Sunteți pe pagina 1din 104

\r.

toplf(opp (D

Din istoricul problemei O Metoda gi materialele O Funcgiile Perso-


najelor O Asimilarea O Cazuri de funcgii cu dubli semnificalie O Elemente
auxiliare de leglturS interfuncgionali O Elemente auxiliare ile triplicerii O
Repartizarea funcliilor dupi personaje O Procedeele prin care noi personaje
sint introduse in desfigurarea acliunii O Despre atributele personaielor
9i semnificatia lor C Basmul ca intreg O Procedeele de combinare a na'
raliunilor O Problema clasificirii I Despre raportul dintre diversele forme
de structure gi tipul de bazi al acesteia tD Problema compozifiei 9i subiec-
tului, a subiectelor Si variantelor O

morfologla
t:
#.
l':i
....
il
basmului
1

:lT
,}
:t
j1:

ffiqitrrra, urilirzer
SENSURILE (MORIIOLOGIEI BASMULUID

Din capul locului izbitor este destinul acestei cirfi. Attt ln privinfa
tmpliniri.i, ei sociale, clt gi a relaliilor specifice pe care scrierile autorului
stau mirturie ls v6 institui ln lnsigi opera celui ce- a elaborat-o.
Publicati -tn 1928 la Leningrad, Morfologia basmului 1, aI cirei titlu
original modificat de editor era Morfologia basmului fantastio, a rdmas
timp de -mai bine de un sfert de - veac cunoscute doar unui cerc restrlns de
specialigti sovietici gi striini (dar legafi cumva de studiile slave), fol-
clorigti, etnografi, lingvigti. $i practic neutilizat5. intlmplarea se explici
prin convergenla unei serii de adversitS.fi. Au operat, pe de-o parte, ln
jurul lui 1930, lmprejurS.rile istorice ln genere cunoscute, apoi bariera
limbii, tirajul redus etc. Pe de alti parte, mai cu seami, suficienfa metodo-
logici care steplnea domeniul studiilor de folclor. Incidenfd, importanti,
dat fiind ci prin natura lucrurilor mijlocul cel mai plauzibil prin
care aceasti carte, de interes mult mai larg, putea s6-;i croiasci drum
citre congtiinfa gtiinfifice publici era succesul ei folcloristic. Or, derivlnd
io parte din lnsegi dificultdfile mlnuirii unui material de masf enorme,
descumpi.nitor de felurit gi reclamind in ultimi instanfi o abordare enci-
clopedicd, placiditatea metodologici a folcloristicii se rezolva, Ei putea
gisi eventual justificdri, ln obsesia inducfiei cornplete, a adunirii ;i cerce.
tlrii genetice a lntregului material posibil. Operalie fatalmente intermi-
nabil6, teoretic gi metod6logic plafonatS. Oricum, fapt este c6, marea mono-
rriii,,..i I ttotfologlia sbezhi (Vo|tost poclihi XII), ,,Academia", L*ingm4. 1028. (Ediiia
a II-a, ,,Nauka", Meseova, 1969, a aperut ia timpul tipiririi versiunii romanetti.)

,i.j \v
grafie de referinti a lui Sith Thompson, The Folhtale r, care ficea in lg5l prea ades se
Pi5tind anume prelul naturii sale inovatoare
bilanlul a l5O de ani de investigare a narafiunilor populare ln lntreaga
lntirnpli-, lntilnind gi alte ilnprejurari potrivnice, Morfol'ogia b*snul'ui
lume, ignora atlt Morfologia clt 9i pe autorul ei.
gi-a ocupat tardiv locul de drePt.
Aparifia tn 1958 a traducerii ln limba englezi a cirfiis, iniJia6 tn
Nu mai pufin semnificativi, este pozifia pe care aceaste carte o ocupl
cadrul importantului centru american de cercetlri antropologice de b Uni-
ir irrteriorul biografiei 9i bibliografiei prof. Propp'
versitatea Indiana dominat de altfel de autoritatea prof. Thompson NirscutlaPetersburglnanullEgs,lntr-ofamiliedeoblrpiegermana'
a avut efectul unui- goc. Desfigurat tn timp, dar nu lipsit de pr€gnante. -
vladimir lakovler.ici Propp urmeazi cursurile de filologie slavi, ale Uni-
in condiliile actualei crize de cregtere pe care o traverseaze, in teorie gi
versitilii clin Petrograd, pe care o absolvd, tn l9l8' Curlnd revine la Uni-
metodd., folcloristica qi ,,gtiinfa literaturif' ln genere, Morfologia besmul,ui
versitate pentru a preda cursuri de limba g€rlnan5.. ulterior i se oferl
s-a impus rapid pe plan internafional ca o ipolezb elaborati, ba mai mult,
catedra rle folclor a Facultafii de filologie, pe care o va ilustra ln chip
chiar ca solufie cireia i-ar fi necesare doar amendamente de ordin secundar,
rernarcabil pinf la relativ iecenta sa retragere. Timp de mu$i ani, V' I' Propp
Producea indeobgte o puternicd, impresie ceea ce s-ar putea numi caracterul
va lucra de asemenea la secfia de folclor a casei PuEkin, Institutul de
siu anticipativ. ln prezentarea pe care ln lg60 o fdLcea cirfii, ln Franfa,
literaturi rusd. din Leningrad al Academiei de $tiinfe a U'R'S'S'
pro{. Claude Levi-Strauss scria: ,,Aceia dintre noi care au procedat Ia ana-
or, lucrarea de debut a acestei lndelungate cariere didactice qi gtiin-
liza structurali a literaturii orale ln jurul lui 1g50, fdre sa cunoasce direct
lifice este, practic-piecedentele slnt neglijabile-, Morfologia
basmului'
tentativa lui Propp, anterioard cu un sfert de secol, vor gdsi aici, nu firi.
Morfotogia gi studiul complementar acesteia, Transformflri'tre basmel'or
stupoare, formulS,ri, uneori chiar fraze lntregi, pe aare gtiu prea bine cd totu;i 1, cuprind contribulia gtiinfi{ice cea mai
nu le-au luat de la el. Notiunea de < situafie inifiali rr, compararea unei fantastice, publicat tot in 1928
revolnlionarf gi, totodati, in nuca, programul cvasiintegral al activitSfii
matrice mitologice cu regulile compozifiei muzicale (p. 4), necesitatea
ulterioare a autorului lor ln domeniul studierii fenomenelor literaturii
unei lecturi concomitent <i orizontale r> gi < verticale r> (p. lZ2) , utilizarea con- populare.
stanti a nofiunii de grup de substitufie gi a nofiunii de transformate pentru basmelor concentreazi cerceteri legate
MorJotogia 1i Tronsformdrile
a rezolva antinomia apar.entd dintre constanfa formei gi variabilitatea con- de evidenlierea sistemului relalional intern al basmului fantastic al
finutului (passim), striduinfa-fie qi numai schifati de propp-de -
a basmului rus in spefa. Spiritul acestor doui lucrAri se regeseqte, mai mult
reduce specificitatt'a aparenti a funcliilor la cupluri de opoziiii, apoi cazul prof. Propp' Mai
sau mai'pufin perceptibil, in tntreaga operi ulterioari a
privilegiat pe care il reprezinti. miturile pentru analiza structurald, (p. g2), stqdiu Ii altele, slnt deja previzute, ca atare,
mult. Degi temele de vor ele
in s{lrEit, 9i mai cu seamd,, ipoteza esenfiaii. cd stlicto sensu nu existi clecit un fie explicit, fie implicit, in contextul Morfologi,ei sa]u al Trensformdtil'or
singur basm (pp.27*28) ,;i cd ansamblul basmelor cunoscute trebuie socotit basmelor. Sub acest raport, consecvenfa autorului va fi uimitoare'
ca <<serie de variante>> in relafie cu un tip unic (p. I 18) astfel lnclt se vor Morfotogia preconiza ample cerceteri istorice pentru identificarea sur-
-
putea descoperi, poate, intr-o zi, prin calcul, variante dispirute sau n€cu- selor culturale (mitologice, ritologice etc.) ale inotivelor de basm 9i ale
noscute, < exact la {el cum este posibil ca, ln funcfie de legile astronomice,
folclorului in general; preconiza apoi definirea mai strinsi a categoriilor
si se determine existenla unor stele invizibiler (p. 120) toate acestea slnt sistematice ale folclorului; recomanda scrupul qi meditafie filologic6', precum
intuifii a ciror pitrundere 9i al clror caracter profetic impun- admirafia... ..0 teme vor
Ei o ampll cunoa;tere a materialului. Xfetodic, progresiv, aceste
fi asumate gi fructificate.
r New York, 1951; prima ed. in 1946.
. t trtotphology of tha Folktalc by V, Propp, in Intcrnational Jownal of Amuican Liuuis- in cele doui decenii care urmeazd, apariliei Morfologiei, V. I. Propp
Ir'cs, Part' IlI, vol.24, or.4. 195R. (Publication Ten of thc Incliana unlvirulty c6nt0t ln'An- va cerceta, cu precedere, determinirile istorice ale basmului
2, preocupare
throp-ologv, Ir_olklore and Liuguistics.) o a doua editie, tmbuutrullt[, r r'oortol tf[drrrr.ri
o apdrut lil ,,'fcxas Unii'orsity Prcss.., Austin"Londra, 1968,
rf Cl. Ldvl.Strnuss,IzSltuctrroollaFonrc,
Rlllarions s(?snotlr)tilaaaVlldiSslt t,totto, a Translorwalii uol5ebnih skazoh, it Poctika IV, Vremcnnih Oldcle Sloucsnlh Ish6sto
hr Cthian [tl'Irlorirx, dc Scienco Ecuomlque AtOllortt, nr, 09. tnu., lLo tfatl. ffr, nr. '2it
(rub tltlnl L'itrp,lyso ffit,hototlquo du c6ntcs ri*ril, irtioolul r hifiui.- inpili'li"i,tt,,,i (19:8), pp.70-89.
llln lnkrnotlotntJovnalol SlciioUnphlicdawl pittht, Hrrl. lll0, v6l, llllf oltarn rtunr s Citeva din derivatele notabile ale acestei faze de lucru strt: K loplosr o ptoishojdcnt'i
vlrrlunoA ltBllrnl publloatt lrr [nor[ tC trsdrro0r6s tylotolalltl-lMclslttlt *lli Fhha, 't\.,.
volrcbnoi shuhi {ln problema originii basmului fantastic), ln so/ttsfttda ctw{il{ia, lgg4,tt. l -2,
rlno, 1900), p, 170,
pp. 128-181 ; RitwtnXi smek t fothlotc (Rlsul ritual in folclor), 7t Ucionlc zafi'shi Leningnd'

VI vil
lncununatd, ln 1946 de volumul Rdd,dcini,le istorice ale basnlului fantastior istorice gi de clntece lirice ruse l,.de folclor carelian 2. Va tngriji de asemenea
o ,,genez6,", deci nu propriu-zis o istorie a basmului, ci primul pas ci.tre
-
o edilie postume a culegerii Stilisticd 9i aersificalie a eminentului sau tovareg
aceasta. La temelia lucrdrii stau conceptul de sistem, precum pi principalele din cercul tinerilor ,,formaligti" ai anilor douizeci, Boris Toma;evski s.
propozifii ale MorJol,ogiea'. Demonstralia pune ln evidenfi, ln termeni de De remarcat la V. I. Propp va fi relativa exiguitate a preocuparilor
cercetare comparath,, dependenfa de institutii sociale, religii, mituri 'de ordin stilistic a.
-
arhaice-;i totodati..de mentalitatea,,primitivi", a unei serii de rnotive ConsideratS, ln ansarnblu 5 gi cu luare-aminte, aceasti densi operd,
de basm. sovonti oferi privirii un tablou sui generisl lntreaga sau aploape in-
Mai tlrziu V. I..Propp i;i va strimuta atentia la ,,r6dicinile istorice", treaga produclie,stiinfifici ulterioari debutului poate- {i lnleleasi, ca un
tematica qi, lntr-o oarecare mdsur6, poetica cintecului epic rus de vitejie. -
imens complement erudit, dezvoltat disciplinat, in cercuri asociative mereu
Va da astfel la iveali in lg55 o minulioasi monografie a bllinei: Eposul mai largi, al Morfologi.ei. Ea mai poate fi totodate interpretati gi ca un
croic rus 2. Interesul pentru bllind gi pentru clntecul istoric ?n general li implicit, mereu reluat, ,,discurs asupra metodei", ca demonstrafie a nece-
va ri,mine viu ;i mai apoi 3. sitllii teoretice Fi a rentabilitetii practice a complinirii rafionale a
Paralel, preocupi.rile sale constante Iegate de sistematizarea - -
anq,trizei alcd,tuiyii textelot ca cercelare& contextulcci istoric-etnograJic afercnt.
- se vor materializa
categoriali a literaturii populare - in citeva excelente in aceste imprejurdri, ultima lucrare de mari proporfii, cel pufin deo-
studii de taxinomie r. La fel, preocupi,rile de ordin lilologic-textologic 5. €amdati,a prof. Propp, Sd.rbdtorile agrore rusee, care conjuge o analizil
ln slujba extinderii cunoagterii textelor, V. I. Propp va depune o ampli morfologici, de facturi analogd celei intreprinse 7n l,Iorfologie, a ceremo-
muncd de editor. Va pregeti, adnota 9i pre{ala edifii de basme 6, de cintece niilor agrare tradilionale (de primivari gi variL), cu identificarea deter-
minirilor istorice corespunzetoare, ni se lnfifigeazi ca o sintezi concrete,
shogo Gosuderstuennogo Uni,tcrsitcra, scria Filologhiceskie nauki, 1939, nr. 46, pp. l5l-l7S; ,echilibrati, a orientirilor precumpS,nitoare succesive ale autorului ei, ca
Mujshoi, dnm u russkoi skazhc (,,Casa bdrbaJitor" in basmul rus), ibidcw, 1959, nr. 20, pp,
lncheiere a unui mare ciclu.
174
- 198; Molio ci,udcstuogo rojilenia ( Motiuut naftc/ii miruulree ) , ibidem, lg4l, tr. 81,
pp. 67
-97 ; OediP u soetc fol.hl.ota (Oedip tn lumina folclorului), ibidem, lg4', nr. 72, pp. t3B-
175.
I
*
Istoriceshde horni ool.sebnoi sftaz&d, Leningrad, 1946 (340 pp.),
2 RrssEi gheroiceskd rros, Moscova,1955 (SS2 pp.); ed. a II-a.1958, (602 pp.). Morfologia basmwlui a avut ln imediat sensul unei replici substan-
r Ob izloritne lusskogo ebose (Dcspre caracterul istoric al eposului rus), it Rasshaia
fiale la starea generali, ln anii accia, a cercetd.rilor de literaturl popularl
lileraluta, V, 1962, nr.2, pp.8?-919ilntr-o p€rspectivl mai generald vizlqd lucrurile : Fol- gi in primul rind a celor consacrate genurilor narative 7.
hlor i si realitatea), ibidem, tg6g, nr. 3, pp. 62-g4 etc.
ileistuitelnosl (Folclorul
Citim: Spelifikq fothl.orq (Specificul folclorului), jn vol, Trul.l iubileinoi naucinod ses-
a in mare vorbind, naraliunea populard, qi in special basmul erau in
sii, Leningradskogo Gosutlursluennogo (Jrriacrsiteta, seria Filologhiceskie nauki, Leningrad, €poci cum vor fi de altfel gi mai tirziu cercetate din unghi istoric
1946, pp. 138-151 : Pti,nlipt opred..l.cniq jqnrou tusskogo fol,hloru (principi;le definirii genurilor - -
folcloruluirus), i\vol. Sperifdka janroo nashogo folhtora (Naucinaia kouferenfia, Gorki, 1961), I Isloticeshi,c Pesni, (Cinteae istorice), Leningrad, 1956 (408 pp.); Nqto.lniie Ldriccshic
Leningrad, 1961, pp. l-1i Ptitutipi hl.essdfike!4i folklonih janrov (principiile de clasificare f?sri (Cintece populare liricc), l.eningrad, l96l (609 pp.).
a gcnurilor folclorice), in Souetshaia ctnogrufia,1964, nr. 4, pp, 147 2 Karelski,
folhlor (Folclor carclian), Petrozavodsk, 1519, (22O pp.\i Rarelshir cficeshic
-til, Janfouli sosta! rus-
shogo folhl,oru (Compozitia de gen a folclorului rus), in Rrssiar'a litctatura, VII, 1964, nr. ,t,
,tsni (Cinlece epice careliene), l{oscova-Leningraal, l95O (586 pp.); ingtijirea certii lui
pp.58-76. V,I. Dvseev, Istori,ceshic osnoui, harelo-finskogo e|ose (Bazele istorice ale eposului carelo-finic),
5 Trxtologhiceshi'e rcdaktitouania zefisci fol,hl,ore (Redactirile textologice ale notaliilor Cartea I, Moscova-Leningrad, 1957, (334 pp.), Cartea a II-a, 1960 (38a pp.).
de folclor), ln Rrss&, "FoJ&loz, Moscova-Leningrad, I (1956), pp, 196-206, ln calitate de ,,edi- r B. Tomagevski, Stilistiha i slihoslojenic, Lenilgrad, 1959.
tor" patroneazd volumul colectiv iniliat de Academia de stiiale a lt,s.s, Lituania\li Mcro-
diccskaie zapishe po uthianonu hrancniu i sistem\ldzaldi |olklornlh mteiakro (lnsemndri meto-
' Vezi, lotuti, bunroard, Iezi,h bili,n ksh stcdstao hud,ojesluennoi izobrcitelnosti (Li.rnba
bilinelor ca mijloc de zugrivire artisticd), in Ucionic zapi.shi Lerring/adskogo Gosudarst-
dlco priviud conscrvar(la de t'hivd $i sistcmatizaroa matcri[ltrlor fololorlcc), Vlkrirrs, l964 oennogo Univcrsi,leta, seia Filologbiceskie nauki, 1954, n!. 173, pp. 375-403 etc.
(10{ pp,). 5 Vezi bibliografia folcloristic5 completi a prof. Propp in -Rzssld ltol.hlot, X (1966j,
d ln prlmul rful, rnonurrsrrlolo odiflo a colocflol lul Afonnrlav, Ntuodnh ntstltit skazhi pp.337-343.
J,tlohtortr,h (80rm0 populrro rum ht trol voluaro), Moroovo, le!7i updl Ao(!c{ o colcctriei 6 Russhie agwnie Prazd,nihrl, l-cningrad, f963 (143 p.),
lul A,N. Nlkflorovt S.uarnn w$l6elnfil v ttfltlth i, N,Nll4otolt. (Barmo <ltn oor/trrt Ru- 7 Cf. V, 1. Propp, Slrutture c stofia nello studio tlclla
fauola, apendice la edilia italiani
llol tn lnrcnnlrlls lul A,N. Nlkllsrovl, Mom€va.L€Rlultrd, t96f ($il pp,), a Morjologici, p. 2O7.

VIII IX
lntrebarea da unile proainc basmul, trebuie si llmurim ln aa constd bdswr,ul ca
$i istoric comparativ (determinarea de influenfe istorice sau de detalii
evenimenfiale incorporate etc., pe de o parte, descrierea evolutiei lnsi;i
atard" (infra p. 71.

a genului Ei a tipurilor sale specifice, a originii Si difxzifii geogra{ice a Dar afirmarea prioritelii studierii elaboratutui literar ,,ca atare" nu
tnsemna, gest de luciditate, ci Ei for-
iil impreiurerile date, doar un simplu
acestora etc., pe cle alti parte), din unghi s'ociologic s,i ,, biologic" (inpor-
mularea unuia din principiile de lucru fundamentale promovate de grupul
tanta antropologici a povestitului, repercutarea personalitalii povestiio-
aga-zi;ilor,,fornraliEti". r
rului asupra textului narat li a repertoriului definut, rolul prvestitului lucririlor ,,formaliste"
MorJologia basmului face parte din categoria
ln viala colectivitifii, consecinfele circulaliei orale etc.), tlin unghi tirzii.
psihologic (etnopsihologic, psihanalitic etc.L Pc tenreiul cercetlrilor
- ,,Formalismul" 2, miqcare pusi la cale de un grup de tineri lingvigti'
se lnfelege, a celor cornparative in principal se proiectau gi se critici gi istorici literari, unii lnci. studenfi, decigi sir infirrne modalitfiile
-
lnfiptuiau clasificiri ii cataloage. Materialul adunat (in colecfii publicate (psihologizante, sociologizante, filozofante) curente ln Rusia - de fapt,
sau nu, ln studii, ln lexicoane, gi lnregistrat ln cuvenite bibliografii) era gi aiuiea ale criticii s,i istoriei literare, substituindu-le o noue concepliea
-
deja uriag 1, deopotrivi cu zelul gi in{orrnafia invifafilor care ll prelucrau. critici (specificl obiectului gi de vocafie operalionald.) 3, luase oficial naqtere
Douir trisituri generale caracterizau ansamblul cercetirilor: prin intemeierea la Moscova in iarna lui 1914-1915 a MLK-ului, Cercul
l. Empirismul istorizarrt, presupunind- precum sugeram-rcfuzul lingaistic din Moscoaa, iar la lnceputul lui 1917, la Petrograd, a soeictdlii
de a concepc stucliul altfcl decit ca demers inductir'. Ccea ce pe atunci se pentru stud'iul limbajului poetic, OPOIAZ 5. Primii ani ai celor doui gru-
putea explica Ei prin escesul atitudinii prudente adoptate, legitim, de fol- piri, care curind vor face front comun, slnt marcafi de publicistici petulanti
cloristici ca rcactie la abera{iile teorctice, intemciate ln buni parte pc dezbateri entuziaste, manifeste cu teribilitifi.
abuzul de silogisme (9i tinzind sd, reducf lntreaga culturi spirituald. tradi- in 1928 lnsi, faza jerbelor de idei, a Paradoxului - lansat uneori
fional:i a popoarelor fie la sohemele unei mitologii solare, fie, dimpotrivi, nu fare discreta intenlie de a scandaliza epoca boemei intelectuale 9i a
-
la un nunAr de credinle gi obiceiuri primare, general umane), ale marilor scrisului ,,artist" era consumati, iar vechile cadre organizatorice estompate'
curentc care ilustraseri disciplina i.n cursul secolului trecut.
2. Neglijarea, cu izolate excepfii, a caracterului de fenomen literar al 1 Conceplia potrivit cireia desclierea structurii trebuie imperativ se preceadi studierea
genetici lusese deja aperate gi ilustrati cu cltiva ani lnainte, lo legeturl cu cercetared clntecului
basmului. Ceea ce este mai greu de justificat.
€pic vitejesc tradiliotral, de crtre celilalt expert in probleme de folclor al grupului ,,formalist",
S-ar spune ci, tacit, acest ultim aspect era socotit neproblematic r. A,P. Skaitimov. (Vezi op. sa de conceplie ,,morfotogici", Poctica i gltenczisbilin (Poetica 9i
Se nutrea desigur convingerea ci se gtie ca a basmul. Definifiile in definitiv geneza bilinelor), Saratov, 192.1, p. 127, Passitu; aPud Victor Erlich, Rassiara '.Fotmalism'
Hdstoly-Doctrine, ed. a II-a, Haga, 1965, p, 206).
nu lipseau (ct. infra p. 23, bibliografia de la nota l). r Denominatiileprmalist, forwt.isn etc., rspinse mai mult sau mai putin net de aderenlii
Morfologiu lui V. I. Propp denunli lnsE, implicit, falsele evidenle" migclrii, au fost aplicate acesteia * 9i ln cele din urmi impuse istoriei * de adversari, iri'
0 descriere;i deci o definire sistematici a basmului in se tdmine de tnf&p- tali de atenlia acordati precumpinitor plocedeului literar.
t,,Principiul specificirii qi concretiztuii gtiintei este principiul organizator al metodci
tuit. Unul din viciile fundamentale :r.le studierii genetice a basmului rezidi
formalc. Toate eforturile au fost concentratc pentru a pune capat situaliei precedente, in cale
anume ln acest hiatus inilial. ,,E limpede ca inainte de a rispunde la literatura remlnea, dupi expresia lui A. veselovski, tes *wlli,us < ...7. Formaligtii negau f.i.
neagi gi acum confuzia iresponsabili a diferitelor gtiinte 9i a diferitelor probleme gtiinlifice
I De fapt cutl sc poate constata azi consultlnd surse de lnformare rctrospectivl <... >. Obiectulgtiinrei literare trebuie se fie studiul particularititilor specifice ale obiectelor
- - litcrare care le deosebesc pe acestea de orice altd materie, 9i asta indepcndent de faptul ce'
mntcrialul dlrponibil, b(ut sau analirat, ero lnci de pc atunci cu mult mai vost dcclt avea
pritr trestturile sale secundare, aceasti materie poate oferi notiv 9i indreptilire p€ntru utili'
Totl ptrt.rn t[ albl gtiintl V, l. Propp ln morn€ntul publlclrll luci{rli tnk, Cu ntlt nrai penetrantd
apoto doDcopllo ce a prezldat ls eloboreror eoortolit, zarea ei in alte itiinte < ... >. "
I ln orloo cn; - lgrxrrlnclu.lo contrlbullt lul Propp .- crn ndnlhl plnll nu de mult Itrvol. Thiorie d,c tetitttlerwe,rcrtcs des forrMlist$ rasscs tiuni's, prtscntis tt Per
'rud'uils
plrnroa c{ Dtlms ocrcbt{ro asrlo0r[ n ba.muhrl oa lo!m! lltorRrA A tort olnborotil do cercet6- Tzueteb Todarou, Paris, 1965, P. 37'
iorul pormrn Andr{ J.rlldr ln .10 rsla &lnfatfu rrontd, Htrll0, le29 * 0f. spre pildi Jan I Cf. R. Jakobsot, Vcrs unc sciercc de l'att podtique, lt T'hloric de le littinturc, p' 9'
de Vrlot, Aat/lohlx'./' r fl,,t ild.th(h, t,F,C, l9l{, nr, ll{), p, dit, 5 Moda reducerii la iniJiale a denumirilor de institujii o adu$ese practica organismelor
militare numeroase in acei ani de rizboi,
Xl
x'
Cartea rimlne insi nu mai pufin demers ,,morfologic", ln acceplia
Se proceda cu gravitate la reevaluiri. se reformulau idei. se enunfau altele
,,formalistf" a termenului. ,,Metoda noastre - 5s1i4 in 1922 Boris Eihen-
cu vizibild, preocupare de acuratefe. Rigoarea analizelor se accentua t. baum, unul din membrii cei mai activi ai OPOIAZ-ului-e de obicei declaratS,
Austeritatea viditi. a Morfologiei nu e striinl de atmosfera acestui < formalisti, r. A9 prefera s-o numesc < morfologici r. Si, spre a evita

.mornent de maturizare gi sedimentare a valorilor. conjuncturi cireia i se tautologia, specifici: ,,Aceasta pentru a o diferenlia de alte abordS.ri, precum
datoreazd., foarte probabil, ;i faptul cd. lucrarea lui V. I. propp inm6- cea psihoiogici, sociologici etc., in care obiectul cercetirii este nu opera
nuncheazi, qi dezvoltd, buni parte din cele mai rodnice teze ale,,formalis- ln sine, ci ceea ce, dupi, pirerea cercetdtorului, opera reflect5," 1. Practic,
mului". acest enun! marca atit principiul situirii operei Ei a constituenfilor ei ln
S-a rernarcat astfel de timpuriu 2 gi ulterior de repetate ori s, focarul cercetirii literare, ctt Ei principiul autonomiei de domeniu 9i pro-
indreptifit, ci ,,formalismul", el lnsugi strlns- legat sub - raport intelectual ceduri a cercetirii literare. De prisos si insistd'm asupra validitifii con-
Ei uman de avangarda literari, rusi,, era, in fond, contemporan cu orientiri ferite acestor teze, pe care Morfologia ;i Ie lnsugegte, de conformitatea cu
artistice inovatoare din alte pi,rfi, ai cdror purtitori (Joyce, Eliot,.proust, conceptul dialectic al determinirii primordial interne a fenomenului.
Val6ry, Cocteau) enunlau nu incape vorbi, independent de ,,formalism.. Propp-uzlnd de motto-uri capitulare-porne;te la drum sub semnul
-
aseminetoare: la fel, unii ilu;tri lideri de gcoli de critici, istorie gi limpede al naturalismului unui Goethe tmpirtit intre fascinalia cwrgeri'ihe-
-idei
teorie literarI sau de arti., ale epocii (precum I. A. Richards gi autorii raclitice qi voinfa tenace de a descoperi parametrii bilanlului fix 2 dincolo
-
cle orice transformiri gi de orice permutiri-al fenomenalitdlii in{inite. Epi-
grupafi de ,,New Criticism,,-ul anglo-american, Wolfflin, Walzel
;i direclia grafcle, citate din Caictelc de morfologic;idin Jurnale, au menirea martu-
stilforschwng germani etc.). Fenomenul, datorat evident climatului comun
risitir rle a conferi textului fundamentul filozofic explicit care altminteri
al vremii, similaritilii problematicii, intr-o anume misuri circulafiei- 1i lipseqte qi, totodati, de a sugera ce intre qtiin{ele regnului fizic qi animal
fie gi di{uze in diverse sensuri a ideilor, subliniazi indirect meritele ,,for- Ei gtiinfele omului existZr corelafii gi coincidenle la nivelul metodei
a.
-
malisnrului". Acestea rezidit" credem nu numai in originalitatea abso- De altfel, insugi conceptul de morfologra, ne asiguri Propp, a fost impru-
- -
.1ut5. sau in prioritatea formulirii rtnot teze, ci gi ln depigirea stacliului lnutat nu din gramaticir ori botanicA (,,a1 ciror principal scop e pura cla-
purei inserieri de ,,vues d'esprit" inteligente. Aceasta, prin asocierea strinsi sifioare"), ci tot de la Goethe (unde ,,sub acest termen ni se dezviluie o
a teoriei, in elaborare, cu st'diul concret, prin multiplicarea, rafinarea gi noui perspectiv5, asupra legilor comune ce stribat natura" a; Goethe grupa
.adincirea analizei practice ca receptacul de teoreme sub aceea;i incidenli morfologici, discipline diverse) 5.
.si rnetateoreme.
Or, tocmai acest mod Nimic surprinz'ator:,,Iormalismul" omologase morfologia ca noliune-
concret Ei ,,derulat,, al metodei Ei teoriei
-
innoitoare este aspectul ,,forrnalist" cel mai comun,- mai ugor identi{icabil, clreie, Goethe-nu numai in Caietele ile morfologie adesea,,Ior-
-glndea
rnalist".
.in Morfologie.
Segmentul inifial al Morfologiei basmului este o criticd in trdsd,turi
Obiectul acesteia e definirea intrinseci a basmului. De fapt nu atit iufi a stadiului dat ai investigirii basmului. lnconsecvenfele criteriilor cla-
.cc este static vorbind cum fwncl.ioneazd, basmul fantastic ca dispo-
-
zitiv literar. -cit r. B, Eihenbaun, trtol'odoi Tolsloi (Tindrul Tolstoi), p.8, apud \-. Erlich, op. ri,.,
Mai exact, definirea are in vedere, efectiv, doar nivelul
p.171.
'compozi!ional. v. r. Propp lnsugi, socotind ulterior titlul lucrarii sale oarecum t pild| in 1l'erhe, vol. XVII, Ziirich'
Cf, spre Di'e Vorttiige iibcr uerglcichcntle Anatomie,
inadecvat, admitea, ca mai potriviti, formularea Compozilia basrnwlui. 1953, P.,ll5, rosst:ru'
a. I Cf. V. I. Propp, Struttuta c stotia, pp. 205-206'
Jantastic fololoric
a V' I. Pxopp, oP. cit., loe. cil.
5 Nrr e exclus ca la alegerea termenului si fi contribuit gi plestigiul, pe atunci solid, al
I Cf, V, Drlich, ob. cir, pp, u8-1A9. conceptului dc ,,morfologie culturali" (impliclnd definirea pirtilor, studiul relaJiilor lor reci-
I Of, Bohrrslav Mothesius, Fotmdtnt Mttoth, pclsttal| la V. {iklovnkt, Teorie pr6zy (tr, proce etc.), frecvent in cercetirile germane de etnologie gi funalamentat, dupi modelul ononi
rahl), Itnrhu, t93ir, p,2st. rnilor folosili in biologie, Seologie etc', de Frobenius (vezi Die nerutudssenschefiliche Kultur'
I V, llrlloh, o!, cll,, pp,272-2?9, passimi Tzvaltn Todorov, ltilwntation, tu ?hiotit lehrc, in Allgencin-ucrstrindliche Naturuisscnschaft, Abh. XX, 1899), autor pe care Propp
d. l. LlllJ'etera, D, 2t, ll cultivi (cl. infra nota t de la p. 110).
t V,l. Propp, Sttxlluta . stotia, p, Zlg,
XIII
XII
i

ll
ll sificirii pe sp ii-basmc propriu-zisc (fantastice,
ec dacf e s.l nc raportltn la dclinilia genciicii, exemplari, pe care Iuri Tinianovr
anima,licre, smoaue (atecdote) "ntvelisticel,,basmc
qi pe t i p u r i, apoi intretiierea o didea ln 1927 acestei categorii centrale a doctrinei ,,{ormaliste": ,,Numesc
complexi
i, -
a speciilor'qi tipurilor ln contextele concrete de basm (obligtnd la confec- fuwlic constractivi a unui element al operei literare luati ca sistem capaci-
{ionarea nelimitati de indici de identificare cumulativi gi incrucigafi) tatea acestuia de a intra in corelafie cu elementele aceluiagi sistem 9i, ao
I

