=18.06/2.5=7.22 [A/mm2];(verificat);
Circuitul R14:
Ip=K*In=4.3*4.2=18.06 [A];
Jp=Ip/Sf=18.06/2.5=7.22 [A/mm2];(verificat);
Circuit de iluminat(9*T):
1
Ip=P[W]/(Uf[V]*cosφ)=S[VA]/Uf[V]=3155.6/400=7.88 [A];
Jp=Ip/Sf=7.88/1.5=5.25 [A/mm2]; (verificat);
Circuit de prize(4*M):
Ip=P[W]/(Uf[V]*cosφ)=S[VA]/Uf[V]=1875/240=7.81 [A];
Jp=Ip/Sf=7.81/2.5=3.12 [A/mm2]; (verificat);

Pentru coloane:
De la TP1 la TS1:
Ip col=Ipmax+∑In=2.2*2.5+2.2=7.7 [A];
Jp=Ip col/Sf=7.7/2.5=3.08 [A/mm2];(verificat);
De la TP1 la TS2:
Ip=P[W]/(Uf[V]*cosφ)=S[VA]/Uf[V]=8000/400=20 [A];
Jp=Ip/Sf=20/2.5=8 [A/mm2]; (verificat);
De la TP1 la TS3:
Ip=P[W]/(Uf[V]*cosφ)=S[VA]/Uf[V]=2500/400=6.25 [A];
Jp=Ip/Sf=6.5/2.5=2.5 [A/mm2]; (verificat);
De la TP2 la TS4:
Ip col=Ipmax+∑In=2.2*2.5=5.5 [A];
Jp=Ip col/Sf=5.5/2.5=2.2 [A/mm2];(verificat);
De la TP2 la TS5:
Ip=P[W]/(Uf[V]*cosφ)=S[VA]/Uf[V]=3900/240=16.25 [A];
Jp=Ip/Sf=16.25/2.5=6.5 [A/mm2]; (verificat);
De la TP2 la TS6:
Ip=P[W]/(Uf[V]*cosφ)=S[VA]/Uf[V]=2500/400=6.25 [A];
Jp=Ip/Sf=6.25/2.5=2.5 [A/mm2]; (verificat);
De la TP3 la TS7:
Ip=P[W]/(Uf[V]*cosφ)=S[VA]/Uf[V]=700/240=2.91 [A];
Jp=Ip/Sf=2.91/2.5=1.16 [A/mm2]; (verificat);
De la TP3 la TS8:
Ip=P[W]/(Uf[V]*cosφ)=S[VA]/Uf[V]=1500/240=6.25 [A];
Jp=Ip/Sf=6.25/2.5=2.5 [A/mm2]; (verificat);
De la TP4 la TS9:
Ip=P[W]/(Uf[V]*cosφ)=S[VA]/Uf[V]=4400/240=18.33 [A];
Jp=Ip/Sf=18.33/2.5=7.33 [A/mm2]; (verificat);
De la TP4 la TS10:
Ip=P[W]/(Uf[V]*cosφ)=S[VA]/Uf[V]=1500/240=6.25 [A];
Jp=Ip/Sf=6.25/2.5=2.5 [A/mm2]; (verificat);
De la TP5 la TS11:
Ip col=Ipmax+∑In=2.2*2.5+2.2+2.2+2.2=12.1 [A];
Jp=Ip col/Sf=12.1/2.5=4.84 [A/mm2];(verificat);
De la TP5 la TS12:
Ip=P[W]/(Uf[V]*cosφ)=S[VA]/Uf[V]=4400/240=18.33 [A];
Jp=Ip/Sf=18.33/2.5=7.33 [A/mm2]; (verificat);
De la TP5 la TS13:
Ip=P[W]/(Uf[V]*cosφ)=S[VA]/Uf[V]=2500/400=6.25 [A];
Jp=Ip/Sf=6.25/2.5=2.5 [A/mm2]; (verificat);
De la TP6 la TS14:
Ip col=Ipmax+∑In=18.3*6.5+2*13.8+8.3=154.85 [A];
Jp=Ip col/Sf=154.85/35=4.42 [A/mm2];(verificat);
De la TP6 la TS15:
Ip col=Ipmax+∑In=4.3*4.2+4*4.3+1.8=37.06 [A];
1
Jp=Ip col/Sf=37.06/6=6.17 [A/mm2];(verificat);
De la TP6 la TS16:
Ip col=Ipmax+∑In=3.8*3.6+5*3.8=32.68 [A];
Jp=Ip col/Sf=32.68/10=3.268 [A/mm2];(verificat);
De la TP6 la TS17:
Ip col=Ipmax+∑In=4.3*4.2+4.3+4.3+4.3+4.3=35.26[A];
Jp=Ip col/Sf=35.26/6=5.87 [A/mm2];(verificat);
De la TP6 la TS18:
Ip=P[W]/(Uf[V]*cosφ)=S[VA]/Uf[V]=28400/400=71 [A];
Jp=Ip/Sf=71/6=11.83 [A/mm2]; (verificat);
De la TP6 la TS19:
Ip=P[W]/(Uf[V]*cosφ)=S[VA]/Uf[V]=7500/240=31.25 [A];
Jp=Ip/Sf=31.25/6=5.20 [A/mm2]; (verificat);

