UNIVERSITATEA TEHNICĂ ,,GHEORGHE ASACHI’’ DIN IAŞI

FACULTATEA DE MECANICĂ
DEPARTAMENTUL DE INGINERIE MECANICĂ ȘI
AUTOVEHICULE RUTIERE

Program master: SISTEMICA TRANSPORTURILOR AUTOPROPULSATE

PROIECT
Materiale speciale pentru întreținerea și exploatarea
mijloacelor de transport
sem. II

Titlul temei :

,,Vulcanizarea și materialele care determină caracteristicile

produsului vulcanizat”

Student master,
Ing. HERȚA DAN - ALEXANDRU

ANUL UNIVERSITAR
2019-2020
Definiția termenului de VULCANIZARE:
Vulcanizarea este un proces aplicat în general materialelor cauciucate sau elastomerice.
Aceste materiale se retrag forțat la forma lor aproximativ originală după o deformare impusă
mecanic destul de mare. Vulcanizarea poate fi definită ca un proces care mărește forța retractilă
și reduce cantitatea de deformare permanentă rămasă după îndepărtarea forței deformante.
Astfel, vulcanizarea crește elasticitatea, în timp ce scade plasticitatea. În general, se realizează
prin formarea unei rețele moleculare reticulate.

https://ars.els-cdn.com/content/image/3-s2.0-B9780123945846000078-f07-01-
9780123945846.jpg

Conform teoriei elasticității cauciucului (Flory, 1953), forța retractilă de a rezista la o

deformare este proporțională cu numărul de lanțuri de polimeri care susțin rețea pe unitatea de
volum de elastomer. Un lanț de polimer de susținere este un segment molecular liniar de polimer
între îmbinările rețelei. O creștere a numărului de joncțiuni sau reticulări dă o creștere a
numărului de lanțuri de sprijin. Într-un polimer liniar nevulcanizat (deasupra punctului său de
topire) numai legăturile cu lanțuri moleculare constituie îmbinări.

Vulcanizarea este, așadar, un proces de producere chimică a îmbinărilor de rețea prin

introducerea de legături încrucișate între lanțurile polimerice. Un reticul poate fi un grup de
atomi de sulf dintr-un lanț scurt, un singur atom de sulf, o legătură carbon-carbon, un radical
organic polivalent, un cluster ionic sau un ion metalic polivalent. Procesul se realizează de obicei
prin încălzirea cauciucului, amestecat cu agenți de vulcanizare, într-o matriță sub presiune.

Tipuri de cauciuc
Există două tipuri generale de cauciuc:

Cauciucul natural este produs din latex - emulsie lăptoasă extrasă din arborele de cauciuc
(Hevea brasiliensis) sau din alte plante. Când latexul coagulat se transformă în substanță moale,
plastică și lipicioasă (cauciuc brut), care este apoi vulcanizată (vindecată). Cauciucul natural este
compus din molecule de polisopren.
Cauciucurile sintetice sunt elastomeri, ale căror proprietăți elastice sunt similare cu cele ale
cauciucului natural. Cauciucul sintetic poate avea o compoziție chimică similară cauciucului
 natural (polisopren sintetic). Alte tipuri de cauciucuri sintetice sunt: polibutadienă, poli (stiren-
butadienă-stiren), policloropren (neopren), polisobutilenă (cauciuc butilic), silicon.

Procesul de vulcanizare
Procesul de vulcanizare a fost inventat de Charles Goodyear în 1839.

Tehnica de vulcanizare cuprinde următoarele etape principale:

Trei agenți de vulcanizare găsesc o utilizare extinsă în industria cauciucului: sulf, sulf insolubil
și peroxizi.
Sulful rombic este cea mai comună formă de sulf folosită în industria cauciucului și, în afară
de igiena și uzurile obișnuite ale fabricii, nu necesită manipulare sau depozitare specială. Sulful
este solubil în cauciuc natural la niveluri de până la 2,0 phr (Parts per Hundred Rubber, unitate de
măsură folosită de chimiștii din cauciuc pentru a descrie ce cantitate de anumite ingrediente sunt
necesare, în special pre-vulcanizarea.). Deasupra acestei concentrații, sulful insolubil trebuie
utilizat pentru a preveni migrarea sulfului pe suprafața compusului; adică floarea cu sulf.

Amestecarea cauciucului brut cu aproximativ 5-30% sulf (agent de legătură încrucișată) și alți
aditivi precum:
- activator (în mod obișnuit oxid de zinc sau acid stearic),
- accelerator (guanidine, tiazole, ditiocarbamati, xantati, tiramuri),
- coagulanți (acid acetic, clorură de calciu),
- anti-oxidanti (amine, fenolice, fosfiti),
- pigmenți de culoare,
- agenți activi de suprafață,
- agenți de catifelare (uleiuri),
- agenți anti-spumant,
- agenți antiaderent (derivați de colofonă, rășini cumarone-indene, rășini petrolifere
alifatice, rășini fenol-formaldehidă modificate alchil).

În acest stadiu începe o încrucișare lentă. Este necesar să se evite vulcanizarea activă în
timpul amestecării, ceea ce poate provoca formarea fisurilor în stadiul de formare.

Turnarea (modelarea) amestecului de cauciuc. Cauciucul trebuie să fie modelat înainte de

etapa de încălzire, deoarece reticularea face modelarea imposibilă.
Încălzirea amestecului la 250-400ºF (120-200ºC). Temperatura crescută accelerează procesul
de vulcanizare, ducând la o reticulare rapidă și completă. Legăturile C-S înlocuiesc legăturile C-H
care leagă moleculele de polisopren de lanț. Fiecare legătură este formată din unu până la șapte
atomi de sulf.
Densitatea legăturilor încrucișate trebuie controlată pentru a preveni formarea cauciucului
fragil.