'dovedeau necesitatea determinirii de puncte de sprijin unitare, univoce, ipso, crt sistemul ln lntregime. La un examen mai atent observim lnsi cd'
realmente eficace pentru cunoaqterea gi pentru clasificarea materialelor. {unc}ia este o no}iune complexd. Elementul intrf in rela}ie atlt cu seria
obiectivul nemijlocit ar Morforogiei va fi deci gisirea modalitifilor unei elementelor similare lui, aparfinind altor sisterne-operi, ba chiar 9i altor
,,descrieri precise a basmului... serii (de fenonene ale realului-I{.N.) cit 9i, ln acelaqi timp, cu celelalte
Baza epistemologici preliminari o vor constitui rntre artele tezere elemonte ale propriului sistcm (funcfie autoqomd 9i funclie sinnomi)"'r
elaborate cu decenii ln urmd. de Bddier gi Veselovski t, paralel, dar Identi{icarea funoliiktr basrnului fantastic rus Propp o opeteaze
lntr-o mai- ampln gi mai teoretici - elaborare la
cerceti.torul rus, cu priviro
- -
pe un corpus de l0l basme din colecfia Afanasiev 3 pe care le supune ana-
la raportul constantfuariabr)r in opera literari pi, tn spefa, rn cea folclorici. lizei in planul axei ,,autonome" (dup6. terminologia propusS. de Tlnianov),
tnriurirea lui Veselovski (preeminenfa eercellarii operci, preceptele ,,paradigmatice" (am zice, it terminologia lingvisticS. curenti). Obline o
de bazi ale analizei etc.) fusese unur din priucipalele elemente formative secvenfi canonicd invariantd de 3l fwnclii' in plan ,,sinnom" { I ,,situa}ie
ale doctrinei oPolAZ-ului. poetica istovicd qi mai cu seam6, poetica subiec-
inifiale", alcituind rnodelul virtual al basmului fantastic hipercomplet,
telor (ulli-'a ampl6 lucrare, neterminati., a ilustrului profesor de riteraturb)
niciodati sau aproaPe niciodatA realizat ln ordinea empiricului: pentru
erau referinle predilecte al ,,formaligtilor" 2. cena ce nu inscamni totuqi
cir ovicc basm concret o citime doar a inventarului total e necesari 9i sufi-
atitudinea lor va fi fost pufin criticb. Astfer ideea fundamentald, a
'rai
Poeticii subi'ectelor, dicotomia cienti, a.
motia (,,cea mai simpli unitate narativd..),
subi'ect (inmdrunchiere de motive), care ficea din acesta crin urma
o cate- r I. 'flnianov, Da I'Eulutiontir'tJrairi; it Thioric de la Lillitature, p. 123'
gorie mai degrabi. compozilionali declt ternaticd, e preluati de propp nu
tale qiale, ci ln versiunea amendath pe care o schitase r Noliunea de /az clie, fdilctionalitarr, ti indeobgte abotd,Jea lilfrclioroIlsld a fegomenului,
,,formalismul... cEcnfiale, in ,,forualism.,, fusGerd inspirate ln buni misul de lucrirjle lnnoitoarei gcoli ling-
Pentru ,,Iormaligti" motivele nu mai erau precum la Veselo'shi _ vistice patronate la Unive$itatea din Petersburg de I. Baudouin de Coutcnay (autor al des-
-
,,elemente" de natura extra-ritera16 definibile rnterme'i socio-antroporogici, crierii, in termeni pur funbtionali, a acelei cntiteli fundamentale a sisternului limbil pe care elevii
ci deJormarea conuenli,onal,d specific5
a unor atari ,,elemente.,. Totodati, siri o vor ttmifonem\. la popularitatea acestor concePte in mediile savaute 9i studentegti
<lin auii formiirii celcuhri ,,f,)rmalist" coDtribuise Fi recentul prestiSiu de care se bucurau'
nt mai era o simpli lnmAnunchiere adilionali de motive, ci o
subiectul
ln aceleaSi medii, remarcabilele Logische (JbtercltchNrngen (1913-1921) ale lui Husserl (cf.
structure, earacteizatb" de interrelafionalitatea tensi.;rr*ii, rlinamici, V. Erlich, oP, cit., p.60). i\r fi de altfcl de blnuit ci influenla lui Husserl va fi lost chiar mai
a constituenfilor 3. Astfel Propp ln acord totuEi cu principiul Iargd gi mai directd asupra,,{ormalismului", atit de preocupat de,,lucruri ca ele hrgile"'
veselov- 3 Cl. inJra, notele * de la p. 8 9i * de la p' 29.
al prioritS.fii in -
skian analiz,a. a pi,rfii fafi de lntreg _ caut6 ;i iden- . ln realitate, propp nu aitleaz| fitoliwrl (se va consacra el lnsugi, mai tirziu, studierii
tifici motivele ia imanenla contextelor, in refeaua conexiunilor interne monografice de moti,tcl. li sconteaze rloar dezavantajele tehnice. In primul rind, desigur, au-
ale acestora, punind totodatd, in evidenfd irrconsistenla definifiei practice bdgililatee.(Bine evidenliati de Tomagevski: 1L loetica ,eoreticti ,,notivEl" e - precum la ve-
a motiaului ,,atomistic.. (tn fapt ,,nici monopartit, nici indivizibil,., selovski - un ce minimal inclecompozabil, ,,cca mai mica particuli de material tematic ((s-a
infra, p. 19) descris d.e Poeti.caswbiectelor. procedrnd radical, el substituie lesat seara,, cllaslrolnikov a ucis-o pe betrinS, etc.)", incit practic ,,fieaile propozilie po-
sedi propriul siu motiv"; it loeticeistoticd qi ln ea com,eratiud,,,notiv" este ,,unitatea te'
moliuului conceptul de Jwnclie 'definitd, ca ac!,iwne (aunuipersonaj), seza-
matici., rcgasibile in diferite optre (de ex. r5pirea logodnicii, irnimalele aiut6toare), cireia i
ndfdcaliad pentru desfdgurarea narativi, avlnd, cu alte cuvinte, u.rrie.i,
i", se ignori eventuala divizibilitate, important liind tocmai - 9i nurnai * faptul ,,consefverii
urnrtrrile lnsemnrnd la rrnd'-le aoli,tci, semnificatiue q.a.m.d, caz pslfisulal, unitirlii motivului lnperegrinirilesaledin operi in oper6" - B. Tomagevski,Thcmati'quclt
Thiorie de latittifarure, pp. 268-269). Apoi, la fel de probabil, ua8ilr-dificultatea definirii
(cl, infra,nota *rle la p.1g), carrcteml stetic ,i vocatia ,,sintegmeticd")' flagranta itr€galitate
I C,t, |fifta, notolc . dc la p. f8 nota r l. p, 10. de fo.ilg ?i capacitatea diversa a motivelof de N se idegfa mei structui 9i de a o geneta. De
fl
I V, Efll6h, olr, clt,t t\1,, 20, Nit$, p6sirn,
do
unde exigenta, aici imperioasl prin natura lucrtrrii, a redefinirii felalionale a motivului (in
I V, llrlkrh, op, r,il,, pp. 2x0..240, spirit mai degtab6. cowparafdsl) - echivallnd de fapt cu o substituire - ca funclie'

xIv XV
i

11,
Demersul Morfologiei nu era singular in literatura ,,formalisti,,,r. ln
arl.aliza prozei gi indeob;te a narafiunii domenii in care ,,formalismul]1, Aciasti scheme nu e creaiia lui Conan Doyle Ei nici obiect al unui
subliniem, era ln cea mai largi rnd.suri- cleschizdtor de drumuri s efor-
- lmprumut, ci ,,a fost chemati la vialh de lnsngi natura lucrurilor", erplicd
turi se orientaseri deja spre obiective similare.
-- vag Sklovski.
in- aceste conditii, in ce almai
l,
Mai virstnicul Victor Sklovski, de pildi, teoretioian ;i ,,port-drapei,, al sta ,lnsd, noutatea c[r]ii lui Propp ?

.tl migcirii, se angajase inci din jurul lui 1920 in cerceteri asupra prozei por- Ei bine, ineditul Morfologiei sti ln redefinirea $i ilust{area sistematicd ^
I
I
nind anume de la basmul fantastic rus. A sa l-eoyie a prozeis face frccvente cu rezerve pe care le vom menliona a principalelor rprecepte teoretice
t
referiri la basrn, tratat pe picior dc egalitate cu povestirea, nuvela, romanul - a narafiunii.
ale.analizei,,formaliste"
ii metodologice
etc. Tot e1, abordind literatura ,,detectivd" (analogd genului fabulos prin . Propp instituie mai lntii, explicit, conceptul specific d.e funelie. Dincolo
caracteru-i adinc formalizat, prin tendinla de a reduce in genere personajele de deiinilia remijlocita, cilal5., Junolia.este glndite nv ca datum.tuncfional
I
la condilia de simple unelte ale subiectului ctc.), schilase descrierea schemei oarecare (in orice context, orice dat 9 cumva {uncfional), ci ca entitate logicd
i
compozifionale a unei suite ,,detective", in spefd. a qirului romanelor gi poves- 1i scmanti,cd invariantd, de caraater general, corespurtzlnd, conceptual, ,,clmpu-
ii
I
tirilor cu Sherlock Holmes de A. Conan Doyler. Schema comuni, a aoestora lui semantic", respectiv ,,no+iunii generale corelative", gi operlnd ln planu!
't
,l: ar implica, dupi $klovski, o secvenfi de g momente necesare: l) AEteptare rclaliei imanente, mediate ori nu, 6a11vfi efect care strebate contextele.
i (conversafii Holmes-Watson desprei trecute crime). 2) Apare solicitatorul -
Delimitarea, ulterioari, a funcliilor apare importanta mai pu$in prin
(care cere sprijin, anunflnd o noue crimi, declarindu-se in primejdie etc.; absoluitatea contestabili a reugitei, ;i mai mult prin prnf,edura ln
I
adesea suspectabil: pirtat de slnge etc.). 3) Descricrea probelor (cele reve- - -
si(rei redu,celea la unitate,ln urma comparirii basmelor segment cu segment,
ri
latorii, anodinc, au minime qanse de a fi remarcate). .t) Watson dI explicalii a aoli,u.nilor ocupind pozifii echivalente in contextele logico-semantice
gre;itc faptelor (,,imbecil profesionist", deline perpctuu paternitatea unor rcspective. Funclia tgi primegte atlt statutul clt gi semnificalia particulari
ipoteze nefondate, destinate ,,intlrzierii epice" s). S) Deplasare la locul tlc la situalia sa iorelafionali: consecinli a lunui ce precedent, are drept
consecint; un ce succedent, ambele cu identitate definiti gi pozifie constante'
delictului. 6) Oamenii politiei (ziarele, insuqi Holmes) interpreteazi eronat
(eventualele anomalii topice sint lesne de redus). Consecutivitatea (catzald,
situafia. 7) Meditafiile lui Watson care nu pricepc nimic; Sherlock Holmes
crotrologici) ar fi agadar lnsugirea-cheie, reale in plan sintagrnaticr
fumeazd., asculti muzicir, eventual schileazi sistematizarea datelor.
virtuali in plan paradigmatic, a funcliei.. Reducfiei paradigmatice, ca
8) Deznodimlntul (exploatin<l uneori tentativa de sivirgire practici. a opcrator al decupajului, ii revine li sarcina cenzurerii eventualelor erori
crirnei). 9) Analiza faptelor (care ii revine lui Holmes). 1n investituri. Fiindci nu orice actiune,,cu consecinte" e neapirat funclie,
De pildi, ci eroul cregte ,,lntr-un ceas clt lntr-un an", cd, se dovedegte, prin
r Si rici aiurea. S-ar putea renarca-lateral, dar util pentru irrtuirea unui atrume sector isprir,vi, mai destoinic decit frafii mai mari sau, dimpotrivi, atit de pervers
al spiritului epocii - c:'. tot in 1928, anul Motfologici, I{uclolf Carnap, bunioari, se aplica ln lncit ai sii il alungi, consacri, spune Propp, nu funclii, ci acliuni facul-
D./ logische Avfbau der ll'alt (Berlin-schlachtensee, lg?u, in special pp. l7-Zt, passin) sd tative (in corpus apar rdzlef), cu rol descriptiv gi copulativ gravitlnd in
faci demonstratia oportunitrlii desclierii pur structuralc a identititii (,,bomeotipi€i totale,,) cirnpul unor Junclii precam plecarea irt luyne sau,'am adeuga rtoi, situalia
a unui dat fenomenal, pe un itinerar logic mai stringent, dar apropiat celui adoptat de propp
(definirea relationali, suprimaea incidenlclor subiective etc.).
iniliald etc. Dovadi e retezarea sau absortrirea lor la reduclie de'
t Boris E,ihenbaum nu exagela cind, in lg25, vorbind in uumele grupului, afirma: respcctivelc paradigme. - -
,,ln
dome'iul studierii prozei < .,. > formaligtii erau pioni(ri, daci ar fi si nu lurm in seaml ci- Implicalia metodice e remarcabili. Avem de-a face cu un procedeu
teva studii occidentale ale ciror observafii asupra rnaterialului coincideau cu ale nolstre azilarg folositlnlingvisticil, prin excelenfi ln lucrd.rile,,descriptiviste" (de
(<ler cxcmplu V. Dibeli.s, Englische RonatuLunst, l9l0), dar care rimineau totuli
departe de aici imprumutat 9i ln cercetarea altor sisteme semiotice) : definirea unei
toatr., problemclc ai principiile Doastre teoretice. ln munca noastra asup[a prozei eram apf,oape
filx'ti (l(t trirditii. Lucrurile stiteau cu totul altfel in ceea cc privegte versul <.,,>,,, op cit., entitnfi. date prin posibilitS.tile distribuirii sale 2.
Pp, 55--56' foarte probabil, rezervele lui Eihenbaum aveau in vedere ti cercetlrile tui Bddier, - , Cf. d"a"*,
. O laorid 2/r,ri, Moscova, 1925; cd. a II-a, 1929. spre infonnare, V.'Gutu-Romalo, Distribul,i,a;.ln volumul Elcntn . dc ting-'
I Cf . Tnrie P/621,, pp 135-197. uilticd sttuclutal.i, Bucuregti, 1967, pp. 38-58,
t Acelagi procedeu la Tomagevski: pentru definirea tipurilor de ssheme metrice. CI.
t'Ol, inln, nota . dc la p. 92.
B, Tomagevski, O sti,he (Despre vers), Leningrad 1929, p. 45, apud Tzvetan Todorov, f,,I1l-
illage mltho6ologiquc du forwl.isme, in L,Homme, V (1065), nr. l, p, 20.
xvt
2 ..._ Morfologia basmului c.2195 XVTI
-
ll

ili

Propp obfine in cele din urmi este o ,,multime finiti" de ele-


Ceea ce tabilitatea funcliilor lor mitice) 1. Celilalt din ,,9tiinla literaturii". Aici
-
mente, lnzestratd, cu lnsugiri clare, caracterizlnd clasa d,c conte*te irntecedentele urcd pln6 la Aristotel, care vorbind 1'n Poeti'ca de ,,pirfile"
-con-a
fantastic". Succesiunea ordonati (dc fapt, ,,etajele") tragediei scria: ,,Cea mai lnsemnatd d'intre acestea este
cept subiacent 1n Morfologie
-,,basm
clmpurilor semantice-standard deduse (funclii) e generatd de principiul lmbinarea faptelor .sd.vlrgite (...). Personajele nu actioneazi pentru a
implicaliei, acfionlnd {ie univoc, Iie ail libitum tn prezenfa unui numdr iurita caractere, ci iqi primesc caracterele in vederea faptelgr }or. Astfel
faptele ;i subiectul sint finta tragediei (...). Tragedie fi,ri. actiune nu
i

limitat de posibilitd$i (ln aceste chestiuni Proppsearatiezitant). Funcfiile 2


tn irnplicarea lor mutualS. repetim, nu Impli,carea puri, ci cea inerentd, 1:oarc fi, dar firf caractere poate se existe." Vederi regisibile mai apoi,
i

contextelor
-
sugereazi izvorul ,,automigcirii" basmului, obiectiv princi- ln diverse intruchipiri, la umanigti italieni ai secolului al . XVI-lea, Sca-
pal, ln ceea- ce el are generic, al ,,{ormalismului". ligcr, Vida, Castelvetro; mai tlrziu la cei doi mentori germani ai clasi-
r:isnrului f.rancez, Heinsius gi Vossius etc. Se vor emite gi considerafii adia-
E de Ia sine inleles c6., pentru a evita explicaliile 7n baze generale
I

r:cntc. Bunioard., remarca penetrantd, alui Goethe care,.citind din Shakes-


invoclnd ,,natura lucrurilor" etc., etapa urmdtoare a acestei direcfii de stu-
lt
lui Eckermann, distorsionarea perso-
pcirre, ii legitima, intr-o conversalie,
diu ar fi trebuit s5. iie critica explicitd a lnsigi infrastructurii logice a basmu-
I
najului in folosul reliefirii unor situafii-altfel spus, din ratiuni funcfio-
lui, in ceea ce are ea convenfional, neconcordant ln imediat
lndeosebi
- nale 3, Sprijinindu-se anume pe aceasti observafie, Tlnianov, unul din spi-
logica fraxis-uhi. Demersul era proiectat (ct. infra, Prefata, p. '{).
-cu ritele cele mai fine gi mai riguroase ale grupului ,,formalist", afirma ln 1923
Dar, pare-se din rafiuni editoriale, aceastd esenfiali sectiune a lucririi a cir unitatea personajului ,,depinde in intregime de principiul de construcfie
rd,mas neinfiptuit6.
;ii poatc oscila in cursul operei in modul prescris pentru liecare caz particular
Degi considerabil, acest hiatus umbreEte prea pulin sporul fafi de rlo dinamica generalf a operei; personajul este doar setntt metit si, marcheze
nivelul contribufiei ,,{ormaliste" anterioare, inclusiv $klovski, adus de corrvenlional <runitateaD; ca urlnare, categoria sa face legitime cazurile
MorJologi.e: modelarea unei intregi specii, in termeni limurit gi consecvent ccle nrai izbitoare de violare efectivi gi ne obligi. si le considerim ca echi-
funcfionali, lntemeiati pe realitatea obiectului, ficind posibild despirfirea vulcnfe ale unitd,fii" a. Aceasta va fi, cu toate implicafiile, pozifia ,,{orma-
tranganti a constantelor de variabile 9i deci o autentici formalizare, listir." comun6. in 1925, Tomagevski reformula chestiunea din unghiultema-
capabili, prin abstractitate, sa genereze direct generaliziri. Ceea ce $klovski
tioii: personajul e numai ,,suport pentru diferite nrotive, procedeu concret
rhstinat grupdrii gi tnldnfuirii acestora (...), motivalie personi{icatd a
schilase, Propp ,,definitiveaz1." agadar ln linii acuzate. in aceste impre-
juriri, faptul ci $klovski nu urmS.rea scopuri strict ,,morIologice", ori ci It:gilturii intre ele" 5. in sflr;it, ln Teovi.a prozei, $klovski aducea precizeri
esonfiale privind subordonarea Ei variabilitatea agenlulwi, supraordonarea
Propp tzeazd de un corpus mai avantajos, dati fiind entropia redusi a
basmului (repetabilitate, relativd, constanld. a vecinitdfilor fiecirui segment
r Avansul istori€i religiilor in abordarea structurali a obiectului a sporit intr€ timp can-
etc,), rimlne secundar. Sd trecem mai departe. litirtiv ti, mai ales, calitativ. ln special prin contributia remarcabile a prof. Georges Dumizil
Daci funcfiile personajelor basmului fantastic slnt fundamentale gi (cl. Irundoari L'hirdtage indocutopien ir Rone, Paris 1949, sintez; partiali a operei sale), cu
rllslrirrgeri substantiale asupra tcoriei literaturii (cl, La Saga de Hedingus, Paris, 1955).
constante, personajele (ca lnsugiri, ca moduri ale artiunii) sint aratd. t 6, 1450 a (tr. Balmug),
Propp
-
variabile gi derivate.
- zice Gocthe - vrea si-gi indemne solul la fapt; spune; lfr
3 ,,Ciud Lady Macbeth
in- liniile ei mari, aceaste concepfie, care, subor<lonind personajul- lrtinil prufrai Le slftul meu eLc. Nu intereseazi daci aceasta e sau nu adevirat ; dar Lady lfacbeth
glndit ca artificiu acfiunii, invalideazi ,,mirnesis"-ul plat gi simplificant, rostcfte aceste cuvint€ Fi trebuie si le rosteasce ca si dea mai multi vigoare vorbelor ei. Ma
- llrziu <.,.> cind Macdull primeite vestea pieirii alor sii, in furia lui nebuna, racnegte: El r'4l,
nu era nou5,. Dezvoltlnd-o, Propp lmpletea cel pulin doui fire ale tradi- roy'ir)/ Aceste cuvinte ale lui llacduff 9i acele ale Lady-ei Macbeth, prin urmare, se contrazic;
fiei tn gtiinfele umane. Unul venind din istoria religiilor (unde un mitogra{ rlrr lui Shakespeare nu-i pase. Pe el ll intereseazi efectul puternic al fiectrrei tirade <...>
sale numai cuvintele pe care le socoteste necesare ln ecee sil\Ltie,
ilustr:u ca Iulius von Negelein r, spre pildd, remarcase, ln contrast cu peri- rl pune ln gura personajelor
tlrl si-ti bati prea mult capul (...> daci nu cumva ele contrazic cele spuse cu alt prilej,{
cabilitatea qi ,,irepetabilitatea" personajelor divine, persistenla gi repe- (.1. P. Eckermann, Conaorbiri cu Goethe, Bucuregti, 1965, pp. 582-583).
{ I. Tinianov, Le Noriok.d,c consllvction,in Thiotie delelittirqturc, pp. ll6-117.
I Cl, infn, nota I de la p. 26. 6 B. Tomaqevski, oP. cit., p. 293.

XVIII xIx
gi stabilitatea rostului funclional al acestuia: asistenla amicali acordatd. 'froccsele de transJormaye. Invocate generic in fuIorJologi,c, desemnate _
eroului de auxiliari este ,,o constanti a basmului.. gi, in buni misuri, lntre altele ca obiect firesc aI unei eventuare ,,lucrdri de sine stit6toare..,
a r:lc -
formeazd. efectiv substanla
romanului de acfiune; ea e lnsd. acordati felurit de animale ajutitoire, amintitelor Transformdvi are basmurui
de personaje ail'-hoc (ca pisiri-lifi-lungili, sfarmi-piatri) etc., respectiv fantasti'c. Acestea l, stabilind criteriile distingerii formelor fundamentare
de un Ursus (Quo Vad,is ) , un porthos (Cei trei (Iantasticul, eroicul, logicul, rispinditul, srnt in principiu anterioare
mu,schetari ) g.a.m.d., fiecare
,,rationalisticului", umoristicului, incoerenturui, -iarului), descriu- 20 de tipuri
cu trlsituri individualizante nelimitat diverse l. Etc.
<le transformiri grupabile ln cinci categorii: uarievi cantitariua (intensificiri,
$i aici Propp sistematizeazi,.
rr:duceri etc.), inaersiuni, iteJormd.ri (non.sensuri generate de decadenfi),
O precizare lnsi. Tratarea personajului ca atate semnifici o concesie.
.substitui'ri, asimildri. De;i menfioneazd, vocafia-evorutivd sau invoru-
Ficutd sistemului. Pentru propp, unica problemi actuali a Morfor,ogiei e
tiv6 a transfonnirilor, Propp e mai cu seamd preocupat de migcarea
numai cea a fwncliilor ca temerii ale organizirii narative. Dar realitatea
ln sine- (ale cirei
determiniri le gSsegte ,,rn vial6," in modificirile mentali-
lnsdgi' complexi, a sistemului il silegte s6 iasi din parcela demarcati:
telii etc.) gi care lo conformitate cu cele mai crarvezitoare opinii ale con-
numai ast{el, relalional, el poate asigura acesteia un plus de inteligibilitate.
ternporanilor'- -putea conferi intr-un fet sistemurui funclional extensie
consecinlele faptului r6mrn limitate. Tot ceea ce in, Morforogie depigegte
diacronicd,.
perimetrul fwncliilor cade totupi ln subsidiar. Morfologia basmului e
vizibil in ansamblu, transformirile descrise pot ilustra importanta tezi,
gi mirturisit o analizd, minulioasi consacratd, fwncli,itor _prevdzuti
- privind modurile procesului transformativ, enunfati de Trnianov in rg27:,
cu un impozant appendix care schifeazd, ln grade diverse de elaborare, ,,Se pot gisi nurneroase exemple rn care o formi avrnd o funclie i"a"t"r*i-
anLalize de aspecte aferente. nati acapareazl" o alrb" funcfie gi o determini" s ( Transformivir,e basmur,ui
Fwncliil'e de resortur unuia ;i aceluiagi agent alcituiesc o sferi distincti. citeazd, spre pildi., rotirea eterni a izbei Babei-Iaga ca tipicI aberafie
Repartizarea teoretic univoci a fwncliilor face ca totalul sferelor rezultlnd din supralicitarea pitoresci, mai recenti, a rotirii doat la
- - yuncd a izbei-din rafiuni naralionale imediate_ln io_
si fie gi mai redus decit cel al propp
funcliitor (de notat ce se mu{umegte variante ae oai
nioari).
sd constate aceasti, progresiva reducere a cantitifii prin evidenfierea gene- .,,Existd 9i exemple de alt fel, adiuga Tlnianov: funclia lgi caut6
ralitelii calitifii, eviti comentariul epistemologic). fornra" (exemple ce abundd, printre substitwivi.re qi asi,mild,rile examinate rn
,,personajul-standard.. Transformdri; un specimen: izba Babei-Iaga devine, ,,tafionalistic.., han,
e deci o sferi, de funclii,. ca atare, practic, in cutare sau cutare context, el
ca.sil cu dou5, etaje etc.).
lgi poate vedea funcliile repartizate intre mai murte ,,personaje-concrete,..
Toate acestea, degi de remarcabili. bogefie in sugestii, rdmln pln6 la
Aceste formuli'ri care organizeazd" gi reari,zeazd o lungi tradifie critici, c.pitt demers analitic. Attt a{irma}ia de enorrni, importan$d, gi tJoretici
I
slnt bun clgtigat al Morfologi,ei si tind a deveni ,,clasice". Mai prefioasd. - putere nu numai asupra elementelor
;i tchnicd, c5, ,,legile transformirii au
poate apare insi descrierea unora din repercusiunile lor logice. Astfer
,,per- atributive,- ci si asupra Juncliitor (imprejurare menit6 _ spune propp _ sd,
sonajul-standard" face posibild nu numai echivalarea, prin coincidentd mijloceascS. reconstituirea in conditii de buni probabihiate a aGnticei
funclionali, a unor ,,personaje-concrete,,aparent eterogene (precum maqtera Urhomposition a basmului,_,pe care de altfel el o gi descrie, fird demonstrafie),
persecutind pe fata cea buna, maica zmeilor urmirind pe erou) sau dimpo_ .it si insigi afirmarea legilor transformirii (,,metamorfozele basmeror srnt
trivd., discrimina.ea unor personaje aparent identice dar funcfional diverse snpuse anumitor legi", inJra, pp. gg-90) rimln, din picate, atlt 1n Morfolo-
gie cit qi ln Transformdrile basmwlui, nedemonstrate sintetic.
(zmeul ca ,,rd,uficdtor", antagonist prin excelenli al eroului, respectiv
zmeul ca dificultate de inr-ins impusi erourui de fata de impdrat), ci
;i 1 Am avut la indemrni numai
versiun€a f rancezi, Les 'rrensformations du conte fantreriquct
substituirea personajului, ca simulacru antropoid (zoo-antropoid) actil:, in Tlriorie de la tittdlatule, pp. 2g4_262.
cu ,,obiecte inerte": eroul poate fi condus la fel la fel de sigur d.e un cal ca 2 ,,Opozifia sincroroield,iacronic,
opunind notiunea de sistem noliuDii de evolufie, igi pierde
iii dc o dir[ de. singe. importanta de principiu o datS cu recuroatterea ci fiecare sistern ne este
obligatoriu prezfltat
ctt o evolulie Fi ci, pe de alte parte, evoluiia are inevitabil caracter
Alt corelat al conceperii personajului sistematic,,, scriau, tot ln
ca agregat nucleu ferm (funclii ) , 1928, I' Tinianov gi R. Jakobson in articolul-manifest (utilizat
-
plus tnvelipuri iabile (atribute, motiviri, moduri
rn versiunea fraucezi) Les pro-
hLitt.s des dtudes lilftrei/es ct ldnguistiques, in Tktior.ie de la liil,harere, p,
ale acfiunii) slnt, l}g.
- 3 I. Tlniaoov, Dc l,Euolutiotu
Li,ttiruire, it Thiorie de la ti.rhtArulc, p. 12g. Binetnr€lea
I ,,{unc}ie" are aici sensul geReral definit de autor, rn aceeagi lucrare, gi citat de noi
V. $klovrki, op, cit., p. SO. textuar.

xx xxI
La fel, nici pozifia-cheie recunoscuti eroului printre personajele-stan- ca lapt literar sui-gen /is al basmului, e ni,uelwl funolional, cu con{igura}ia
dard (,,Importanta eroului sub raport morfologic este foarte mare, deoarece sn inconfundabili; transformS.rile sint abilitate si puni in lumini mai alea
lntreaga naratiune este construitd pe intenfiile ltti", infra p. 52), nici impor- ro€fimul elementelor subordonate in raport cu dominanta,
tanta remarcd, privind rolul ,,punctului de vedere" ca artificiu ordonator in al doilea rind, in planul speciei, sistemul apare articulat vertical
amintind cumva de teoriile emise cu decenii ln urma pe aceeagi terni de
- ci\ sistern d,e sisteme. lntregul {ond de basme trebuie considerat lan! infinit

Henry James schilati la un moment dat (numai ,,faptele ca atare fale dc variante, ,,nici un subiect de basm fantastic nu poate {i studiat nici
- nrorfologic,,aici genetic
-
recursla celelalte subiecte" (infra, p. 120).
oersonajelor] apreciate Ei definite exclusiv din punctul, de aedere al semni-
fioa/iei lor pentrw erou," lslubl. n., R.N.] sint irnportante in basm, itdra,
Iar existenla stingherA -l6ld"a unor funolii extratee, vag asimilale, Juneli'i
p. 82) nu beneficiazS. in MorJologie de dezvoltiri. (J, hnprumutate din snoavf, legendi etc. il determini pe Propp s[ afir-
Tratarea funcliilor Ei reintegrarea lor ln totalitatea personajului de nrc, subsidiar, necesitatea conjugirii studiului basmului cu cel al ,,nara-
basm este am vezut deja gi aplicafie metodologicd de interes mai fiunilor de alt tip", sugerind un ,,suprasistem".
- Tn Morfologie, -Propp utilizeazd. in analiza narafiunii-firi,
ntins. Practic, Definilia basmului decurge din aceste premise. TomaEevski descria
a-l defini ln mod expres-conceptul de niuel d,e d,escriere, de remarcabiid, glnt'tl ca ,,grupare constante de procedee (...) combinate in sistemei',
carieri lingvisticl. Morfologaa se mirgine;te la a detaqa nivelele, care, la clraia dominantele li imprimi individualitatea 1. Definitia basmului fan-
I
proba eliminirii, apar ca vitale. Lislnd la o parte fonologie, lexic qi, in mare tastic sunf la Propp:,,narafiune construiti peo corecti slccesiune afwnc'
ti misuri, gramatice, Propp abstrage integral doar nivelul funclii'lor. liiktv 1...) , dintre care unele pot iipsi, altele pot fi reluate" (infra p, 1O2l ,
- -
Cdruia li anexeazla, firi ambifia tratirii complete, nivelul personajelor cu adiugirea cf suita completi respectiv orice dezvoltare de la Preju-
i -
clicievea ( Lipsa ) inifialS, prin funolii intermediare, la fwnclii deznodimlnt
(lnsugiri, motivafii etc). Slrlcia vdditi a conotativului tn basm face intru -
totul valabili urmd.rirea la nivel exclusi'r' denotativ al distribuirii funcliilor numiti de Propp ,,rnigcare", se poate duplica, triplica etc. Triumf total al
gi elementelor complernentare. structuralului asupra tematicului: ,,O dati acceptati aceastd. definifie,
Se infelege, izolarea dispozitivului logico-semantic e convenlionali 1. termenul de <fantasticr igi pierde orice sens" (infra, loc. cit.).
Morfologia nu scapi nici o clipi din vedere caracterul sistematic, de Necesitatea (,,succesiunea corecta") se manifesti deci in basm prin
,,intreg", al opcrei. acoca ce, indiferent de motivirile, sentimentele, intenfiile personajelor,
diversi{icabile plni la contradiclie (Raba-Iaga ostili, Baba-Iaga bine-
La Propp, conceptului de sistem i se recunosc, inexplicit dar evident,
voitoare etc.), rigoarea inldnfuirii/ranoliil,or rdmine in ultimi expresie intan-
dou5. trisituri preponderente.
gibiti; apoi-consecutiv-prin asimilarea la fwneliile fabulosului,,fan-
ln prinrul rind, Morfologla ilustreazi una clin consideraliile ,,fonna-
tastic" a tot ceea ce e receptat de afari (ct.. infra p. 118) etc.
iste" caracteristice privind ideea de sistem. Tlnianov: ,,Sistemul nu e o
Relafia <tre principiu dintre basm ca matrice gi materialui referenfial
cooperare tntemeiati pe egalitatea tuturor clcmentelor, ci presupune pro-
tnglobat ridici lnsi pi o problemd mai generali, cea a raportului dintre
movarea unui grup de elemente (dominanta) gi deformarea celorlalte-
lrasm, ca arta, gi realitate.
Opera literari intrd, ln literaturi.;i igi capiti funclia literard. grafie acestei
Or ,,formaligtii" profesau un pozitivism ingenuu. Se declarau striini
dominante (...). Forma e perceputi in cursul evoluliei raportului dintre
de orice premise filozofice, metodologice etc., de orice obiective transcen-
factorul subordonant gi constructiv gi factorii subordonafi." 2 Or pentru
dente materialului. Unele coincidente (precum cea privindu-l pe Carnap,
Propp, componentul subordonant, garant al unitllii gi perceptibilitdlii
neopozitivist de marci) nu slnt, de aceea, total fortuite. Propp adera la
I pozi$ia grupului: ,,Menirea noastre constd nu ln a preciza semnificaliile,
Ficind bilanlul a zece ani de activitate,,formalistir", Tinianov declara in numele grupu-
lni: ,,Nu firi profit se sivirtegte munca analitici pe elementele particulare ale operei: subiectul ci numai 9i numai ln a constata faptul ca atare" (i.nfra, p.109). ln realitate
gi stilul, ritmul 9i sintara in proze etc. Ne-am dat astfel seama cd pu team pine la un anume punct, era totugi vorba mai degrabe de o reacfie de sentiment, declarativi, la abuzul
ca ipotezir de lucru, s5. izolim aceste elemente in abstract, dar cir toate aceste elcmente se gisesc de ideologie arbitrard. qi fumegoasi aI diverselor metafizici ;i idealisme
ln corclalie nuluald ii iliteractiune" (of. cit., p. 1231.
r L'firrianov, op. cit.pp, ll8 Fi f30. Idee, pare-se, imprumutata de Ia Broder Christiansen, estetice. O confirmi temeiliile dialectice solide qi evidente, vocalia expli-
I

filozof gcrnran, a ciarti Philosofhie .ler Kutust (Hanau, 1909) era des citati la OPOIAZ.Cf.
V, Ifrllclr, op. dl., ttp. 199*200, bessiu. I B. Tomagevski, oh. cit., p. 302.

xxlI XXIII
cative Fi ,,efectul" filozofic cert al intregii opere ,,formaliste.,. Rozoivarea
lelafiei artE-istorie (tn sens larg) este gi ea o confirmare. istoricS. arhaici, de religiile stri.vechi gi de existenla obFteasce econo-
-
nricd,, sociali, familiali,-rdsfrinti prin acestea (cf. inJra. p. lll).
. ,,Formaligtii" combiteau :.lntre altele, cum li.sam s6 se infeleagd _ Aspectul cel mai acut al problematicii istorice privegte insi ln Morfotro-
cu argumente proprii gi, eventual, cu citate magistrale t, orice tentativd,,
gia destinul lnsugi al speciei considerate. ,,Din punct de vedere istoric (...)
. subtili ori vulgari, de a identifica istoria cu literatura, de a folosi opera
ca sursa. documeintari sociologica ori etnogralica brut6. skaftimov, in mai basmul fantastic reprezinti. un mit in fundamentele sale morfologice",
sus citata sa monografie, o demonstrase pentru biliai, propp o subliniazi. declara Ptopp (infra, p. 92), IerA argumente directe, dar sub caufiunea
pentru basm. cu toate acestea, ,,formarigtii" rdmineau perfect congtienli unei viitoare investigalii istorice. Formula, ugor sitrilini, e redusi, prin
de caracterul socialmente integrat al literaturii. Trnianov ;i Jakobson observafii complementare, la propozifia ,,basmul se trage din mit".
scriau ln anul aparifiei Morfotogi.ei:,,rstoria literaturii sau a artei este intim TezZ. cate, fundameutati de Jacob gi Wilhelm Grimm la lnceputul
legati de celelalte serii istorice. Fiecare din aceste. serii comporti, un veacului trecut, se menfine, ln principiu, pentru mu$i cu restriclii qi
nuan!5,ri -
ln actualitate 1. Pentru alfii (Andrew Lang, Wundt, Fr. Panzer
minunchi complex de legi structurale care ii e propriu. E cu neputinfi a -
stabili lntre seria literari Ei celelalte serii o corelafie riguroasi fdri. a fi stu etc.) basmul, dimpotrivd, e anterior mitului, este ,,formi primar6". Alfii,
diat ln prealabil aceste legi (...). Legile imanente evolufiei riterare nu.ne ln sflr;it, consideri mai plauzibili coexdstenla. Mircea Eliade, spre pildi:
dau declt o ecualie indeterminatr care admite mai.multe solufii, in numir ,,Basmul fantastic, dublet u facil al mitului gi ritului inifiatic, (...) reia
<<

linrjtat, desigur, dar nu obligatoriu o solufie unici. problema concreti a 1i prelungegte inifierea la nivelul imaginarului" 2. De aceeagi pirere e gi
alegerii unei direcfii sau cel pufin a unei dominante nu poate fi rezolvati I-dvi-strauss 3. Mituri gi basme scrie el exploateazd, ir cadrul unei
fird a se analiza corelalia seriei literare cu celelalte serii sociale.., 2 Admi- ,culturi date, scheme, personaje- gi motive- similare; reconstruirea seriei
,complete a transformirilor unei teme mitice se poate rareori lirnita la mit,
flnd aceasta, ,,formaligtii" menfineau totodati ca incontestabil cd, rntre
,,referentul" extein gi sensur rntrinsec aI operei se interpune, infailibil, unele transformiri trebuic incercate pe basm etc. Apropierile slnt deci
mediul specific al convenfiilor literare. Reflectarea literari.e deci oblicd, ilagrante. Totugi cvasiunanimitatea societifilor percep gi folosesc distinct
,,refractanti" de fapt, dupi legitatea imanenti riteraturii. ,Referindu-se 'cele dou5, genuri (denominativ, funcfional debitarea mitului e legati
-
'de prescripfii precise, cea a basmului nu ar fi-etc.). Catza, arath" I-dvi-
pnume la aceasta, 'mai
Jakobson va scrie, ciliva ani tirziu, dai .sintetizind Strauss sistematizind opinii de altfel curente, rezidd intr-o dubli diferenfi
opinii ,,{ormaliste;': ,,Este ci neputinli a staliii corespondenfa intre nivele ,de grad. Basmele filn1.,eaz'a pe opozifii (locale, sociale, morale) mai slabe
ln termeni de idilici armonie. E necesar si se aibi conqtiinfa limpede ci declt cele mitice (cosmologice, metafizice, naturale) ; sint deci mai pulin
lntre diferite nivele ale realitntii pot interveni tensiuni dialectice." s Se cxpuse rigorilor'triplului criteriu al coerenfei logice, ortodoxiei religioase,
consimlea ci literatura e serie istorici conexi celorlalte serii, se- nega orice presiunii colective. Cele doui gen:uri coetistd, ca poli ai aceluiagi clmp, fructi-
intruziune neasimilati. Recunoagtem acest mod de a vedea,.ln Morfologie. licind, cotnplementar aceeali substan!6. ,,Istoria", vadit existentd. in basm,
,,Concluzia fundamentali, de cea rnai mare cuprindere" a cirlii, conchidea ar rimlne totugi inaccesibilS,, dati fiind infima cunoagtere a perioad.ei
- strivechi -.-. a genezei acestuia. Dimensiunea istorici ar apare cel mult -
autorul treclnd peste rezervele sale ,,pozitiv6'1 g s6 .uluitoarea ,,mono-
-
tipie" a spelei baim fantastio nu se poate interpreta decit prin. unitatea de negativ, ca ,,deIazate", ln societilile evoluate, a basmului (prezent) fa!d.
de contextul etnografic generator (dispd.rut). Attt opoziliile ateruate, ane-
sorginte, unitate ce nu s-ar putea explica Ia rindu-i dectt de realitatea
voie individrtalizabile, permutind relativ liber, clt gi ,,defazarea" fac basmul
cel europea.n ln spele mai pufin propriu aborddrii structurale decit
I $klovski reproducea bun5oare din Brunetid.e: ,,Dintre toate influenlele care se exercitl - -
ln istoria unei literaturi, principalle influenla operelor asupra operelor (.,,>", este de aceea r Cf. A.
lnadmisibil ca,,sub pretextul c[ literatura este expresia societetii si se confundi istoria lite-
Vesselshi, Versuch einer Tkecri,e des Mdlcircfr4 i931, p. 56, h Prager Deutschc
Stu.tien, XLV, 1931 ; Fr. von der Leyen, Myth6 und, Md.rcken, in Deutsche Vierteljahtsschtift,
raturii cu cea a moravurilor". (F, Bruneti€re, Mefruel d'Hi.stoirc il.c la littCrature ftangaise,
cd. a lV-a, p, III). Cf. Teorie Ptdzy, p.64.
SXXIII, 1959, p.359; K.J. Obenauer, Das MA/chcn, Dichlutugund Deutung,1958, pp. 56-59,
I I. Tlnianov, R. Jakobson, op.cit.,I.t Thdorie ds Lalirtiretute, pp. 138 gi 144. 298, apud M. Ltthi, Md,rchen, ed. a II.a, Stuttgart, 1964, p. 12.
r It, Jakobson, Randbewetkanger zvr Plosa iles Dichters Pasternah, i\ Slavdsche RefiA- t M, Eliade, Lcs seaents et les cofltes ih flcs, in Le Nouilelle Retuc F an(eisc, iV (1956[
cahau, YlI, 1935, pp. 372-373.
ar.41, p.887.
' Cl. Ldvi-Strauss, oP, cit., pp. 180-182.