Pentru coloane,de la TP la TG:

De la TP1 la TG:
Ip col=Ipmax+∑In=20+2*2.2+6.25=30.65 [A];
Jp=Ip col/Sf=30.65/4=7.66 [A/mm2];(verificat);
De la TP2 la TG:
Ip col=Ipmax+∑In=16.25+2.2+6.25=24.7 [A];
Jp=Ip col/Sf=24.7/4=6.17 [A/mm2]; (verificat);
De la TP3 la TG:
Ip col=Ip max+∑In=6.25+2.91=9.16 [A];
Jp=Ip col/Sf=9.16/2.5=3.66 [A/mm2]; (verificat);
De la TP4 la TG:
Ip col=Ipmax+∑In=18.33+6.25=24.5 [A];
Jp=Ip col/Sf=24.5/2.5=9.8 [A/mm2]; (verificat);
De la TP5 la TG:
Ip col=Ipmax+∑In=18.33+6.25+4*2.2=33.38 [A];
Jp=Ip col/Sf=33.38/6=5.56 [A/mm2]; (nu se verifica);

De la TP6 la TG:
Ip col=Ipmax+∑In=30.1*7+18.3+13.8+8.3+13.8+2*4.3+3*4.3+1.8+6*3.8+4*4.3+
+4.3+71+31.25=434.75 [A];
Jp=Ip col/Sf=434.75/120=3.62 [A/mm2]; (nu se verifica);

Pentru coloana,de la TG la PT:

Ip col=Ip max+∑Ink=30.1*7+30.65+24.7+9.16+24.5+33.38+18.3+13.8+8.3+13.8+
+2*4.3+3*4.3+1.8+6*3.8+4*4.3+4.3+71+31.25=557.14 [A];
Jp=Ip col/Sf=557.14/150=3.71 [A/mm2]; (verificat);

B)Verificarea la căderea de tensiune:

Verificarea secţiunii alese la pierderea de tensiune se face numai după verificarea la
stabilitate termică în regim normal, rezistenţă mecanică şi stabilitate termică în regim de
scurtă durată. Valorile admise ale pierderilor de tensiune între originea instalaţiei
(post de transformare) şi receptorul cu puterea cea mai mare nu trebuie să depăşească
limitele reglementate, prezentate în tabelul de mai jos:

2
 Pierderea de tensiune admise U 
Tipul instalaţiei Iluminat Alte utilizări
A. Instalaţie electrică alimentată direct,
printr-un branşament de joasa tensiune din 3 5
reţeaua publică
B. Instalaţie electrică alimentată dintr-un
8 10
post de transformare

Obs.1. Pierderea de tensiune mai mare decât cele din tabel pot fi admise pentru motoare în
timpul pornirii, conform datelor de catalog, în caz special.
Nu trebuie luate în considerare condiţiile temporare următoare: supratensiuni tranzitorii,
variaţii de tensiune în timpul unei funcţionări normale.