Proprietățile cauciucului
Proprietățile cauciucului îmbunătățite prin vulcanizare:
- rezistență la tracțiune;
- elasticitate;
- duritate;
- rezistență la rupere;
- rezistenta la abraziune;
- rezistență la solvenți.
Folosirea cauciucului în industria automobilelor

Produsele auto din cauciuc sau piesele din cauciuc auto sunt utilizate pe scară largă în
sectorul auto. Industria cauciucului, în ansamblu, se confruntă cu provocări majore și schimbări
pentru a răspunde cerințelor în schimbare ale industriei auto, în vederea îndeplinirii
specificațiilor de material, a performanței, a durabilității și a cerințelor de fiabilitate. Fabricarea
produselor sau a componentelor din cauciuc auto constituie un sector important în industria
cauciucului.
Există diverse componente sau piese utilizate în automobile, care sunt din cauciuc. Există
adezivi și produse de etanșare de înaltă tehnologie necesare pentru industria aerospațială și alte
aplicații solicitante și în industria auto. Roata sau anvelopa folosită la automobile este fabricată
din cauciuc. De fapt, cea mai mare parte a cauciucului produs în lume este folosit la producția de
anvelope. Airbag-ul vehiculelor care acționează ca o pernă în perioadele de coliziune este din
cauciuc. Unele articole utilizate în compartimentul motorului sunt fabricate din cauciucuri
sintetice de mare valoare, cum ar fi, de exemplu, furtunul pentru aer condiționat, garniturile
motorului etc. Există huse de praf și bare de protecție din cauciuc care vă protejează mașina de
deteriorarea externă. Există covorase din cauciuc care vă ajută să vă păstrați mașina curată.

http://malcorp.net/web/wp-content/uploads/2018/03/01.jpg
Anvelope..

https://encrypted-tbn0.gstatic.com/images?q=tbn%3AANd9GcRRrGFsZrBscY04q-
jbOmG6Fpyqz5mkEscTkVb4l8uzqpsa_AXN

Aproximativ 75% din cantitatea de cauciuc este folosită la fabricarea anvelopelor. O anvelopă
este un dispozitiv utilizat pentru acoperirea circumferinței unei roți. Este o acoperire a unei roți,
din cauciuc armat cu cabluri din nylon, fibră de sticlă sau alte materiale. Este umplut cu aer
comprimat. Anvelopele din cauciuc sunt o parte esențială a majorității vehiculelor la sol. O
anvelopă poate amortiza oscilațiile cauzate de neregulile de pe suprafața drumului, poate proteja
roata de uzură și, în același timp, poate asigura o legătură de înaltă frecare între vehicul și sol,
pentru a îmbunătăți accelerația și manipularea.

Airbag-uri..

http://www.industrialrubbergoods.com/gifs/rubber-air-bags.jpg

Un airbag este o pungă gonflabilă din nylon căptușită din cauciuc sau pernă concepută astfel
încât să protejeze ocupanții autoturismului de răni grave în cazul în care apare o coliziune. Este,
de asemenea, cunoscut ca un sistem de reținere a pernei de aer (ACRS) sau un sistem
suplimentar de reținere a sacului de aer (SRS). În timp ce centurile de siguranță sunt întotdeauna
acolo, în special în cazul loviturilor laterale, al spate și al rolelor, pentru a ține ocupantul în
siguranță pe locul său, airbag-ul este proiectat ca o protecție suplimentară oferită de centurile de
siguranță. La detectarea unei coliziuni, airbag-urile se umflă instant, oferind ocupantului expus o
pernă sau o pernă mare cu gaz.
Garnituri..

https://www.lagersmit.com/media/1363/header-vulcanisation-of-rubber-supreme-lip-seal-1-
845x321.png?anchor=center&mode=crop&width=930&rnd=132236550200000000

Garnitura de cauciuc este utilizată pentru a uni sau sigila două sisteme sau mecanisme
împreună. Garniturile de cauciuc sunt componente în formă de inel care sunt concepute pentru a
obstrucționa sau a limita scurgerile de fluid de la un dispozitiv. Există diferite tipuri de sigilii
utilizate în diferite aplicații care au echipamente în mișcare constantă, cum ar fi arborii și buteliile
rotative sau reciproce care fac parte esențială a sistemelor hidraulice și pneumatice, inclusiv
garniturile pentru geamurile mașinilor. Garniturile din cauciuc sunt sigilii realizate atât din
cauciuc natural cât și din material sintetic.

Bare de protecție..

https://cpi.studiod.com/www_ehow_com/i.ehow.com/images/a07/55/6t/restore-worn-
black-rubber-bumper-800x800.jpg

Barele de cauciuc sunt utilizate pe scară largă în diferite aplicații. Acestea sunt definite ca
dispozitive utilizate pentru a absorbi șocul între două obiecte. Cea mai frecventă aplicare a
barelor de protecție este în vehicule. O bară de protecție este formată din diverse materiale care
se pot mișca ușor. De asemenea, pot avea cilindri pneumatici sau hidraulici care le permit să se
deplaseze atunci când sunt loviți. Bara de protecție este utilizată pentru a reduce efectul
coliziunilor. Materialele utilizate pot fi oțel greu, plastic, metal pictat ușor și de cele mai multe ori
chiar cauciucul.
Bibliografie
1. https://www.sciencedirect.com/topics/materials-science/vulcanization
2. https://www.substech.com/dokuwiki/doku.php?id=vulcanization_of_rubber
3. https://en.wikipedia.org/wiki/PHR
4. http://www.industrialrubbergoods.com/automobile-rubber-products.html
5. http://usa.datwyler.com/automotive.html