XXIV
xxv
mitul, ori basmul societifilor care conservA. lncd ,,sistemul complet.,. Adici
si basm gi nici in virtutea transferului istoric de substanfi nu ln curgere continui,
ci ca eveniment episodic (lmprumut in cazul -coexistenfei, ,,moEtenire"
nriL.
Propp 1 respinge aceste consideralii, reafirmlnd anterioritatea mitului
qi filiafia mit-basm. Rit 9i basm in forme identice (precum miturile perseu, ln cazul extincfiei mitului) din mit ln basm qi inuers (Propp insuEi
-
citeazi in 7-ransformd,ri,l'e basmulwi ratificarea, dup6 canonizarea Sfintu-
Teseu etc., care ,,corespund plni, in detalii" sistemului cornpozilional
fabulos descris in Morfotogie) nu pot exista ,,in acelasi timp,.: unde Teseu lui Gheorghe pi tn ciuda unor rezistenle, a miracolului siu cu balaurul,
e cultic, basme cu Teseu sint de neconceput. Ritul are deci prioritate. Argu_ motiv venit, pare-se, din basm). Ci ln sensul structuririi logice a basmului
mentarea e insi vulnerabili: pe de o parte, nimic nu ne garanteazi inexis- dupi tipare comune cu mitul (aspect tratat sugestiv, dar disparat ln Morfo-
tenfa paraleld, ln Elada, a unor basme echivalente mitului; de alti parte, logi,e,lipsit, cum regretam, de capitolul la care avea dreptul). in consecinfi
includerea unor personaje sacre canonice, apocrife- ln basmul europeaD
basmul apare, la nivelul ,,imaginarului", ca entitate mitifiantS., in care
modern perpetuat, si nu uitdm, -tn condifii de rigorism religios mai intens de- se crede altfel declt in texte sacre, dar in care se crede totugi. La nivel mini-

cit cel elin, pare si infirme regula enunfati; cel pulin pentru o epocd qi o zon6" mal, fie gi aga cum crede orice public ln orice literaturi ,,ca mit".
La rindu-i, obser'alia suplimentari. meniti si susfini demonstralia _ cdL Clt privegte ,,integrarea basmului direct sau indirect ln datele socio-
majoritatea miturilor,,se intemeiazi, -pe un sistem morfologic cu totul altul.. logice corespunzdtoate", asupra necesitilii c6.reia Propp gi Ldvi-Strauss
declt basmul, riimine exterioari disculiei: in litigiu imediat srnt tocmai sint, cel pufin tn principiu, de acord, ea e sivlr;iti, cum menfionam, cu
morfologice. Argumentul forte al lui propp (,,totul tn fol-
aoi,nci.d,enlele cxemplari erudifie, In Rddd.cinile istorice ale basmulwi fantastiol.
clorul populaliilor vechi gi al celor primitive are caracter sacral gi magic,.) . Critica lui Ldvlstrauss se indreapti Ei ln alte direcfii. in primul rind
pare in schimb decisiv. La prima vedere. Deoarece asupra procedurii fundamentale: Propp ar opune forma, singurl inteli,'
in fond rn termenii
propugi d.e La structure et la Forme, problema se-pune nu atlt - la nivelul gibild., rcdusL la cele 31 de funclii pure abstraclii
-
confinutului, ,,rezi-
- alcituit de ,,speciile"
intrebuinfirii sociale, cit la cel al calitilii opoziliilor. Esenliali e configu- duu lipsit de valoare semnificativA"- qi,,varietifile"
ralia stratului semantic subteran, nu eventuala folosire magici a basmului- concrete ale fiecfreia din funolii, de motivdri, racorduri gi alte elemente
Astfel, pini nu demult, in folclorul romAnesc, spre pildd, basmele puteau auxiliare, arbitrare; ,,opozifie formalistd" pe care structuralismul o neagi;
fi unealti magici (cite un basm in fiece scari. qtergea cite gapte pd,cate, pcntru el formi gi confinut au aceeagi naturi, iar structura ,,e confinutul
trei basme, inainte cle culcare, fereau stina de ucigd-l toaca r etc.). Rimlnlnd insugi surprins lntr-o organizare logici conceputi, ca proprietate a realului".
totu;i basmc. Aceasti segregare duce ln Morfologie la un model formal atit de abstract,
ln ce re prive;te, vedem cu greu cum s-ar putea depigi stadiul presu- lncit e aplicabil indistinct tuturor basmelor. Spre a contracara diluarea,
punerilor in aceasti delicati materie. lnclinim totu;i _ logic _ ci.tre Propp ar recurge la enumcriri de specii ;i ,,varietifi" de Junclii. Dar nesis-
supozifia coexistenfei, fie gi ln ipoteza imperecherii mitului cu un basrn tematic, ,,izollnd clteva, mai frecvente, iar restul inghesuindu-le in cite o
de condilie unanim magici. (in treacit fie zis, credem c6 ar fi utiltr singuri categorie", operafia echivallnd cu o sirnpli restituire a materiei
'observarea, in misura in care se verifici empiric, a distincfiei conceptuare brute. I
magiclreligios.) Incontestabil, aerul pufin hibrid al Morfologiei e o realitate; derivind
Credem in schinb, lmpreuni cu propp 3, ci, rezervele privind putinfa insi, credem, nu din fatale lngustimi ,,formaliste", ci din concursul de impre.
informirii asupra contexturui social strivechi sirrt totugi excesive. paleo- juriri care a prezidat la conceperea lucririi. Antiteza coniinut/formi nu
etnografia ;i-a dernonstrat fertilitatea. numai ci nu este ,,inerentl" s, dar e chiar funciar strlini atit teoriei ctt 9i
celor mai bune lucrdri ,,formaliste" (aceasta ln mdsura ln care formalismul
Credem, in sfirgit, ci propp are in cele din urmi dreptate si vorbeascf,
de basm ,,ca mit". Dar nu in sensul presupusei origini mitice necesare. 1 Cart€ care a suscitat totugi unele obieclii. Mai nult sau mai pulin fondate. Duptr Paolo
$i
Toschi bunaoar5, reputat specialist in epicd gi naratiuni populare, uumai circa 25yo db le\ta-
I V.I. Propp, St/uilura c sto/iq, pp. 225_226. tivele de deducere de elemente fabuloase din mituri, rituri gi religii primitive ar rezista criticii
I cf. o. Brrrea, La Foncrion de rqconter dqns r.c lou*ih,\n in Rdddcinilc istorice. Cl. P. Toschi, Re?Prcssagldq dd Studi di lerlereture Po,olate, Florenta,
fothrorc ry-th Intetmtionat
Congrussfor Folh-Narrutiue Research, Atena, 1965, p.2S. 1957. pp. 45*63, apud M. Liithi, oi. cit., p. 88.
J Loc, cil, t Cl. LCvi-Strauss, oP. cit., D. 185.
. Ibidem.
xxl'I
XXVII
generic invocat de La struature et ra Forme coincide
cu ,,formalismul., rus).
"Formaligtii (..,) atribuie nofiunii de formi sensul de integritate, identi- ln privinla categoriei ,,peisonaj", Livi-strauss atrage atentia ci,
ficlnd-o in ferur acesta cu imaginea operei artistice in ,,departe de a constituio unitate", acesta ,,ca gi fonemul,(...), e minunchi
unitatea sa, astfel
incit ea nu mai reclarni nici o opozifie, cu exceplia formeror ripsit" de elemente diferenfiale", dispuse ,,ln cupluri de opozifii combinate ln
a"."o.t",
. artistic" scria, fider faptelor, Fihenbaum i. Desigun, propp limitindu-gi fiecare personaj", lmprejurare pe care Morfologia ar ignora-ol. in fapt,
-
clmpul la wn aspect ;i schiltnit doar tratarea de aspecte
contigue, nu poate nici pentru Propp personajul nu e ,,unitate", ci ,,fenomen combinatoriu"
reproduce analitic ,,integritatea,. operclor _ cum dar descris nu disociat ln rr trdsS,turi distinctive > explicite, susceiitibile a
reclamau ,,tormatigtii- _
nici nu poate satisface exigenfele unei analize exhaustive imperativ fi dispuse in opozifii binare (ternare) cu trdsiturile altor personaje, ci ln
structuralist. - pachete solidara de trisi,turi implicite.
Dar de aici gi pinf la a nega ,,orice valoare euristici.. , Morf.- Ldvi-Strauss reprogeazi Morfologiei stoparea analizei,,prea aproape
logiei' e o distan|i considerabild- Dernersul lui propp de nivelul empiricului"; ceea ce face sd-i scape raportul de transformare
definegte pent* pri-u
oat6' modelur fwncrionar comun al unei specii, sirnia ln care se a{li cele doud migcdri canonice ale basmului ,,normal" (funcliile
il', i ," tritarga
misure tehnologia, 9i care opune specia dati tuturor celorlalte "*fli"a
specii literaie ,,Luptn"/,,Victorie" slnt asimilabile funcliilor ,,lncercarea grea"/,,Solufia
posibile. chiar de ar fi si admitem numai aceasta gi incercirii", ,,rduficltorul" e asimilabil ,,falsuliri erou" etc.) . Chiar ln interiorul
valoarea de lunoagtere a
.:j'i' Morfologiei s-ar impune evidenfei. aceleiaSi migcdri s-ar put6a opera red.uceri: Infracl,iwnea e in:rersnl Inter-
Replica lui Propp ln aceasti chestiune e numai in parte d,icfiei, iat aceasta din urmi transformare negativis.a Porincii (Propp insugi i>
convingitoare.
I El recunoagte ci modelul siu nu e rn mdsuri sd, dea ra iveali cauzele remarcL,i,iJra,p.32). Plecaresilntoarcere apat caaceeagi funcliede <separare>
diver-
sitifii .basmelor. ,,Numai cercetarea istorici, o poate face... B exprimati pozitiv sau negativ etc. Or aceste asimildri, prin obfinerea unui
ir' cert, acfiunea factorilor istorici este foarte importanti.. Dar acest lucru numii restrlns de termeni ultimi, ar face pobibild reducerea ordinii de suc-
e valabil, chiar dacd la cu totul altd" mdsayd temporald, qi in cesiune cronologicd la o structuri matrice atemporali 2 de factura celor
ce privegte
modelul insusi. Propp o spune cu toati claritatea, vorbind utilizate in algebra booleiand 3.
de initaieo
originilor istorice ale basmului gi de transformabilitatea Oportunitatea unor atari operalii pentru aproximarea fundamentelor
fwncliilor. tJnd,e
iqi mai gisegte locul atunci specificitatea ,,tirimului literar.,? E vidit ultime ale basmului,,ca mit", giln genere ca structurieste certa.Totugi,
apadar ci. studiul dezvoltirii concrete a constituenfilor trebuie pentru plarrul propriu-zis al naraliuni'i, menlinerea ,,distinctivl" a functiilor
rn mod
necesar si. urmi.reasci., complementar, linii ale cimpului de
forfe intern, pi succesiunea temporali ar rimine, arati Propp {, factori organizatori
i
Jornralizabile. Morfologia o face, dar sporadic gi ln termeni generalii necesari.
Se vorbegte ln fugi de reprczentdri abstracteit, ascunse, spre pildi, O obieclie, care rezume gi concentreazi majoritatea celdrlalie, se referd"
ri
I

ln spa_
tele tuturor incercirilor impuse de donator eroului, respectiv de intengia la inadmisibilitatea descrierii ,,gramaticii" (compozifia funcfionali) inde-
I constanti a unui personaj fali de altul (infra, p. 92), de noliunile abstracte, pendent de ,,lexic" (restul). Eroare cu atlt mai gravi cu clt in basm ca gi
l
altfel spus de planul logic, care se refrectd in formele fundamentale in rnit ,,gramaticdL" gi ,,lexic" ar fi coincidente gi indisociabile 6. Propp ripos-
ale atributelor (infra, p. gl-.92),
i
finlnd atit de corespondenla cu contextul teazf insistind asupra caracterului strict empiric gi voit limitat a! Morfo-
I
istoric etnografic cit ;i de economia internd. a basmuluietc.. Toate logi,ei,8. Or, invederat, problema nu e aceasta. E vorba nt de reaJitatea, ci
I rdmln
simple idei enunlate, d,e legiti,mitatea limitirii. Incidenla sub care, principial, Ldvi-straus are
i:il
Oricum, din aceasti controvers5 pare a reies,i destul de deslugit ci a dreptate. Cu toate acestea, experienfa-maf,s1islis2ti, incazul dat, ;i
deduce evolufia literard excrusiv din istoria sociali'este la fel
de absurd ca
l, gi a o deduce exclusiv din legitatea literard. cei mai inzestrafi r Cl. LCvi-Strauss, cit., p. l8g.
dintre forma- op.

ii
li;ti au sustinut ferm acest punct de vedere, t Tip de sahemi descris si fundamentat teoretic de Ldvi-strauss ift Anth/opologic sl/uc-
hralc, Patis, f958, pp. 227-256.
;l r 8, Eihenbaum, Le Thiolie L ta nJthod,e 3 Cl. I-€vi-Strauss, La Slructule el la Fotmc, pp. 190-f92.
forwelle,in Tkiorie de tati,turata/e, p, 65.
r Cl. Ldvi-Strauss, op. ril., p. tgs.
I V.l. ' V,L Propp, op. cit., pp. 2lA-215.
Propp, op. cit., p. 2lg. 6 Cl. Livi-Staus, oi. cdt. pp. 196-198.
d V.L Prcpp, op. cir., p.214,
XXVIII
xxrx
de seria de cerceti,ri recente pornind d,e la Morfologie din care
vom cita Prcjuiliciere (A) ViLipsd {A') tntuneci identitatea de esenfi, ca frustrare,
clteva mai jos demonstreazi totugi ci, cu condifia recunoaqterii rimitd.ri-
lor gi deformiriior- ce a acestor doui incidente (primul, efect de agresiune, aI doilea 5up16q1de-
decurg, raportarea selectivi la unul sau la citera d.in -
nivelele structurale ale obiectului poate da rezultate viabile. nat-derivat din toate celelalte pricini posibile). Sublinierea identi'
ln sflrgit, L6vi-strauss critici clasificarea basmului propusi ln Morfo_ tilii ar fi trimis limpede la aspecte antropologice hotSritoare atlt sub
logiet' orice clasificare trebuie si porneascd de la un sistem unghiul relaiiei cu mitul clt gi sub cel, complementar, al sugeririi bazelor
de incompa- 1; aceasta cu atit mai mult cu clt AA'
tibilite.li. Dar cum relafia de irnplicafie care leagi 'unei ,,psihologii a basmulul" -
funclii,te, ln Morfologie, repetem-e unica funclie inomisibild a basmtlui fantastic'
presupune compatibilitate absolutd, propp e nevoit
si recurgi la identi-
ficarea statistici de ,,compatibilitefi minime" intre S-ar putea reproqa + cum s-a inttmplat, ln termeni mai mult sau ma
funclii. Le giseqte in pufin voalafi referinla naturalistS. a Morfologiei. Reprogul ar fi lnsi
cazul cuplurilor Luptd'lvicrorie, Incercarclsotulie, rar intllnibile
in cadrul -
.abuziv. Propp nu supraevalueazi nici un moment metafora biologici, iar
,aceleiagi rui.scd.ri. Deduce patru clase de basme
dupd, prezenfa (lmpreund,,
izolate) sau absenfa acestor cupluri. pentrir masa ince impozantd clasi{ici.rile naturaliste reperul lui Propp reprezinti, in ce le privegte'
a bas_ - -
.aplicarea unui principiu epistemologic de valabilitate largi: o atestd intre
melor din {iecare clasd, ,,lmpir}irea ulterioard. nu mai poate
fi efectuati, insd.
dupi criterii pur structurale. (infra,p. l0S),cidupivariafiiletematiceale .altele faptul cd 9i alfi savanli din domeniul gtiinfelor umane le invoci.s
Lips,i, ( Prejud,iciere ) , aleasitpentru insuqirea de a fi singura constant
.Juncli.ei. Nelndoielnic, Morfologia oferi temeiuri pentru a i se obiecta incon-
prezentd, in basme. rnconsecvenfa criteriilor, reductibilitatea
transforma_ sistenla observaliei estetice explicite. Reprogul se justi{ici totuqi numai
Jionali cum am vezut a celor doui migcdri canonice, maniabilitatea in cazul pasajelor unde, spre susfinerea argumentirii, se face anume apel
-fac greu acceptabili,
- in forma
redus5., datd,, clasificarea din Morfologi,ez. la criteriul esteticitnfii: totdeauna apodictic qi inconcludent s. Altminteri,
Nivelul funcfional pare pulin apt, dati fiindu_i generalitatea, si inte_ ci Propp respecti limitele pe care gi le-a Iixat { nu numai {iri a stinjeni
meieze singur o clasificare structurald
validi a basmurui. rndicaliile de cla- eventuale consideriri estetice, dar oferindu-le un {ond de analize, e princi-
sificare ale Morfologiei rdmin totus,i pretioase pentru studiu.
Obiecfiilor lui Ldvi-strauss pial ireprogabil 5.
i
li s-ar putea adiuga altele. De amAnunt.
S-ar putea reproga Morfologiei Integral {iri sens e ln schimb blamul lansat uneori Morfologiei cit
l
ci nu trateazL suficient nici modificirile
I
topicii canonice a funori,ilor, nici chestiunea numirului gi tnlinfuirii rzi,scri- ar {i neglijat ,,arta cuvintului" 6. Propp prevenea inechivoc, cu perfecti
ti'lor basm'r.o| nici raportul structural <lintrc cele qapte
I
funclii preparatorii r Vezi totupi supozigii psihologice interesante inJru, pp. 76-77.
:qi funcli'i'le fundamentale. S-ar putea obiecta ca ,,criteriul exterior.. de deli-
I
I
t L6vi-Strauss, de pildd, afirmi: in antropologie ,,totul inci rimine de fi,cut din punctul
mitare prealabili a corpusului de anarizat nu capete funclamentare teoreticd. de vedere al unei clasificiri linndene" (cf. Cl. Livi-Strauss, Les limdtes de le tuotion dc sltuclaf. eft
,l
{i raportul dintre ,,subiect" -_ in accepfie ,,formalist6.. _ gi ,,tip,, _ in ln vol. Sczs et 6oges du tetme stntclure, Haga, 1962, p. 104).
Itkfrol,og,ie,
I
-accepfia Aarne ._ ambele folosite in Morfolog,ie, ri.nine obscur. t ,,Funcfiile decurg una din alta, sub imperiul necesitilii logice gi arti,sticc" (irfra,p.65\;
I

E curios apoi cd Propp nu remarci. faptul ci. situali,a iniliatd, (i) este €utare formi ,,e mai realizatd ailisticettc" decit cutare alta (i,nfru, p. 71 ), in timp ce cutare distri-
l
truire a funcfiilor ,,e adesea nereugite artistic" (inJra, p. 63) €tc.
I
funclie: funcfia ,,ontologici" gi ,,circumstanfiali... a personajelor. Orice .,,Basmuleanalizatcagicumn-arfitextartistic,ciunsoideplaDti",protesteaze,spre
I
personaj este. Fiind, implici dmprejurd,ri ambiante. prin urmare, (i) nu excmplu, A. Jolkovski;i I. $ceglov in studiul lot Iz pledistorii soaetshih rabot po slruhturnoi poc-
rl
nurnai ci este funclie, dar e condifie a tuturor celorlalte, care o pot absorbi, lifta (Din preistoria lucririlor sovietice de poetici structurali), in TruAi Po tnahoalm sistcilem,
,li.t p.
nu anula. Pe de alti parte, insistenfa pe deosebiri ln cazul III, 1967, Tartu, 372.
llt,
Iit It
funcliitor gemene 5 Comportarea lui Propp corespundea in buni misure concepliei,,formalist..,, enina
Itll r Cl. Ldvi-Strauss, op. cit., pp. 186-18a. mcnt€ descriptive, a esteticului, ln care valorizarea e ginditd ca act e post./i,o/ri, concepfie izvo-
ll
. Va trebui rlnd din refuzul opus ,,atit esteticii cit gi oricdrei teorii generale deja desivirgite sau pretin-
,i' se ne mullumim deci, pentru manipuldri curente, cu vechea gi criticabila zind a fi", Si totodati din increderea in capacitatea finale a ,,metodei formale" de a da, eficace,
"clasificare Aarne-Thompson (cf.. inJra noteler de laip. ll gi .r. de la p. l4). TotuSi, tentative
il rcccntc, printre care cea a cercetitorului ceh vradislav stanovsky, Das
seana de valoare: ,,gratie preciziei principiilor ei, distanta care separa problemele particulare
.als uiahligct Fahtot in du Katal.ogisieruftg del Mdrcherctoffe,
fotmarc plinzi.p ale $tiirtei literare ,"i problemele generale ale esteticii s-a redus considerabil" (B. Eihenbaum,
h Fabula, 9; Bd., 1962, Heft op. cit., p. 33\.
l-3' pp. 105-110, pornind de Ia principiile analizeilingvistice a contextuluiin (constituenti
6 Vezi, lntre altele, recenzia lui l{etville Jacobs la Morphol,ogy ofthc Fotktalc,ln Journel
:imodisti,, dau spcranle.
of Amcricar Fol.hlorc, LXXII, 1959, p. 196.

.xxx XXXI
droptotc: ,,sldlz/ basmului constituie un fcnomen care se ccre lucririle prof. Alan Dundes, demonstrafe evidenti a adaptabilitdlii
studiat separat.. mode-
Gnfra, p. tt9). Iului compozifional eiaborat de Propp la orice corpus de basme 1.
,r'i
ln altlr ordine de iclei, s-ar fi putut cerc Morfologiai sd. abordeze in Romdnia, iri special cursul universitar 9i iucririlc prof. Mihai pop
totuqi,
ln ciuda implicafiei istorice, cirestiunea locului fantasticului
rj Ei magicului au avut in vedere comentarea gi experimentarea principiilor MorJologi.eiz,.
ln basmul care le poarti nuinele. Dupi cum s-ar {i putqt pretinde
stuJier"". in Franfa, intre alfii, colaboratorii puternicrrloi Jentru de
printr-o investigafic statistic inforrnationalii, u -rnnd,o*r,,tutrni yr,ncliiior.
(grad de omisibilitate, frecvenli etc.). serniologice de la licole Pratique des.Hautes Etudes din paris ""rl",rr, (Roland
i
$i aga mai departe. lhrthes, Claude Brdmond, Julien Greimas, Tzvetan Todorov etc,) au
I
in fapt, fdrd. si-gi {aci probleme de prcstigiu, Propp iasd majoritatea folosit ,si folosesc. experiren{a }llorfotogiei extinzind-o la studiul literaturii
acestor chestiuni deschise in favoarea dez'ottarii c'lte.3..Prof. Greimas a elaborat, de pilcli, un model narativ,;actanlial,.
idcii f^undamcrriut"
i I prcocupi : ,,Toate chest iunilc amintite (a
ciror f i=.. ." ."pruplr;;;,";; ""." cle inspirafie iingvistici; care reproducd ln piincipiu sensurile sintac-
1
lnsi":*j.i I R.N.) pot fi dezvoltate gi tratate rnai amininlit.' Socotim
ci indicafiile tice ale pirlilor frazei: ia funclii ale ,,actdn!i1oi., (agenfilor), derivat.
[date] (...) sint suficiente pcntru cerceterea noastre totu;i in burri mdsuri din Morfologiea. Lf rindul siu, Chude drEmond
general morfologici,. (inJra, p. gg).
Capacitatea de iradiere a Morfologiei basnrului
a remas, ln orice caz, ltropuneB o versiune utilizabila pentru toatc tipurile narative a modelului
considerabili. tuncfional din Morjoiogie 6. pastrind ordinea cronologici, el delimiteazd
Indiyec!, laolatti cu ideile intrcgului scc'cnfelc d,e funclii logic corelatc tle cele conven{ional corclate prin
,,formalisnr.,, rezultatele oblinute
de Propp au cunoscut o anume difuziune, mai
murt sau mai pulin anonimi, stcrcotipii culturale (implicarea Luptei de c"trc victoric cstc o exigcntd.
gi generici, prin intermediut cercwlui tinguistic
d,e ra praga, mai cu seami logici generici, impJicarea Victoriei de ci.tre Luptd,, precum ln basm, e
prin activitatea diclactici si gtiinlifici i loi Ro-u'
cehoslorracia cit ;i, in special, mai tlrziu, in Jakobson afit in ttn stereotip cultural), dezvolti observafiile Morfologiei privind cuplurile
Statele unite. s_a -
l. intre altele, a sc recunoaste dezvortdri are metodei "r"rot"utt"i, |i secvenlele de funclii (cr. infra, p. 6s), trangtnd totodati goviielile acesteia
lvlorforogiei rr cr""a"
Ldvi-Strauss 1 5a1s a definit insi limpede, am vezut, situalia
- de fapt _ ln legirturi cu lnlinluirea funcfionald. (implicafii, orcline in succesiune
aflitor gi el rn Statele unite in epoJa, amintite iegat
9i d" ."tirrit-a1.o ctc.). Pune de asemenea in evidenld /znclii pi,rot, deschizitoare de aiternatiVe
didactice ale lui
Jakobson.
I
Inriurirea directd a Morfologiei _ degi exercitati pe contradictorii in latenli ln basm dat liind ,,sensul unic" acolo al fluxului
front restrlns _- -
rjl a fost s,i se menline intensi. O vom evoca selectiv cpic. Obiine o schemi bidimensionald, <le rigoare logicl gi capacitate expli_
rl In Uniunea Sovietici, cercetiri recente au pus ln evidenli, cativi superioafe schemci originare.
spre exemplu,
influenta Morforogiei, la epoca aparifiei, asripra rui
s.lt.'ni."rrut"irr, $r"
I pild-1, i1 ce privegte teoria funcliei aetatiutui filmic 2.
nsteri continuaiea 'Cl. A. Duu.!es, The Xtolpkology of Noilh Awi,can InLlianFolktales, FFC 195, Helsinki,
t' tradifiei iniliate de propp e asumati rn special de centrur l9t;l1 St/ucturul, Typology in North Amei.qn Indian Folhtalcs, ia vol. The Stud,y ol |rothto/c.
de studii de
semiologie gi poeticd animat la Universitatea din Tartu Ncw Jersey, 1965, pp. 206-215 etc.
(R.S.S. B"torrai t Cf, M. Pop, Caracteral fottuatizet elcreetiilot oretc,i\.Secotul.
de prof. Iuri Lotrnan s dar qi de lucri,rile unor cercetetori
I

I' precum prof. E. M. nleletinski, V. V. Ivanov, V. - **


remarcabili strwrurii
XX, l9SZ, nr. S, pp. 155_
N. Toporo;;.
162r ilIetodc flod efr cclcctatca bdsmcror, in Fotctot ldretar, rJniv. din rimigoara,
rll ln clmpul cercetirii basmului ecoul cel mai risunator constituie" 1967, pp. 5-12 etc.
,l
t ct.
R: Biltbes, rnrrodwtion d |a*ryse strwtilrare icits,
deocamdatd preluarea gi aplicarea cu rigoare . pri"lipiifo, dcs 1n conmuftications, 1966,
'
n;;;;;;;;;; nc' 8' pp. l-27 i L.J. Gteit*as, Erlmtnts pour utc thiotie de rixlerflererion du recil mitnrq*a,
ibide n, pp.2859; Tzvetan Todorov, Zrs eetdgorics du r,ici.t I dtt€rairc,
. Cl. A. -J. Greimas, Sim*ntiqwc strwturel., ptris, 1966, cap. ibiiten, pp. f ZS f Sf ; "t".
_
Pjrkovr JakobM , prcJAtti of thc Fothtak, p. ytl.
I: :1.. A."lrty"
a.

