6. MANAGEMENTULUI PROIECTELOR
Cunoştinţe şi deprinderi
1
proceselor proiectului, de care este nevoie pentru realizarea obiectivelor proiectului, în
mod continuu."
Managementul oricărui proiect include un set de principii, practici și tehnici
folosite pentru a conduce echipa de lucru a proiectului și a controla termenele, costurile
și riscurile în scopul producerii rezultatului dorit.
Managementul de proiect este o disciplină dedicată planificării, organizării și
conducerii resurselor pentru a ajunge la finalizarea cu succes a scopurilor și obiectivelor
specifice ale proiectului [1]. Managementul proiectelor (MP) este o abordare metodică a
planificării și ghidării proceselor proiectului de la start până la terminare. MP este
utilizat pe larg pentru controlul proceselor complexe ale proiectelor de dezvoltare a
software.
Dicționarul Webster's Online [3] oferă următoarea definiție: "Managementul
proiectelor este ansamblul de activități referitoare la atingerea cu succes a unui grup
de obiective. Acesta include planificarea, programarea și susținerea desfășurării
activităților cuprinse în proiect".
În dicționarul Project Management Basics Glossary [2] este formulată o amplă
definiție care înglobează conținutul esențial al managementului proiectelor: "Procesul
de conducere a unui proiect care necesită aplicarea planificării, construirea echipei
(team-building), comunicarea, controlul, luarea deciziilor și competențe de finalizare a
proiectului, principii, instrumente și tehnici".
Normele DIN 69901 [4] standardizează o definiție concisă: "Managementul
proiectelor este setul complet de sarcini, tehnici, instrumente aplicate în timpul
execuției proiectelor".
Standardul român SR 13465:2007 [5] conține o definiție cuprinzătoare a
managementului proiectelor: "Managementul proiectelor reprezintă planificarea,
organizarea, monitorizarea și controlul tuturor aspectelor proiectului, precum și
managementul și leadership-ul tuturor celor implicați pentru a realiza în siguranță
obiectivele proiectului în cadrul criteriilor agreate de timp, costuri, domeniu de
aplicare și performanțe/calitate."
Managementul proiectului se defineşte ca un proces de planificare, organizare
şi control al fazelor şi resurselor unui proiect cu scopul de a îndeplini un obiectiv bine
definit care are în mod uzual restricţii de timp, resurse şi cost.
Managementul proiectului trebuie abordat ca o metodologie pentru conducerea
oricărei activităţi ca un proiect, cu flexibilitatea şi rigurozitatea necesară obţinerii unui
succes. Se are în vedere urmărirea pas cu pas a fiecărui eveniment component al
proiectului, respectiv a activităţii, începând cu utilizarea elementelor de bază şi
abordând elemente sofisticate atât cât este necesar pentru fiecare proiect specific.
Managementul proiectului are rolul de a dirija desfăşurarea acestuia astfel încât să
menţină, în orice moment, echilibrul dintre exigenţele (specificaţiile), de regulă
contradictorii, legate de performanţele proiectului, de costurile şi de termenul de
realizare (fig. 6.1). Asigurarea succesului proiectului înseamnă realizarea unui produs /
serviciu performant, în condiţii de eficienţă (costuri reduse), care să fie oferit clientului
în cât mai scurt timp (termen scurt de răspuns).
Managementul proiectului cuprinde ansamblul de metode şi tehnici care permit
managerului să îndeplinească misiunea realizării unui proiect echilibrat, cu satisfacerea
simultană a celor trei condiţii (cost, termen, performanţă). Săgeţile de pe fiecare axă
(fig. 6.1) indică sensul de acţiune a măsurilor de îmbunătăţire a gestiunii proiectului.
2
Gestiunea proiectului integrează activităţile într-un ansamblu coerent
direcţionându-le de la idea de proiect, conceptuală, la faza de dezvoltare şi în final la
implementarea şi finalizarea acestuia. Obiectivul final al gestiunii proiectelor poate fi
exprimat ca o rezultantă a trei direcţii importante pe care le urmăreşte (fig. 6.2).
