Unitatea de învăţare 2 – 2 ore

2. STRUCTURA UNUI PROIECT

2.1. PLANUL PROIECTULUI

2.2. DESCRIEREA ACTIVITĂȚILOR PROIECTULUI

Cunoştinţe şi deprinderi

La finalul parcurgerii acestei unităţi de învăţare vei înţelege:

- ce este un plan al proiectului;
- care este structura ierarhică a ansamblului activităților cuprinse în
planul proiectului.

La finalul parcurgerii acestei unităţi de învăţare vei putea să:

- elaborați un plan al proiectului;
- stabiliți o structură de descriere a unei activităţii din planul unui
proiect.

2.1. PLANUL PROIECTULUI

În general, proiectul se prezintă sub forma unui plan al proiectului (fig. 2.1). Un
plan pentru un proiect poate fi simplu, de exemplu, o listă de activităţi cu precizarea
datelor iniţiale şi finale, sau poate fi complex, de exemplu, sute de activităţi şi resursele
aferente, alături de un buget de lucru.
Ansamblul activităţilor care sunt cuprinse în planul proiectului se prezintă sub
forma unei structuri ierarhice, arborescente, subliniindu-se poziţia unor activităţi în
cadrul unor grupări mai largi a acestora (fig. 2.2).
Fazele proiectului pot fi definite ca activităţi centralizatoare, deoarece cuprind o
serie de activităţi care concură la realizarea unui anumit obiectiv.
O activitate reprezintă o acţiune necesară pentru transformarea unei situaţii / stări
date într-una planificată / dorită, într-o perioadă specificată de timp.
Împărţirea proiectului în subactivităţi se efectuează numai în cazul în care aceste
sunt necesare în cadrul proiectului (prezintă un scop şi un indicator de realizare).
Prin activităţi nu se înţelege marcarea desfăşurării cronologice a proiectului, ci
acele unităţi de acţiune care au ca finalitate un rezultat propus prin proiect.

1
 PLANUL
PROIECTULUI

Faza 1 Faza 2 Faza n

Faze

Activitatea Activitatea Activitatea

Activităţi 1 2 n

Subactivitatea Subactivitatea Subactivitatea

Subactivităţi 1 2 n

Fig. 2.1. Planul proiectului.

Activităţile incluse în proiect trebuie să fie orientate spre scop şi să conţină sarcini
care să producă un rezultat specific al proiectului.
Dacă o activitate nu produce în mod direct un rezultat preconizat, ea nu trebuie
precizată în descrierea activităţilor (astfel, activităţile administrative de rutină nu vor fi
incluse).
După descrierea activităţilor proiectului, planul proiectului va fi verificat
stabilindu-se dacă:
 toate activităţile esenţiale pentru producerea rezultatelor anticipate sunt incluse;
 toate activităţile contribuie direct la obţinerea rezultatelor;
 sunt incluse doar activităţile care decurg prin proiect;
 activităţile sunt descrise în termeni de acţiune;
 timpul estimat pentru fiecare activitate este realist;
 activităţile sunt potrivite situaţiei.

2.2. DESCRIEREA ACTIVITĂȚILOR PROIECTULUI

Se recomandă următoarea structură de descriere a activităţilor unui proiect:

 precizarea indicatorilor de îndeplinire: sunt reprezentaţi de rezultatele
obţinute în urma efectuării activităţii respective;
 descrierea activităţii (şi a subactivităţilor dacă este cazul): reprezintă
descrierea detaliată a ceea ce se va realiza în cadrul activităţii respective; o

2
 activitate se poate realiza şi prin mai multe subactivităţi;
 desemnarea responsabililor din partea echipei de implementare: sunt
persoanele desemnate, din cadrul echipei de proiect, care vor răspunde de o
anumită activitate;
 precizarea evenimentelor de referinţă: reprezintă punctul de reper în
desfăşurarea activităţii, la care se raportează celelalte activităţi.
 definirea resurselor alocate: sunt acele mijloace (resurse materiale, financiare,
umane etc.) care se pot repartiza pentru realizarea activităţii respective;
 asigurarea calităţii: se va specifica ce măsuri vor fi utilizate pentru a se asigura
calitatea activităţii respective;
 riscuri semnificative – precizarea planurilor de rezervă pentru contracararea
riscurilor.