Jolkovski, L gccglov, op. c tt.. DD. 37l3_Mo/p-hology Rlflexdons sur les nod.iles
S _ s7 6.
C_f

' vezr, cre pirdi. D. nI. segal, opitiiruhtunogo uctanticls ,i A la tcchcrchc des modiles dc tlansforrnatiorr.
opisatia
structrrralr a mituluir. in rrud.i-b"'.t;;i;;;;';;;;;,,;.,"ii","iitaa,mifn (lncercare de descriere 5 Cl. BrCmond, Lc nxsage narrdti,f,
4 Tiltu, pp. ls0_158 la Conmunications,1964, nr.. 4, pp. 4-SZ,
Cf. E.M, Meletinski. pro etc_ 6 Disponibilitatea la adaptiri,
con@mitent cu principiul potrivit ci.ruia metoda e ,ima-
iil,fu 'Tiltiff ?i,:tVy:#i't"r'"r##82:{iz:vfi;i:t:t*51'##i}#
ntntd. obiecttlvi, emu ldmurit recmoscute ile
f ,,fomali9ti,.. Eihenbaum: ,,Noi au avem principii
'k-"ix;i7il,ii{i-iii!l dogmatie. Nu putem garanta schemele noastre daci. se incearcd aplicarea lor unor
i:;!'#1,'T;tfi:i:i;i3'"';li;.;i;'';v'-i'"I;;";;;v'"f,r:'"rip*;": fapte pe
i,i"r""i"li;6;,1;'';s':li:onstructia textului "stre;lan"i r" st"oiiiriilil"6i;t'
(arc nu le cunoaitem: faptele pot impune ca principiile
sd fie modificate, corectate
"r"nil, rrriri complexe" (o?. cit., p. A6]), ".uJeaot"

XXXII 3 -- llorfologia - c. 249j


basmului
XXXIII
* rnente, identilicate prin diferenlele ce le opun mutual -- chiar daci numa
Morfologiei basmurwi fantastic ii e pulin proprie stri,lucirea indicate, nu analizate-, amintesc de fonem g.a.m.d., slnt toate, implicit,
exterioarb.
De dificultifi de lecturi rod, ne explici azi autorut t, aI inclinirii juve- contribulii de rang teoretic Ai de aplicabilitate intinsi.
-
l
i
nile cdtre lapidar, eliptic, teorematic _ cititorul nu e crufat. Unele $tiind ca a, nu fi,ri. insemndtate ar fi s5. reamintim gi oc nw e, de fapt,
aspecte ale tratirii slnt, am vizut, criticabile. Morfologia. Or Morfologia nu a degajarc, descriere, reintegrare {inald al
iir
$i totugi, aceaste carte marcheazi, o cotiture in istoria recenti a tuturor nivelelor basmului ; nivelul conotafiilor, al modurilor acfiunii, a
,,qtiiafei literaturii.,. Iimbii etc., rimln nede{rigate. Na e, agadar, nici consemnare a faptului ci
Dit Morfologio alld.m cd basmul nu e asamblaj infimplitor de con- fiecare nivel posedi Iegi proprii, indeductibile din celelalte nivele (numirul,
venfii literare, ci un mediu semantic structurat, guvernat de legi nomenclatura, legitatea nivelelor rimin, de alt{el, qi azi controversabile).
dinamice
I'
ioanontc, un fol, solidarizat cel pujin * 6" o refea de relafii Consecutiv, ea nu c nici constatarea ce stuuctura opereaz| ln basm la toate
i
- fafa funclionale
i asigurtnd prioritatea rntregului de pdrfi, relalii o dcducem * prin- nivelele, ci liecare nivel rezulti deoi din operaJiuni ,,bine determinate
l -
cipial lnrudite cu cele ale sintaxei limbii. prin ansamblul efectuate dupi, reguli", limittnd inevitabil libertatea de alegere a minui-
sau de relagii
lr interne uecesare basmul ni se infltigeazh, ln ipotetic_ca
r.irtualitate torului narafiunii r. $i am putea continua. Tema este, prin naturi, nes6-
'
dinamici. in real- ca opcraliunc. fnstrument al cunoaEterii
e moilelwl, {ioasA,.
obfinut prin induclie incompleti, care tngiduie nu numai Dardaciefirescca, practic, qtiin$a sb procedeze pragmatic Ai absoluts
revelarea struc-
turii incongtiente a basmului 9i totodata a arhetipului probabil, ci Ei o axio- luind ce e bun, respingind firi sentimentalisme restul, istori,c, clntlrirea
matici operatorie: grafie lui putem teoretic deduce toate basmele comparatiud, a meritelor unei contribufii se irnpune de la sine. Sub acest
reale sau virtuale. Experimentul ne sta.- ra rndemind,- iar interpretarea raport excelenla MorJol,ogiei rS.zbate limpede. Publicati ln 1928, ea pre{i-
alge-
I
bricl a modelului, apricabilitatea in ce il privegte a teoriei grupurilor de ca ,,sistem dinamic de semne", (dezvoltat mai
gureazS, conceptul operei
substitufii, poate fi socotiti perspectivi plauzibild. in sttrgit, apoi de structuralismul praghez), anticipeaz6 remarcabil {ormalizarea,
lntinomia
structurtr/proces e ln parte mediatd de transformd,rile elementelor nrodclarea gi sub eligia lui Goethe rnatematizarea ca direcfii de pro-
consti_ - -
tutive. Toate acestea lnsemnlnd fundamentarea, nu numai in fraze ceduri ln gtiinlele umane, aduclndocontribulie esenliali la treptata trans-
de con-
venienfi, a realitilii ca entitate literard. ireductibili a basmului. formare a ,,gtiintei literatwli" 7rr stiinld;. Totodati este improbabil ca limitele
S-ar fi putut crede ci Morfologia afecteazd numai basmul. S-a infeles X[orfologi,ei demers structural nedeslvirgit s5, fi iost, cel pulin in parte,
totugi repede ci e vorba de o contribufie cu mult mai semni{icativi, ci -
cvitabile, intr-un moment in care -
atrage atenlia Jakobson 2 lingvistica
alituri de lucriri ale lui $klovski, Tomagevski, Skaftimov g.a. _ Morfo_ - -
generald, disciplini-pilot printre gtiinleie urnane, avea ea insigi - de parcurs
logia construiegte, de fapt, necesarere proregomene ra studiul narativimyii, inci importante etape c6tre rigoare.
al naraliunii ln genere, ca sistem de sens. Operi tlnird dar magistrali, a unui eminent contemporan al nostru,
Autorul igi protesteaza .- repetat empiricul exclusiv al Morfologia igi pistreazd, in esenfi, proaspiti forfa. Totodati, rezultlnd,
- teoretic qi felurilor.
Nici declarafiile, nici absenla comentariului a metacomentariurui in bun5, misuri, din substanla gtndirii colective a ,,{ormaligtilor.. qi
-
l

epistemologic, nici caracterul,,incorporal" al dialecticii demonstrafiei situati dincolo de excese polemice gi de rigiditdli ea sti mirturie energiei
iill nu ne pot insd, am6gi. Morfologia este ,si contribulie teoretici. Fie chiar creatoare a acestora. -
,i
numai spicuind, vom constata c6 evidenfierea dialecticiipersonajului (care Ptezenta traducere, meniti s5" sporeascl suprafa]a de impact a Morfo-
il' e total, qi ,,nimic" operind nu ca entitate ,,psiho_somatici.,., ci ca articu_ va avea
Iogiei. basmului, sperim prin vigoarea ideilor, prin caracterul
- fatal - -
"l lare de constituenli, ,,convenfionali..), definirea, memorabild, a ( com_ ,,deschis" al problernaticii acesteia, virtuliie unui ferment aI capacitifii
poziliei I basmului ca succesiune a predicatelor (de frazd.) ale basmului do judecati, va trimite la studiu, va atenta la confortul intelectual.
li'
ij ,,condensat"' introducerea conceptelor de < funclie negativd, rr gi ,rr funclie
RADU NICULESCU
inversi r, schilarea unei ,,gramatici.. a naraliunii fabuloase, ale cirei ele-

! V.I. Propp, oh, ait., p. 214. 1 Cf, Cl, Ldvi-Strauss, op, cit., 9. 193,
e Cf. R. Jakobson, Retlospecl in Sclected, Writings, vol. IV, Haga-paris 1966, p. 646.
xxxrv
xxxv
PREFATA
,,Alegindu-9i drept obiect principal ceea
lil ce alte gtiinfe trateazi incidental 9i ln
[,
treacd.t, reunind c€ea ce se afli, ln ele
risipit gi statornicind un nou punct de
vedere care si lngiduie o lesnicioasi
gi comodi examinare a lucrurilor din
natur5., morfologia trebuie tnci si-gi
. ptecizeze identitatea ca gtiinli de sine
stetetoare. Fenomenele de care ea se
ocupi sint de extremi, importanfd, iar
operaliile mintale cu ajutorul cd"rora ea
compari aceste fenomene sint conforme
cu natura omeneasci gi plicute ei, aga
incit.pln6 9i o experienfi nereuqitd aduce
cu sine mesura ei de folos gi frumusele...
Goethe
Cuvintul ,,morfologie" definepte disciplina ce se ocuDi.
cu studiul formelor...In .botanici,'prin moifologie se infelege
disciplina care studiazd" pilrlile iomponente ile plantelo"r,
raportudle dintre ele gi raporturile lor cu lntregui; cu alte
cuvinte studiazd alcituirea plantei.
Dar -,,morfologia basmului"? Greu de cte:.;r;it ca cineva
si-;i fi imaginat posibilitatea unei asemenea notiuni.
Cu toate acesfea, formele basmului pot fi siudiate cu
aceea;i precizie cu care se poate stabili morfologia formafi-
urilor organice. Daci aserfiunea de mai sus nu [oate fi e'x-
tinsi asupra basmului ln lnlregul siu,la toate speciile genului,
ea este ln orice caz aplicabili a;a-numitului baim ,,faritastic',,
luindu-se termenul ,,in sensul piopriu al cuvlntuluit.. Lucrarea
de fati se va ocupa numai de iceste basme.
Experienfa pe care o prezent5.m aici este rezultatul unei
munci destul de migiloase. Asemenea comparatii cer din
partea cercetitorului o ribdare considerabil[. Nti-am strd-
9uit de aceea si gisim o fgrgd de expunere care si nu puni
la prea grea lncercare rS.bdarea citilorului. simplificirid si
reduclnd pretutindeni und.e am socotit posi6it s[ o faceni.
Lucrarea a trecut prin,trei faze. Iniliil, a fost un amplu
studiu, previzut cu un mare num5.r de iabele, scheme gi aira-
lize. Publicarea unei a;eqenealucriri s-a dovedit
cu neputinti pirli
din pricina volumului
si ofere maximurn de "i_
A;;;""aiir" .ffioiilfrJ;il; pe constitutive gi in ansamblu, metodele si concluziile
lucriri. Prepedin{ii institufiiior amintite, precum gi
conlinu-t i""*i"i*"* d.;;i;. b; acestei
o astfel.de expunere prescurtatd. gi corrcentratd ,alfi participanfi Ia' dez6ateri mi-au fodt;l ;;r5^i"Ji*tii
accesibili unui cititor obignuit: n-ar fi fost ,extrem de prelioase ;i lin s[ le exprim tuturor sentimenteie
cu o ;;;;_
"i "iii-r"*nnat
ticd" sau.cu un curs de arnionie. e1r"U"it
sd modificdrnforma
mele de adlncd. recunogtin![.
expunerii. Este adevd.rat cd. slnt ooJ.lo"roii;;-;;;;;';; Profesorul V. M. Jirmunski mi-a acordat un sprijin prie-
cum s5. le comunici intr_o formi populard. Ei" tenesc cu totul deosebit. El a revizut o parte din lucraie ln
nici din lucrarea .e fafd. O"r, i" ;; fior.J" f9rrya ei inifiali, mi-a dat clteva sfaturi insemnate gi, la ini-
credem..cd, arsa cunl se.'prezintd r"rri*,i,"Tia.'""r#;;;i:;..:
^i""r"rea 'fiativa lui, lucrarea a fost transmisS. Institutului de Istoria
noastrd. este
accesibili oricirui iubitbr de nasme,'aor"i"-re-"" artelor. Daci aceastS. lucrare vede astizi lumina tiparului,
'de bundvoie in labirintul acelui potimorfism
;;; merilul revine Institutului gi, lntli de toate, lui Viktor NIaxi-
g?.rg,la cap[tul studiului nostru, n.i "r u**"i"i. lnovici Jirmunski, pregedintele Sectorului Artele cuvintului.
bil[ monotipie. "" "pAi"" ir"pt "li'iii*: Imi voi lua ingiduinla s6-i exprim profunda ;i sincera mea
. Pentru a realiza o expunere mai succinti si mai vie recuno;tinfi pentru sprijinul gi sfaturile primite.
fost necesar sd sacrificd;'di;; l;;d;;'li i".i"ii 'i-r"la
pentru specialist. pe 15 iulie 1927 V.
lingi pdr.ti.le. e.numerate ;;i-j";j"!;;: PROPP

5ea ma-i cuprindea ln foimi ei'inifiald gr o cercetare a unui


bogat
-domeniu -atributele personajelor ca atare; ea tiaia
in aminunlime problemele mitamorf6zdrii, .te transtormarii
Dasmulul; il erau aliturate ample tabele comparative (din
care au rimas doar titrurile in inexd); intrei$i".i"i.'"i,
precedati de un studiu meto4.ologi" a; rtti;iE-.i..i"iii"i"]
{njeq}1a autorului era sd. studieze" nu numai struiiura moi_
fologici. a basmului, ci ;i structura log;ca
acestuia, ceea ce ar fi f.'egitit studieie" u".*"iri-5J'"iitl
"U.ofot "o*ii"',
La rlndul ei, expunerei eia mai aminuntit[. Elem;"t;i;.
-pe.ca-re
lucrarea de fafi. nu face decit si le ddeaieze i;di"i;;;:
erau supu'se unei detaliate ;r"til-;;;;;;;;
I119Il:,gt!9 insd ci circumscrierea elementelor constituie axul
!e
intregii lucrdri, ;i prefigureazd, conclaiiile. Citiloi;i ;;;;;
va 9tl si completeze el insugi schitele noastre.
-
Institufiile noastre gtiintifice ini-au acordat un soriiin
substanfial, dlndu-mi posibiiitatea de a face un schim'U 'ae
ppmn cu oameni de gtiinli cu mai multi experientd. Comisia
basmul'i 9e peltngi.soiielatea Geografic[ d" 5i"1, pr.;il;];
d-e acad. S' F. oldenburg, Institutul"de cercetlri dd pe tinsi
universitatea de Stat din Leningrad (secfia ,"qriiitii"iE. .-f.r
vie"), p_rezidat de prof. univ. D. Ii. zetininlii 5;;ti" ;"
clor a sectorului Artele cuvintului a Institutirlrri de stat de
Istoria artelor, prezidatl" de acad. V. N. pirei;;;d;ili"t,
4
I DIN ISTORICUL PROBLEMEI
,,Istoria gtiinfei ue apare intotdeauna
foarte importanti ln punctul ln care ne
a{l6m; prefuim, ce-i drept, pe predecesorii
nogtri qi le mulfumim ln oarecare misuri
pentru serviciul pe care ni l-au fdcut.
Dar niminui nu-i place sd,-i considere
drept ni;te martiri, pe care o pasiune
de nestipinit i-a adus tn situafii pri-
mejdioase, aproape firi iegire uneori;
cu toate acestea, antecesorii, care au pus
temelia existentei noastre, dovedesc ade-
seori mai multi seriozitate decit urmagii
care vtnturi moqtenirea primiti."
Goethe

Literatura de specialitate consacrati basmului nu este


ptgl.Forytq. Pe- llngi faptul cd se publici pufine lucrdri,
indicii bibliografici ne impun urmitoarele -concluzii: cei
mai mult se editeazl texte; urmeaze, ln ordinea cantititii,
destul de numeroase lucriri axate pe probleme de ortiin
particular; ln sfirgit, lipsesc cu desiirlrgire lucr[rile cu ca-
racter general lnchinate basmului. Iar atunci clnd asemenea
lucriri existi, ele se lnscriu lntr-un plan general informativ,
nef,iind opere de cercetare propriu-zisi.* Or, tocmai proble-
mele de ordin general sint cele ce stlrnesc un maxim-um de
lntg.res, scopul gtiinlei constlnd anume in solufionarea lor.
I1t-[ ge spune prof- univ. M. Speranski*x despre situafia create:
,FIrd * r" .mulfumeasci cu concluziile la care a ajuns,
etnografia gtiinfifici lgi continud. cercetdrile, considerlnd
ci materialul cules nu este lnci suficient pentru o sintezl
cuprinzdtoare. $tiinfa recurge, a+adar, din nou la culege-
rea de material 9i la prelucrarea acestuia in folosul gene;a-
fiilor.viitoare, firi s& putem gii vor fi"aceste
generalizdri gi clnd anume vom avea""i"-""ume
putinla si le lntre-
prindem." 1
r Prof. M.Speranski, Rssshaia ustmia slouesnosl, Dloscova, t9l7, 400 pag.
Notele marcate cu cifre apartin autorului lucrerii, cele marcate cu asterisc sint In-
tocmite de Radu Niculescu (n. ed.).
pricina acestei neputinte, originea impasului Problerna nu rezidd, a;adar, in cantitatea materialului
.- 911 a
rn care intrat stiinfa basmuliri?
^este, ci iq cu totul altceva: in metodele de studieie.
lil , Speranski d.i vina p-e insu{icienfa materialului. Dar au .".In timp ce ;tiinfele fizico-matemaiice clispun de o cla_
I'
trecut zece ani de.cind au fost iiiir" ,t"a"rle-a*i"tii". srlrcare armonioas[, de o terminologie unitar8. adoptati
de
lr In acest rdstimo a fost terminali o ti"r.r" capitali in trei congrese avind anume aceastd. me-nire, de o mefoaof""i"
volume Insemnd.r: perteclr-qnat5. in procesul prelu[rii ei de citre discipoli
?e
Bolte ;i-Polivkar. Autorif ^rlifi--iir*"rtii Jralitor Grimrn, de la dascaln lor, noi nu dispunem de nimic din toate aclestea*.
I

Jr t".o1ei" li"""i" L".* ;i';;i;*";ii


cu variante adunate din lumeai"tr"ast. Ultimul Irupea. et-erogeni. gi bogati ln culori a basmelor ca pie_
Iil
'i
lncheiat de o bibliogr"tir""pri";i;;*i;"orete ?.?l
""fr_ adici
lucrlrii, cyn Fl.cl?rrtatea in abordarea gi solulionarea face problemelor
toate culegerile de basme';i cetJaite materiale c,,ntinind s-a poata Il realrzate doar cu mare greutate. Sd vedem.
ll'i asa_
basme, de care au avut cunogtinti dar, cum a fost studiat basmul ;i "care sint dific;lt-ttile ;
"r;"rii.'-gitr"#'jiil care le avem de tnfruntat. Studirh a" r"te'""'ir'',itr;.i" i.i
il
I
Ii intitnite' ei materiare "d;";l;;"i"iri"irii"";:"#
enumerd aproximativ. t?00 de tiiluri. ESi;;;";'#;?
;? exp_uni coerent intregul istoric al cercetdrii lusmutui- r"-
lli
Iipsesc nici iele mai import"ni" 11 crul este cu .eputinti intr-un scurt capitor i"troau.tiu .i
fi"A' ;;, nlcl nu este, de altminteri, intru totui necesar, deoareie
I
;j u1t1de ""f.g;ri,'"rrm
s9u Cutegerea iri ni"""*i,j"; "i' ;00 * ;i"';;
cte rexte. 2opli
I
Lrar asta nu este totul. O imensi cantitate istoricul acesta a qi fost fdcut de nenumirate rti.r N"lo-
lr

terial privind basmul nu este in"l-pulti""tt,--;;,' Ae ma_ str[dui doar sL aiuncdm o lumini ciiiice
il;;i, ."iirriii#
il'
nici md.car descrisd. Ea este p[strata'tn arhivele ,iirlriitn, proprise la citeva di' problemele fundamentale "."pi"ate stuaierii
irl institulii gi .in arhive-.par1icui1r* GJl" din aceste-;;;;tii basmului, introducindu-l astfel pe citiioi in ;i;rri ;;;;;:
i
sint accesibile soecialiitutui. I" niiiiii ;;r;;ih; ;;';;r;; F:t" greu de presupus gi s-ar mai putea pune la lndoiaii
i 1 e 2 6, Comisia basmul"i
a"'p"-iift;' 5;"i;; ;;;""e{;r:fi:; "laptul-ca fenomenele ;i obiectele lumii incbniuritoare oot
menfioneazn S3l de basme afl.te"la -dtrp;;4i" fi studiate sub felurite a-specte: al alcd.tuirii ' ,ii ,t.".t,!rii
I

ei. Revista prececlentd. menfioneazi un numi.,


;";#il; proceselor.gi modiiicirilor la care sint' rop".L,-*i
i
. d; lo,lt.^l
ongtnn-lor. !,ste tot atit de evident gi nu se cerc'demon_
trei ori mai mare. Datoritd acestui fapt, materi"r"r ruf "p-;;;
srri" strat nici j"q!"1 cd" nu se poate vorbi de
t
gi Polivka poate fi sporit i' anumite iazari.z Dar dacd
il
lu- tenornen declt dupd" ce acesta a fost descris." ".igine" "*r""i
,tl
crurile se prezinti aga, de cite basme airp"""- i" Trebuie sd spunem insi ci studierea basmului a fost
,il
ilr
iI
lli cercetdtorul? Mai departe: sint oare mulli ia ;;";;" licuti mai cu seamd genetic, firf, ca, in majoritatea cazuri-
titorii care au st'diat in rntregime micar ""r"erl"r""_ lor, sd se lncerce in prealabil o descrie." ,irt"*"iict.- N;
li"
,i bl,ical,? ^"i"tt"t"t'-ir, vom vorbi deocamdati de studierea istorici uur*olui,
In aceste condifii, nu avem nici un temei sd mai ci numai de descrierea lui, intrucit este absolut " inutil ii
1l
it
ci_ ,,materialul cules nu este inci
sustinem
suficient...
vorbegti de genetici flri a fi zd.bovit in mod corespunzitor
problemei desc.rierii,_ aia cum se intimpli a'e oUicei
flL
il', *ypr?.
Este lrmpede cd, inaintc de a rdspunde la intrebarea de
' .1. Bolte'und G. polivka, Aanerhungcn zv
tren Kinder- urrd Hausm(irLh.n der Briidct
Gt,inm, I Bd. 19t4, II
Bd. 1915, III Bd, 1918. und,e p-roaine basmul, trebuie si limurim ce anurne repre_
#* t Ne folosim de acest prirej pentru a arita
cd o asemenea sporire este posibili numai in
zintd basmwl ca atare.
condiliile unui judicios schimb internarional de materiale. Deoarece basmul este extrem de divers
ril
nrai bogatc rn materie de basme (este deaiunssd menliondmcit
Degi lara
"r"r; ;;";;..;;;";; poate fi studiat dintr-o dati in toati cuprind"i"" ;i, d.esigur, nu
!i
nati'nalittfilor ncruse, in cale se impletesc influente mongole,
de importante srnt basmele ,u] *"i"-
dicpuncm prnd ro pr€zent de un centru care sa poate
in.ienc 9i europene), noi nu rialul trebuie lmpdrfit pe pd.rfi cu alte cuvinte
lurniza datere necesare. Institutul de
Ist'rl. artolor otganizeaza o arhiv' pentru materialele culese ae coraboratorii "o*porr"it",
maroa accttcic ltrtr-o arhivtr rrnionald ar avea o lnsemnltate
stri, Transfor- 1 Vezi: Savcenko, Russkaia
int€rnalionald.*r nartdnaias&aaia, Kiev, lglB.*+

q
trebuie
-din primele clasificat. O clasificare corecti constituie una pe aceastd cale condugi de instinct 9i cuvintele lor nu co_
trepte ale descrierii gtiintifice. De corectitudinea respund celor intuite d9 e! in fapt.'Este greu de presupus
clasificlrii depinde -gi justelea 'cerietd"rii ulterioare. nui, c5. cineva va {ace vreodati gregeila de a lrece bdsmul^ cu
dqi clasificarea se afii l-a temelia oricdrei cercetd.ri. ea insisi Pasirea-de-foc gi cu Lgpul cenugiu la categoria basmeloi cu
trebirie si rezulte dintr-o riguroasi studiere preataliti. animale. Ne esfe insi'toi.;1it-a; ffieaE
Or,..lucrurile se prezinti exact-invers: majoritat,:la ceiieta- a gregit ln cazul basmului cu pegtigorul de"e 9i-er"""ri""
to-rilor i,ncep at clasificarea, cu alte cuvinte, nu deduc cla- aui. Dar nu o
1il constatflrn nicidecum d_upi prezeotr-sau absen]a-ani-
ril
i
sificarea din material, ci o introduc tn acesta din afari. malelor tn basm, ci dupd. itruitura cu totul aparte a basmelor
it Mai-mult decit atlt, vom vedea mai departe c[ clasificatorii fantas-tice, str_ucturd. ce se impune imediat ^atenfiei ;;";i;;
lncalci deseori cele mai elementare i'eguli ale diviziunii. gi definegte 9" l" _sine_ categoria basmului redpectirr. p"
Este una din cauzele impasului de care iorbegte Speranili. fapt, afirrnind ci clasifici potrivit schemei amiitite, orice
il
Si ne oprim asupra cltorva exemple. cercetEtor clasifici altfel. Dar, tocmai contraziclndu-se oe
Cea mai obignuiti lmpirfire este cea ln basme cu conti- sine lnsugi, el procedeazil corect. Daci lucrurile se orezinll
ili' nut fantastic, basme nuvelistice gi basme cu animale.r Tot'ul lnsi a6a, dacd la temelia clasificirii este in mod inc^ongtient
f' pare corect la prima.vedere. Dar, ftrrI si wei, lli pui intre_ plas3ti structura basmului, dqi aceasta nu este lncd nici
barea: basmele cu animale nu confin oare elemeniuf tantastic- studiati gi nici micar fixati, intregul proces de clasificare
il, uneori chiar tntr-o impresiotr"ttii ptopoifi"i- $i:--effi;: a basmelor trebuie orientat intr-o n6ud direclie. Clasificarea
trivd:^ nu joaci oare tocmai animalel-e uh rbt foarie impbr- trebuie tntemeiati pe indicii formale, de 'structur[. Iar
llr
I
tant ln basmele fantastice ? Poate fi un asemenea ind'iciu pentru a o face, aceste indicii se cer studiate.
considerat lndeajuns de precis ? A;a, de pildl, Afanasiev Si lncheiem insi,ace.asti anticipare. Situalia schifati
i,, trece basmul cu pescarul gi-pqtigorirl in caiegoria basmelor a rimas neschimbati pini in zileli noastre*.'Tentatiirele
cu anrmale. Are sau nu dreptate ? DacI gregegte, de ce fS.cute lntre timp nu adui imbunitb"tiri substantiale. Wundt**
anume? Vom vedeamai joscf basmul atribiie'cl tea mai pjo.pu-ne urmitbarea impirfire lri cunoscuti tui tuciare
mare ugurinli acfiuni identice oamenilor, obiectelor si ani- Psihologia fopoarelor L :
malelor. AceastS. reguli este mai cu seaml valabill in cazul
aga-numitelor basme fantastice, dar o putem lntilni in mai - l. Basme-apologuii mitologice (Mytotogiscke Fabel,mtir-
eken).
toate basmele. Unul din exemplele ceje mai cunoscute ln 2. Basme pur fantastice (Reine Zaubermiircken).
-3._Bp1ne gi apologuri biologice (Biotogische lWtirchen
acest sens este basmul cu impd"rfirea recoltei (mie, Martine,
griunfele, fie-ridicinile). ln Rusia ursul este cel lnselai wnd. Fabel,n).
ln Occident dracul. Prin urmare, dacd. tinem seam'i si 4. Apologuri- pur animaligre (Reine Ti.erJabeln).
de varianta -occidentali, acest basm cade dintr-o dati din 5. Basme,,despre origind' (Abstammungimcircl6en).
categoria basmelor cu animale. Ca sd nimereasci unde?
Este limpede ci nu e nici un basm nwaelistic ^ _6. Basrne gi apologuri glumele (SckirzmArckei wnd
clci unde ScherzJabeln).
s-a mai vilzut ca recolta sI se impartl"astfel?- !-nici un 7. Apologuri morale (Moralische Fabeln).
basm cu.confinut fantastic. El nu i;i gd.segte in genere locul Dqi mult mai bogati decit prima, 9i aceasti clasificare
in clasificarea amintit[. suscitfl obiecfii. ,,Apologul" (termen pe care lI intllnim de
Vom afirma cu toate acestea cd. clasificarea de mai sus cinci ori ln cele ;apte subdiviziuni) este o categorie formali,
este corecti in ce privegte bazel,e ei. Cercetitorii au plgit a cirei cercetare abia lncepe:a Nu putem gti cu toatd clari-
I claBificarc propusil de v.F. Miller.r la esenfi, ea coincide cu clasificarea gcolii mitol 1 W. Wundt, Vdl.ketpsychol.ogde, Bd. II, Abt. I, S. 346.
hi3iccr.: boeme mltice, cu anim rle, nuvelisticc. I Vezi: Lidia Vind.t, Besnia, hah literatwnli, janr (Poctiha III, Leningrad, 192?).

l0 n
tatea ce . anume subinfelege Wundt prin acest termen*. la inevitabile incurcituri sau, mai precis, la o lmpirfire
{.ai qult, termenul {e tia;m. ,,glume!,, d;;i" g*;r" l"Jj*i_ lncrucigati, adic[ la un tip de clasificare ce denatrreazd
sibil, deoarece rinul;i acela;i bism poate fi traTaf sil" *"a"f intotdeauna esenla materialului studiat. La aceasta se
eroic, ;i la.-modul cbmic. Se mai ridica gi o adaugi gi faptul cd principiul fundamental de cl$ificare
care este diferenta dintre un ,,apolog animalier.,"fte'i"lret"i": nu este respectat cu consecvenfi, ceea ce lnseamni o incdl-
;i un ,,apoiog
moral"? $i, in dfir;rt, prrn ce anume ,,apologurile pu.r ani_ care a uneia din cele mai elementare reguli ale logicii. Si*
mallere" nu sint ,,morale" si viceversa? - tualia descrisi a rimas neschimbatd. pini in zilele noastre-
clasificirile analizate pini acum se referi la impdrtirea, Vom aduce doui exemple spre a lnt[ri cele spuse mar'
-basmelor pe Categorii. Ahturi de o diviziune De ,:"i;;;;;i inainte. In anul 1924 profesbrul Volkov din Odesa a publicat
existd i_ns.a ;i o.-impdrfire a basmelor dupd" si;ub[eitr-.--'-o-'-'' o carte despre basm.l De la primele pagini ale lucririi sale,
Dacl lucr_uriie nu stau prea bine nici cu lmpd.rtirea pe Volkov menlioneazl c[ basmul fantastic cunoa;te 15 su.
categorii, o dati cu impiriirea pe subiecte i"trA;'intr_;; biecte. $i anume, basme cu:
haos deplin. Nu vom irisista asripra faptului cd o notiune 1. Cei prigonifi fird vin5.
atit . de complexl ;i de nedeterminatl ca ,,subiectuli. nu 2. Eroul prostdnac.
este precizati de loc Jn unele. cazuri, sau este precizatd de 3. Cei trei frafi.
fiecare autor in felul.lui. Anticipind pufin, voni spune ci, 4. Cei ce se luptd cu zmeii.
de fapt, impdrfirea basmelor fantastice dlpn subi!;i"- 5. Ciutarea de mirese.
in genere imposibild. $i aceasti clasificare trebuie orientatd ";G 6. Fata cea cuminte.
pe un alt fdgap, asemeni impdrtirii pe categorii. gasmete 7. Blestemali ;i fermecafi.
au urmitoarea. proprietate specificdl pdrtiG alcdtuitoare 8. Posesorul de talisman.
a-te unuia pot fi transferate altuia fd.rd" nici'un fel de modi- 9. Posesorul de obiecte fermecate.
ficdri.^Aceasti lege a transferabilitdlii va fi tratain-ln-;-e- 10. Sofia necredincioasi etc.
nunt in cele ce urineazi, pentru moment fiindu_ne ae .i"", Autorul nu precizeaz\. crm a delimitat aceste 15 subiecte.
sd amintim ci Baba-Iagat, de pild[, poate ti intiinili--in Si urmirim insd principiul care a stat la baza tmpirlirii
cele mai diferite basme ji in cele mai diverse subiecte. Tri- de mai sus: prima categorie este definitd. dupi punctul de
sd,tura aceasta constituie o ^O;,
fir[ -sd. se fini seami de aceasti""tr"i"ii.tt"e-;- ;;;;i;i. lnnodare a intrigii (vom vedea mai jos care este adeviratul
caracteristi"A, ."Ui""t"i punct de lnnodare); cea de:a doua-dupd. firea eroului;
este de reguli definit ln felul urmitor: se ia o o"ri" o.r"""i" cea de-a treia dupi numirul personajelor principale;
a basmului (adeseori intimplitoare, aleasi riur si- ii*ri" cea de.a patra - dup[ unul din momentele acliunii etc.
pentru ci bate la ochi), se adaugd prepozifia .cu.?, si dlfi_ RezultS, a;adar, - ci principiul de clasificare pur ;i simplu
nifia e gata. Spre pildi, un Uasfi iri iisoiii"e. .i-f""ii nu existi. Ca urmare
cu un zmeu devine basmul ,,cu lupta "ir"cu zmeii,.; un tem oare basme in care - un adevS.rat haos. C[ci nu cunoas-
trei frali (a treia categorie) lgi afie
in care apare Ko;ceiz devinc basmll ,,cu Koscei;. aftul O" fiecare cite o logodnicd (a cincea categorie) ? Posesorul de
remarcat cd nu existd un principiu unic de selectie "i"_ pentiu talisman nu pedepsegte oare cu ajutorul puterilor lui mira-
alegerea elementelor de{initorii.- Revenind a"um' r"'i"""" culoase pe solia necredincioasi? Se impune concluzia ci
trarrsferabilitifii, constatim ci este perfect logic in * amintita clasificare nu este gtiinlificn in sensul riguros al
I
"nil;t cuvintului, ea este doar un indice convenlional de o valoare.
Personaj specific al basmului popular rus, faid echivalent ln basmul
romanesc, intruclt mai mult decit indoielnici. Poate oare o asemenea clasi-
cBto uneorl binevoitoare gi de foro$ eroului, iar.lteori
o doo$cbegtc de Baba-Cloatrta (n.t.).r* - nu, ceea ce, rmpreund cu inftrgigarea ei,
1 R.M. Volkov, Shazha. Rotl.skqnia po siujctoslojeni.u wrodnoi shuhi. lom. l.
I Porsonoi spccitic basmului rus: e un bitrin slab cioltrnos, Skazha
9i rAu, putred de bogat li, velihotwsshai,a, uhrainskaia, belorusshaia, Gos. Izd. Ukrainl, 1924.
mol cu seomd, stlpin pe taina victii vegnicc (n,t.).ri*