Performanţe
Proiect
Termen
Cost
3
reducerea costului de echipamente de testare;
fiabilitatea ridicată a variantei optime alese;
analize detaliate şi interdependente rezultate ca urmare a unor schimbări minore
de proiectare a evenimentului;
analiza în timp real şi concomitent cu evenimentul fizic a modificărilor survenite
în desfăşurarea evenimentului fizic cu luarea rapidă a deciziilor optime adaptate
situaţiilor fizice;
facilitatea de testare a variantelor complete de prototipuri pentru evenimentul
analizat;
evaluarea rapidă a impactului asupra întregului sistem analizat a
schimbărilor majore de proiectare a evenimentului.
Aceste dificultăţi întâlnite la realizarea proiectelor sunt cu atât mai frecvente şi
mai importante, cu cât proiectul este mai mare, cu cât iese mai mult din
domeniul obişnuit de activitate al responsabililor de proiect şi cu cât numărul
participanţilor la proiect este mai mare.
Frecvent se constată că:
produsul nu corespunde nevoilor utilizatorilor;
costurile şi termenele cresc incontrolabil pe durata de viaţă a proiectului şi intră
în domeniul aleatoriului;
apar conflicte în cursul realizării proiectului. Aceste conflicte pot fi: între
specificaţiile tehnice, generate de gestiunea proastă a nivelului de calitate propus,
neînţelegerea termenilor contractelor semnate de parteneri, între membrii echipei de
proiect, pentru că nu a fost realizată coeziunea echipei înainte de începerea proiectului.
Managementul proiectului se face de obicei în cadrul unei structuri de
management, cu un comitet de conducere a proiectului.
Managementul proiectelor se realizează prin parcurgerea următoarelor etape
(fig. 6.3): definirea proiectului; planificarea / dezvoltarea ideii de proiect;
programarea; execuţia; controlul; finalizarea proiectului.
Aceleaşi etape sunt valabile, cu modificările de rigoare, pentru fiecare subproiect
şi pentru fiecare activitate din cadrul proiectului.
Există specialişti care consideră că aceste etape – numite şi ciclurile de viaţă ale
proiectului – sunt în număr de patru: conceperea, planificarea, implementarea şi
încheierea (principiile pe care se întemeiază sunt, însă, aceleaşi). În plus, unele
proiecte mai complexe necesită spargerea acestor etape – în număr de şase sau de patru
– în subetape şi mai detaliate: studii de fezabilitate, studii de piaţă, subcontractare,
testare, instruire etc.
Managementul proiectelor performant trebuie să fie flexibil şi orientat pe:
• obiective; • schimbare; • inovare; • performanţă.
Proiectul fiind, în general complex, managerul trebuie să:
• se adapteze în permanenţă la modificările frecvente şi deseori importante;
• propună în permanenţă soluţii care ţin seama nu numai de costuri dar şi de
termene şi de calitatea realizărilor;
• conducă echipe de lucru pluridisciplinare.
Aplicarea managementului proiectelor comportă numeroase avantaje, dintre care
se menţionează:
- rezolvă eficient şi în timp relativ scurt (la termenul, nivelul de calitate şi de
cheltuieli prestabilite) o sarcină complexă care în mod obişnuit ar fi finalizată cu
4
apreciabile probleme de organizare şi finanţare cu consecinţe majore asupra activităţilor
curente;
- permite dinamizarea managementului, prin glisarea de la o sarcină la alta, de la
un proiect la altul;
Programarea
• diferitelor activităţi ale proiectului în perioada determinată;
• mijloacelor materiale, financiare şi umane necesare realizării
proiectului.