PLANUL PROIETULUI

Subactivitatea
1.1.1

Activitatea 1.1 Subactivitatea

1.1.2
Faza
Activitatea 1.2 Subactivitatea
1
1.1.m

Activitatea 1.n

Subactivitatea
2.1.1

Activitatea 2.1 Subactivitatea

2.1.2
Faza
Activitatea 2.2 Subactivitatea
2
2.1.m

Activitatea 2.n

Subactivitatea
n.1.1

Activitatea n.1 Subactivitatea

n.1.2
Faza
Activitatea n.2 Subactivitatea
n
n.1.m

Activitatea n.n

Fig. 2.2. Prezentarea planului proiectului sub forma unei structuri ierarhice.

3
Sarcina de învățare 2.1

1. Precizați ce cuprinde planul proiectului?

2. Ansamblul activităţilor care sunt cuprinse în planul proiectului se
prezintă sub forma unei structuri ierarhice, arborescente, subliniindu-se
poziţia unor activităţi în cadrul unor grupări mai largi a acestora. Precizați
care este structura ierarhică a unui proiect?
3. Care este structura de descriere a activităţilor unui proiect?

Răspunsuri
1. Un plan pentru un proiect poate fi simplu, de exemplu, o listă de
activităţi cu precizarea datelor iniţiale şi finale, sau poate fi complex, de
exemplu, sute de activităţi şi resursele aferente, alături de un buget de
lucru.
2. Faza, activitatea, subactivitatea.
3. Structura de descriere a activităţilor unui proiect cuprinde:
 precizarea indicatorilor de îndeplinire: sunt reprezentaţi de
rezultatele obţinute în urma efectuării activităţii respective;
 descrierea activităţii (şi a subactivităţilor dacă este cazul):
reprezintă descrierea detaliată a ceea ce se va realiza în cadrul
activităţii respective; o activitate se poate realiza şi prin mai multe
subactivităţi;
 desemnarea responsabililor din partea echipei de implementare:
sunt persoanele desemnate, din cadrul echipei de proiect, care vor
răspunde de o anumită activitate;
 precizarea evenimentelor de referinţă: reprezintă punctul de reper
în desfăşurarea activităţii, la care se raportează celelalte activităţi.
 definirea resurselor alocate: sunt acele mijloace (resurse materiale,
financiare, umane etc.) care se pot repartiza pentru realizarea
activităţii respective;
 asigurarea calităţii: se va specifica ce măsuri vor fi utilizate pentru a
se asigura calitatea activităţii respective;
 riscuri semnificative – precizarea planurilor de rezervă pentru
contracararea riscurilor.

4
STUDIU DE CAZ 2.1.
Să se stabilească structura de descriere a activităţii Amenajarea
unui sediu unde va funcţiona Centrul de Orientare Profesională şi
Socială.

REZOLVARE
Indicatori de îndeplinire: spaţiile de funcţionare a Centrelor
sunt pregătite pentru începerea activităţilor, conform specificaţiilor din
proiect.
Descriere: Aceasta activitate constă în acţiunile de închiriere,
amenajare şi igienizare a spaţiului, de achiziţie şi de dotare cu mobilier
şi echipamente. Acţiunile de amenajare şi igienizare vor fi
subcontractate unui antreprenor. Închirierea spaţiului şi achiziţia
echipamentelor şi a mobilierului necesare funcţionarii Centrului va fi
efectuată de către echipa managerială.
Activitatea precizată, include 10 subactivităţi paralele:
1.1. Închirierea spaţiului necesar funcţionarii Centrului.
1.2. Efectuarea unei licitaţie pentru subcontractarea unui
antreprenor.
1.3. Amenajarea şi igienizarea sediului (reparaţii, adaptări de
instalaţii electrice, sanitare, zugrăviri, tencuieli, vopsitorie, amenajare
podele).
1.4. Recepţionarea lucrărilor de amenajare.
1.5. Definitivarea listei mobilierului şi echipamentelor prin
detalierea şi completarea listei.
1.6. Lansarea cererilor de ofertă pentru achiziţia mobilierului şi
echipamentului.
1.7. Evaluarea şi selectarea ofertelor.
1.8. Achiziţionarea mobilierului, echipamentelor şi elementelor
minime de ambient.
1.9. Instalarea mobilierului, echipamentului şi elementelor de
ambient.
1.10. Controlul şi evidenţa configuraţiei logistice.
Responsabili din partea echipei de management a
proiectului sunt: managerul de proiect, asistentul manager şi
responsabilul pentru logistică.
Evenimentele de referinţa sunt:
- definitivarea închirierii imobilelor destinate funcţionării
Centrului;
- recepţia lucrărilor de amenajare şi de igienizare;
- instalarea mobilierului, echipamentului şi a elementelor de
ambient;
În privinţa asigurării calităţii, criteriile pentru evaluarea
calităţii, măsurile de prevenire a defectelor, acţiunile necesare
detectării şi corectării acestora, demonstrarea respectării criteriilor de
calitate şi a procedurile de revizie vor fi detaliate într-un studiu ce va fi
elaborat de Contractor, aprobat de Partener şi va fi inclus în Raportul
de Iniţiere.