Pierderile de tensiune relative U  se pot determina cu ajutorul relaţiei generale

U
U %  100  ; în care DU este pierderea de tensiune [V]; Un este tensiunea nominală [V].
Un
Pierderea de tensiune pe circuite şi coloane de forţă se poate calcula cu relaţiile:
2 100 1 Pp  l
-circuit monofazat: U % pornire  
 2 
Uf Sf
;
100 1 Pp  l
-circuit trifazat: U % pornire    2  S ; în care:
Ul f
n
Pp -este puterea la pornire [W] determinată cu relaţia Pp  Pp max   Pn (pentru coloane);
k 1
Ppmax-este puterea maximă la pornire(la coloane);
Pp  K  Pn (pentru circuite),unde:
Pp -este puterea la pornire [W];
Pn -este puterea nominala [W];
Ip
K ,unde:
In
Ip-curentul de pornire [A];
In-curentul nominal [A];
K-coeficient pentru calculul curenţilor de pornire(se da in caracteristicile motorului).
-este conductivitatea materialului conductor şi este 56 m/mm2 la Cu şi 34 m/mm2 la Al;
Uf -este tensiunea de fază;
Ul -este tensiunea de linie;
Sf -este secţiunea conductorului de fază;
l-este lungimea unui tronson oarecare;
Obs. Căderea de tensiune totală pe tot tronsonul este de la receptor până la transformator.
Situaţia cea mai dezavantajoasă este motorul cu puterea de 40 [kW] aflat la distanţa de 47.3
[m] de transformator:

2
Căderea de tensiune între motor şi TP6:
l1=15 m;
Pp  K  Pn  7  40000  280000[W ]
100  Pp  l1 100  280000  15
U a %    1.87 [%] ;
 U 2  S 56  400 2  25

Căderea de tensiune între TP6 şi TG:

l2=30 [m];
Pp iluminat=28400*cosφ=28400*0.95=26980 [W]; cosφ iluminat=0.95(compensat);
Pp prize=7500*cosφ=7500*0.8=6000 [W]; cosφ prize=0.8;
Pp =Pp max+∑Pn=Pp R4(max)+Pp R5+ Pp R6+Pp R7+Pp R8+Pp R9+Pp R10+Pp R11+Pp R12+Pp R13+
+Pp R14++Pp iluminat+Pp prize=7*40000+17000+15000+13000+15000+
+2*5000+3*5000+2000+6*4000+4*5000+5000+26980+6000=448980 [W];
100  Pp  l 2 100  448980  30
U b %    1.25 [%]
 U 2  S 56  400 2  120

Căderea de tensiune între TG şi PT:

l3=2.3 [m];
Pp=Pp max+∑Pn=448980+15600+8705+1865+5380+18180=498710 [W];
100  Pp  l 3 100  498710  2.3
U c %    0.08 [%]
 U  S
2
56  400 2 150
U%pornire total = Ua% + Ub% +Uc% =1.87+1.25+0.08=3.2 [%]  10[%];
(verificat)

• ALEGEREA ECHPAMENTELOR ELECTRICE:

Întrerupătoarele automatate -sunt aparate de comutaţie şi protecţie capabile să
închidă, să suporte şi să întrerupă curenţi în regim normal de funcţionare şi în regim de
avarie de suprasarcină şi scurtcircuit.
Întrerupătoarele automatate se aleg in functie de curentul de pornire(I p) al
receptorului(motoare) sau al coloanei.
Întreruptoare cu pârghie -aceste întreruptoare sunt caracterizate prin faptul că
conectarea şi deconectarea circuitului are loc prin contacte mobile acţionate printr-o manetă
manuală. Deoarece întreruptoarele cu pârghie nu au capacitate mare de rupere şi nu se
deschid automat în cazul unui scurtcircuit ele trebuie montate în serie cu siguranţe fuzibile.
Se construiesc pentru curenţi nominali de: 25, 63, 100, 200, 350, 630 şi 1000 [A].
Întreruptoarele cu pârghie se aleg in functie de curentul de calcul(I c) al coloanei sau al
circuitului.

2
 Releele termice -constau dintr-o lamelă bimetalica, fixată rigid la un capat pe care este
înfăşurată o rezistenţă electrică prin care trece curentul de comandă. Bimetalul se încălzeşte
datorită caldurii dezvortate în rezistenţa şi se încovoaie, întrucât cele două metale au
coeficienţi de dilatare termică diferiţi, acţionând prin intermediul unui mecanism asupra unor
contacte electrice auxuliare. Temperatura bimetalului depinde de valoarea anterioară ale
acestuia. Curentul de comandă poate fi acelaşi (la releele primare) sau proporţional (la
releele secundare) cu curentul din instalaţia protejată.
Pentru fiecare valoare a temperaturii bimetalului corespunde o săgeată bine
determinată a acestuia. Prin urmare deschiderea contactelor auxiliare se va face în
momentul în care temperatura în instalaţia protejată depaşeşte temperatura admisibilă.
Releele termice se grupează în blocuri tripolare şi se utilizează atât individual cât şi în
construcţia contactoarelor cu relee. Tipurile de relee fabricare în ţara noastră se alimentează
prin transformatoare de curent. Fiecare din grupele de relee se poate livra cu relee termice la
diferiţi curenţi nominali Ir.
Releele termice se aleg in functie de curentul nominal(I n) al receptorului(motore).

Exemple de relee termice ce se construiesc în România

Tipul releului Valoarea releului [A]
TSA 10 0,4; 0,55; 0,75; 1; 1,3; 1,8; 2,4; 3,3; 4,5; 6; 8; 11;
0,4; 0,55; 0,75; 1; 1,3; 1,8; 2,4; 3,3; 4,5; 6; 8; 11; 15; 20;
TSA 32
25; 32;
TSA 63 40; 63;
TSAW 400 80; 100; 125; 160; 200; 250; 400;

Contactorul -este un aparat de comutaţie monostabil (comanda de la distanţă a

circuitelor),sunt proiectate să realizeze un mare număr de cicluri închidere/deschidere şi sunt
de obicei comandate de la distanţă prin butoane de închidere/deschidere.
Acţionarea contactoarelor pot fi electromagnetic, pneumatic sau mecanic.
Contactoarele se aleg in functie de curentul nominal(I n) al receptorului(motoare).
Siguranţele fuzibile -acestea au un fuzibil ce reprezintă calea de curent şi acest fuzibil
este calibrat pentru un curent nominal In, dacă curentul de scurtcircuit este mai mare decât
curentul nominal Iscc > In atunci acesta se topeşte.
Caracteristicile tehnice principale ale siguranţelor fuzibile sunt: tensiunea nominală U n,
curentul nominal In, capacitatea de rupere şi caracteristica de topire.
Curentul nominal al siguranţei fuzibile este curentul pentru care a fost construită
siguranţa şi care poate trece timp nelimitat prin siguranţa fără să se topească.
În general siguranţele sunt astfel construite încât să nu se topească timp de 1  2 ore la
curent de 1,3In şi să înceapă să se topească doar la 1,6In, timpul de ardere a fuzibilului în
funcţie de raportul I/In este prezentat în tabelul de mai jos:

I/In 1,5 1,6 1,8 2,0 2,5 3,0 4,0

T - 1h 20’ 40’’ 8’’ 4,5’’ 2,5’