• tehnicilor şi metodelor de gestionare utilizate;
5
- prin delegarea de competenţe şi atribuţii asupra directorului de proiect, echipa
managerială de vârf a întreprinderii se poate ocupa de problemele generale ale
organizaţiei;
- prin coordonarea realizării unui proiect, directorul de proiect acumulează
experienţa necesară unui viitor manager.
Pe lângă avantajele menţionate, managementul proiectelor prezintă şi o serie de
dezavantaje legate în special de suprapunerea organizatorică a structurii organizaţiei cu
structura colectivului de proiect.
În general, în cazul managementului de proiecte se utilizează o structură
matricială care permite cooperarea în colectivul de lucru al proiectului a unor specialişti
din diferite compartimente funcţionale ale organizaţiei. Această structură specifică poate
produce o serie de perturbaţii interne: de comportament, stări conflictuale, deficienţe
privind coeziunea în funcţionarea compartimentelor etc.
Alte dezavantaje rezidă din caracterul de unicitate a demersului realizat:
- mediul extern este prea puţin cunoscut;
- resursele previzionate sunt inferioare celor necesare sau nu sunt operaţionale la
timpul planificat;
- nu există referinţe sau modele care să jaloneze demersurile planificate.
Metoda poate avea o aplicabilitate foarte mare în întreprinderile industriale cu
producţia profilată pe unicate şi mai restrânsă la cele cu producţie de serie şi de masă.
Selectarea proiectelor
Coordonarea proiectelor
Sincronizarea proiectelor
6
Scopul managementului integrat al proiectelor constă în a stabili și a conduce
proiectul și de a coordona și colabora cu părțile interesate, în conformitate cu un proces
definit și integrat, care este adaptat după setul standard de procese ale organizației
executante. Este posibil ca organizația să nu fi stabilit un set standard de procese. Dacă
acesta este cazul, proiectul își va defini procesele proprii, adecvate la necesitățile sale.
Setul standard de procese ale organizației trebuie să fie destul de general, pentru a se
aplica la toate proiectele aflate în portofoliul de programe și proiecte.
Managementul integrat al proiectelor și Dezvoltarea Integrată a Produselor
și Proceselor (IPPD = Integrated Product and Process Development) stabilesc o
viziune a proiectului și o structură integrată a echipei de proiect, apoi stabilește echipe
integrate pentru a efectua lucrările proiectului, asigurând colaborarea adecvată între
echipe. O viziune împărtășită (shared) înseamnă o înțelegere comună a principiilor care
ghidează proiectul, incluzând misiunea, obiectivele, valorile și rezultatele finale care
sunt dezvoltate și utilizate în proiect (fig. 6.5).
7
facilitată prin utilizarea unui set de instrumente sau metode care constituie mecanisme
aplicate intrărilor pentru a crea ieșirile.
6. Închiderea proiectului
8
definirea scopului proiectului;
priorități clare pentru proiect care permit echipei să facă compromisuri
(trade offs) adecvate pentru a atinge obiectivele; astfel de priorități pot
fi programarea cea mai scurtă, costul cel mai mic, nivelul de calitate cel
mai înalt;
lista premizelor, riscurilor și constrângerilor cunoscute;
roluri și responsabilități.
Intrările în procesul de elaborare a cartei proiectului sunt:
enunțarea lucrărilor proiectului;
studiul economic care evaluează beneficiile, costurile și riscurile;
contractul;
factorii de mediu ai întreprinderii;
active ale proceselor organizației.
Instrumente și tehnici:
opinii ale experților;
metode de selectare a proiectelor;
metodologie de managementul proiectelor;
sistem informațional de managementul proiectelor.
Ieșirile procesului de elaborare a cartei: carta proiectului.
9
Ieșirile (rezultatele) includ:
planul proiectului - document formal, aprobat, care fixează toate
responsabilitățile și autoritățile, sistemele de control, precum și
comunicațiile necesare;
detalii de suport - de exemplu, rezultate ale altor procese de planificare,
documentații tehnice etc.