t?
4 - Morfologia basmului
- c.2495 It
ficare sd se compare, fie pe departe numai, cu clasifi- v4riantelor nu slnt operalii citqi de pulin simple. Subiectele
carea pl.antelor-gi animalelor, fdcuti nu dupi ochi, ci dupi de basm sint atlt de strins legate intre ele, atlt de interco-
r
o precisl ;i lndelungati studiere preal,abitd-a materialutui? nectate, lnclt mai lnainte de delimitarea subiectelor este
O dati ce am atins problema clasificirii subiectelor, necesar si se studieze ln mod special aceasti problemi.
nu putem trece sub t5,cere indicele de basme alcituit de Firi un asemenea studiu, cercetitorul este lisat la voia
Aarne.l Aarne* este unul din intemeietorii a;a-numitei gustului siu, o separare obiectivi fiind deocarndati pur gi
g,coli finlandeze**, ale cirei lucriri reprezinti ln momentul
simplu cu neputinfi. S[ lulm un exemplu. Bolte gi Polivka
de fali o culme ln domeniul studierii basmului***. Nu este menfioneazi printre variantele basmului Frau Holl,e* ;i
aici locul pentru a face o apreciere corespunzdtoare a acestei
basniul trecut'de Afanasiev la nr. 58 (binecunoscutul basm
orientiriz, vom arita doai ci literatura de specialitate a Baba-Iaga). Ei menfioneazd. gi o serie de alte basme rusegti,
lnregistrat un numir lndeajuns de mare de articole ;i note chiar din acelea ln care Baba-Iaga este lnlocuiti de un
privind variantele diferitel6r subiecte de basm. Asemenea zmeu sau de goareci. Dar ei nu citeazd basmul Morozko
variante stnt uneori oblinute din cele mai neagteptate iz- (Geril,d.), De ce? lntrebim, o dati ce lntllnim ;i aici
yoare. Treptat, ele se acumuleazi ln numir foarie mare, -ne urmatd de tntoarcerea cu daruri;
izgonirea fiicei vitrege,
fd.ri ca materialul astfel rezultat si fie prelucrat in mod gi aici fiica bund este trimisi pe urmele celeilalte gi este pe-
sistematic. Noua orientare lgi lndreapti - atenfia tocmai
asupra acestei probleme. Reprezentanlii qcolii finlandeze depsiti. Mai mult: atit Morozko, clt gi Frau Holle sint per-
descoperd. gi compari variantele diferitelor subiecte in fun-
sonificiri ale iernii, cu deosebirea ci ln basmul german
iarna e personificati de o femeie, iar in cel rusesc de un
cfie.dg rispin.tirea lor universali. Materialul este grupat blrbat. Este posibil ca, ln virtutea pregnanlei gi-plastici-
potrivit cerinfelor unui sistem geo-etnografic bine -pus ta tilii sale, Morozko s[ se fi fixat subiectiv ca un tip de basm
punct ln prealabil, dupi care se trece la-stabilirea conclu- distinct, ca subiect independent perfect delimitat, care
ziilor privind , structura fundamentali, risplndirea gi ori- poate avea propriile sale variante. Constatim, agadar, cl
ginea subiectelor. Dar gi acest procedeu igi atrage d serie
nu dispunem de criterii perfect obiective pentru delimitarea
de obiecfii. Cum vom vedea mai ios, subiectelJ {mai cu subiectelor. Ceea ce unui cercetitor ii va apS.rea drept un
seami subiectele basmelor fantastice) sint strlns inrudite nou subiect, va fi considerat de cltre un altul drept varianti,
lntre ele. Nu se poate determina cu precizie unde anume gi viceversa. Am ales un exemplu dintre cele mai simple,
sfirge;te-
'aliul u-n gubiect.cu variantele sale si unde anume tncepe dar trebuie s5. spunem ci dificultitile sporesc Ai se complic[
un decit dupd o analizd" ri a subiectelor be pe mlsuri ce spore;te gi se amplific5. materialul.
basm gi dupi o clari definire a"o-p"titi
principiului de delimitare a Indiferent de aceste observafii, si refinem c[ metodele
subiectelor de variante. Or, Iucrurile nu se petrec aga. Nici gcolii finlandeze au cerut lntli de toate stabilirea unei liste
transferabilitatea elementelor nu este luat5.^ln considerare. a subiectelor.
I-ucrdrile ;colii finlandeze pleacd de la premisa subconptienti. cd. Tocmai o asemenea operafie a ;i intreprins Aarne.
fiecare subiect este un totbrganic unitar, ci el poate fi extras
Lista lui a intrat in circuitul international ;i a constituit
dintr-o serie de alte subiecte ;i studiat indepindent de ele. un aport substanlial la opera de studiere a basmului: da-
Constatim ln plus ci o delimitare perfect obiectivi a toriti indexului Aarne a devenit posibili tnregistrarea ci-
unui subiect de un altul, precum ;i selectarea gi gruparea
Jricd. a basmului. Subiectele slnt numite tipuri de cltre
I A. Aarne, Verzeicknis del fI.ilcketutyben, Folhlore Fellows Ccmm,unications, aL g, Aarne ;i fiecare tip are un numdr de ordine. Notarea conVen-
Ilclsinl<i,1911. lionali gi succintl a basmelor (in cazul de fali prin referirea
I Lista lucrdrilor accstei lcoli, care apar sub titlul comun de Folhlore Fellows conmuaica- la numirul din index) este foarte comodi. Trebuie si spunem
,Jorrsrrrr (proscurtat: F.F.C.), este publicatd in primul numdr al rcyislei Hadojesrueftnti Fothlol, ci Comisia basmului nu 9i-ar fi putut descrie materialul
ln nrticolrrl scmDat d€ N,P, Andreevr*r*r. firi ajutorul acestui index, deoarece rezrmarea a " 530 de
t4 t5
basme ar fi cerut mult spatiu, iar pentru a lua cunostintd
de ele, cercetltorul ar fi tiebuit s[ citeasci toate rezumltJL.
velul indicat de Aarne, ci la nivelul specificului structural
4"q*, el nu are si examineze decit cifre, lucrurile prezen-
tlndu-se limpede de la prima vedere. al basmelor asemdnitoare, lucru despre care vom vorbi
lnsi mai tirziu. Similitudinea subiectelor gi imposibilitatea
_
Dar, alituri de aceste calitdfi, indexul pic[tuiepte gi unei demarciri cu desivlrgire obiective ne fac sd nu gtim
printr-o serie de grave lacune: ca. clasificare, el nu'evit'd. ce indicativ numeric si albgem atunci re fi,"*:
grqelile pe care le face Volkov. Iati care li sint principalele "t"a Corespondenla
drim un text la unu,l din tipurile specificate. "rum
qlegorii: _I. B$me cu animale; IL Basme piopriulzise; dintre tip gi textul de determinat este adeseori foarte aprb-
III. Anecdote. Recunoa;tem fird. dificultate piocideele de ximativi. Din cele 125 de basme indicate in culegerea lui
mai inainle, aranjate lnsd fntr-un fel nou, (Esteoarecrrm A. I. Nikiforov, 2S-adicd 2Io/o- slnt repartizaie pe ti
straniu ch basmele cu animale par sd. nu fie recunoscute puri aproximativ gi convenfional, lucru marcat de autor
drept basme -departe,
. -propriu-zise.) Mai se impune intre- prin paranteze.L Ce se va lntfunpla lnsi dacd divergii cerce-
barea* : anecdota este oa-re o noliune lndeajunj de precisd titori vor trece unul ;i acelagi basm la tipuri difirite? Pe
pentr.u a ne putgp folosi de,ea ln deplind linigie (vezi gi -"me-
,,apo- de alt[ parte, cum tipurile sint determinate dupi prezen{a
logurile" ln clasificarea lui Wundt) ? Nu vom'disiutr ir, unuia sau altuia dintre momentele cele mai olesnante ii
nunt clasificarea lui Aarnel, zibovind numai asupra basme- nu dupi construclia basmului, cum unul gi iceia;i basir
lor fantastice, care el le clasificd. ca o subclas^i separatd. poate comporta citeva asemenea momente, sintem nevoi(i
^pe
S5. remarcim in treacit ci introducerea subclaselor 6ste un
merit al lui Aarne, deoarece impirfirea pe genuri,'Ad.rne,
si trecem un basm la mai multe tipuri deodatd (pini la
specii 5 tipuri pentru un singur basm), ceea ce nu inseamni lnsd
gi varietd.fi nu . a fost folositi inaintea lii. bupn -l) cltqi de pulin c[ textul cu pricina este alcituit din 5 basme.
basmele fantastice includ urmitoarele categorii: adver- IJn asemenea procedeu de fixare ar fi de fapt o deteiminare
sarul mirac.ulos; 2) solul (soa!a) miraculosl 3; hcercarea dupi pirfile componente. Pentru un anumit grup de basme,
miraculoasS; 4) ajutorul miraculos; 5) obiectui miraculos; Aar:ne se abate chiar de la propriile sale principii 9i, ln locul
6), forfa sau priceperea miraculoasd; 7) alte motive mira- impS.rfirii dupi subiecte, trece absolut pe neagteptate gi
culoase. Obiecliunile formulate lmpotriva clasificd.rii lui cu o anume inconsecvenli la impirlirea pe motive. A;a s-a
Volkov p9_t f,i reluate aproape cuvinf cu cuvint gi la adresa intimplat cu una din subclasele lui, cu grupul denumit
acesteia. Unde plasdm, de p1ld5, basmele ln care o tncercare de el ,,cu dracul cel prost". Dar aceastd. inconsecventi re-
rniracwloasd este solufionatd de un ajwtor miraculos, ceea ce prezint[ si ea o cotituri instinctivi pe calea cea buni.
se gi lntimpld foarte adesea? Sau-basmele in care soata Ne vom stridui s5. dovedim mai jos ci studierea pe
miraculoasd este tocmai ajutorwl, rniracul,os? pirfi componente elementare constituie metoda corecti de
-E.t" ad.evd.rat ci Aarne nu i;i propune crearea unei studiere.
clasificdri strict gtiinlifice: indexui tui e important ca i.n- Am putut, agadar, constata ci lucrurile nu stau prea
d.reptar practic ;i,'ca atare , prezintd" o considerabili valoare. bine cu clasificarea basmului. Or, clasificarea este una- din
Dar indexul lui Aarne este periculos prin altceva: el suge- primele si cele mai importante trepte ale cercet5.rii. Sd ne
reazi reprezentdri gre;ite in fondul piobtemei. O netd. de- amintim micar cit de lnsemnatd. a fost pentru botanici
de _tipuri_ nici nu existi, ea este adesea pur arti-
lnqrg.a-re_
ficiali. Iar daci tipurile existd aievea, ele existd nu Ia ni- prima clasificare ;tiinfifici
tr5. se afli inci lntr-o etapd prelinndani.z
L vezi: sistene Aerne i
hatelqhizalia rasskih shazok, deN.p. Andreev, ln o6aor
^tticolul
Rabol skazocinoi Konissidzq 1924-192i g.g. Andreev pregeteFte si o traclucere a indexului
t n.i. *,tlirr.", Slttzocinie meterieli zeonejia, sobrannie u. 1926 g. (obzor Rabot Shazo.
lul Aarrtc, prolucrlndu-lspre a fi aplicat materialului rusesc**. cinoi Rotndssii ze 1926 9.,)
1 Tezele noasire fundamentale mai pot fi controlate
9i ln cazul urmitoarelor clasificdri:
O. Miller, Otit istoriceshogo obozrcni.a russhoi sloaesnosii, ed. II, St. P., 1865, ,i 34-c ,tisujdcnic
l6
l7
Trecem acum la un alt domeniu important al studierii
basmului: descrierea substanlei lui. Lucrurile se prezint[ nu mai poate fi folositi ln momentul d.e fa!i. Dup[ pdrerea
aici in felul urmitor: foarte ddeseori cercetitorii,caie abor- sa, motivul este unitatea ultimi gi indivizibild a narafiunii.
dgu??.problemele de descriere a basmului nu se ocup[ de {,,Prin motiv infeleg cea mai simpl.i unitate narativ[.r'
:',,Indiciul
clasificarea lui (Veselovski). Pe de alti parte, c]asifiiatorii
motivului e schematismul lui monopartit ca ima.
nu descriu lntotdeauna ln amdnunt basmele studiate, mulfu-
gine; motivele sint acele elemente ale mitologiei,,inferioare
mindu-se si cerceteze doar unele aspecte (Wundt). Dacd. $i ale basmului care nu mai pot fi divizate in altele.") $i
totugi, motivele pe care Veselovski le cite??il ca exemple
un cercetitor se ocupi gi de una gi de alta, clasificarea nu sint divizibile. Dacd motivul este un intreg din punct de ve-
vine si urmeze descrierea, ci descrierea e fdcuti in cadrul dere logic, atunci orice frazd. a basmului devine un motiv.
unei clasificdri prestabilite. (Un tati avea trei fecibri un motiv; fiica vitregi pleac5'
Veselovski* nu a vorbit decit foarte pulin despre descrierea de acas[ alt motiv; Ivan- se luptd cu zmeul Ur al treilea
basrnului, dar afirmaliile sale au o uriagd insemnitate. -
etc.) Ar fi fost chiar foarte bine dacd motivele - s-ar fi dove-
Veselovski lnfelege prin subiect un complex de rnotive'. dit lrrtr-adevlr indivizibile: am fi avut ast{el putinla
Unul gi acela;i motiv poate fi adaptat la diferite subiecte"l s[ alcituim un index de motive*. Si luim insi motivul ,,zme-
(,,O serie de motive alcituiesc un subiect. Motivul devine ul o ripepte pe fata de impirat" (exemplul-nu e din-Vese-
subiect." ,,Subiectele variazd": in subiecte irup anumite lovski).- Aces{ motiv se lmparte in patru elemente, fiecare
motive striine, sau subiectele se combini intre ele." ,,Prin din ele putind la rindul siu prezenta .mai multe variante.
subiect lnfeleg o tem[ in care se lmpletesc diferite situafii- Zrnettl p6ate fi lnlocuit cu Ko$ei, cu viforul, dracul, ;oimul
rnotiv.") Pentru Veselovski motivul reprezinti. un element sau vrijitorul. Ripirea poate fi substituiti prin vampirism
primar, iar subiectul unul derivat. El consideri subiectul ori prin alte fdptuiri ce aduc cu sine, in basm, disparifia.
-
ca fiind un act de creafie, de imbinare. De aici necesi- Fiici poate fi tntbcuiti de o sori, logodnicd, solie ori mami.
tatea de a se studia basmele nu atit dupi subiecte, - cit in ln sfiigit,locul lmpiratului il poatl lua fiul de lmp6rat, !d-
primul rlnd dupl motive. ranul, popa. Trebirie s[ afirmim dar,lmpotriva celor susfi-
Daci;tiinfa basmului gi-ar fi insu;it mai bine indemnul nute de Veselovski, c[ motivul nu este monopartit, nu este
lui Veselovski: ,,sd del,imitd.m l>roblema rnotivelor d,e fro- indivizibil. Ultima unitate divizibili, luatl ca atare, nu re-
blema subiectelor" (sublinierea aparlinc lui Veselovski), multe prezinti un lntreg logic. Fiind de acord cu Veselovski atunci
din punctele neclare ar fi fost intre timp limurite.2 iind spune ci, pentiu descriere, partea precede i,ntregului
Dar teoria lui Veselovski asupra motivelor pi subiectelor (Vesel6vski conslderl ci motivul precede subiectului 9i c.a
nu constituie decit un principiu general, intrucit interpretarea origine), va trebui si delimitim in cele ce urmeazi o serie
de ilemente primare, dar pe o altd cale declt a ficut-o Ve-
concreti pe care Veselovski o di termenului de ,,motiv"
selovski.
Demidoaskih nagrad, 1866i -f.G. v. Hahn, Griechische uwd. albqnesische Mi.rchen, Lpz., 1864; Ceea ce nu a izbutit s[ facl Veselovski, nu au izbutit nici
G.L. Gomne, The Eandbock of London, 1890; P.V. Vladimirov, Voed.enie t istoriir
Fol,htrorc, alti cercetitori. Metodele folosite de B6dier pot fi citate caI
tusshoi sl,ouesnosli, Iiiev, 1396; A.M. Smirnov, Sistemariceski uhezatelten i tariqntou tusshih un exemplu de procedeu de mare valoare metodologici.
narcdttih shazoh (Izd. Otd. russk. iaz. i slov, .\l<. Nauk, XVI-,|, XVII-3, XIX-4). Cf, de asemeni:
A. Clrrist(nrscn, trtotif at lhhw. Plqn d'un dictionnaire dcs motifs de contes polulqires, dc llgendes
Importanta lor constl ln aceea ci Bidier a fost primul care
ct ilc .fuhlrs, Ir.[r.C, no. 59, Hels. 1925. a lirteles ci in basm existi un anume raport lntre miri-
I ,\.N. Vcsclovski, Itoctiha, Torn II, r'ip. I (Poeiika siujatou), \ivedcuie, cap. I qri II. mile'constante gi mlrimile variabile. F]l a incercat s5" o ex-
I Itrtfl grolcala fntali sitvirgiti de Volkov: ,,Tocmai subiectnlbasmului esta unitateafiri prime schematii. Mdrimile constante, esenfiale, sint numite
cftrc c(trrirtltul(! slrt(rtnll pLrrct posibil de plccare iu studierea basmului" (Shazka, p. 5). Vom
rdspttndrr: ilubl0ctlll nI r'$tc o uuitato, ci un conrplex, el nu e o mirime constautd, ci una varia de el ,,elemenfz', fiind notate cu litera omega (o) din alfabetul
bllll; nu tu po{t(r rln r(i:(,r pL,c,r <lg lrt srrbicct irr studierca basrnului.
I BCdier, Les fabliaur, paris, 1891j

l8 l9
grecesc. Celelalte mirimi, cele variabile, slnt notate cu litere naraliunii ca atare nc conducc Ia concluzii gresite, in pofida
latine. In felul acesta, schema unui basm este: <o * a * b f uriapei erudi!ii a cercetdtorilor.
c; oalfa: <o +a +b +c +n; o a treia: o +m *n * Procedeele lui Veselovski gi Bddier lin de un trecut mai
-p gtc.- Dar ace-?sti idee, corect5. in esenla ei, este anihi- mult sau mai pufin indepdrtat. Degi acegti oameni de ;tiinfd
lati de imposibilitatea delimitlrii precisi: a elementului au lucrat mai cu seami ca istorici ai folclorului, procedeele
oglega.. Rimlne deschisi ;i problema ce anume reprezintl lor de studiere formal[ au constituit tot atitea realiziri ine-
obiepliv, ln e-se-{rtl, el,ementel,e lui B6dier*, precum ii cea a dite, c^orecte in esenta lor, dar de nimeni dezvoltate ori utili-
modului de delimitare a acestora. r zate. ln zilele noastie necesitatea de a se studia formele bas-
Cercetitorii s-au ocupat in genere pulin de problemele mului nu mai stlrnegte nici un fel de obiecfii. I
ridicate de descrierea basmului,- preferind si-l ia drept un
lntreg finit, dat. Abia in zilele noastre ideea ci o descriere Contemporanii sar insl uneori peste cal in aceastd pri-
precisd. e. necesari. a lnceput si cl;tige teren, dq! de formele
vinfi. In cartea sus-amintiti, Volkov ne oferi urmitorul
basmului se vorbegte de foarte multd. vreme. 'lntr-adevdr: exeinplu de d.escriere. Basmeie se impart mai intii dupn
in timp ce mineralele, plantele, animalele au fost descrise motive. Sint considerate motive atit calitSlile personajelor
(,,doi gineri sint dqtepfi, al treilea prostinac"), cit 9i numirul
(descrise. gi^ tmpirfite- tocmai dupi structura lor), in timp
ce o selie lntreagd. de genuri literare (fabula, oda, drami lor (,,trei frati"), tot a;a faptele personajelor (,,porunca li-
:satd. cu limbi de moarte de tati. ca feciorii s5-i vegheze mor-
etc.) au fost descrise, basmul este lncd. studiat firi o asemenea
descriere prealabili. $klovski a ardtat ln ee posturi absurdi
mintul dupi ce o riposa, porunci indepliniti doar de prostd-
se afli uneori studierea geneticl a basmuluf atunci clnd nu nac"), obiectele (izba pe picioare de gdini, talismanele) etc.
acordi atenlia cuveniti formelor sale. z El citeaz[ ca exemplu Fiec[r.ui motiv ii corespunde un semn convenfional-"o li-
ter5. gi o cifr5., sau o literd ;i doui cifre. Motivele mai mult
binecunoscritul basm t"
"aie "ro;i-""piit
i""E* J^rt?'pl: sau niai pirlin aseminitoare sint notate cu una ;i aceeagi
19asc.a atita plmint clt pcate sd. cuprindi cu o piele de bou. literi, dar cu cifre diferite. Se pune insi intrebarea: daci s-ar
EI taie pielea in flgii ;i cuprinde cu ele mai mult pimint
decit se agtepta partea ing-etatl. V. n. Miller ;i alfii s-au proceda cu consecven![ pe aceasti linie ;i s-ar nota astfel
striduit s5. discearnl aici urmele unui act juridic. $klovski absohit intreg conlinutul basmului, cite motive vor rezulta
scrie: ,,Partea lryelati-cici ln toate variantele basmului ln cele din urml ? Volkov menlioneazi aproape 250 de
este vorba de o lryeliciune ._ nu a protestat, agadar, pozilii (o list[ precisi lipsegte). Este limpede ci foarte multe
lmpotriva acaparirii pimintului, deoarece tocmai aga se ;i lucruri au fost omise, cf, Volkov a selectat intr-un fel materia-
mflsura pimtntul pe atunci. Rezulti o absurditatd. Dach lul, dar cum anume ;tim. Delimitind in acest fel
obiceiul de a se mi.sura pimlntul prin <cit pofi cuprinde motivele, Volkov trece la transformarea basmelor, inlocuind
'ln mod mecanic motivele cu semne conventionale si compa-
cu o curea) exista ;i era cunoscut atit vinzitorului, cit ;i
cumpiritorului in momentul ln care presupunem cd s-ar fi dnd schemele rezultate. Este de la sine'infeles ia Uasme
:asemen[toare dau scheme aseminitoare. fntreaga carte
desf[;urat actiunea basmului, atunci nu numai c5. nu avem
'este o in;iruire de scheme. Singura ,,concluzie" p" o
de-a face cu nici un fel de ingelS.ciune, dar, mai mult, nu "at"
existi nici subiect ca atare, deoarece vinzd.torul gtia la ce se impune o asemenea transcriere este ci basmele analoge
tnvoiegte." Agadar, ridicarea naraliunii la rangul de reali-
seamin[ unul cu celilalt, adicd o concluzie care nu obligd
tate istoricd fird o examinare prealabill a particularitdfilor la nimic gi nu aduce nimic nou.2
r E io curs de publicare articolul 1{ ooblosu o morfologlticeshom izucenii shazhi, de A.I. Ni-
I Cf. S,F. Oldenburg, Febli,o uostocinoEo proi,skojdenia (Jurn. Min. Nar. Prosv., oct. 1906) kiforov (Sbornik a cest A.L Sobol,eoshogo).
cero l.oo o sptocloro mai detaliata a procedeelor lui Bddier. 2 Cf. recenziile lui R. $or ( Pecnt i Reoolulia
I V. liklovrkl, Tlotiil lltozt, Nfoscova-Lening.ad, 1925, p. 24 Si urm. - 1924, kn. 5), S. Savcenko (Etnogruficirti
Visftih,1925, kn.1) pi A.I. Nikiforov (Izd. Otd. r. iaz. i slov. Ak. Nauk, t. XXXI.1926, p.367).

20
Acesta fiind caracterul problemelor atacate de stiinti" dou[ basme, cum si studiem leg[tura dintre basm gi religie"
cititorul mai pufin avizat iji poate pun" i"iieU"i*,'"" .J cum s[ comparlm basmul cu miturile? In sftrgit, tot aga
ocupd. oare gtiinfa cu abstracfii absoiut inutilc in faot? Nu cum toate fluviile se varsi ln mare, toate aspectele studierii
e totuna dacd motivul este sau nu este divizibil? Ce^imnor- ,.basmului trebuie si duci ln cele din urmi la solutionarea
tan!5. are cum trebuie delimitate elementele fundament'ale. celei mai importante probleme, lnci nerezolvati simili*
cum trebuie clasificat basmul, cum trebuie studiat d;;d tudinea basmelor pe lntregul pimlnt. Cum poate-fi expli-
motive sau dupi subiecte? Nespecialistul, omul care-iubedte cati similitudinea basmului cu lmpir[teasa-broasci in Rusia,
pur ;i simplu basmul, ar dori sd fie dezbitute urobleme Germania, Franfa, India, ln America pieilor-rogii gi ln Noua
mai concrete, mai palpabile pentru el li mai lrri. Zeelandl"; mai ales daci linem seaml de faptul cd, pe plan
O asemenea cerinli este intemeiatd irisi p" "proiri"t"
o Sd istoric, un contact lntre toate aceste popoare nu poate Ii
privim urmdtoarea analogie: poti oare^vorbi de viata"io.re.
limbii dovedit? Nu putem sI o explicim daci optica noastri
firfl sd ;tii nimic despre periite de cuvint, adici de acele asupra acestei similitudini este gre9it6. Un istoric neiniliat
grupuri bine detgrmil"!"
{"_ cuvinte, dispuse dupi legile ce
ordoneazi modificirilelor? Limba vie este un dat ioncrei, gra_
tn problemele morfolopiei nu va"vdd"" o similitudine aiolo
unde ea existl lntr-adevlr, nu va sesiza coincidenle impor-
matica
- substratul
la temelid
ei abstract. Asemenea substraturi-Jtau
foarte multor fenomene ale vietii. ,Jii"t"- ..il""-
tante pentru el gi, dimpotrivi, doar un specialist ln morfo-
logie va putea ard.ta, in cazul ci se constati o aseminare,
trlndu-;i atenfia tocmai asupra lor. Nici un dat ioncret nu cd. fenomenele comparate sint de fapt absolut eteronome.
poate fi explicat firi si se ii studiat aceste baze abstracte.
$tiinfa nu s-a limitat la problemele atinse in lucrarea
:

noastrd. In ce ne privegte, ins-d, ne-am referit numai la pro_ Putem, agadar, constata c[ de studierea formelor depind
-legate de moriologje. Nu am atins, intre aliele, foarte muite. S[ nu evitim deci munca analitici Lrruti gi
blemcle
uriagul do-meniu al. cercetiiilor istorice, care pot pnrea la migiloasi, ingreunati si de caracterul formal-abstract al
prima vedere mai interesante decit cercetd.rile'morioloeic;, problemelor atacate. Aceasti munc5. bruti gi ,,neinteresanti"
pi reprezinti un sector bgg-u! in realiziri. Dar o proUt?*e deschide drumul,,interesantelor" construclii de sintezil.
fundamentali, ca cea a originii basmului, nu a fost;";lu;it
in an-samblo., .dg;i e limpede ci ;i in acest dome"io
"xiiia
lae$ ajg apanlrer ;i dezvoltdrii ce nu au fost inci descoperite.
In schimb, realizirile sint cu atit mai importante in p'robie_
mele de detaliu. Ar fi inutil si..lryirdm nume gi titturi]l Vom
spuqg- lnsd .ci,. atita vreme clt iru dispunem de un cadru
morfologic.judicios conceput, o corecti prelucrare istoicn
este imposibili. Daci nu vom gti si desiompunem basmul
ln.pirfile sale comp-onente, nu vom putea efectoa o
ralie corecti. Iar .4lS[_nu-gtim sd.- compard*, "ompa_
",,*]lri*
pu.tea aduce, de pildi, lumind. in probleria relaliilor indo-
1 Iatd care slnt cele mai importante lucrSri cu caracter general, consacrate basmului:
Clouston, W.A., Popult Tal,es and Fictions, their Xtigretions atud Tlaflsformardoas, London
egiptene, sau in problema legiturii dintre fabula greaci 1887; Miller, V.F., l/scmirnaia shazkq o hutturno-istoriceskom osusceflii (Rvsshaia mistr,tr893,XlJ ;
9i
cca indiani? Dac[ nu ne vom dovedi capabili si cdmparim Kophler, R.,.{e/satuc iibcr Md.rchcn und Vol.kslieilcr,Berl., 189.1; Halauski, M.E., Shazhi (Istoria
russk.litcr. pod red. Anicikova, Borozdina i Ovsianiko-I{ulikovskogo. Tom. I, vip. 2, gl. 6/M
fcf' Il. I{offman.-Krayer, vorhshlrNdc Bibli.ogtafhi.e 1908); Thimme, Das trf.irc]letu, Lpz., 1919; Van Gennep, A.,La fontaliwd.esl.igendes, Patisr
r*t d,as Jaht r91z(strassburg 1910; F.v.d.Leyen, Des Md.rchen 2-te AuIl., l9l7; Spiess, 11., Das tlevtsche Vol,hsrnri/chcn
l9lg), ltlt dns,lahr 1016 (Bett.-Lpz, t92o), fiir das Jahr tglg (Bert,_Lpz. reZZy.
U, UogJt A*s Natw unilGeislcswcll,Bd.587), Liz, und Berl,,1917; S.F. Oldenburg, Sttanstuoteni.e
miltrlrl{l o.utr, furnlzrt do Zcilschrift d.cs Vueins fiit Volkskundc..
thazki (Vostoh nr. 4); G. Huet, trrs contcs Po,ulaires, Paris, 1g23.*
o.,
3. Vrijitorul ti di lui lvan* o bircu![. Bircula ll duce,
II. METODA 9I MATERIALUL pe fvan intr-alti lmpirdfie.
4. Fata de impirat ti dd. lui Ivan un inel. Voinicii din
iuel tl duc pe fvan intr-alti impS.rdlie etc.1
' in cazurile amintite, lntllnim md.rimi constante
si md-
rimi variabile. Se schimbi numele personajelor (si toiodatd.
atributele), nu se schimbd lnsd acliunile 3au frinctiile lor.
De unde ;i concluzia cd basmul itribuie adeseori' actiunf
-personaje diferite. Aceasta ne di !osi-
aseminitoare unor
,,Eram pe deplin convins c6 un tip comun, bilitatea de a studia basmul dupd, Junc,tiil,e personajelor.
Va 'trebui sd determinim in ce misuri aceste functii
l;ff 'J:"fi J;l":*Tili,,,.:J:f 1,:"1: reprezinti cu adevirat mdrimi constante ;i repetabile ate
fi lesne observat in toate parfile sale basmului. Toate celelalte probleme vor fi ibordate in ra-
'componente, lntr-o
secfiune mediand, port cu rispunsul dat la urmitoarea lntrebare primordiali:
anume." cite funclii pot fi delimitate in basm ?
Goethe Cercetarea ne va demonstra c[ repetabilitatea func-
Vom incerca mai intii sd. formulim obiectivul ce ne ste fiilor,este uimitoare. A;a, de pildi, gi Ba6a-Iaga, gi Morozko
(Gerild), gi. ursul, gi drihut-pd"durii, ,si cap-de-i-apl o pun la
ln fafi. incercare ;i o rispl5.tesc pe fiica vitreg5.. Continuind- cerce-
Dqpi. 9um s-a mai amintit in prefafi, lucrarea noastrd
€ste lnchinatd basmelor Jantastiie*. ilxistenla b".;;i;; !"J"?, pute_q stabili cd., oricit de diferite ar fi ele, persona-
jele basmului Jac adeseori unul gi acelagi lucru. Mod-alitatea-
fantastice ca o clasi distinctd este admisi ;"'ld;;t;;:
cesard. de lucru.
de indeplinire a funcfiei se poate schimba: ea constituie
Atribuim deocamdati termenul <ie ,,fantas_ o mdrime variabild. Gerild. actioneazi altfel decit Baba-
'tice" basmelor incluse de Aarne lntre
nr. g00__:749.6 ;;;b; Iaga. Dar funclia ca atare o mirime constanti. Ca
de.o definilie artificiald, asupra cd.reia vom avea i'si posi- anume.fac personajele basmului ".i" constituie
bllltatea sd. revenim mai tirziu, pentru a o preciza in temeiul o problemi de
primd. insemnltate pentru studierea basmului ;- cine
concluziilor la care vom fi ajuni intre timp. vom r"tr"pii"Je
anume face sint probleme suplimentare de studiu. Functiile
;i cwm,
o comparatie a acestor basme rn planul subiecturui. F""iro personajelor .repiezinti ,acele pirli componente care 'pot
a o face, vom determina elementele constitutive ale b";;i;; lnlocui ,,motivelel lui Veselovski iau ,,el-ementele" lui bd-
fantastice re.curgind la anumite procedee .p""i"i"-1""ii oiii
dier., Trebuie s[ addugim ci repetabilitatea func{iilor,
Jos/, rar_apot vom compara basmele dupd pdrfile lor compo_ c,uplati cu diversitatea personajelor ce le indeplinesc, i fost
nente. Ya rezulta o morfologie, adicd. o-deicri6re a Uasm"iui
dupi,pir{ile componente, d"upd. raportul dintre .1" ;i-eft; de multd vreme remarcat[ de-istoricii relisiei in mituri si
raportul lor cu lntregul. 9r.e{i111 sciplnd ins[ istoricilor basmului"(Wunclt, Nege-
lein).z Tot a;a cum calitllile ;i funcfiile unor zei au f6st
Prin ce metode poate fi realizatd, o d.escriere precisd a tlgcqle asupra- altora, ba, in cele din urmd, chiar asupra
basmului?
sfinlilcir cregtini, funcjiile unor personaje dc basm trec asupra
^comparS.m urmi.toarele cazuri:
S5.
l. fmpd"ratul ii d[ voinicului un vultur. Vulturul il duce t
' cf. Al"r."i"t, nr, 104 a, zg,78, gg.
pe voinic lntr-alti impirdtie. 2 W. Wundt, I/dlkelpsyckol.ogie, Bd. II, Abt. I (Xtythus und Religion); Negelein,
d^" Iui Suceriko un cal. Catul il d.uce pe Su_ Mythotogie. Negeleinr a creat un termen extrem de reugit
cenko3. Yolut.lt_
intr-alti lmpirilie. tKffi:::: -,,Depossedicrte

24
2'
altor lrcrsonaje. Flcind o incursiune lnainte, putem spune nim? Mai intti despre succesiune. Dup[ unii, aceasta ar fi
ci funcfiile sint foarte puline la numir, iai persohilele intlmplitoare. Ves6lovski spune:,,Ai"g"r".' qi i,,i,iitiutia
foarte multe. Ceea ce explicl de ce basmul pbate fi;'pe lncerc[rilor 9i lntilnirilor (exemple de motive) presupun o
-d9.9 parte, uimitor de diveis, pitoresc ;i colora't, iar pe be anumitd |,ibertate". $klovski a exprimat gi mal cat-egoric
alti parte, tot atlt de uimitor prin stereotipia, nrin repeta- aceeagi idee: ,,Este absolut de neln{eles de ce, ln prodesul
bilitatea -sa., Funcfiile personaj-elor reprezinte, bgadar,' ele- de fmprumut, trebuie si se pistr"rd o .u"."siane inti,mftd-
mentele fundamentale ale basmului, din care pricini trebuie tonre (sublinierea lui $klovski) a motivelor. In depoziiiite
s5" le delimitim de la bun inceput. martorilor, cel mai mult este deformatd tocmai succlsiuhea
Pentru a le delimita, trebuie si le definim. Iar definirea evenimentelor." Referirea aceasta la depozifiile martoritor
lor trebuie ficuti din doui puncte de vedere. ln primul nu este fericitS.. Daci martorii denatureazi succesiunea
rind, definirea nu trebuie tn nici vr caz sd, !ind. seaini de evenimentelor, relatarea lor devine lipsiti de sens; dar
personajul care lndeplinqte funclia respectivi. Ea va consta succesiunea evenimentelor i;i are propriile ei legi, dupi
cel mai adesea dintr-un substantiv -exprimlnd o actiune cum legi slecifice au gi naraliunea drtistic5., gi forrialiunile
{interdicfia, iscodirea, fuga etc.). In al doilea rind, actiunea organi_ce. Furtul nu poate avea loc inainte' de spargerea
nu poate fi definitl fdrd si se fini seami de rostul' ei in ugii. Cit privqte basmul, el i;i are legile lui specific6, cu
desfi;urarea povestirii. SemnificLlia funcfiei respective in totul aparte. Succesiunea elementelor este strlct id,enticd,,
desfiiurarea icfiunii trebuie neapirat luaii in c6nsiderare. ,dupi cum vom vedea mai jos. Libertatea in succesiune este
circumscrisd. intr-un cadru foarte ingust, care poate fi pre-
- lpt" pildi,
impirat,
atunci cind Ivan se cisitoregte cu fata de
aceast[ cisltorie reprezint[ cu totul' altceva decit cizat ct extremi exactitate. Ajungem astfel -la cea de-a
cdsitoria unui tat[ cu o viduvi, mami a dou[ fete. Alt treia tezd" fundamentali a lucririi noastre, tez[ pe care
exemplu: dac5. intr-un prim caz, tn personaj primegte de iurmeazi si o demonstrim ;i s[ o dezvoltim ulterior.
la tatil siu o suti de ruble ;i igi cumpiri cu -ele o'pisicd III. Succesiunea Jwncliilor este i,ntotd,eauna acecasi.
lnzestrati cu darul profefiei, iar in alt caz w personaj este Revenind la grupare, se cade s5. spunem in primul rlnd
r[spJitit blnegte pentru lapta eroici sd.virgitdj basmui ter- c[ foarte multe basme nu redau toate funcfiile. Ceea ce
minindu-se tocmai cu aceastS. risplatd., avem de-a face cu nu schimbi citu;i de pulin legea succesiunii. Absenla unor
elemente diferite din punct de vedere morfologic, ln ciuda funcfii nu modifici distribulia celorlalte. Vom mai insista
similitudinii de acfiune (primirea unor bani). Fipte identice asupra acestui fenomen; si ne ocupim deocamdatl de
pot av-ea, a;adar, semnificafii deosebite, ;i viceversa . Inle-
Itygy.4gr-prin Junclie_o Japtd. sdti.rgitd ile in personaj ;i bine ;gruplri ln sensul propriu al cuvintului. O dati ce vorbim
deJinitd. d,in punc.tul d.e aed,ere al semniJicaliei ei peitiu des-
,de aceasti problemS., urmitoarea supozilie este impliciti:
,daci funcfiile au fost delimitate, vom putea urmd.ri care
Jdsurarea acliunii.
Observafiile de mai sus pot fi formulate pe scurt ln felul ;anume basme reveleazS. funclii identice. Asemenea basme
urmS.tor: cu funcfii identice pot fi considerate tnonotipice. Pe acest
I. F unclii,l,e p er sonaj elor constitwie el,ernentel,e J i x e, stabil,e temei poate fi creat ulterior un index de tipuri, construit
ale basmului, independent d,e cine ;i, tn ce mod, l,e ind,eptinegte. nu pe indicii fabulative, intrucitva nedefinite gi neclare,
Ele stnt pd.r,tile componente Jund,arnentale ale basmului. ci pe precise indicii structurale. Acest lucru se va dovedi
tntr-adevir posibil. Dacd vom compara insi mai departe
II. Nwrndrul Jwnc,tiil,or din basmel,e Jantastice este l,imitat. intre ele diferitele tipuri structurale, va rezalta un fenomen
O datd delimitate funcfiile, se pune intrebarea: in ce cl totul neagteptat: funcfiile nu pot fi distribuite dupi
grupare pi ln ce succesiune anume ne este dat si le lntll- linii axiale care sd se excludd. reciproc. Vom putea urmiri
26
:acest fenomen, in lntreaga lui concretefe, in capitolul ur-
mdtor gi in cel final. Deocamdati lnsi il putcm formula un material mai mult decit suficient. Ajunglnd'la concluzia
ln chipul urmitor: daci vom nota cu A functia intilniti ci nici un fel de funcfii noi nu mai pot ii glsite, morfologul
pretutindeni pe primul loc 9i cu B functia.care i,i u,rwtea:d p,oate,.pune punct, cercetarea ulterioari desfd;urindu-se pe
intotd.eauna ifiedi'at (in cazul'cind. ea apare in basm:l respec- alte,.direcfii (alcituirea de indexuri, o sistematizare deplin6,
tiv),'atunci toate funcliile din basm se vcr distribui intr-o studiul istoric). Faptul ci materialul poate fi timitat 6anti-
wnicd naratiune, firi ca vreuna si iasi in atara seriei, s[ tativ nu lnseamni de loc c[ el poate fi selectat in mod arbi-
excludd sau si contrazicS. vreo alta. O asem:nea concluzie trar. Selectarea materialului trebuie s[ fie dictati din afar5.
nu era nicidecum de a;teptat. Era desigur de a;teptat ca acolo In ce ne privegte, am ales culegerea lui Afanasiev*; lncepem
unde existS" funclia A sd nu poati exista anumite functii studiul basmelor de la numirul 50, care este dupi planul
proprii altor naraliuni. Era de igteptat s5" rezulte mai mulie lui Afanasiev primul basm fantastic al culegerii, gi ienirindm
linii axiale, dar nu rezultl decit una singuri" pentru toate cu numerul l5l. O asemenea limitare a materialului va
basmele fantastice. Acestea sint monotipice, iar grupirile suscita, f4ri doar gi poate, numeroase obiecfii. Teoretic ea
de care s-a vorbit mai sus sint subtipuri. La prima vedere, este justificat5. Pentru o justificare mai cuprinzitoare, ar
aceast[ concluzie pare absurd5", fir5. sens, dar ea poate fi fi trebuit si punem problema gradului de rlpetabilitate a
veri{icati cu maximum de precizie. Caracterul monotipic fenomenelor din basm. Daci acest grad de ?epetabilitate
al basmului fantastic constituie un aspect extrem de com- este ridicat, se poate folosi un material limitatt -Dacd'repe-
plex, asupra ciruia va trebui si mai zibovim. Acest fenomen tabilitatea e redusi, acest lucru nu,este cu putinfi. Dupn
va ridica o serie intreagi de probleme. cum Vom vedea mai jos, repetabilitatea pdrfilor comfo-
Ne afl[m, asadar, in fafa celei de-a patra teze funda- nente fundamentale depdgegte orice a;teptare. Prin urmare,
mentale a lucr[rii noastre: din purlct de vedere teoietic ne putem iezuma la un material
redus. In practicd, aceasti lirhitare este justificati de faptul
IV. Toste basmel,e Jantastice axt o structwrd, monotipicd. cd prelucrafea unui mare volum de matbrial ar aduce dup5.
Vom .proceda la demcnstrarea, dezvoltarea gi tratarea sino o sporire extremi a dimensiunilor lucririi. Nu canti-
aminunJitd. a_acestor teze. Este lns5. necesar si linem minte tatea materialtrlui este importahtd, ci calitatea prelucrlrii
ci studierea basmului trebuie si se facd. (si tocmai asa se lui. O sutil de basme iati materialul nostru -de lucru.
gi tntimpli in lucrarea de faf[) strict deductiv, adici de la Restul constituie materialul- de control, foarte interesant
material la concluzie. Exfunerea lnsd. poate urma o ordine pentru cercetitor, dar neprezentlnd un interes de cuprindere
inversi, lntrucit desfi;urarea ei este mai usor de urmirit mai largi.
daci bazele generale sint dintru lnceput cunoscute de cititor-
Dar, lnainte de a trece la dezvoltare, trebuie si stabilirn
pe baza cdrui material poate fi ea realizatd.. La prima ved.e-
re,. s-ar p{rea ci este necesar1" :utilizarca intregului material
existent. In realitate lnsd, acest lucru nu este necesar. Cuna
studiem basmele dupi funcfiile personajelor, acumularea
de material poate fi opriti ln clipa clnd s-e constati. ci nici
un fel de. funcfii noi nu mai reZultl din simpla sporire a
numirului basmelor analizate. Se lntelege de ta -sine cI
cercetfltorul are d.atoria de a analiza un vast material de
control. I)ar nu este nevoie ca intreg acest material si fie
introclus in lucrare. Arn socotit ci 100 de basme reprezintd-