Curenţii nominali ai fuzibilelor sunt: 0,5; 2; 4; 6; 10; 16; 20; 25; 35; 50; 63; 80; 100;
125; 160; 200; 250; 315; 400; 630 A.
Siguranţele prezintă un efect limitator la curenţi mari de scurtcircuit, în sensul că datorită
timpului de topire al fuzibilului foarte scurt, curentul de scurtcircuit este întrerupt înainte ca el
să crească până la valoarea de vârf.
Siguranţele fuzibile se folosesc numai calibrate şi în execuţie închisă.Se interzice
folosirea sigurantelor fuzibile ca aparate de conectare şi deconectere.
2
 Construcţia siguranţelor sunt cu filet (mignom sau normale) sau cu furci (tip MPR).
Soclurile siguranţelor se realizează cu borne de legătură în faţă (tip LF, LFi sau MPR) sau în
spate (tip LS).
Sigurantele fuzibile se aleg in functie de curentul de pornire(I p)al receptorului.
Alegerea unui intreruptor cu parghie se face în aşa fel încât curentul nominal al aparatului să
satisfacă condiţia: IN  Ic.

Pentru circuite(intreruptoare neautomate):

Circuite Ic[A] Tip intreruptor

Circuit R1 5.8 I.P. 1301 cu In=25 [A]
Circuit R2 5.8 I.P. 1301 cu In=25 [A]
Circuit R3 5.8 I.P. 1301 cu In=25 [A]
Circuit R4 80.1 I.P. 1303 cu In=100 [A]
Circuit R5 32.8 I.P. 1302 cu In=63 [A]
Circuit R6 28.6 I.P. 1302 cu In=63 [A]
Circuit R7 26.3 I.P. 1302 cu In=63 [A]
Circuit R8 28.6 I.P. 1302 cu In=63 [A]
Circuit R9 9.2 I.P. 1301 cu In=25 [A]
Circuit R10 9.2 I.P. 1301 cu In=25 [A]
Circuit R11 4.5 I.P. 1301 cu In=25 [A]
Circuit R12 9.3 I.P. 1301 cu In=25 [A]
Circuit R13 9.2 I.P. 1301 cu In=25 [A]
Circuit R14 9.2 I.P. 1301 cu In=25 [A]
Circuit iluminat cladirea A 4 I.P. 1301 cu In=25 [A]
Circuit prize cladirea A 4.5 -
Circuit iluminat cladirea B 8.5 I.P. 1301 cu In=25 [A]
Circuit prize cladirea B 4.5 -
Circuit iluminat cladirea C 3 I.P. 1301 cu In=25 [A]
Circuit prize cladirea C 7.8 -
Circuit iluminat cladirea D 5.4 I.P. 1301 cu In=25 [A]
Circuit prize cladirea D 7.8 -
Circuit iluminat cladirea E 6.4 I.P. 1301 cu In=25 [A]
Circuit prize cladirea E 4.5 -
Circuit iluminat cladirea F 4.8 I.P. 1301 cu In=25 [A]
Circuit prize cladirea F 9.7 -

Pentru coloane(intreruptoare neautomate):