10
În cadrul acestor procese este monitorizat progresul proiectului și sunt controlate
performanțele actuale, comparativ cu planul proiectului.
Procesele de monitorizare și control cuprind:
măsurarea activităților în curs de desfășurare;
măsurarea unor variabile ale proiectului: cost, efort etc. în vederea
comparării cu planul de management;
identificarea acțiunilor corective ce vor fi aplicate.
Ieșirile proceselor de monitorizare și control includ:
cerințe de schimbări;
actualizări ale planului de management al proiectului;
actualizări ale documentelor proiectului.
11
STUDIU DE CAZ – SC 6.6.
Încheierea proiectului
Să se stabilească care sunt elementele caracteristice ale managementului
încheierii proiectului.
REZOLVARE
Încheierea proiectului. Acest proces include finalizarea tuturor activităților
din toate grupele de procese de management, pentru a închide formal proiectul
sau o fază a proiectului. Au fost dezvoltate două proceduri pentru a stabili
interacțiunile necesare în vederea efectuării activităților de închidere pentru
întregul proiect sau pentru o fază de proiect:
Procedura de închidere administrativă. Această procedură detaliază toate
activitățile, interacțiunile, rolurile și responsabilitățile membrilor echipei de
proiect și ale părților implicate în executarea procedurii de închidere
administrativă. Efectuarea închiderii administrative include, de asemenea,
activități integrate necesare pentru a colecta înregistrările proiectului, analiza
succesului sau eșecului proiectului și arhivarea informațiilor proiectului.
Procedura de închidere a contractului include activitățile și interacțiunile
necesare pentru a închide toate agrementele contractului, stabilite pentru
proiect. Această procedură implică atât verificarea produsului (toate lucrările au
fost terminate corect) cât și închiderea administrativă. Termenii contractului pot
prescrie specificații pentru închiderea contractului.
Intrările procesului de încheiere a proiectului sunt:
planul de management al proiectului;
documentația contractului (contractul însuși, descrierea produsului);
livrabile acceptate;
active ale proceselor organizației.
Instrumente și tehnici includ:
opiniile experților;
metodologia managementului proiectului.
Ieșirile procesului de încheiere:
produsul final, serviciul sau rezultatul final;
actualizări ale activelor proceselor organizației.
TESTE DE AUTOEVALUARE
T.6.1. În "Manualul de management al proiectelor", elaborat în anul 1998 de
Guvernul României se menționează că: a) managementul de proiect constă în
planificarea, organizarea și gestionarea (controlul) sarcinilor și resurselor, ce urmărește
atingerea unui anumit obiectiv, în condițiile existenței unor constrângeri, referitoare la
timp, resurse și costuri; b) managementul de proiect reprezintă o colecţie de activităţi
(deci implicit şi de evenimente) desfăşurate într-o anumită perioadă de timp (cu un
început şi un sfârşit definit) pentru a satisface un anumit set de obiective;
12
c) managementul de proiect reprezintă un grup de activităţi care trebuie desfăşurate într-
o secvenţă logică pentru a atinge obiectivele prestabilite, în funcţie de cerinţele
clientului; d) managementul de proiect reprezintă un ansamblu de resurse (umane,
materiale, financiare etc.), grupate temporar pentru realizarea unui anumit obiectiv, de
regulă într-o perioadă de timp dată şi cu utilizarea unui buget fixat.
LUCRARE DE VERIFICARE
RĂSPUNSURILE LA TESTELE DE
AUTOEVALUARE
13
REZUMAT
Managementul proiectului se defineşte ca un proces de planificare, organizare
şi control al fazelor şi resurselor unui proiect cu scopul de a îndeplini un obiectiv
bine definit care are în mod uzual restricţii de timp, resurse şi cost.
Managementul proiectului trebuie abordat ca o metodologie pentru
conducerea oricărei activităţi ca un proiect, cu flexibilitatea şi rigurozitatea
necesară obţinerii unui succes.
Bibliografie
14