2S
.....
- c. 2495
5 \4or{ologia basmului
TII. FUNCTIILE PERSONAJELOR
tle prrn
-genfionarea directd a numelui siu, fie prin descrie_
rea condiliei
il
sale. Degi aceastd situafie nu consiituie o func_
ll

ril
tre,.-ea- este totugi.u-r important element morfologic. Ti-

I. Unul d,in membrii. Jamil,iei !_leacd, d,e acasd. (definifie:


absenfa, semn convenfional : ,,^:').
pleca de acasi un membru al generatiei vlrstnice.
--_ l. .l."rf
P.arinfii pleacd Ia lucru (G4)*. ,,$i a trdbuit impiratul sd
pJg:g tl-aru_m _lung, ldslndu-gi nevasta pe miini strdine,.
Vom enumera in acest capitol fu_ncfiile.personajelor in (l{8). ,,Pleacd. el (negustorul) ci ;i in alte alag in liri strdine..
ordinea pe -care ne-o impune basmul tnsugi. (ll5). Cam acestea. ar fi formeie de absenln: ia lucru, la
p5.drrre, cu treburi negustoregti, la rd.zboi, ,,cu treburi,..
Pentru fiecare fq.ngfie vom da: 1) o sriccinti expunere
a.esenlei ei;.2) o definifie prescurtati intr-un singur cuvtnt; - S. conv.
2. Moartea- al.pd.rinlil.or constituie o formd
lntiriti de
3) semnul ei convenfional. (Introducerea semndlor ne va
lngidui si facem ulterior o comparare schematici a struc- absenli (s. conv. : aa).
turii -basmelor.) Urmeazi exemplele, care, ln majoritatea 3. Uneori membrii g._enerafiei tinere sint cei care pleacd,
cazurilor, nu epuizeaz\" nici pe departe materialuf nostru. de .acasd., Merg sau cd,lS"toresc in ospe{ie (57), sn irindd
Ele sint menfionate doar ca modele gi slnt dispuse in grupuri
p..T!: (62f sd. petreacd (77), sd culeigi frircte in pidure
determinate. Rapcrtul dintrp grupuri ;i delinilie este- cel
(I37). S. conv. : a3.
-
dintre specie gi gen. Principalul nostru obiectiv este deli- il. O interd,ictie .este speciJicatd
mitarea genwrilor. Examinarea specii,lor nu poate constitui eroului (def. : inter-
dicfia j s. conv. : b).
obiectul unei morfologii generale. Speciile se pot sublmpirfi
mai departe In aarietd,li, aceast6. subimpirlire stind la te- 1. ,,In cd.mara asta nu curnaa sd te uiti,, (94). ..pdzeste-ti
melia sistematicii. Distribufia datl mai jos nu urmiregte frd.fiorul,..din curte sd. nu iegi" (M).,,Dacd. i;n" b"U"-i"gi",
asemenea obiective. Exemilele aduse nu au decit meniiea sd. nw suJl,i_o uor-bd;, sd taci milc.i (61). ,,$i a dldicit_o tn"fei
de a ilustra gi demonstra existenla funcfiei ca o unitate gi chip impiratul, i-aporuncit sAni,i,asd iintwrnul cel,i,nql,t,*i
d,e ord,inul genul,wi. Dupi cum am mai amintit, toate func- (148) g.a.m.{. Pgrunca de a nu pleca, d.e a rdmine locului
este uneori intiriti sau inlocuitd prin inchiderea copiilor
fiile se inminuncheazi lntr-o singuri narafiune de perfecti in turn (117). Dimpotrivd, alteori intilnim o formi himi_
consecufie. Seria de funclii menlionate mai jos reprezinti nuati de interdictie, exprimatl - printr-un sfat sau o rugd._
fundamentul morfologic al basmelor fantastice in genere.l minte: mama se ioagd <ie fiul ei'sd" nu plece la prins oeste
De reguli, basmul lncepe cu o situatie iniliald. oarecare. mic." (62) g.a.m.d. De reguli, baimul indn_
Slnt enumerafi membrii familiei sau, alteori, viitorul erou ;,,egtl- inc5.
mai lntii
lioneazd. plecarea ;i abia apoi"interdiclia, dqi in
I llecomlrtddrn cititorului ca, inainte sE inceapd lectura acstui capitol, si citeascl la cu caractere cursive, numerota cu cifre romane. (J asemenea lecture prelimintrd., oriclt
rlnd totrto funcfillo cnumorate, fdri a intra in detalii, adic{. citind numai ceea ce este tiplrit iugud, va lnlesni cititorului se urmereasci firul expunerii.
de

30
3l
fapt succesiunea evenimentelor este, fireste, inversd. fnter-
dic{ii pot apare ;i fdr5. legiturd" cu vreo plecar", tulbura linigtea familiei fericite, de. a,aduce cu sine o lrenorpl
"u-iu""
merele (127), nt ridica de jos pana de aur (i0B),.ro deschihe cire, de a dduna, de a aduce o pagubi. Riuficitorul poate fi
lada (125), nu-ti siruta iuribara (125).'- S.' conv. : 6i. zmeul*, dracul, tllharii, vrijitoarea, mama vitregd etc.
2. Porunca sau propunerea reprezinti o formd rdstur_ (Am descris lntr-un capitol aparte cum anume sini intro-
nati a interdictiei: adu de-alc guriila cimp (74), ia-l cu tine duse noi personaje ln desfi;urarea actiunii.) Agadar, riufd.-
la pidure pe fiagior (f S7l. : S. Ur. cdtorul apare pe firul acfiunii. El vine, se apropie pe furig,
Pentru ca luirurilb sd apari "o"".-:
cu mai multi claritate se sose;te ln zbor etc. ;i incepe de lndati si actioneze.
impune o digresiune. Basmul prezintd ulterior o nenoiocire
care intervine bnrsc (degi infr-un fel pregititd dinainte).
ln leg[turi cu aceasta, situalia inili"ia .- t!-. lauldcdloywl incearcci sd. iscod,eascd cwrn stau lticru-
descriirea rile (def.:iscodireai s. conv. : d).
"oriporti
unui trai feriqit ;i a unei bundstdri hateriale aparte, uneori 1. Iscodirea are drept scop afiitea locului in care slnt
chiar ie;-ite din comun. lmpiratul are, de pild'i, .q gri{ini ascun;i copiii, lucrurile de pre! etc. Ursul: ,,Cine-mi spune gi
mrnunate cu mere de aur; mogul pi baba il iubesc cu dragoste mie unde s-au ascuns copiii lmpiratului?" (l U). Tejg[etarui:
nespusd pe Ivagecika al lor et6: dundstarea agrard ,,Deunde luafi nestemateleastea?" (114). Popa: ,,Cum de-ai
o form[ aparte: tlranul gi fiii lui au o finiatd. frumoasd.
"on.fiiuiu prins putere atit de repede?" (114). Fata lmpS.ratului: ,,fa
Intilnim adeseori descrierea semdndturilor, cafe au rdsirit spune, Ivane, fiu de negu!5tor, unde fi-e ascunsi ln{elep-
foarte frumos. Aceasti bunistare .or.rtitoi";t ." Irtpi"g"; ciunea ? " (120). ,,Din ce-o fi triind cileaua ? " Baba-
un fundal contrastant _pentru nenorocirea care se apropie. Iaga. $i trimite pe Un-ochi, pe Doi-ochi, pe -Trei-ochi
-gindegte I sd
Invizibil, spectrul ei plirteste de la bun inceput d"b."iria iscodeasci (56). - S. conv. : dl.
familiei fericite. De undc ,si interdictiile: nu iesi p" ,riit" 2. Interogarea riuficltorului de cdtre victimi consti-
satului etc. Plecarea de acasi a viritnicilor pt.inef"rt" tuie o formi rd.sturnat5. de iscodire. ,,Unde !i-e moartea,
norocirea,_prilejuiegte potrivit pild* i*f"1-"L- Ko;cei?" (93).,,C[iute cal mai ai! Si fie vreunlocpelume
ei. _momentul
;area Dupi- plecarea unde si md. fac ;i eu cu un cal de si-l lntreacd pe ista?.,
rimin de capul lor. Porunca joaci in un6le cizuri rollul (95). S. conv. : d2.
interdicfiei. Atunci cind copiii' sint indemnali si mearsi 3.- ln unele cazuri intilnim o iscodire realizatd, prin terle
la cimp sau la pddure, indiplinirca poruncii 'are intocm"ai persoane. S. conv. : d3.
acelcf;i consecinfe ca.;i incdlcarea interdicliei de a merge -
la pddure sau de a pleca la cimp. .
Y. obline inJormalii aswpra vi.ctimei sale
Rd,wJd.cd.torul,
(def. :divulgarea; s. conv. : e).
IIL Interd,ictia este Ancdlcatd (def. : lncilcarea; s. conv. 1. Riuficdtorul primegte un rS.spuns direct la lntrebarea
^\
-- , Li. sa.,Dalta rffspunde ursului: ,,Du-mi in curte ;i arunci-mi;
Formele lncilcdrii corespund {ormelor interclictiei. Func- unde m-oi lnfige, acolo s5. sapi!" La intrebarea tejghetarului
liile II ;i III alcdtuiesc laolaltd un element bibartit. A doua despre pietrele pre{ioase, negustoreasa rdspunde: ,,Pei le
jumitate a perechii poate apare uneori fdri-prima. Fetele oui o glinugd." etc. Avem iarigi de-a facecu funclii bipartite,
de impirat merg in gridini -(a 3), ele intirzie ia intoarcere. adeseoii redate sub form5. dd aiatog. In aceedgi cdtegorie
Interdiclr,a de a intirzia este omisd. O poruncd indepliniti intrd 9i dialogul dintre mama vitreg[ ;i oglinjoarl. Dqi
corespunde, dupl cum am putut-o consiatn,,unei interdic{ii mama vitregi, nu o iscodeFte direct despre fiica vitregi,
lncilcate. oglinjoara li rispunde: ,,Xir-i vorbi, tr"*ouri, 3"i
Un nou personaj i;i face- acum aparitia in basm, un per- "gii i,ntr-o pdd,wre
ai o fiicd vitregi care trdie;te l,a ni;te bogattri
scrnaj pe care ll putem nnmi rdwJdcdiorul. Rolul lui este cle a
r ln original, Odiloglazke, Dauglezha, Tteglazha \t.t,).
32
.fJ
d,easd.: ea e gi mai frumoas['.. Ca gi in alte cazuri
mind.toare, cea de-a doua jumdtate a perechii ae functii
ase_ faptul cd. interd,icliil,e stnt i,ntotd,eawna i,ncd,l,cate, inr propune-
poate exista-filrd" prima. In-asemenea cizuri, divulgarea 'ia
rile tn;eld.toare, dimpotrivd, sint i.ntotdeauna acceptate ;i
ind,epl'inite. S. conv. : S1.
{grn" unei fapte necugetate. ilIama isi striei cu s"las tare - reacfioneazS.
2-3. Eroul automat indat[ ce sint folo-
tlnl s[ vini acasd., vrijitoarea afllnd istfel ie preZenta lui site unelte n5.zdr[vane sau de altd naturi: adoarme, se rinegte
(62)._Mogul a cdpd.tat o.p-uqgd. ndzdrdvani. El f',si ost'hteazd
cumd.tra din pungi, lngiduindu-i astfel si afle'taini talis_ etc. Se constati c[ aceast5 funcfie poate exista 9i separat.
manului siu (109). : e1. Fd.ri si fie adormit de altcineva, eroul cade dintr-o dati in
- S. conv. sau
2-3. Iscodirea riuficdtorului cea indirectd atrase
somn, fire;te spre a netezi drumul rdufdciltorului. S.
-
dup[.-sine r.dspunsul corespunziltor. Kogcei divulei ta-i;; conv. : gz ;i 93.
morfii sal^e (93), taina calului iute de pi'cior (g+) e"tc. _ S. lnvoiala necinstitd constituie o formfl aparte a propunerii
COIIV. : e2, et. conlinlnd o ingelS.torie ;i a consimlimintului corespunz[tor
(,,Si dai ce nu;tiiciailncasi"). Consimllmintul este silitln
VI. .Rduldcd.torwl i,ncearcd sd.-gi i,n;ele aictima pentru a asemenea cazuri, riuf[citorul specuiind orice situaJie nepri-
. std.pinire pe eq. sau pe aaeria ei'(det.: vicleiugul; s. elnici in care s-ar putea afla victima sa (cireada s-a rizle-
lune
conv. = f). lit; sd.ricie lucie etc.). R5.uf[cdtorul creeazl uneori intr-adins
Riuficltorul ia mai lntli de toate infiti;area unei alte o asemenea situatie (,,Ursul il apuci de barbi pe lmpirat";
p^ersoane sau fipturi. Zmeul se preface inti-o caprd. de aur 117). Acest element i2oate fi definit drept o nenorocire pre-
(97), sau tntr-un fldciu chipq (l lB). Vrdiitoarea sd comporti iminayd. S. conv. : X, care o diferentiazl de celelalte
ca o ,,bdtrinic5. buni la suJlet" (l4g). il imitd. glasul niamei forme ale -lngeldciunii.
(6?. Popa se imbracd in piele ai pfr (laa). Hoaj" r" pr"f""*
a fi cer;etoare (111). YIII. un rdw sau ad,uce o pagubd wnuia
RdwJdcdtorwl Jace
Apoi urmeazi funcJia ca atare. d,in membrii famil,iei (def. :
prejurlicierea; s. conv. - A).
I. Riuficitorul incearci s6-si convingd" victima: vriji- Aceastl funcfie este extrem de importanti deoarece ea
toarea oferd un inel^(G5); cumdtia propuie mogului g iate reprezint5 factorul motor propriu-zis al basmului. Absenla,
g b-aie de.ablri (109); vr[jitoarea iugbreazi victimei si se incilcarea interdictiei, divulgarea, reugita ln;eliciunii pre-
dezbrace (!+2),,, sd se scalde in iaz (i4B) ; cersetoarea cere gdtesc aceasti tunilie, o fac "posibild si.u ii ugureazl prir ;i
de pomani (111). S. conv. : f 1. simplu concretizarea. Din care pricin5", primele ;apte func-
2. Rdufdcitorul- aclioneazi folosind direct unealta niz- lii pot fi considerate ca o parte pregd.titoare a basmului, in
drdvand. Ma;tera dd fiului vitreg iartra somnului (l2B). Ea timp ce prejudicierea l,anseazd. intriga propriu-zis5, este punc-
infige un ac ndzdrdvan in cima-sa lui (l2B). S. ionv.:fz. tul ei delnnodare. Formele prejudicierii sint extremde variate.
3. Riuflcitorul folose;te alte mijioacb -de inqeldciune 1. R"Sufdcitontl rdpegte pe cineaa (A 1). Zmeul o ripegte
sau violenfi. Surorile cele rele impdneazd cu cutiie si ace pe fata de ?mp[rat (72) sau pe fiica de !5ran (74). Vrdjitoarea
fereastra prin care Finist trebuie se vine 1n zbor (lig). imeul il ripqte pe biiat (62). Fralii cei mari o rlpesc pe mireasa
ltaz.L in alt chip aschiile care arati fetei cum di ajungi la lui prislea(102).
fratii ei (74). S.'conv. : f3. 2. RS"ufdcdtorul Jwrd saw ia cw d,e-a sil,a otnealta nd.zd,rdaand.
- (4 ') t, ,, PS,sirild.-ld!-lungili" furi lddifa ndzdrivani (lll).
YIL Victirna se l,asd i.n,selatd. ajwti,nd,u-;i astJet, Jd.rd. sd Fata de implrat furi cdma;a nd"zdr|vane (120). Statu-Pai-
area, d,uSmanul (def .
-se conplicitatea; s. conv. : g).- md-Barbi-Cot furi calul nizdrivan (78).
.facc1.o Froul-accept5., lasd convins de riufdcdtorl'ia inelul,
baic de aburi, se duce la scdldat etc. Merit[ s[ rele.i,dm r Vom areta h p.83 ce lntelegem prin,,unealti nizdreyani" gi,,ajutor nizdrivan,,.

84
ss
-id
-fl l
l

$
I
2a. Luarea prin violen{d" a aiutorului nizdrivan categorie si cazul aparte prezentat de basmul cu nr. 125.
constrture o subclasd aparte a acestei forme. Mama vitresi. Un s[rut wijit o face pe mireasS. sd uite totul. Victima este
i
i
poruncegte sd. fie tdiati. vaca nizdrivani (56. St- Teieh?_ de asti dat[ mireasa care igi pierde logodnicul (Avtt;.
l !a.1ql poruncegte sd se t{g gdinuga u '- ori iala "irare'.i""e 8. Riuf5.cltoral cere sd-i. Jie datd aicthn& s&xt o 'ad.eme-
(114, ll5). conv. : [Ir. yeSte.\[8). Aceasti forml este d^e reguld consecin]a unei
-S.
^. 3. (Q0).Ursut
RduficdtoralJurd.
1
a). Iapa minlnci invoieli bazate pe insei5torie. lmpiratul mirilor'il cere
finul saa-itislrug,erecol,ta (A
furd. ovilzat (82).'Co*;ui furd'maiir"; ii-0iii pe {iu] de lmpirat ;i acesta pleaci de acasi (125).
4. Riuficitorul Jurd tumii4. zitei (Aa). \- A;;;t caz. ;# 9. Riufic[toralizgoneste pe cineaa (A e). Llagtera o izgo-
intilnit doar o singurd datd (75). negtg^{g acasd pe fiica vitregi (52). Popa l;i izgonegte nepo-
I 5. Riuficitoral-sdairSegte un rapt tn altd. Jormd. decit cele tul (82).
precedente (A 5). Obiectul raptuhri este exirem de diferit 10. Riufdcdtorul porunceste ca cineaa sd. Jie aruncat tn
de Ia caz la cazgi nu este necesar sdinregistrdm toate faptele mare (LLo). lmpiratril bagi lntr-un butoi fe fiica lui cu
cunoscute, intrucit ele nu influenteazl de-sfds'rarea actiirnii. b[rbatul ei si poruncegte ca butoiul si fie aiuncat ln mare
dupi cum- y_e+.ea mai jos. Ar'fi fost mai torect di; b;;;; (f00). Pdrinfii agazi pe {iql lor,_adormit, intr-o bdrcu}i ;i
"o.m si fi socotit orice
de veder-e logic tip de rapt drept unica Jormd. ii dau drumul pe apa mnrii (138).
p prejudicierii,. considerind. drept subclise $i nu clise 11. Riuficitoral urd.jegte o Jdpturd. satt om lucru (Att1.
formele lmpirfite dup5. criteriril obiectelor. - Este insi mai - Trebuie si remarcd.m ci riuf[c[torul face adeseori doui-
comod te\nicegte si delimitim citeva forme mai lnsemnate, trei rele deodati. Existi forme care se intiinesc rareori de
s-intetizlndu-le pe , celelalte. Iati clteva exemple: pasirea- sine stdtitor, ele tinzind sd se asocieze cu altele. Vrijirea
de-foc furi merele de aur (102) ; Nurca-fiara mlninci noapte de €ste una din ele. Nevasta igi preface b[rbatul in ciine gi tl
qoapte cite un animal din ocolul impiratului (78); generalul alungi (putem nota: Ar!; 139). Ma;tera o preface pe fiica
furd palo;ul obignuit, nu cel n'izdrivan al regelui [+S) etc. vitregi in ris si o gone;te de acas[ (149). Chiar atunci cind
6. Rlufdcitortl aatd.rnd. trwpeste (A6). Slujnica scoate mireasa este prefd.cut[ ln ratfl 9i zboaril intr-aiurea, avem
ochii stlplnei (70). Fata de tmplial taie picioareli tui Katoma de-a.face. in fipt cu o izgonire,'dqi nementionata in moA
(116). Este demn de remarcat faptul ci, ain punct de vedere explicit (147, l4B).
morfologic, aceste forme constituie totodatd si un rapt. Asa. 12. R5.uf[citortl sd.ui,r;e;te o substi.twire (A tt;. In maio-
de pildn, slujnica ascunde ochii ln buzunar gi ti auc*i lntr-un
loc tainic; ulterior, ei_sint recuperali prin acelea;i mijloace {_ta!e3 cazurilor, si aceasrl formd face pereche cu o alia.
Slujnica .o-.1,lcf.o.-q pe mireasd in rdtugcl si ii substituie pe
ca gi celelalte'obiecte furate 9i apoi pqi la loc. Aiela;i-lucru propria ei fiici (adicd : Al!.; 147). Slujrrica o orbegte pe mircaia
se intlmpli ;i cu inima scoasd din piept. imp[ratului ;i i se substituie (A,$; 70).
7. Rluficitortl d.etermind o bruscd disfaritie (A1\. De 13. Riufdcitoruldd l>orwtcd sd Jie ucis ci,tteua (A tr). De
obicei, aceasti disparifie se realizeaz\, prii folosirea unor
procedee vrijitorqti sau prin ingelitorie. Magtera il adoarme !qpt, aceastd formd este o izgonire inodificatd (accentuatd).
Ma;tera poruncegte unei slugi s-o ucidd pe fiiia vitregi in
pe fiul vitreg. Mireasa lui dispare pentru tbtdeauna (l2B). timpul unei plimbiri (t2l). Fata de implrat porun"ce$te
Surorile pun cufite gi ace ln fereastra fetei la care Finist qlqqilo^r sd-l ducl pe birbatul ei in pddure ;i acolo sd-I omoire
trebuie s[ vini ln zbor. El se rinegte la aripi gi dispare (113)..In asemenea. cazuri secere de reguid ca uciga;ul si
pentru totdeauna (129). Nevasta fuge de la bilbatul ei pe .aduci, drept dovadi a omorului, ficatul sau inima iictimei.
covorul zburitor (113). Basmul cu nr. 150 ne oferd o formi 14. R[uf5"c5.toral sduir;egte u,n ornor (Ara). O alti formi,
interesanti. Disparifia este provocatd de eroul insupi: el in genere doar insolitoare pe llngS celeialt'e tipuri de acti-
arde cojocul nevestei sale lovi?e de vriji gi ea dispare p'entru une a rlufdcltorului gi avind meiirea de a le.uttittia. Fala
totdeauna.' In mod convenfional, putcm trece -in aceea;i de lrnpirat furl cdma;a nizdrd.l'ani a bf,r:batului ei gi il
80
al
ucide (Ar!; .l2O). Fralii mai mari .il omoari pe prislea si este mentionat un act atrigind dupi sine o stare de lipsi,
ii rdpgsc__mireasa (Arl; 102). Sora ia fratelui ?ruitete si it ceea ceil face pe erou si intreprindi o ciutare; ln al doilea,
ucide (137) '
se lncepe direct cu starea de lipsi, cu acelagi rezultat. Am
]ii
15. Riufdcitorul i.nchide i.n temnitd., tine cu sila fA r5)_ mai putea spune c5. prima oard lipsa este impusd din afar5,
Fata de impirat il inchide pe Ivan in iemnita (fOZ). lninarJ_ iar a doua oard, perceput5. liuntric de erou.
tulmiriloril {ine lnchis pe Semion (142).'
16. Riuficitorul arneiintd cu o 'cdsdtorie sil,itd Sintem primii care s5. acceptim c[ termenii ,,nedostacia"
- --- (A
\^^16)-t gi ,,nehvatka" nu sint o alegere perfect reugit[. Dar limba
Zmeul o cere de solie pe fat'a impiratutui 10S1.-
l6a. Aceeasi situafie intre rude: fratele o cere pe sori_sa rusl nu are un cuvint care si exprime integral gi precis nofiu-
de solie (AXVI" 65). ' nea amintiti. Cuvintul ,,nedostatok" sun5. mai bine, dar
17. RiufScitorul amenintd cw wn, act d,e canibqlisnt, (Arz\- are un sens particular nepotrivit cu nofiunealn cauz5, ,,Nedo*
Zmeul o,cere pe.fata de.lmpirat ca s-o manince (t04j.Zlri".il stacia" poate fi comparati cu cifra zero, care reprezintS" o
a.mincat pe toli.oamen-ii din sat ;i ultimul firan iemas in mirime bine definiti in girul cifrelor. 1 Elementul de care ne
viat,i este ameninlat de aceeagi'soartd. (85i.
ocupim acum poate fi formulat ln felul urmltor:
I7a. Aceeasi situafie intre rude (A*uu;.'Sora
--" \'^ vrea si-si
md"nince frateie (50).' VIII a. Unuia din m.encbrii Jamiliei. i.i l,ipse;te ceaa, d,ore;te
lB. Riufd.citoral chinuie t2ictima in tint.bul nobtii (A 1B)_ sd. aibd. o&recaye (def. : lipsa; s. conv. : A').
wn lucru
Zmet! (113) ori dracul (66) o chinuie noaptei pe fafa a" impi- Cazurile de acest fel se preteazS" grets la o grupare. Le-amr
rat. vrijitoarea vine in zbor la fatd si ii susb pieptul (li6). ea imoirti
putea impirfi duoi
dupi formelee peoe care le lmbraci
lmtrraci perceperea
nercenereA
I9. Rduflcitornlpornegte rdzboi (Ris;. Imfaritui vecin poi- lipsei (despreaceaitavezipp.16-79), dar ne vom mirgiiri se"
ne;te rdzboiul (96). Similar: zmeul piriolesie imodritia ti7). le clasificim dupi obiectele care lipsesc. fatd. care ar fi aceste,
cu aceasta epuizd.m formele de aitiune bte reutacatoritrii forme: 1) Eroul nu are o mireas[ (ori un prieten, un om in
in cadrul materialului ales de noi. Trdbui" ,e .p,rrr"* il;t; genere). Acest tip de lips5. este uneori formulat foarte
foarte multe basme nu incep cu sivirgirer onLi riu. Existd. pregnant (eroul intenlioneazi s5-gi caute o mireasi), alteori.
gi alte lnceputuri care genere^azd. ad.esea o dezvoltare iaeniica nu este nici mlcar menfionat in mod explicit. Eroul este.
cu cea a basmelor ce incep cu A. Observind mai atent acest celibatar;i pleacd. ln lume s5.-gi giseasc5."o mireas[-aga
fenomen, incepe acfiunea; s. conv. : A'1.2) Este necesard o unealid-
Butem constati cd aceste basme au ca punct de
plecare o situafie anume, ln care eroul resimte lipsa unui nd.zdrdvand, de pildi mere, ap6", cal, palo; etc.; s. conv..
lucru oarecare (in original nehaatha, ned,ostacia-,r. t). t"oi -
A'r. 3) Lipsesc minuniliile (f5ri puteri nizdr[vane):'
ce determini o cdutare, analogi cu cea din basmele inbepiid =
Fasirea-de-foc, rata cu pene de aur, minunea-minunilor etc.;
cu A. De undc gi concluzia cE" lipsa poate fi considerati un s. conv. : A'3. 4) O formi specificd: lipse;te oul nizdrivan
echiv,alent morfologic al ripirii, ae piida. Sd analizdm urm5_ cu moartea lui Kogcei (cu iubirea fetei de lmpirat); s."
toarele cazuri. Fata de impirat furi talismanul lui Ivan- conv. : A'4. 5) Forme rationalizate: lipsesc banii, mijloa-
Ca urmare a furtului, lui Ivin ii lipsqte acest talisman. Cer_ cele de subzistenti etc.; s. coilV. : A'5. Remarcdm ln trea-
cetindu-ne mai departe materialui, constatdm cd. renuntind cit ci asemenea situafii inifiale din viala de zi cu zi dobin-
la momentu_l prejudicierii, basmul incepe foarte ad.eseori diiect desc uneori o dezvoltare pur fantasticd. 6) Diferite alte
cu o lipsi: Ivan ili doregte un palog oii un cal ndzdrivan forme; s. conv.: ,4.'6. Tot aga cum obiectul raptului nu
Atit .rap_tul ctt gi lipsa determind momentul urmd.toretc- al
rntrrgrr:.rvan pleaci in ciutarea lucrului rivnit sau pierdut. 1 Din considerente de ordin stilistic, traducitorul nu s-a oprit asupta comodului, dar prea
Acelagi .lucru se poate spune gi despre mireasa rdpitd ori, livrescului ,,non-posesiune" (eventual, ,,non-avere"), care ar reda mai exact intentia autorului.
pur gi simplu, despre mireasa ,,lipsd"- g.a.m.d. in primul caz $i s-a vlzut nevoit se recurgi. la termenul ,,lipsi", care prezinti acelagi dezavantaj cu rusescu
,nedostatok", Fi anume - confuzia posibili cu ,,defect", ,,deficien!i". (N.t.)