Coloane Ic[A] Tip intreruptor

TP1 si TS1 10.4 I.P. 1301 cu In=25 [A]
TP1 si TS2 10.8 I.P. 1301 cu In=25 [A]
TP1 si TS3 4.5 I.P. 1301 cu In=25 [A]
TP2 si TS4 5.8 I.P. 1301 cu In=25 [A]
TP2 si TS5 15.3 I.P. 1301 cu In=25 [A]
2
 TP2 si TS6 4.5 I.P. 1301 cu In=25 [A]
TP3 si TS7 3 I.P. 1301 cu In=25 [A]
TP3 si TS8 7.8 I.P. 1301 cu In=25 [A]
TP4 si TS9 14.5 I.P. 1301 cu In=25 [A]
TP4 si TS10 7.8 I.P. 1301 cu In=25 [A]
TP5 si TS11 18.5 I.P. 1301 cu In=25 [A]
TP5 si TS12 17.2 I.P. 1301 cu In=25 [A]
TP5 si TS13 4.5 I.P. 1301 cu In=25 [A]
TP6 si TS14 93 I.P. 1303 cu In=100 [A]
TP6 si TS15 35.3 I.P. 1302 cu In=63 [A]
TP6 si TS16 39 I.P. 1302 cu In=63 [A]
TP6 si TS17 36.8 I.P. 1302 cu In=63 [A]
TP6 si TS18 30.2 I.P. 1302 cu In=63 [A]
TP6 si TS19 31 I.P. 1302 cu In=63 [A]
TG si TP1 23.1 I.P. 1301 cu In=25 [A]
TG si TP2 23 I.P. 1301 cu In=25 [A]
TG si TP3 9.7 I.P. 1301 cu In=25 [A]
TG si TP4 20 I.P. 1301 cu In=25 [A]
TG si TP5 36.1 I.P. 1302 cu In=63 [A]
TG si TP6 241.7 I.P. 1345 cu In=350 [A]
PT si TG 247.5 I.P. 1345 cu In=350 [A]

Pentru motoare(relee termice+contactoare+ sigurante fuzibile):

Motorul In [A] Ip [A] Tip releu Tip contactor Tip siguranta

R1 2.2 5.5 TSA 10 TCA 4000 cu In=6 [A] LFi cu In=6 [A]
R2 2.2 5.5 TSA 10 TCA 4000 cu In=6 [A] LFi cu In=6 [A]
R3 2.2 5.5 TSA 10 TCA 4000 cu In=6 [A] LFi cu In=6 [A]
R4 30.1 210.7 TSA 32 TCA 4010 cu In=32 [A] LFi cu In=250 [A]
R5 18.3 118.35 TSA 32 AR 8108 cu In=25 [A] LFi cu In=125 [A]
R6 13.8 82.8 TSA 16 AR 8107 cu In=16 [A] LFi cu In=100 [A]
R7 8.3 45.65 TSA 10 TCA 4003 cu In=10 [A] LFi cu In=50 [A]
R8 13.8 82.8 TSA 16 AR 8107 cu In=16 [A] LFi cu In=100 [A]
R9 4.3 18.06 TSA 10 TCA 4000 cu In=6 [A] LFi cu In=20 [A]
R10 4.3 18.06 TSA 10 TCA 4000 cu In=6 [A] LFi cu In=20 [A]
R11 1.8 3.6 TSA 10 TCA 4000 cu In=6 [A] LFi cu In=4 [A]
R12 3.8 13.68 TSA 10 TCA 4000 cu In=6 [A] LFi cu In=16 [A]
R13 4.3 18.06 TSA 10 TCA 4000 cu In=6 [A] LFi cu In=20 [A]
R14 4.3 18.06 TSA 10 TCA 4000 cu In=6 [A] LFi cu In=20 [A]

Pentru coloane(sigurante fuzibile):