5
 Riscurile semnificative sunt:
- întârzierea sau întreruperea lucrărilor de amenajare
datorită unor cauze subiective;
- absenţa unor oferte adecvate cerinţelor la termenele fixate;
- cauze de forţă majoră;
Planurile de rezervă pentru contracararea riscurilor sunt:
- pregătirea a mai multor echipe de lucru;
- cercetarea pieţei pentru achiziţii şi în alte localităţi.

Remarcă
Structura prezentată este completă şi asigură clarificarea aspectelor cheie ale
derulării proiectului. Se menţionează, totuşi, că nu există o structură tip, care să fie
solicitată expres de finanţator, pentru descrierea unei activităţi.

STUDIU DE CAZ 2.2.

Să se stabilească structura de descriere a activităţii Cursuri de
formare a reprezentanţilor grupurilor ţintă.

REZOLVARE
Se vor organiza cursuri de formare cu reprezentanţii autorităţilor
publice locale şi ai societăţii civile din judeţele vizate; cursurile se vor
derula pe baza suportului de curs, vor dura 10 zile a câte 5 ore (2
module a 5 zile) şi vor fi susţinute de formatori subcontractanţi.
Cursurile se vor derula pe baza unei metodologii proprii, specifice
formarii adulţilor, astfel încât să se obţină o eficienţă maximă.
Organizarea cursurilor se va face pe raza fiecărei localităţi
implicate în proiect, astfel încât să se minimizeze costurile de
organizare şi să se particularizeze în modul cel mai concret studiile de
caz.
Numărul participanţilor la curs va fi de 25.
Cursul se va finaliza cu acordarea unui Atestat de participare.

Un grup de activităţi aflate în legătură una cu cealaltă conduc la îndeplinirea

unei etape majore din cadrul unui proiect.
În tabelul 2.1 sunt redate exemple de activităţi, pentru diferite categorii de
proiecte.
Tabelul 2.1. Caracteristicile activităţilor
Nr. Categoria de proiect Activităţi
crt.
0 1 2
Documentare în domeniu
Studii analize
Elaborare metode/soluţii noi
Elaborare planuri, scheme, tehnologii/produse

6
 noi
Experimentări de laborator
1. Dezvoltare de Analiza, interpretarea rezultatelor şi
produse/tehnologii definitivarea modelului experimental
Proiectare model experimental(ME)
Realizare model ME/MF/TL
Experimentare ME/MF/TL
Proiectare prototip
Realizare prototip
Experimentare prototip
Definitivare referenţial
Certificare referenţial
Proiectare pentru introducere în fabricaţie

Studiul pieţei
Stabilirea necesităţilor de cursuri
2. Cursuri de Elaborarea programelor analitice de studiu
pregătire/perfecţionare Stabilirea grupelor
Stabilirea orarelor
Elaborarea testelor de verificare
Elaborarea diplomelor/certificatelor de
absolvire

Elaborarea de cărţi, articole, comunicări

3. Diseminare informaţii ştiinţifice etc.)
Organizarea de manifestări tehnico-ştiinţifice,
lansări de produse, conferinţe simpozioane etc.
Participări la târguri şi expoziţii

Majoritatea proiectelor prezintă activităţi comune, cum ar fi împărţirea proiectului

în activităţi uşor de realizat, programarea activităţilor, comunicarea lor în cadrul echipei
şi urmărirea acestora pe perioada desfăşurării lucrului.
Adesea, problema cu care se confruntă o organizaţie, un beneficiar, constă în
numărul mare de proiecte potenţiale, şi nu în insuficienţa acestora. Chiar şi într-o astfel
de situaţie, merită să se cerceteze dacă trebuie luate în considerare şi alte proiecte
înainte de a se trece la stabilirea priorităţilor şi selecţia proiectelor. Mai mult, este
important ca diferitele modalităţi de realizare ale aceluiaşi obiectiv să fie considerate
proiecte diferite; în această etapă nu trebuie stabilită metoda de implementare.
Ideile şi schiţele proiectelor pot proveni din numeroase surse, printre care:
 sponsorii proiectului (caz în care se pune întrebarea cine va avea de
câștigat: sponsorul sau beneficiarii finali?);
 guvernul şi ministerele (în acest caz, proiectul prezintă o importanţă
reală);
 organisme internaţionale (în acest caz, proiectul este adecvat
necesitaţilor şi situaţiei din ţara de origine sau numai în contextul altor ţări).