8S
39
determini ca atare structura basmului, nici obiectul care cit ;i pe eroul-r'ictiml (comparali cu Ruslan si
' Lwclmila+)-
lipsqte nu o face. Prin urmare, intr-o perspectivd g"""r"f_ I\Iomentul mijlocirii existi" in ambele cazuri. Imnortanta
morfologicd nu este necesar si sistematizdri toate acestui rnoment constd in aceea cd el determind" plecarea
le nytem. milgini la -c-ele principale, tratindu-le pe "?r*iG,
drept o formd globald.
celelaite - sau trimiterea
L Strigare Publicd
eroului de acasd..
- tntr-ajutor, dup,fi, sere eroul, este trdmis
.cel in neaoie (B-t). De o6icei, impdratul este cel
Ajuryi aici, ne amintim fir6 si vrem ci. foarte multe sd. ajute pe
-basme nu incep cu sivir;irea unui rdu sau cu elementul pe care pune si.se fac[ strigare pu-blicd de ajutoi 9i igi insolegte
care tocmai l-am descris. Aga, de pildd, basmul cu Emelila- cererea de ajutor cu figdduieli.
e.. Eroul este trimis d,irect sd. sdai,r;eascd o anume
prost[nacul incepe cu.prind6re" .tn"i gtiu.i Je cat;";;;;fi_ Japtd.
nac, _ gt nu cu o prejudiciere. Atunci cind comparfm un (B s): Trimiterea se face fie sub forina lrnei poiun"i 'fi"
numir mai mare de basme, rezulti insi ci unel6 elemente sgb c9a a unei rugimin{i. In primul caz, ea este'uneori inso-
specifice pentru pa,rtea meiliand. a basmului sint uneori j;;rrl; {itd de ameninfdri, in cel de-al doilea de fdgdduieli; se
La inceputul,Iui., ceea ce putem constata ;i in cazul de mai intimpli ca ameninflrile sd alterneze cu- promisi"unile.
sus'.Prinderea,;i crufarea-unui animal constituie un etemeni 3. Erowl este l,dsat sd pl,ece d,e acq.sd lil t;. ln asemenea
trprc, dupi cum vom vedea mai departe. Elementele cazu.ti, ini,tiqtiva plecirii ievine deseori erouiui insusi, gi nu
Teqt?rl
a ;1.A sint in genere obligatorii pentru oricc basm din clasa celui care il trimite. Pirintii igi dau binecuvlntarea.l Aiteori
studiat5, punctul ,de innodare i intrigii necunosci"d ;i; eroul.nu igi dezvdluie adevdratul scop. Cere ingdduinfa de a
torme in afara celor de mai sus. se plimba etc., plecind de fapt la lupt[.
4. Ncnorocirea este comunicatd (lia). Mama povestegte
IX. fiului de,ripirea fiicei ei, sd"r'ir;iti inci'inainte ca el si se fi
Nenorocirea sau l,ipsa sint comunicatte, erowlwi i se ndscut, dar nu il roa6[ in nici un fel s-o aiute. Fiul pleacd in
ad'reseazd o rugdrninte sctru o poruncd, el este'trimis und,eii
sau ldsat plece (def. : ciutareg. surorii ripitc (74). De celc mai-multc ori insi nu
sd. mijlo-cirea, momentul ae tegntur,l; parmlu slnt cel care ,povestesc nenorocirea, ci o. babi, un
s. conv. - B).
Aceastl functie introduce eroul in basm. O analizi om inljmplitor etc. ,
aminunfiti ne-ar ing5"d.ti r-o a"r.o*prrr"m in pirtilcmai ^intilnit
Csle patru forme examinate.pini acum cornporti. un erou
i

ei _
componente, dar acest lucru nu este esential peniru icopul gdutitor. Urmitoarele vor fi diiect legate de 6roul-victimi.
p.e gare ni l-am propus. Eroii basmului sint de doud i;Iff;
Structuratasrnului cere in mod neceiar ca eroul sd plece
l). Dacd o fati estc rdpitd, dispare cr.-. pe orizontul tatriruiei 4: .""+.r4. Dacd acest lucru nu se realizeazLi prin actul pieju.
'(gi, paralel, d: pe- c-el al ascultitorului) -.i* dicierii, basmul folosegte in acelagi s"op mo*"niul de tegituie.,
;i Ivan pt"".a f"-nioil
tarea fetei, eroul basmylyi e f.""1, ii' nu fata rapite. _ 5. Eroul,.izgonit e'ste dus de'acasd. (85). Tatil d"uce in
de. acest fel pot fi numigi cdutdtorii.2)Dacd.o fat['_ .u,r,r' pidure pe -fiica izgoniti de mama vitr'egn. Aceasti foqml
barat este foarte interesant[ din mai multe punlte de vedere. Acti-
- este rdpitS. sau izgonitd de acasd ;i Jirut basmului
ii"rira"il;gi;: i.ii;
";i; i"Dar basrnul cire ca'in
il. urmeazd pc cel rdpit,pe celizgonit, fdrl sh unile tatdlui slnt inutil" a""e ;d
ie preocupe de ar putea merge qi singurf, in pidure.
soarta celor.rdma;i, eroul basmului este fata (baiaiul) ire;iil
sau raptta. tn asemenea basme nu intilnim cdutdtoii, iar mrm-entul de legd.tura sd figuieze pdrinli care igi trimit co-
eroul de tip poate fi numit eroul-aictirna t. vorn veaea pttt de acasl. Putem ardta c5. forma dati este'o alcituire
-acest seculdarS, dar acest lucru nu se inscrie inperspecti"i*oif"-
mar Jos dacd.. basmele cu eroi cdutdtori evolueazd sau nu la
rel cu cele clrn a doua categorie. Materialul nostru nu con_ logiei generale. Trebuie si consemnlm ci -si fata de impirat
cerutS. de zmeu este dusl de acasd, dar 'pe malul ,irarii.
fine exemple ln care basmu-r si urmireas"a .dt pe Spre deosebire de cazurile. precedente i"r'a,
- "e"tetor, pr"r"ria
t u","-""* ln continuarc prilejul de a formula o definilie mai precisi a eroului.
"ri" ]f"t.i l.
strigarea de ajutor, lansatf simultan cu .d.ucerea

40 41
locul hotirit. Chemarea intr-ajutor, gi nu ducerea fetei de
impirat pe malul m[rii, este ins5. cea care determini des- !iuge1, este firul clutitorului. Dac[ ins5. basmul comporti o
fatd._izgoniti fd.ri si apari;i un erou ciutitor, naraliirnea lI
{i;urarea acfiunii, din care pricinl trimiterea de acasi nu urmd.re;te pe eroul-victimi. Semnul convenfional f marcheazl
poate constitui un moment de legituri in aceste cazuri. drumul eroului, indiferent de faptul daci'este ciutitor sau
6. Eroul cond.amnq.t I,a moarte este l,d.sat i.n taind. sd, scape nu. In unele basme nu intilnim-de loc o deplasare ln spaliu
(-B 6). Bucetarul sau strelelul o cruld pe fatd (biiat), ii 'dn
q-eroglui.,lntreagaactiune se desfigoard in'tr-un singui l6c.
drumul, ucide in locul ei o fiari oarecare pentru a nutea Alteori plecarea este, dimpotriv5,- accentuatd, capttd un
dovedi_cu. ficatul gi inima acesteia ci a ucisiata (121,'ll4). caracter de fug5.
Am definit mai sus elementul B ca fiind factorul iare detei-
mini plecarea eroului de acasi. Dac[ trimiterea sau izgonirea - Elementele A,B,C, t constituieimpreunS" punctutrd,e inno-
d,are a intrigii basmului. Ii urmeazi desfisurarea acliunii
{ac necesar ca eroul si plece de acasi, ln cazul de riai sus proprru-zrce.
el capit[ posibil,itatea de a o face. Primul caz este definito- Un nou personaj igi face aparilia: ii putem spune d,ona-
rit' pentru eroul c[utitor, cel de-al doilea pentru eroul- toruJ sau, mai precis, furnizorul. De obicei el este lntllnit
victim5.. - ab_solut lntimplitor.pe drum, ln pidure g.a.m.d. (vezi cap.
7. Se ci.ntd. wn ci,ntec d,e jal,e(B ?). Aceasti formi este spe- VI, formele de aparifie a personajblor). Fi6 cd. este'cdutdto-r,
cifici in cazurile de: ucidere (il ctnti fratele rdmas ln viiti fie cd este victimd., eroul obqine de la el o unealtd (de regutd
etc.), vrijire lnsoliti de izgonire, substituire. Clntecul faie ndzdr[vani), care ii va permite si pund. capit
astfel cunoscuti nenorocirea si determinS. contraacfiunea. Inainte de a obtine unealta nizdrdvani, eroului"i"o-8iiii.
li este dat
s5. fie ln miezul dltorrr. actiuni foarte aiieiit", caie ;;;.;;i
X. sau se kotdrd;te sd tntreprind,d. con-
Cd.utd.torul, acceptd toate la intrarea uneltei .iirdrirrane tn poseiia lui. --
traac,tiunea (def.
- contraacfiunea incipienti; s.-onv. : C).
Acest moment este caracterizat prin cuvinte ca: ,,Di-ne XII. Eroal, este pus la i,ncercare,iscodit, atacal etc., pregd-
voie, impirate, sd.-!i ciutdm fetele" etc. Se lntlmpli ca el tind,u-se astJel, i.narmarea lui cw unealta ndzd,rduand iaicu
9i nu fie marcat prin cuvinte, dar se lnfelege, fire;te, ci ajwtorul, nd.zd,rduen (def. : prima {uncfie a donatorului; s.
hotdrlrea eroului precede clutarea propriu-zisi. Aceit mo- conv. : D).
ment este specific doar pentru basmele in care eroul este un l. Donatorwl, i,l tncearcd pe erow (D 1). Baba-Iaga o pune
cdutitor. Eroii izgonifi, ucigi, vrijifi, substituili nu cunosc pefati si faci treabi in casi i58). Bogatirii pidurii ii-pro-
nizuinfa, voinfa de eliberare, drept care elementul acesta. qun eroului si le slujeasc[ trei ani lncheiafi (t23). Tref ani
lipsqte ln basmele respective. de slujbi-la negustor,(ralionalizare sub presiunea vielii coti-
diene; 66). Trei ani de slujbi la podul plutitor, fdri Simbrie
XI. Eroulpl,eacd.d,e acasd. (deI. - plecarea; s. conv. : t). (71). Eroul trebuie si asiulte f8r[ si'adoarm[ viersul de
Aceasti plecare reprezinti un lucru diferit fafd de absenfa guzli* (123). Mdrul, rlul, cuptorul oferi o hrand extrem de
temporar[, notat[ mai lnainte cu semnul convenfional ,,&''. simpl[ (64). Baba-Iaga li propune eroului s[ se culce cu
Plecarea eroului ciutitor este de asemenea diferiti fati de cea ei (104). Zmetl li propune si ridice o piatri grea
a eroului-victimi. Plecarea c[utdtorului are drept sbop toc- {fJl
(71). Aceasti cerere este unebri scrisi pe piati[, alt5ori,
mai clutarea victimei, in timp ce plecarea eroului-victiml glsind. piatrS. mare, fra]ii lncearci din proprie ini]iativd.
constituie lnceputul acelui drum firi ciutiri, de-a lun- -9
s[ o.ridice. Baba-Iaga li propune eroului si phzeasci'o her-
gul cd.ruia eroul va trece prin felurite aventuri. S[ facem gi ghelie de iepe (94)- etc. - -
<l alti precizare: dacS.este ripitiofati gi un erou ciutitor 2. Donatorul, i,l, salwtd. ;i i,l iscodegte fe erou (Dz). Putem
pleac[ s-o gS.seasci, adicd avem dou5. pleciri de acasi, considera aceasti formi drept o formi diminuati a lncer-
firul pe care ll urm:azi basmul, pe care se construie;te ac- cirii. Salutul gi iscodirea slnt prezente gi in formele mai sus
42
43
amintite, dar nu au cqracterul unei incerciri, pe care nu fac
decit sd. o preceadd. ln ultimul caz, insi, inceicarea lipseste. Dnpi definirea formelor principale, celelalte pot fi considerate
iar iscodirea dobindqte caracterul unei incercdri ind'ireite- ln ansamblul lor. $oarecii ll roag['pe erou si le dea de min-
Dacd eroul rdspunde grosolan, el nu obfine nimic, daci rds- care (58). Holul roagi pe pigubit si-l ajute la ciratul lucru-
pun^de
_cuviincios, i se di un cal, un palo; etc. rilor furate (131). Urmeaz6. w caz care poate fi trecut sirnul-
3. Un muribwnd seu un tnort cere sd,-i se'Jacd. wn seraiciw tan la doul clase: Kuzinka prinde o vulpe. Vulpea ll roagi:
(Dt). 9i aceasti formd lmbracd uneori carcaterul unei lncer- ,,Nu md ucide (rugirnintea,de a fi ciutat, Di), ci prijegte-mi
c5.ri. Vaca il roagl pe erou: ,,Nu-mi mlnca din carne" in unt o gdini rnai gras5" (a doud rugirninte, D7). Cum rugi-
aduni-mi ,oasele laolaltS, leagd-le intr-o basma curatd, in mintea aceasta este precedatS. de prinderea vulpii, cazul poate
gridin[ si le r5.sid.e;ti, de mine mereu si.-fi amintegti gi zi fi notat cu semnul convenlional .Df. Iati un alt caz, diferit
de zi sd le stropqti' (56), Taurul rosteste cr* a.""aii rLei- de primul, d.ar comporttnd gi el o amenintare prealabili sau
minte in basmtrl nr. llT.Intilnim o alti formd de rugdmiite punerea,solicitantului lntr-o situafie fdrd. iegire: eroul fur5.
cu destinafie postumi in basmul nr. 105, in caro tai5l aflat hainele unei fete la sclldat si ea li cere s[ i le dea lndlrit
pe patul de msarte propune fiilor sii si petreacd trei nopfi (131). Alteori, situatia f[ri iegire nu este lnsoliti de o rug['
pe mormintul lui. minte'(puii de pasdrestauin ploaie, copiii chinuie o pisici):
4. Captivul cere sd Jie eliberat (Da). Omul-de-arami cere Eroularein asemenea cazari prilejulsi facd un bine.Cu alte
eroului si-l elibereze din captivitate (68). Dracul este inchis cuvinte,are lnmodobiectiv d6 ficut fata unei incerclri, depi
intr-un turn gi il roagi pe soldat si-l elibereze (130). Urciorul subiectiv eroul nu percepe lncercarea ca atare.-S. conv.:D'i.
scos din api cere si fie spart, cu alte cuvinte, aunut inchis 8. O Jdptu,rd. ardjma;d Ancearcd sd-|. d,ucd. la ficire pe crou
in el cere s[ fie eliberat (ll4). (D 8). Vrljitoarea incearcl si-l bage pe erou ln cuptbr (62).
- .1'. Idem, dar cu ciderea prealabild a donatorului in cap- Vrijitoarea incearcS. noaptea si taie capetele eroilor (60).
tivitate. A;a, de pildi, dacd. in basmul nr. 67 este oriirs Gazda lncearcl noaptea si arunce pe oaspeli drept hran5"
duhul-pidurii, aceastd. fapti nu poate fi considerati o fuirctie goliclanilor (122). Yrdjitorul incearci s5.-l omoare pe erou
de sine stititoare: ea nu lac-e deiit sI pregdteasci rugd.mintLa lSslndu-l singur pe munte (136).
ulterioari a captivului. S. J *D"n. 9. Fdptura nrd.jma;d. intrd i,n luptd cu eroul (De). Baba-
S;_Eroul este rugat -sd crulc
"otrrr.
pe cincua (D6). Am putea Iaga se lupti cu eroul. Intilnim foarte des lupta intr-o cdsufi
considera aceasti fo-rmi drept o subdiviziune a preced^entei. ln pidure cu diferilii locuitori ai codrului. Lupta are carac-
lntr-adevir: .rlgiminte"_ fie pieceaate ae o :";1;.A:1i; terul unei lnclieriri, unei certe urmate de bitaie.
eroul ia la ochi un animal,"si"
vrea si-l omoare. Eroul prinde o 10. 5a aratd erowlui unealta nd.zd,rd,tand., i se propune un
gtiucd ;i ea il roagi. si-i dea drumul (100 b). Eroul ii la ochi schirnb pentru oblinerea ei (DLo). Tllharii li arati - o bltl
mai multe animale gi toate il roagd sa le lase cu viati. (g3). (123), negulitorii ii arati tot felul de minun[fii (122), mogul
tirii di:'b;i
.6.. Erowl, este .rigat sd arbitre1e t"ti-o^
urragr.il roagd si imparti lntre ei un toiag;i om[turi (t0Z).
ii arati un palog (151). Toli ofer5. unealta nizdrlvani'ln
vederea unui schimb.
Cei aflali in ceartf, nu formuleazd intotdearina ca atare iusi-
mintea. lor. Eroul propune_xneori din proprie inifiativii." o XIII. Eroul reaclioneazd la actir,rneq. viitoyului ilonator
impdr,tire (s. conv_._: D'6). Fiarele nu pot fmplrfi un sfirv: (clef. reacfia eroului; s. conv. * E).
:
eroul il imparte (97). In majoritatea cazurilor reaclia poate fi sau pozitivi,
- 7. Alte rugd.ninti (D7). La drept vorbind, rugdmintile
formeazra o clasi independenti, iar^formele lor
sarr negativi.
l..Eroul Jace Jald, (nu face f.a!d) i.ncercdrii (EL).
d.ar putem considera in mod conventional, spre -"subcldse,
a evita un 2. 4roul, rd.spwnd,e (nu rdspunde) La salwt (Ea).
sistem prea lncircat de notare, toate varietdiile drept clase. 3. Eroul ad,wce la i,nd,eflinire (nu aduce la' tndeplinire)
rugdmintea mortutui (Et).'
44
6
- Mmlologia basmului c. 2495
-
4. Eroul, d,d drumul captiaul,ui (En). ale transmiterii denumirea de unelte nizdrivane.l Formele
5^.
?roul- cruld. .pe ccl care i,i cere sd.-|, lase cu viatd. (E
5\. de transmitere slnt urmitoarele:
._ .6. Eroul Jace i.mpdrleal,a Si i.i i,mpacd. l>e cei ce ie c'ertau l. (Jneq)ta nd.zd,rduand. este transrnisd' direct (F1). Acest
l, (E6). _Rugdmintea celor aflali ln disputi (sau cearta nelnso-
-atrage tip de transmitere are adeseori caracterul unei rdsplltiri.
litn de o rugdminte de imp[r]ealn) mai adesea dupi Mbgul diruie;te un cal, fiarele din codru diruiesc fiecare
sine o alti reacfie: eroul Ii in;dd. obligindu-i, de pildd, si clte un pui ;.a.m.d. Alteori, in loc si capete un animal,
Slerge 9upi sigeata trasi din arcul lui, iar el i;i insqegte eroul capttl capacitatea de a se transforma in animal (pen-
intre timp ,obiectele care declangaseri cearta (EfI). tru am[nunte, vezi mai jos, la ^cap. VI). Unele basme se
7, Er6wlJace wn. alt seruiciu iarecare (F]7). iJnebri, aceste incheie tocmai cu o risplitire. In asemenea cazuri, darul
servicii corespund ruglminlilor ce ii fuseseri adresate, alte- prezinti o valoare materiali oarecare ;i nu constituie o
ori slnt dictate pur .;i simplu de bunitatea eroului. Fata unealti nizdrivani (F'). Dac[ reacfia eroului a fost ne-
di de mincare cergetoarelor care trec prin fala casei (65). For- gativl, transmiterea ioate sd nu aibi-loc (F neg.) sau poate
mele cu caracter religios ar putea constitui o subclasi aparte. Ji lnlocuiti cu o crunti rizbunare. Eroul este mlncat, trans-
Eroul aprinde un butoiag de timlie spre slava Domhului. format ln stani de ghea!5., aruncat sub o stinci, i se taie
Am putea include ln aceea;i subclasd si 'ln caz comportind o curea din pielea spindrii (F contr.).
o rugiciune (66). 2. Unealta este ind,icatri (Fz1. Baba arati stejarul sub
8. Eroul, scapd. d,e cursa. ce i se i,ntind,e atacind, pe ard.jmas care se afld corabia zbur[toare (83). Mogul arati pe !d-
cw mijloacel,e pe care'acesta uoia sd. I,e Jol,oseascd. i,mpotriaa Lui ranul cle la care poate fi luat calul nizdrivan (78).
(E8). Punlnd-o pe Baba-Iaga s[-i arate cum se intrd in cuptor, 3. Unealta este prod,usd. (Fs). ,,Vrfljitorul a iqit pe mal,
eroul o inchide acolo (62). Eroii se imbraci in taini cu ve;- a desenat pe nisip b barci ;i a spus: Ei, fralilor, vedeli voi
mintele fiicelor Babei-Iaga gi le imbracd pe acestea cu aie barca asta? vedem!-Agezafi-vi in ea!" (78).
lor; Baba-Iaga se lasi tngelatd gi igi omoari fetele (60). -Oeste aind,utd. gi cumpd.ratd' (Fa). Eroul cum-
4. Uneal,ta
Vrijitorul rimine el lnsqi singur pe muntele pe care voia p5.rd o gdini ndzdrdvani (114), un cline;i o pisici cu puteri
sd-l pirdseasci pe erou (136). nizdrivane (112) etc. Producerea uneltei nd.zdrivane la
9. Eroul, i,nainge (sau nu lnvinge) Jd.ptura vrdjm,agd. (Es). comandd. constituie o formi intermediari lntre cumpirare
10. Eroul acceptd. sckirnbul,, d.ar Jol,osegte d.e i,nd,atd. puterea gi producere. Eroul comandi fierarului un lan! (60); (pen-
nd.zd,rd.uand. a obiectului primit i,mpotriaa cel,u'i care i-1, ddduse tru asemenea caznti s. conv. : F$).
(E10). Mo;ul oferi cazacului palogul care seceri singur pe - i'nti'mplare uneal,ta n'd'zd,rd.uand. (saa
5. Eroul, obl,ine din
dugmani in schimbul butoiului nizdrivan. Cazacll accepti o gisqte) (F5). Ivan vede un cal pe cimp gi il incalec[ (73).
schimbul gi poruncegte de lndatd palo;ului si-i taie mo;ului Eroul d[ din lntlmplare peste copacul cu mere nizdrivane
capul, reintrind astfel in posesia butoiului (l5l). (113).
6. Uneal,ta ndzd,rdnand. apare brusc cu d,e l,a sine fwtere
XIY. Unealta nd.zd,rd,aand. intrd. i,n posesia eroutrui (def. (FG). Apare dintr-o dati o scarl trecind muntele (93). Ivirea
: lnzestrarea, obfinerea uneltei nizdrivane; s. conv.: F). bruscd din pimint (FvI) reprezinti o forml aparte de apa-
Unelte nS.zdrdvane pot fi: l) animale (calul, vulturul rifie de sine stititoare; pot apare astfel: tufiguri nizdr[vane
etc.); 2) obiecte din care apar ajutoare nizdrdvane (amnarul (56, 57), mlSdile, un ciine si u^n cal ndzdrdvan (117), un pitic.
cu cal, inelul cu voinici); 3) obiecte care au o lnsu;ire mira- 7. Unealta nd.zd,rd.uand. este bd.utd. sau mi'ncatd. (F7). Strict
culoas6, cum ar fi, de pildd, ghioaga, palogul, guzla, bila vorbind, nu avem de-a face cu o formi a transmiterii; cu
gi multe alte obiecte; 4) calitfli diruite diiect, cum ar fi
forfa, capacitatea de a se transforma ln animale etc. Atri- 1 Vom vorbi mai aninunlit in cele ce urmcazi despre raporturile dintre uneltele
buim deocamdatd conventional tuturor acestor obiecte ndzdrdvane.
- -
t6 47
negativi a eroului atrage dupi sine nrmai F neg. (transmi.
toate acestea, forma respectivd poate fi coord.onatd conven- terea nu are
rerea areloc) F contr.
sau -.F'
toc) sau r. .(eroul a sriforit
(eroul care a. suferit
sriferit esecrrl
esecul
lional cu cazurile amintile. Trei'biuturi dau o fortn nlmai- este crunt pedepsit). In cazul unei reaclii pozitive lntiinim
pomenitl .(68). Mincind miruntaiele unei pared'"*ii-'ao^- urm[toarele combina]ii :
Dtndesc drferite insusiri miraculoase (ll4). -
' 8. Unealta I. Funclia pregdtitoare II. Formele d,e
ndzd,rdaand este Juratd inr;1 eroul furi calul a
d-e la Baba-Iaga
{94). Eroul tuie obiedtet; p" ;;"-;;;";;; d,onatovului transmitcye a
c:l ce recurg la.impirfeala lui (ll5). Folodirea uneltei ndz- unclled ndzdrduane
tmpotnva personajului care a schimbat_o pe alt
:I?l-1o", recuperarea J nccrcart':r Fl Transrnitcrca
?,?t"..t,St acestuia din urmi poate ,fi gi ed soco-
trte drept o formi special[ de fuit. I scoclirea
l-'! Ilrlicaf ia

(f'). ?iJtrite per.soyaje se fwn ele i.nsele la d,ist'ozi!,ia eroul.ui


,_,?. .i;a, Fl Frc'ducc-rca
a9 pildd, un animal poate si-i ddruiascd. eroului F4 'rrinzarca
;a-u ii poate oferi direct serviciile sale, d5"ruindu_se
ll po, )i5 Giisirca
TII-I" tel pe sine insugi. Sd comparlm urmitoarele cazuri. F6 Aparilia
Ualul nu este intotdeauna dat direct sau intr_un amnar: lli'ntativa cle or.nor . .IJ8
F? inghilirea
uneori d.onatorul t""" J""tt re-t.*""ice formula maeici I-ui:tiL .....1)s F8 Furtul
^u
prin rostirea cireia,calul poate fi ch;;;l. i"-iiiti*iii-3rr, (flcrta rlc schinrlr .. .. I)1o F$ Ofcrtr de scrvicii
Ivan nu primqte de fapt^nimic, afari doar de ar"ot"i aJ
a. dispune de un ajutor ni.zdrdvan. lntilnim o situatie iden_ Din aceasti schemd rezulti ci legiturile slnt extrem
trca atunci cind solicitantul ii dd lui Ivan dreptul de a dis. de variate ;i,_cd, prin urmare, putem cinstata t"
pun_e de el. $tiuca ii spune lui Ivan formula piir, ."r" oortl multrple posibilitS.fi de inlocuire a unor varietd,ti "".JmUi"
cu altele.
Ir chematd (,,doar sd spui: la porunca gtiucii., baci. La o analizd mai aminunfitd, sintem frapati indi de faotul
rn tlne, este omisi. chiar gi formula, lnimaluletc.). piomitlnci ci. anumite combinafii- iip';;; ;;';;rl.-I;;"i.
rJ, ;;"#
pur si^ simplu: ,,i!i r.oi fi 9i 6u a" fofor'.ina;;;;. ;r!;;lrJ plici parfial-prin insuficibnfa materialurui t"tci.it,-a* tre-
de-a lace cu un element din aceeagi categorie_eroului'i bure si arit[m cd. unele din aceste combina]ii absente ar
se pune la dispozifie o unealtd ndzdidvani."in D"rrouna fi fost -nelogice. Ajungem, +.a"i,-f""concluzia ci existd
mrlului respectiv. A.gpalelc devin apoi ajutoirele ndzdri_ "ni_ ttpurl de legdturi. Dacd", Ia determinarea tipurilor, am lua
vane ale lui lvan (F'n). Se intimpli adeseori t"loiii" c.a_punct de plecare formele de transmitere a uneltei niz_
fipturi nizdrlvane ia ipara fdrd n'ici ;;"i;i;"";r;ii;;,"" drd.vane, am putea doud tipuri de legdturi:
si rdsar.i brusc in drumul erourui, oferindu-i s;iiiii;"il;ai l. Furtul uneltei.stabili
nizdrd.vane, iegat de o" tentativi de
devenind ajutoarele.lui nizdrdvane (Ff). c"i ;;i;d;;";:;rit nimicire a _eroului (prd"jire etc.),' a""rrge*i"t;;;';l;;
personaje cu-.insugiri neobignuite sad fnzestrate cu calitdti o impdrteali, de oferta unui schimb. -
mrraculoase drn cele mai diverse (Fldminzild, Setili, Gerilili. 2. Toate celelalte forme ale transmiterii si obtinerii
legate de toate celelalte. forme pregdtitoare. ft"gfrrli;t;;
, lnainte d.e a continua enumerarea functiilor. sd rdsoun_
dem mai intii la intrebarea: care sint f;il;i;-;;;;;ffi;;; de a face o impdrfeald line de tipui%i doilea aac"a imoer_
a:{r9 varietifite de elemente D (pregnii;;; ;";-r-i;;;ii; leala este realmente -fdcutd, dar he primul tip dacd eioul
11 ti (transmrterea) ?z Trebuie doar sd" remarcdm ci o reactie
ii in;ral5 pe cei in disputi. Mai putem ,"muica si faptul
ca gasrrea, cumpd.rarea ;i aparilia bruscd, de sine stita._
I ln original, Obiedalo, Opiaalo, MoNz-Tleshtr, (rL. toare, a uneltei nlzdrdvane sau a ajutorului nizdrivan
I Problcma legdturilor dintre tipuri va fi tratattr mait.j.arndn.nlit apar cel mai adesea in basm fird nici b pregitire. Bie .i"t
in ultimul capito! ?l
Iucrdrii,

4it 49
forme rudimentare. Dac[ insi ele sint totugi pregdtite intr- DsEsFl. Aflat pe patul de moarte, tatil i9i roagi.feciorii
un fel,legitura line de formele celui de-al doilea tip, si nu si vegheze trei nopfi pe mormintul lui. Prislea ii indepli-
de ale primului. In aceeagi perspectivd poate {i abordatS neste rusdmintea 9i primegte un cal (195)'
gi problema caracterului donatorilor. Cel de-al doilea tip 'peBaf vr. Tdur'a;ril ti roag[ pe copiii impiratului sd-l
include cel mai adesea donatori binevoitori (cu exceplia taie, si-l ard[ gi cenuga sd i-o imprfulie pe trei straturi de
celor care cedeaz| de nevoie, dupi o lupti, unealta n5.zdri- flori. Eroui ii ascult[ rughmintea. Dintr-un strat cregte
vanl), in timp ce primul tip prezinti donatori vrdjma;i un mlr, din al doilea se ivegte un ciine, din al treilea*un
sau, ln orice caz,ln;elafi. Nu mai avem de-a face cu donatori cal (llB).
in sensul propriu al cuvintului, ci cu personaje care furni- prprlir. Fr4lii g[sesc o piatrd mare. ,,N-o putem oare
zeazd. de nevoie eroului unealta rivnitd. In cadrul formelor urni din loc?" (lncercare fdr[ prezen]a unui personaj care
fiecirui tip, toate combinaliile slnt posibile ;i logice, chiar s[-i incerce pe eroi). Fralii mai mari nu izbutesc, prislea
dacl nu le intilnim in fapt. Aga, de pildi, donatorul recu- migcd piatra-din loc; sub piatr[ este o hrub[ in care Ivan
noscitor sau donatorul care l-a incercat pe erou poate tran- gdsegte trei cai (77).
smite, vinde sau produCe unealta nizdrivand, poate indica " AceastS" listi 'poate fi continuat| ad libi'tum. Trebuie
eroului unde se afl6 ea gi cum poate fi obfinuti etc. Pe de doar sd remarclm-ci in cazurile de acest fel nu numai caii
alti parte, unealta nu poate fi decit furati sau luat[ cu pot constitui obiectul transmiterii, ci gi alte daruri nilzdrd"-
forla ln cazul unui donator ingelat. In afara acestor tipuri, vane. Am ales numai exemple cu cai pentru a sublinia inru-
combinaliile devin nelogice. Cici este nelogic ca eroul direa morfologicd.
s[ fure de la Baba-Iaga minzul o dati ce a dus la bun sfirgit Tipwl 1.
operalia dificild" pe care ea il pusese s-o fac5. Cele spuse polivrpa. Trei personaje igi clisputi proprietatea unor
mai sus nu inseamnS. ci asemenea combinalii nu existi obiecte nizdrivane. Eroul ii pune si fugi cit i-or line pu-
in basm. Ele existl, dar povestitorul trebuie s[ gdseasci terile 9i i;i insugegte intre timp obiectele nizdrdvane, (o
in aceste can:lri motivlri suplimentare pentru fapteie eroului cdciuli, un covor, o pereche de cizme).
siu. Iati un alt exemplu de legdturi nelogicd cu o motivare I)8EBF8. Eroii nimeresc la Baba-Iaga. Noaptea, ea \zrea
{oarte transparentd.: Ivan se lupt[ cu mo;ul; in timpul si le taie capetele. Eroii o ingal[, ficlnd-o s[-gi omo,are
luptei, mogul Ii dd" d,in greseal,d. s[ bea apa puterii. Acest fiicele. Frafii-fug, prislea furi basmaua llzdrivann (61).
,,din gre;eali" devine lesne de infeles daci facem o compa- proBrope. Eroul este slujit de $mat-RazlJm, un duh
ralie intre acest caz ;i basmele in care licoarea este dati nevlzut. Trei negustori li oferil ln schimbul lui o lidi{d
de donatori recunoscitori sau, in genere, binevoitori fafi (grbdind), un topor (corabie) gi un corn (oaste).. Eroul ac-
de erou. Vedem dar cd nelogicul legiturii nu il handica- ceptd schimbul,-dupi care i;i cheami lnapoi ;i slujitorul
peazd. pe povestitor. Daci apucim pe o cale pur empiricd, nevdzut.
vom fi nevoifi si afirm[m ci toate varietifile elementelor Constatlm ci permutarea varietifilor in limitele fiecirui
D gi F sint interganjabile intre ele. tip este intr-adevir practicati pe scari largd. .Se ridici
Iati citeva exemple concrete de legituri. tnii o altl intrebare: nu sint oare legate anumite obiecte
Tipul, 2. ale transmiterii de anumite Jorme ale acesteia, cu alte cu-
DlElFl. Baba-Iaga il obligi pe erou si duci la piscut vinte nu este lntotdeauna dat calul, dar furat intotdeauna
o herghelie de iepe. IJtmeazi. o a doua incercare, dusd la -
covorul zburitor etc.? Degi analiza noastri privegte exclu-
bun sfir;it de erou, care prime;te calul (95). ti" f"""tiife ca atate, putdm ardta -(fird s[ 6 denionstrdm)
D2E2F2. Mogulicl il iscodegte pe erou. Acesta rdspunde ci o asemenea normi nu existi. Calul, care este cel mai
grosolan ;i nu primegte nimic. Apoi se lntoarce, rispunde adesea ddruit, este furat in basmul nr. 95. $i, dimpotrivi,
cuviincios ;i obfine calul (92). basmaua nizdrivan[, care il scapi pe posesor de orice ur-

50 5l
miritor, basma de reguli furatd, este diruitd ln basmul pe olog (1lS), ll-lt;ritul trece riul inot pe spinarea clinelui
nr. 94. Corabia zburiloare este ;i construiti, ;i diruiti, (l12).
;i indicati eroului ln aga fel ca s-o'poata sasr. 3. Erowl, este condws (Gr). Ghemul de afi ii arati drumul
Si revenim insi la'enumerarea^funcfiilor lndeplinitc de (129). Vulpea il duce la'tata de impirat (08).
personaje. Doblndirea uneltei ndzdrd.vane este u?mat[ de 4. Eroal,ui i se aratd. d,rumul, (Ga). Ariciul ii arati drumul
folosirea qi sau, atlnci clnd unealta aceasta este o fipturd spre friliorul ripit (64).
rrrg, de ajutorul direct acordat de ea la porunca er6ului. 5. Eroul se Jolosepte d,e mijl'oace irnobile de comuni,cali,e
Prin aceasta, eroul-pierde aparent orice importanfi: el nu {GE). Se urci pe scar[ (93). G5segte o trecere subterani
mai face nimic, ajutorul nizdrd.van face totul pentru el. ;i o urm:azA (81). Merge pe spinarea unei gtiuci uriage,
$i totugi importanla eroului sub raport morfoiogic este treclnd apa ca peste un pod (93). Se lasi in jos pe curele etc.
foarte mare, deoarece lntreaga narafiune este co-nstruiti 6. Eroul urmd.regte a urmd. de si.nge (GG). Eroul ll lnvinge
pe intenfiile sale. Aceste intentii devin manifeste in diferi- pe locuitorul colibei din pidure, acesta fuge ;i dispare sub
tele porunci date de erou ajutoarelor sale. Putem si formu- o piatri. Mergind pe urmi de singe, Ivan gisegte intrarea
lim acum o definifie mai precisi a eroului decit cea la care lntr-o alti impflrdfie.
am recurs mai lnainte. Eroul basmului fantastic este fie Cu aceasta am epuizat formele de deplasare a eroului.
ujl per_so-n?j care a avut de suferit de pe urma acliunii riuf,i"- Trebuie s[ remarcdm cf,, uneori, transportarea eroului, ca
citorului in punctul de innodare a ihtrigii (respectiv, care funcfie aparte, nu apare in basm. Eroul ajunge pur gi simplu
suferi-$n pricini cd ii lipsegte un lucru-sau o fiinli oare- unde ii trebuie, cu alte cuvinte, funcfia G este o continuare
care), fie un personaj care acceptd. si curme nenorocirea sau {ireasci a funcliei t. ln asemenea cazuri, func}ia G nu este
lipsa ce chinuie un alt personaj. ln ambele cazttri,eroul este cel fixati.
care, in cursul acfiunii, dobindqte o unealti nizdrEvani
(un ajutor nd.zdrlvan), de care se folosegte sau este slujit. XY"I. Eroul' 9i rd.wJti.cd,torwl, i,ntrd. i'n lw'ptd. d'irectd' {det.
lupta; conv. : L).
- Trebuies. de
XY. Eroul, este ad,us*tn zbov, cd.lare, pe jos-l,o l,ocwl la bun inceput. si delimitim aceasti formd
ynd,e s9 afld obiectwl, cd.utd.rii l,ui (.def.: ileplaiarea spaliali de inciierarea cu dcnatorul vrijma;. Cele dcui forme se deo-
lntre doui lmpirifii, cdliuzirea; s. collv. i C). sebesc dup[ consecinle1e 1or. Daci ,in urma unei intilniri
De reguli, obiectul ciutirii se afli intr-o ,,altL" lmpi- cu un dugman, eroul capit|, uneal,ta necesard cS"utipii lntre-
rH.!ie, pe un alt tirlm. Aceasti impirdfie este fie foarte prinse de' el; avem de-a face cu elernentul D. Dacd lnsi,
departe pe orizontal[, fie foarte, sus ori foarte afund pe 6 aate invingf,tor, eroul intri in posesia obiectului c5utdrii,
vertical5. Mrjloacele de comunicalie pot {i acelea;i in toate doblndqte c-eea ce fusese trimis s[ dobindeasci, atunci
cazarile, dar marile indl{imi si marile adincimi dispun de avem de-a, face cu elementul t.
forme specifice. L Ei se l,uptd. in luptd' d,reaptd (LL). Din aceasti,cate-
l. Eroul, zboard prin aer (Gr). ZboarS. pe un cal (104), gorie face in primul rind parte lupta cu zmeul sau cu Ciudo-
pe o pasire (121), in chip de pasire (97), pe o corabie'zbu- Iudo* (68), precum ;i lupta cu o oaste dugrnand, cu un
ritoare (78), pe covorul zburdtor (113), pe spinarea unui voinic etc. (122).
uria; sau a unui duh (121), ln caleagca dracului (91) g.a.m.d. 2. Ei se intricintre ei (Lz). In basmele umoristice, lupta
Zborul pe o paslre este uneori insolit de urmitorul am5- ca atare lipsegte uneori. Dupi ce igi arunci unul altuia
nunt: pasirea trebuie hriniti in zbor, de aceea eroul ia tot felul de-cqvinte de ocard (uneori intocmai cu cele spuse
cu:sine un taur etc. inaintea unei lupte adevirate), eroul 9i riuficitorul se
2. Erowl, se depl,aseazd. pe pdrni.nt saw pe ap'd. (Gz). Cdlare i;t;1"tt" ui. elltat ae 9ii"t"ilt ,", "ro',rl invinge. Tieq""l
pe cal sau pe un lup (102), Pe o corabie (138). Ciungul duce pune zm3ul pe fugn storcind tn pumn o bucati de brlnzi
52
ln locul pietrei, ori ficindu-l si creadl ci o lovituri de ghioagd Aeeasti funclie face pereche cu . prejudicierea (A) 9i
lr la ceafi este, de fapt, fluieratul siu etc. (85). constituie punctril culminant al naraliunii.
ii it 3. Ei joacd cd.r!,i (Ls). Eroul si zmeul (dracul) joac5. l. Obieitul, cdwtdlii este rd.pit cw iorla sau prin aicl'enie
I
cdrfi (113, 90). (R1). Eroii folosesc uneori acelea;i mijloace ca cele utilizate
ir
I
4. Basmul nr. 50 comporti o formi aparte. Zmeoaica ile
'riuf[cdtori cu prilejul raptului inifial' Calul lui Ivan
li propune eroului: ,,Si meargS. Ivan, fiul de impdrat, si se se preface in cersetor gi cet" de pomani. Fata de imp[rat
1i

cintireascd. ;i m-oi cintiri ;i eu, s[ vedem ti <ie ae pomani. f van sare dintr-un tuf$ ;i, cu'
li
i care p€ ca1s.'dr ^impreun[
- pretinsul
^cergetor,
- I a. Uneori raptul o ripesc ;i pleac[ cu ea (107).
final este slvirgit de doud personale..
I