Coloane Ip[A] Tip siguranta

TP1 si TS1 7.7 LFi cu In=10 [A]
TP1 si TS2 20 LFi cu In=20 [A]
TP1 si TS3 6.25 LFi cu In=10 [A]
TP2 si TS4 5.5 LFi cu In=6 [A]
TP2 si TS5 16.25 LFi cu In=20 [A]
2
 TP2 si TS6 6.25 LFi cu In=10 [A]
TP3 si TS7 2.91 LFi cu In=4 [A]
TP3 si TS8 6.25 LFi cu In=10 [A]
TP4 si TS9 18.33 LFi cu In=20 [A]
TP4 si TS10 6.25 LFi cu In=10 [A]
TP5 si TS11 12.1 LFi cu In=16 [A]
TP5 si TS12 18.33 LFi cu In=20 [A]
TP5 si TS13 6.25 LFi cu In=10 [A]
TP6 si TS14 154.85 LFi cu In=160 [A]
TP6 si TS15 37.06 LFi cu In=50 [A]
TP6 si TS16 32.68 LFi cu In=35 [A]
TP6 si TS17 35.26 LFi cu In=50 [A]
TP6 si TS18 71 LFi cu In=80 [A]
TP6 si TS19 31.25 LFi cu In=35 [A]
TG si TP1 30.65 LFi cu In=35 [A]
TG si TP2 24.7 LFi cu In=25 [A]
TG si TP3 9.16 LFi cu In=10 [A]
TG si TP4 24.5 LFi cu In=25 [A]
TG si TP5 33.38 LFi cu In=35 [A]
TG si TP6 434.75 LFi cu In=630 [A]
PT si TG 557.14 LFi cu In=630 [A]

Pentru circuitele de iluminat(sigurante fuzibile):

Cladire Ip [A] Tip siguranta

Cladirea A 6.66 LFi cu In=10 [A]
Cladirea B 8.12 LFi cu In=10 [A]
Cladirea C 2.91 LFi cu In=4 [A]
Cladirea D 6.11 LFi cu In=10 [A]
Cladirea E 6.11 LFi cu In=10 [A]
Cladirea F 7.88 LFi cu In=10 [A]

Pentru circuitele de priza(sigurante fuzibile):

Cladire Ip [A] Tip siguranta

Cladirea A 6.25 LFi cu In=10 [A]
Cladirea B 6.25 LFi cu In=10 [A]
Cladirea C 6.25 LFi cu In=10 [A]
Cladirea D 6.25 LFi cu In=10 [A]
Cladirea E 6.25 LFi cu In=10 [A]
Cladirea F 7.81 LFi cu In=10 [A]

• DIMENSIONAREA PRIZEI DE LEGARE LA PAMANT:

Caracteristicile generale ale prizelor de pământ constitue componeneta principală a
instalaţiilor de legare la pământ, destinate unor funcţii multiple în exploatarea instalaţilor
electrice: - protecţia personalului contra electrocutărilor; - asigurarea potenţialului zero
punctelor neutre ale reţelei; - realizarea unor circuite de întoarcere prin pământ a curenţilor
nominali de lucru; - protecţia clădirilor şi reţelelor electrice.

2
 Prizele de pământ sunt de protecţie sau de exploatare, naturale sau artificiale,
orizontale sau verticale, singulare, multiple sau complexe.
Prizele naturale reprezintă părti din construcţii sau instalaţii subterane bune
conducătoare de electricitate, aflate în contact permanent cu solul. Au o durată lungă de
funcţionare, prezintă rezistenţe de dispersie reduse, nu necesită verificări periodice ale
rezistentelor. Nu pot constitui prize de pământ naturale conductele şi instalaţiile de gaz, sau
conductele inflamabile. Normativele prevăd anumite distanţe minime de acestea. Prizele
artificiale sunt construite special pentru trecerea în pământ a curentului de defect sau de
exploatare, este interzisă folosirea şi în alte scopuri, se compun din electrozi din oţel masiv
aflaţi în contact cu pământul şi din conductoare de legătură între electrozi.
În cele mai multe cazuri o priză de pământ este constituită din mai multe prize
singulare formând o priză de pământ multiplă sau complexă. In calcule vom considera
urmatoarele:
Conditia: Rp<= 4 [];
Rp=Rpv*Rpo/(Rpv+Rpo), unde:
Rpv-este rezistenta prizei verticale [];
Rpo-este rezistenta prizei orizontale [] care va fi neglijata;
Rp=Rpv;
Rpv=rpv/n*u , unde:
n-numarul de electrozi identici legati in paralel;
u-coeficient de utilizare(dat in tabelul de mai jos);

rpv-rezistenta unui electrod vertical [],ingropata la o adancime q+l/2=h;