7
 Proiectul şi activităţile din cadrul unui proiect se deosebesc de cele ale unui
proces repetitiv sau permanent.
Activitatea repetitivă reprezintă un răspuns, pe baza unei proceduri care stabileşte
precis modul de acţiune la un eveniment declanşator.
Activitatea permanentă este definită printr-un scop, fără menţionarea unui
termen. O activitate tip proiect introduce modificări şi deplasări de activităţi şi de
personal într-un dispozitiv organizaţional stabil. Aceasta din cauză că printr-un proiect
se realizează ceva nou şi că activităţile ce se derulează sunt cuantificate cu fonduri şi
personal.
A considera operaţia productivă repetitivă similară cu proiectul înseamnă a ignora
o serie de evidenţe tehnice şi economice relevate sintetic în tabelul 2.2.
Tabelul 2.2. Analiza comparativă operaţie/proiect

Nr.
Operaţia productivă Proiectul
crt.
1 Există o referinţă Nu există o referinţă
2 Activitate permanentă Activitate temporară
3 Mijloace (resurse) cunoscute Mijloace (resurse) previzionate
4 Decizie reversibilă Decizie ireversibilă
5 Mediu cunoscut Mediu estimat şi fluctuant
6 Piaţă cunoscută (produsul) Piaţă estimată incertă (produsul)
7 Repetitivă Inovantă
8 Risc scăzut Risc ridicat

În mod frecvent, proiectele sunt împărţite în componente – subproiecte –

pentru a putea fi mai uşor administrate. Subproiectele sunt de multe ori subcontractate
către terţi – fie că este o entitate exterioară organizaţiei sau un departament al
organizaţiei respective care iniţial nu era planificat să participe în proiect.
Un proiect individual poate face parte dintr-o structură de proiect mai amplă.
Realizarea proiectului se face prin descompunerea lui în activităţi după
metoda „Work Break- down Structure” (WBS). Activităţile (Work Elements) se
grupează în mulţimi logice „Subprograme/Pachete de lucru” (Work Package – WPi)
cu subdiviziunea fiecăruia în „Activităţi / Faze” (Fik) (Task Tik).
Fiecare activitate are următoarele caracteristici principale:
− rol bine determinat;
− consumă resurse fizice şi umane în timp bine determinat;
− un moment de început şi un moment de încheiere.
Proiectul se desfăşoară în cadrul unei organizaţii care se creează doar pe
durata existenţei proiectului.

8
Sarcina de învățare 2.2

Pentru activitatea 1. Achiziţii utilaje şi echipamente să se

stabilească ordinea corectă a subactivităților (1.1, 1.2,….) pe
baza următoarelor recomandări:

- Elaborarea procedurilor de achiziție

- Analiza de piață din punct de vedere tehnico-economic
- Selectarea și ierarhizarea producătorilor pe baza criteriilor
calitate, cost, garanție etc.
- Identificarea potențialilor producători
- Stabilirea caracteristicilor tehnice ale utilajelor și
echipamentelor
- Achiziția propriu-zisă
- Derularea și finalizarea procedurilor de achiziție
- Recepția utilajelor și echipamentelor achiziționate

Răspunsuri posibile:

1. Achiziţii utilaje şi echipamente

1.1. Stabilirea caracteristicilor tehnice ale utilajelor și
echipamentelor
1.2. Analiza de piață din punct de vedere tehnico-economic
1.3. Elaborarea procedurilor de achiziție
1.4. Identificarea potențialilor producători
1.5. Selectarea și ierarhizarea producătorilor pe baza criteriilor
calitate, cost, garanție etc.
1.6. Derularea și finalizarea procedurilor de achiziție
1.7. Achiziția propriu-zisă
1.8. Recepția utilajelor și echipamentelor achiziționate

9
 Sarcina de învățare 2.3

Pentru activitatea 1. Amenajarea terenului să se stabilească

ordinea corectă a subactivităților (1.1, 1.2,….) pe baza următoarelor
recomandări:
– stabilirea pozițiilor clădirilor, instalaţiilor aferente construcţiilor şi
reţelelor de utilităţi;
– stabilirea drumurilor de acces;
– delimitarea zonei de lucru.