rpv=0.366*ρ/l*(lg(2*l/d)+1/2*lg((4*h+l)/(4*h-l)), unde:
ρ-rezistivitatea solului [*m] (data in tabelul de mai jos):
l-lungimea electrodului [m];
d-diametrul electrodului [m];
Coeficientul de utilizare u este dat în tabelul urmator în funcţie de tipul prizei (pe
contur închis sau contur deschis):

u pentru prize verticale,

cu electrozi aşezaţi
n linear Pe contur închis
e=l e=2*l e=3*l e=l e=2*l e=3*l
2 0,85 0,98 0,95 - - -
3 0,8 0,85 0,9 0,75 0,8 0,9
4 0,75 0,82 0,88 0,65 0,75 0,85
5 0,7 0,8 0,85 0,62 0,72 0,82

2
 6 0,65 0,78 0,82 0,6 0,7 0,8
10 0,6 0,75 0,8 0,55 0,66 0,75
20 0,5 0,7 0,75 0,5 0,61 0,7
40 - - - 0,4 0,55 0,65
60 - - - 0,38 0,52 0,62

Calculul prizei de pamant:

Am ales electrozi cu urmatoarele dimensiuni:
l=2.5 [m];
d=10 [cm]=0.10 [m];
q=0.5 [m] rezulta h=0.5+2.5/2=1.75 [m];
ρ=50 [*m] (cernoziom);
rpv=0.366*50/2.5*(lg(2*2.5/0.10)+1/2*lg(4*1.75+2.5)/(4*1.75-2.5))=
=7.32*(1.69+0.16)=13.54 [];
Rpv=rpv/n <= 4 [] rezulta 13.54/n=4 rezulta n=13.54/4=3.38 vom alege:
n=4 [tarusi];
Verificare:
Pentru n=4 [tarusi],u=0.75 rezulta Rpv=rpv/n*u=13.54/(4*0.75)=4.51 [] >= 4 [] (nu e bun);
Vom alege n=5 [tarusi] pentru care avem u=0.72,rezulta:
Rpv=rpv/n*u=13.54/(5*0.72)=3.76 [] <= 4 [],rezulta:
n=5 [tarusi];

2
• AMPLASAREA ECHIPAMENTELOR PE SCHEMA MONOFILARA:

2
3
• AMPLASAREA CIRCUITELOR DE PRIZA SI ILUMINAT:

3
3
 Bibliografie

1. Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice cu tensiuni până la 1000V c.a.
şi 1500 V c.c. NP-I7-2002

2. Normativ pentru proiectarea şi execuţia reţelelor de cabluri electrice NTE007/2008 - ANRE

3. Ghid pentru instalaţii electrice cu tensiuni până la 1000 V c.a. şi 1500 V c.c. GP 052–2000

4. Normativ privind protecţia construcţiilor împotriva trăsnetului I 20-2000

5. Dorin Sarchiz – Utilizări ale energiei electrice. Lucrări de laborator; Tg-Mureş

6. Dorin Sarchiz – Instalaţii electrice. Lucrări de laborator; Tg-Mureş

7. Manualul instalaţiilor electrice si de automatizare, Editura Artecno 2002

8. Manualul instalatiilor electrice, Schneider Electric 2008

9. Emil Pietrăleanu - Agenda electricianului, Editura Tehnică 1986

10. Lucian Ciobanu - Instalaţii electrice de joasă tensiune, Editura Matrix Rom Bucureşti 2004

11. Paul Dinculescu - Instalaţii electrice industriale de joasă tensiune, Editura Matrix Rom
Bucureşti 2004

12.Normativul I 7

Resurse web:

1. www.anre.ro
2. www.siear.ro
3. www.ro mcab.ro
4. www.schenider-e lectric.ro
5. www.energobit.ro
6. www. ipro eb.ro
7. www.elba.ro
8. www.proenerg.ro