Răspunsuri posibile:
1. Amenajarea terenului
1.1. Delimitarea zonei de lucru.
1.2. Stabilirea pozițiilor clădirilor, instalaţiilor aferente construcţiilor
şi reţelelor de utilităţi.
1.3. Stabilirea drumurilor de acces.

Sarcina de învățare 2.4

Pentru un Proiect să se stabilească ordinea corectă a subactivităților

(1.1, 1.2,….) pe baza următoarelor recomandări:
- realizarea modelului soluţiei propuse;
- analiza de piaţă;
- studiul de fezabilitate;
- elaborarea unei soluţii noi pentru produs;
- faza experimentală şi de transfer tehnologic.

Răspunsuri posibile:

1. Proiect
1.1. Analiza de piaţă
1.2. Studiul de fezabilitate
1.3. Elaborarea unei soluţii noi pentru produs
1.4. Realizarea modelului soluţiei propuse
1.5. Faza experimentală şi de transfer tehnologic

10
 TESTE DE AUTOEVALUARE
T.2.1. Ansamblul activităților care sunt cuprinse în planul proiectului se prezintă
sub forma: a) unei structuri ierarhice, arborescente, subliniindu-se poziţia unor activităţi
în cadrul unor grupări mai largi a acestora; b) unui ansamblu de resurse (umane,
materiale, financiare etc.); c) unui ansamblu de obiective de realizat; d) unui ansamblu
de cerințe prestabilite formulate de client.

T.2.2. Fazele proiectului pot fi definite ca: a) activități repetitive care includ
constrângeri referitoare la timp, costuri şi resurse; b) puncte de reper necesare pentru
desfășurarea proiectului; c) activităţi centralizatoare, deoarece cuprind o serie de
activităţi care concură la realizarea unui anumit obiectiv; d) ansamblu de activităţi
complexe coordonate de directorul de proiect.

T.2.3. O activitate reprezintă: a) un proces unic care are un caracter inovațional;

b) o acţiune necesară pentru transformarea unei situaţii / stări date într-una planificată /
dorită, într-o perioadă specificată de timp; c) un proces care realizează o entitate nouă
(produs, tehnologie, serviciu etc.); d) o acțiune necesară pentru definirea resurselor
(umane, materiale, financiare etc.) ale proiectului.

LUCRARE DE VERIFICARE

1. Definiţi noțiunea de activitate din cadrul unui proiect.

2. Care sunt principalele caracteristici ale unei activități?
3. Ce reprezintă activitatea permanentă?
4. Ce reprezintă activitatea repetitivă?

RĂSPUNSURILE LA TESTELE DE
AUTOEVALUARE

T.2.1. a;
T.2.2. c;
T.2.3. b;

11
 REZUMAT
Orice activitate modernă este privită ca un proiect modern, cu un caracter
complex, care impune o viziune nouă începând cu analiza necesităţilor
proiectului şi terminând cu reutilizarea eficientă a rezultatelor proiectului.
Descompunerea ierarhizată, pe niveluri descendente, a lucrărilor în
elemente mai ușor de analizat, reprezintă o descriere din ce în ce mai detaliată a
elementelor proiectului, până ce rezultatele livrabile sunt definite cu detaliere
suficientă pentru a susține viitoarele faze ale proiectului (planificare, execuție,
control și finalizare).
Elementele de pe nivelul cel mai detaliat (cel mai de jos în schema WBS)
sunt denumite pachete de lucrări (work packages. Fiecare pachet de lucrări este
caracterizat prin definirea lucrărilor de realizat, un responsabil unic, un buget și
elemente de termene, fie o durată, fie legături cu alte pachete anterioare sau
posterioare. Pachetele de lucrări definesc sarcini specifice care contribuie la
realizări definite.

Bibliografie

1. Ashby, W., Introducere în cibernetică, Editura Tehnică, Bucureşti, 1972

2. Cleland, D., Project Management, McGraw Hill, N.Y., 1995
3. Marian, L., Consideraţii teoretice asupra gestiunii proiectelor, Analele Universităţii din
Oradea, Tom IX, 2000 ISSN 122569
4. Marian, L., Management general şi industrial, Curs litografiat, Editura Universităţii „Petru
Maior” Tg. Mureş, 1994
5. Mircea, C., Managementul proiectelor - suport de curs, Agenţia Managerială pentru
Cercetare Ştiinţifică, Inovare şi Transfer Tehnologic, Politehnica Bucureşti, 2001
6. Thiel, D., Curs de Managementul Proiectelor, Program Tempus Jep 11243/96, Tg. Mureş,
1998

12