XVII. Erowtr este i,nsemnat (def..: rnorcar€a, insemna-


rea; S. COnv. : I). d.in care unul il ottiee pe cel de-al doilea si infdptuiascd'
L Semnwl se apl,icd. pe corp (I1). Eroul este rlnit'in tim- actul ca atare. Catul iitci pe rac 9i it obligi si aduci. rochia
pul luptei. Fata de impirat ll trezqte inaintea luptei rd- de mireasi. Motanul prinde goare'cele 9i tl obligd s[-i aducd
nindu-l u;or cu culitul pe obraz (68). Fata de impdrat il inelul (ll2). conv. : R'1.
inseamni pe erou cu inelul pe frunte (114). Ea il siruti gi Z. dbieciwt'-S.
cd'utd,rii este d'obind'it d'e rnai rnulte persona'ja
o stea i se aprinde in frunte. laotal,td., acliunile l,or succedi,nd'u-se Jo,arte reped'e- (F.z)' Re'
2. Eroul, primegte wn inel sau un ;tergar (I2) . Cele doud forme
parti{ia aciiunilor este determinati-de o serie de insuccese'
slnt reunite in acele cazuri cind eroul este rinit in luptfl, lonsdcutive sau de tentativele de a fugi, ficute rind pe rlnd
iar rana este legati cu batista fetei de impirat sau cu cea de fintura ripit[. Cei sapte Simeoni o cauti pe fata de
a regelui. impdrat: holui o furd, dai ea se preface in leb[dd;i^lug9
in zbor: arcasul o loveste cu sigeata, un al treilea, prefdcut
in ciine, o =.oit" din apd etc. (84)' OuI cu moartea lui Ko;cei-
XVIIL Rd.ufd.cd.tdrul, este |nains (def.: victoria; s. este oblinut lntr-un niod similar: iepurele f98e' rala zboarf,.
conv. : V). oestele'inoati incercind. s[ ascund[ oul. Lupul, corbul 9i;"
l. Este i,nJrint i,n luptd dreaptd. (Yt). Ln- alt pe;te ii urmirescesie ;i oblin oul (93).
2. Este inJri,nt in i,ntrecere (Yz). 3,. Obiectul cd.utd'rii obiinut cw ajwtorul unor mornel'i:
3. Rd.uJd.cdtorul, pierd.e tra cdrli (Ys). (R3). O form[ foarte apropiatl in unele' caz:uti de R1' Erout
4. Rd,uJd.cd.torul, pierd,e l,a mdsurarea la ci.ntar (V4). i ademenegte pe fata de impirat cu n$t-e podoab-e de aur,.
5. Rd.uJd.cdtorul este ucis Jdrd. o |,uptd. prealabild. (Vt)" ficind-o s[ urie pe corabiaiui 9i pleclnd cu.9a-(135)' Mo'
Zmeul este omorit in somn (81). Zmiulan se ascunde intr-o meala concretizati printr-o propunere de schimb ar putea,
scorburi gi este ucis (99). constitui o subclasi aparte, Fata orbitl. btodeaz| o co-'
6. Rd.uJd.cd.torcil este izgonit (Vo). Fata de lmpirat pose- roanl frumoasi ;i o trimite slujnicei ticiloase; ln schimbu]
dati de diavol igi atirnl o iconifi de git gi ,,puterea vrij- coioanei slujnica'ii di ochii fuiali gi fata de impirat i9i
magi i;i lui cit ai clipi din ochi tnlpdgifa" (66). recapdti vederea (70).
Putem intilni 9i o victorie in formi negativi. Daci doi 4. DoAind,irea ibiictutwi cd'utd'rii este rezultatul d'irect al'
sau trei eroi au iesit si se infrunte, unul din ei (generalul)
t" acliwnilor f>reced,ente (Ra)' Dac6, spre pild5, Ivan il-ucide'
se ascunde, iar cdlilalt cigtigi fupta 1*Vr;. p" t qi se cdsltoregte apoi cu fata de impirat eliberati"
istfel, "unu avem de-a face cu o dobindire ca act in sine, cl-
XIX. Nenorocirea saw l,il>sa initiald. este remed.iatd. (def.. cu o dobindire ca funcfie, ca etapl in desfi;urarea ac.liunii.
: remeilierea; s. .otrr. : fi). Fata de impirat nu este in$icati, -1u elte ripiti 9i du:i
intr-altd puit", dar este totu$i dobinditi. Este 9i aici rezul-
I Urt interesant rudiment de psihostazie.t tatul unei lupte, d.obindirea'fiind un element logic in ase''
54 55_
i'i
ll
i
menea conditii. Dar doblndirea poate fi gi rezultatul unor
ll
alte.acfiuni,^dife.rite dg.!up$.-Lvan o poate, de pildd, grisi zonierul pe mal. Eroul implorl soarele si.l scape. De douf,
pe fata de lmpirat ciliuzit fiind de irneva. ori soarele intirzie, dar a treia oard. ;,soarele a-strilucit pe
3. Obi.ectwl cd.utdrii este d.obind.it lulserdtor brin lol,osirea cer 9i impdratul mdrilor n-a mai'putut sd.-l ia lnapoi ln robie"-
uneltei ndzd,rd.aane (R5). Doi voinici (ivilitintr-o tarte"nizdr[=
vani) aduc cit ai clipi din ochi cerbril cu coarnele de aur 022). ll. Se intimpld ca obiectul 'ciutirii si fie' dobindit in
forme sirnilare cu c'ele pe care:le imbracl dobindirea uneltei
6. Sd.rd.cia este ahmgatd d,in casd. prin Jolosirea ineUi; nf,zdrivane: el este diruit, se indici locul unde este ascuns,
rtdzd,rd.aane (R6). Rafa nd.zdrivani faie oui de aur (l14).
este cumpS.rat etc. Abemenea variante slnt notate: RFl
Din aceeagi categorie fac parte pi fala de masd. nizdrlvani transmiterea directd, RFz indicalia etc. -
care se incarcd. singurd cu bucate, calul care se balegi cu - ,

aur (108). $tiuca constituie uneori o varianti a fet"ei ae XX. Erowl se i,ntoarce (def. : intoarcerea; s. conv. : {).
nrasl nlzdr[vane: ,,La porunca gtiucii, gi binecuvirrtar., Ca regulS. general5, lntoarcerea se face in aceleagi forme ca gi.
Domnului, fie masa pusi 9i bucatele pregd.titel" (l0[). plecaiea. Dar nu este necesar sd consider[m c'i o functie
7. Obiectul cdutdrii este prins (R?). AcJastd foniri 6ste Specifici urmeazd intoarcerii, deoarece lntoarecerea lnseamni
tipicS. pentru rapturile^de coloraturl agrard. Eroul prinde
ca atare deplasarea ln spafiu. Or, la plecare, lucrurile nu stau
iapa care fura finul (60). Eroul prind6 cocorul car* iura lltotdeauna a;a: abia dupi ce eroul pleacd, el intri in pose-
mazirea (109). sia unui mijloc de transport (cal, vultur etc.), zborul sau
.*^!. !d.ptu,;ra .loaitd d,e o urajd i;i recapdtd Ji,i,nfa d,inainte orice alti formi de cilitorie ufmlnd numai dupi aceea-
{R8). Aceasti. form5 este tipiCd pentru A11 (irr[jirea). Ope- La lntoarcere insd, deplasarea survine direct 9i, de reguld"
ralia de risipire a vrljii se-face-prin arderea colocuiui sau ln aceleagi forme ca pi cildtoria in sensul inveis. ln sfir;it,
cu ajutorul unei formule: fat[ s[ fii din nou!" intoarcerea are uneori un caracter de fugd.
9. Ucisul, este i,nuiat (Rs). Din capul celui ucis se scoate
acul de pir sar,r dintele de mort (118, llg). Eroul este stropit XXI. Eroul
cu api vie ;i api moartl. este unmd.rit (def.. - urmirirea, goana; s-
conv. : fI).
9a. Tot aFa cum la rdpirea finali un animal obliei un l. I|vmd.ritorul, -zboard sd.-l prindd lte erou (lJt). Zme.ul
alt anirnal sd. actioneze, in cazul care ne intereseazd..'lupul il ajunge din urmi pe Ivan (95), vr[jitoarea zboari sd-I
prinde corbul gi o obligi pe mama lui s[ aduci api vie si prindd pe biiefel (60), gi;tele zboard" dupn fetifn (64).
api moarti (102). O asemenea lnviere precedatd cie dobiri-
direa apei vii poate fi considerati ca o subclasl aparte (Rix;,r 2. Utmd.ritorul i,l cere pe ainouat (lJz). $i aceasti formd
este cel mai adesea legati de zfor. Tatil zmeului trimite o
. \0. Captiaul, este eliberat (R*). Calul sparge porfile tem_ corabie zburitoare ;i"cei de pe corabie strigi: ,,Dali-ne
Tilei.9i il elibereazi pe Ivan (107). Din punct [e iiedere mor- vinovatul! Dafi-ne vinovatul I" (68).
fologic, aceasti formi nu are nimic bomun cu eliberarea
duhului-pidurii, de pildi, deoarece in acest din urmi. caz 3. Urmdritorul 4l wrmiregte pe erou freJdci.n:dw-se Jutge-
se creeazi un motiv de recuno;tinfn gi pentru cedarea unei rd.tor in Jelurite animal,e etc. (UB). Altd foiml avind anumite
unelte nd.zdrivane, in timp ce in cazul nostru este curmat, pungte, comune cu zborul. Vrd"jitorul il urmdre;te pe erou
remediat, rdul inilial din punctul de innodare a intrieii. preficindu-se rind pe rind in lup, ;tiuci, om, ioco! 1t+0;.
Basmul nr. 145 ne ofer5. o formi deosebitd de eliberaie: 4. Urrnd,ritorii,(sollile zmeilor etc.) se preJac i,n 'obiecte
in fiecare miez de noapte, impiratul mirilor i;i scoate pri- atvd.ed.toare gi se posteazd i,n dlurnwl eroul,ui. (I.la). i,O si i-o
ieu inainte si o sd.-i lntind ln drum o zia fierbinte, iar eu,m-oi
considora d,rtrirr I:roa prealabil{ a apei vii ,i drept o forma deosclritd a f,!nc- {ace luircl lnverzitd; ln - -lunci--m-oi-;--
preface intr-o fintln[ gi in
. lr
.1 4p,-r.rrr19"
lili (tlobirrclirca rrnrltr:i niz(lr;\.alc).
fintinivlplutiocupi de argint... Agailvoi face praf ;i iul-
bere" (76). Zmeoaicele se pre{ac ln gridini, perne,- fintiiri itc.
.trG

57
Basmul nu ne spune lns[ nimic despre felul in care izbutesc dar din ea se ridici o gridini; gridina este tiiati, dar din
si-l depigeasci pe erou. ea se ivegte o piatri etc. (70).
5. Urmd.ritoiul, tncearcd sd.-l i.nghitd. />e erou (tJl). Zme- 7. Eroul, eaitd. ispi,tel,e pragd.ti,te tn dlwmul l,ui d,e znte-
oaica se preface ln fati pi il ademenegte pe erou, prefdcin- oaicel,e metamorJozat; (l7).-Ivan taie gridina, surpfl fintina
du-se apoi intr-o leoaici pentru a-l inghili-(92). Marira zmei- etc. Din ele curge singe (77).
lor ^casci o. guri-din cer gi plni-n pnmint (92). 8. Eroul, nu se l,asd. inghilit (Ss). Cilare pe calul siu,
6. Urmd.ritorwl, i.ncearcd. sd.-|, ornoare pe erow'(TJi). El in-
,

Xvan sare peste gura zmeoaicei. El o recunoagte pe zmeoaici


cearc[ s5"-i bq.ge 11 cap un dinte de moit lttS;. ' in clipa clnd ea se preface ln leoaici ;i o ucide (92).
7. Urmd.ritorul, i.ncearcd. sd. road,d, copacul,' pe care erowl, 9. Eroul scapd. d,e atentatul, I,a aiala l,ui. (Ss). Animalele
;i-a gdsit scdparea (U7). li scot la timp dintele de mort din cap.
10. Eroul, sare i,n al,t copac (Sro).
XXII.
q,\
Eroul, scapd. d.e urmd.rire (def. : salvarea; s. conv. Foarte multe basme se terminfl cu salvarea eroului ame-
- ninlat de urmiritor. El ajunge acasi, apoi face nunt5. daci
l.Eroul zboard prin aer (alteori scapi printr-o fugd ful- personajul salvat de el e o fatl etc. Dar lucrurile nu se pe-
:g.eritoare). Eroul pleacd in zbor pe cal (95), purtat de gi;te trec intotdeauna a;a. Uneori basmul ii face pe erou si aibi
(62). S. conv. : Sr. 'de lnfruntat o noul nenorocire. Apare din nou rduficitorul,
2. -Eroul, jwge gi seamdnd, obstacol,e i,n d,rutnwl, urmdrito- obiectul ciutirii gisit intre timp ii este din nou rdpit,
,rul,ui (Sz).
-Eroul arunci o perie, un pieptene, un ;tergar, -
Ivan insu;i e ucis;.a.m.d. -
Cu alte cuvinte, prejudicierea de
care se_prefac ln mgnte, codru des;i api mare. Situa{ie siini- la care pleca lntreg basmul este repetati, uneori ln exact
,lar5: Muti-Mu1fi gl Smulge-Stejaril mutd munfii din loc ;i acelea;i forme ca la lnceput, alteori ln forme diferite, noi
:s!:Iulg din rddd.cini stejarii agezindu-i ln calea zmeoaicei pentru basmul respectiv, ceea ce constituie de fapt lnceputul
(s0). unei noi narafiuni. Nu existl forme specifice de prejudiciere
3. In timp qe Juge, eroul, se preJace i,n obiecte care tl, Jac d,e in cazul repetirii; cu alte cuvinte, ne s?nt pur gi simplu redate
'nerecunosc,u, (St), Fata de lmpirat se preface lmpreuni cu din nou ripirea, vrS.jirea, uciderea etc. Constat[m lnsi pre-
t9c-i9.rul de lmpdrat in flntlni ;i ciug,- in biserici ;i preot zenla unor rduf[citori specifici pentru aceastf, noui nenorocire:
,(12s).
fralii mai mari ai lui Ivan. Cu pulin timp lnainte si ajungi
.4. Fugind d,e urmdritor, eroul, se ascunde
mirul gi cuptorul o ascund pe fat[ (64).
(Sa). Pirlia;ul, acasi, ei ii iau lui Ivan cele dobindite, ba uneori il gi omoari.
Daci il lasi in viali, ca s[ se creeze premisele unei noi clutiri,
5. Eroul, se ascunde I,a Jdurari (53). Zmeoaica 1l cere pe eroul trebuie separat de obiectul cdutirii sale printr-o noui
vinovat de la fiurarii la care s-a ascuns Ivan. Fiurarii o gi clt mai mare intindere. Ceea ce se realizeazd printr-aceea
.apuc[ d9 limbi gi o bat cu baroasele (76). Basmul cu nr. c[ frafii ll arunci pe Ivan intr-o prlpastie (intr-o groapi,
90 este fird indoiald inrudit cu aceastd form5.: soldatul bagd lntr-o lmpdrilie subpimlnteand., uneori in mare), aceasti
pe draci ln ranild ;i ii duce la fiurari, care li bat cu baroasele. deplasare silitS. durind uneori chiargitrei zile incheiate.Apoi
_ 6. Eroul, scapd. cu Juga preJdcindu-se Jul,gerd.tor in tot Jetrul,
,d,e awirnal,e: |ietre etc. (So). Eroul fuge -prefdclndu-s6 pe
totul se reia de la inceput, adic[ revin intilnirea intimpldtoare
cu donatorul, incercarea trecuti cu bine sau ajutarea celui
rind in cal, ghigort, inel, grd.unte, goim (140). Elemenful lntllnit etc., oblinerea uneltei nizdrivane gi folosirea ei
esenfial al acestei forme 11 constituie metamorfozarea. Fuga pentru lntoarcerea acasi, in impirilia alor sii. Cu incepere
ca atare poate chiar si lipseasci uneori, formele de acest din acest moment, dezvoltarea este diferitd de cea de la lnce-
tip putind fi considerate o subclasl aparte. Fata este ucisi, putul basmului, ceea ce se va vedea din cele ce urmeazi.
Acest fenomen inseamni ci multe basme slnt alcituite
r ln original, V.ttogo?, Vcrtodub (n.t.). din doud serii de funcfii, pe care le putem n:umi mi;cd"ri. O
58
nou[ prejudiciere creeazL o noui mi;care, un gir intreg de constata doutr cazuri: l) Eroul sosegte acasd.. El trage la
basme fiind uneori reunite astfel lntr-o singur[ nara{iune. un megteglgar aurar, croitor, cizmat si' se piinde
Subliniem faptul c[, degi creeazi o noui tn$care, dezvoltbrca ucenic. 2) Eroul-oar'ecare,:
sosegtela cuitea al,tui, .Ampdrat, {ocmiidu-sb
pe care o vom schila mai jos constituie continuarea basmului bucitar sau grijdar:la cai. Se lntllnesc $i cazuri de simpli
dat. In aceastd ordine de idei; va ti-ebui s5. d5m ulterior sosire.
rflspuns la intrebarea cum putem deterrnina nurrrirul de,bas-
me existente in unul gi acelagi text. XXIV. Pretinsul erou Jormutreazd. pretenliil,e sal,e neinte-
nteiate (def.
- pretenfiile neintemeiate,; s. cbnr'. : p).
t ce clobin'di- Atunci ctnd eroul sosegte acasi, fratiisint cei care ridicd
se Ivan (aruncindu-l pe crou in pripas, pretenlii neintemeiate. Dacd slujqte iirsd in altd,lmpirifie,
t i e ). Prejudicierea rdmine notatil cu A. Dac[ fralii r5- cei care ridici asemenea pretentii slnt seneralul. s'acaeiui
pesc o miteasi, notim Ar. Daci furi o unealtd;,ndzdrdvani F._a. Fralii pretindc[ ei sint-cei caie au gdsi"t ceea ce pleca$ri
A'1. DacI raptul este insolit de omor Aln. Formele si c.aute, generalul pret-inde c[ el l-a iivins pe zmeu. Aceste
-
legat-e - ..o , +{1, +[€,
de aruncarea ln pripastie sint notate doui -forme ar putba fi considerate drept iot atitea clase
-Afn etc. deosebite.

X-XIbis.Eroul pleaci din n,ou in ciu- XXV. Eroul are d,e Jdcwt Ja,td .unei grele incercdri (def .
t a r e (C t). Vezi X XI. Acest element este sdrit uneori- : incercarea grea; s. ionv. H).
Ivan rlticc;te, plinge- ;i pare a nu se gindi la intoarcere, Este unul din elementele- favorite ale basmului. Eroul
Elementul I3 (rnijlocirea, expedierea eroului) este. de asemenea poate. fi pus in.fafa unei situalii similare gi in alt context declt
intotdeauna absent in aceste cazari intrucit, fiind el insugi cel schifat mai sus; ne vom ocupa de ac6asta ceva mai incolo.
plsubitut, Ivan nu are cum fi trimis de o altd persoand ln \rom analiza deocamdati inceic[rile ca atare. Ele sint atit
c5"utare. de diferite, incit fiecare ar justifica un semn conventional
special. Nu are insi rost si intiflm acum in asemenea
XIIbis.Eroul este din nou inclus ln te. Deoarece nu vom recurge la o impirlire exacti,"mirrorr- ne vom
acfiunile care li permit s5. obf ind unealta mdrgini sd enumerim toate cazurile pe'care le comoortd mate-
nilzdrIvani (D; vezi XII). '
rialul nostru, impdrfindu-le pe grupe'aproximative'. f ncercarea
m,incatwlui, Si bdutului: eroul trebuie si minince un anume
XIIIbis. Eroul reactioneazd din nou la tauri, de care cu piine qi sd bea multd bere (77, .
ac!iunile viitoruluir.donator (E; veziXttt;. llmpl deIncercarea
28,.83). Joculai: s-[ se spele intr-o baie de tuci
XIV bis. Eroul prime;te din nou o unealtS. incinsi. Aceasti foiml este lntotdeautra leeati de cea nre-
ndzdrIvanf (F; vezi XIV). ::$:ttti (77,78,83). Separat: si facd o baie"tn apd clocoiitd
(103).
!-?y*rg" ghicittitui.: si spuni o ghicitoarb de nedez-
legat (132); si povesteasc[ gi si tllmlc-easci un vis (134);
XVbis. Eroul este adus la locul unde sd spund ce croncd,nesc corbii la fereastra impiratului ii sa-i
se afli obiectul ciutdrii sale (G;veziXV). goneascd de acolo (138); si ghiceascd (recunoasci) semnele
ln acest caz el este adus acasd,. partrfulare ale fetei de lmpiiat (l3l).' Incercarea' alegeri,i:
Din acest moment narafiunea apucd pe o altd linie de
dezvoltare, basinul prezentind funcfii noi. 9jl_dol*:erg?9ge fjte (bnie!i) sd o recunoasci pe cea caitate.
(125, 126, 140). Incerca.rea ascwnswlui: si sd ascundi ln
XXIIL EToUI soseste acasd sau i,ntr-altd lard. Jd,rd sd Jie fuJ,- lncit s5" nu poatd fi gdsit (tg0). Sd o sdrute pe
1q Jata
recunoscwt (def. : sosirea incognito; s. conv. O). Putern ile i,mPdrat la Jereastra ei (105, 106). Sd sard pe poarti ,riayi,
-
7 \4orfojogia basmului
'60 - - c, 2495 61
il
(57\. I ncer car ea p uterii., 6ndemi.ndrii, uitej i ei ; ln timpul nopfii, precede de reguli in asemenea cazari incercarea), sau recu-
fata de lmpdrat ll sugrumd pe Ivan sau ii stringe mina (t16, noagterea survine direct dupi o lungi despirfire. In acest din
76); eroului i se poruncegte si ridice capetele de zmeu tiiate urmd" caz, se pot recunoagte pirinfi gi copii, frali gi surori etc.
(104), si lncalece un cal nelncdlecat (116), si mulgi o her-
ghelie de iepe silbatice (108), pn lnvingd pe fata-voinic (118), XXVIII. RduJd.cdtorul sau Jal,swl erow este d,emascat (def..
sd.-gi lnvingd. rivalul (l0l). Incercarea rdbd,iirii; si triiasci
: demascarea;s, conv. : N).
gapte ani lncheiali ln lmpir[lia de cositor (151). Sd. ad'ucd. Aceasti funclie este cel mai adesea legatd de cea prece-
sau sd. Jacd.: si aduci un leac (67), sd aduci rochia de mireasi, denti. Ea este uneori consecinta faptului cd lncercarea cu
inelul, pantofiorii (73,79,93, 103). Si aduc[ pirul lmpiratului care este confruntat personajul respectiv nu e trecutd. c"lt suc-
m[rilor (77, 133). Si aduci corabia zburitoare (83), apa ces (falsul erou nu poate ridica de jos capetele zmeului).
vie (83), un regiment de soldali (83), gaptezeci gi gapte de Forma o imbtaci de regul5. este cea a unei povestiri
pe- care_
iepe (103). Sd lnalle peste noapte un palat (112) gi podul LAtunci fata de lmpdrat povesti toate cum se lntimplaseri..).
citre el (121). S[ ,,aducd la ce gtiu eu pereche potriviti" Toate evenimentele slnt povestite uneori de la lnceput Si
(113). S[ coasi cimipi (59, 150), s[ coacd pline (150); de ptni la sftrgit sub forma unii basm. Aflat printre asculiitor'i,
reguli, a treia lncercare din aceasti serie este lntrebarea riuflcitorul se trideazi prin exclamafii de dezaprobare (ll5).
lmpiratului ,,cine joaci mai cu foc?". AI'te incercd.ri: s6" Alteori se clntd un clqlec narlnd cele petrecute 9i demascfui-
culeagl roadele unui anume copac (ori arbust 56, 57), du-l pe rduficitor (137). Mai putem intllni gi alt-e forme sin-
si treacl o groapd pe o w:ia (77), sd rdspund[- la lntre- gulare de demascare (144).
barea: ,,cui i se aprinde luminarea de la sine?" (114), XXIX. Eroul o noud, i,u,Jd,!i;are (def. :
ca,pd,td, transfi-
Vom vorbi ulterior, ln capitolul lnchinat asimilirii, despre gurarea; s. conv. - X).
felul ln care aceste lncerciri pot fi deosebite de alte elernente L Eroul capd.td. o nowd i,nJd..ti.;are d.irect frin ac!,iunea
foarte aseminitoare. rnagicd, a ajutorulu, (Xt). Eroul trece prinurechileunuical
(unei vaci) ;i caplti un chip nou, frumos.
XXVI. Incercarea este trecwtd. c'a succes (def.
- solufia; 9,, Eroul
/d,e;Le wn palat minunat (X
r). In acest palat,
s. conv. - T). eroul este.p-rin!. Fata se trezegte peste noapte lntr-un-palat
Se inlelege de la sine ci formele soluliei coincid pertect minunat (70). Degi eroul nu i;i schimbd lntotdeauna tnf[ti-
cu formele lncercirii. Unele lncerciri sint rezolvate inainte !3rea ln ace-st caz, avem totugi de-a face cu o transfigrrtai",
de a fi formulate ca atare, sau mai devreme ca cel ce le porun- dar lntr-o formi aparte.
cegte si le ceari rezolvarea. A9a, de pildd, eroul afld semnele 3. Eroul, Ambracd. straie noi (X 3). Fata imbracd straie
paiticulare ale fetei de impirat lnainte sd fie pus la lncercare (ndzdrivang), tgi^impodobqtecapulgi devine pe datl nespus
poruncindu-i-se si o recunoascl. Asemenea cazuri de solu- de frumoasn (129).
+T.
lionare prealabil[ vor fi notate cu semnul convenlional 4..Forrne ra,tional,izate gi wrnoristice (Xa). Aceste forme
pot fi explicate pe de o parte prin transformarea celor pre-
XXVII. Eroul, este recunoscwt (def. - recunoagterea; s. cedente gi, pe de altd parte, prin existenfa basmelor-airec-
conv. : M). dote din care provin. Studierea si explicarea lor trebuie si
Eroul este recunoscut dupi un semn (rani, stea), sau dupi se fac5" paralel cu studierea basmelor-anecdote. ln aceste
un obiect dat lui anterior (inel, gtergar). In acest caz, re- cazuri nu intilnim de fapt o schimbare de inf5.ligare, ci o lnge-
cunoagterea constituie o funclie corespondenti cu lnsemna- liciune atrage dupd sine aparenla unei asemenea schimbiri.
rea. Eroul mai este recunoscut gi prin faptul ci rezolvd cu Iati un exemplu: vulpea ll duce pe Kuzinka la impirat,
spune ci el a cdzut intr-un ;an! gi cere straie pentrut el. I
succes greaua lncercare la care e supus (o sosire incognito

62
rl
se dau straie impirdte;ti. Kuzinka le imbraci si este luat Care slnt conclrrziile ce se impun dupd observafiile de
drept_ fiu de lmplrat. Toate cazurile similare pot ii formulate mai sus?
in felul urmitor: o falsi dovadi de bognfie ;i frumusele ln primul _rind, citeva concluzii d,e ordin gencral.
luati drept o dovad[ reali. Constatim intr-adevdr ci numdrul funcliilor "este extrem d.e
redus. Putem delimita numai 3l de funclii. Acfiunea absolut
XX\-. RduJd,cd.torul este pedepsit (def. - p.d""p."; ,. tuturor basmelor ce alcd.tuiesc materialul nostru se des_
conv. : Y). fdgoari in limitele-acestor functii, acelasi lucru lntfmpllndu-
Rduflcitorul este impu;cat, izgonit, legat de coada unui se ;i cu acliunea foarte multor alte baime aparfininh celor
cal, igi pune. capit zilelbr' etc. paralelctipedeapsalntilnim mai diferite popoare. Mai departe: dacd vom'citi toate fun-
lnsi..uneori gi.iertare-a plini de mirinimie-(y neg). Sini ae cJiile u-na du-p[.alta, vom constata ci funcliile decurg una
regul5 pedepsili riuflcStorul din migcarea 'a doul. si falsul
-;t*i
erou, . primrit iduficetor fiind pedepsit doir -;il"ti
dintr-alta sub. imperiul necesitdtii logice gi artisticel Mai
remarcS"m c6., intr-adevdr, dupi curn a-m notat mai inainte,
naraliunea nu comporti nici luptd, nici urm[rir". lr, nici o J'rnctie nu e.xclude o altd funcfie: toate lin de una
"",
contrar, el este ucis. in lupti sau piere in timpul urmiririi aceeagi linie axiald, gi nu de mai niulte.
;i
(vrijitoarea crapi lncercind si sohrb[ apa mlrii g.a.m.a.;. Acum citeva coircluzii cu caracter particular, e d.rept,
dar extrem - de importante.
XXXI. Erowl se cdsd.tore;te, ;i se inscduneazd impdrat Constatim c[ un foarte mare numd.r de funclii slnt dispu-
(def.: cisitoria; s. conv. : Z). se ln perechi (interdicfie-lncdlcare, iscodire-divuleare, lirp-
1- Sofia ;i impdrilia sint obtinute dcodati sau, alteori, tl-victorie, umirire-saivare ete.). Alte funcfii pot"fi dispuie
-primegte la lnceput doar
eroul jumitate de impdritie, cd- pe .grupe. 4;q, d" pildd, prejud.icierea, rnijiocirea,
p5.tind__restul la moartea pdrinlilor (2,-). acfiunea incipient[.gi p.legarya (A, B, C;i 1)
-alcdtuiesc"oritru-
punc-
2. Uneori eroul nu facb decit se se iisatoreascd, dar tul de innodare a intrigii. Elementele il, D, F alcituibsc si
mireasa nu este fati de lmpirat gi nu are loc, prin urmare, ele- intr-unsens-un intreg. Existd apoi funcfii izolaie
o lnscS.unare {Z-). (absenfa, pedeapsa, cdsltoria S.a.m.d.).
3. Alterori, dimpotrivi, se vorbegte numai de urcarea Deocamdati nu facem decit si enunfim aceste concluzii
eroului pe tron (Z'-). cu caracter particular, Ne vom mai refiri la constatarea ci
4. Daci basmul.este intrerupt de o noul prejudiciere cu funcfiile sint di.spuse ln perechi, dupd. cum vom reveni gi
pulin inainte de cisdtorie, prima rniscare - se- incheie cu asupra concluziilor de ordin general.
logo_dng, cu.o fdgiduial[ de chsdtorie (Zt).
Trebuie sd trecem acum la analjza directi a basmelor,
5. Cazul invers: eroul cdsitorit i;i pieide sof ia ; ca urmare a la studierea textelor ca atare. Cici numai astfel vom putea
cdutdrii, cdsltoria este retnnodatd (cisdtorie reinnodatd. Zz\.
6. Alteori, in loc s-o ia pe fata'de impdrat de sotie,Lroul da rS.spuns la intrebarea cum se aplici scherna descriii la
primegte o risplati in bani sau o compensa{ie in alti foimd (Zo).
textele noastre;i ce anume reprezinti fiecare basm in raport
cu schema. Rgc-rprgc-a, adici intrebarea ce anume repredntd
Cu aceasta basmul se incheie. Trebuie sd, mai spuneni cd, scherna noastrd f.ald" de basma, lgi poate afla rispunsut de indati.
in anurnite cazuri, puline la nurnd.r, unele din actiunile ero- Schema este o unitate de mdsuVd. pentru fiecire basm luat in
ilor de basm nu pot fi incadrate in nici una din functiile pa+g.- Tot. aga cum putem lntinde o stofi pe metru aflindu-i
menfionate gi nici determinate de vreuna din ele. E vorba fie
as,tfellunglnea, putem slprapune gi basmui pe schemi spre
de forme care nu.pot fiinlelese fir-d si recurgem la un material
a-l defini. Comparind diferitele basme cu schema dati, putem
d.e comparafie, fie de forme imprumutate din basmele de alt
tip.(snoave, legende etc.). Le-definim clar drept elemente defini ij rap-orturile dintre basme. Putem prevedea de pe
acum ci problema i.nrudirii basmelor, probl6ma subiectefor
neclare gi le notim cu g. gi variantelor vor putea afla o solufie nbu[ pe aceasti cale.
6.{
65
IV. ASIMILAREA. CAZURI DE FUNCTII CU dnecd.tre d,onator? Este evident c6, ln pofida similitudinii
de acliune, avem de-a face cu un element totalmente diferit,
DUBLA SEMNIFICATIE MORFOLOGICA lncercarea grea (H)
sl anume-lncercarea [-rrl ca condilie a c[sltoriei.
o concutre uasaLurrcr'
bl"'Jioa". r .ii.tir"i""itttt" doui forrire' F[r[ sd cer-
cetim care dintre cele doul elemente"6t" este cel originar, trebuie
totusi sd gdsim un criteriu care s[ permitd, in asemenea ca-
zuri,' o prEcisd delimitare a element^elor in ciuda similitudinii
actelor.- Putem si ne conducem lntotdeauna, ln situaliile
de acest fel, dupi principiui definirii funcliilor ln raport
aJ consecirxlel,e lor. Daci incercarea eroului-trecuti cu
succes este urmat[ de obfinerea uneltei ndzdrivane, avem
de-a face- cu o incercare impusd de un donator (D 1). Daci
insi reusita eroului ln lncercare este urmati de dobindirea
unei miiese;i de cisdtorie, avem de-aface cu o incercare
grea
- ln(H).acelagi fel putem deosebi o incercare grea de o plecare
situati tn punctul de lnnodare a intrigii. Putem- spune, fire-
Am aritat mai sus c5. functiile trebuie delimitate inde- ;te, cd eroul are de infruntat o',,lncercare grea" atunci clnd
pendent de personajul care le a&uce ta indeptinire. nnu*"- 6ste trimis dupi cerbul cu coarne de aur, dar o asemenea
rarea lor ne-a putut convinge de asemenea ci definirea lor trimitere reprezinti din punct de vedere morfologic In c_u
trebuie s[ fie independentd gi de felul, de modul cum slnt totul alt element decit incercarea eroului de cltre fata de
lndeplinite. impflrat sau de Baba-Iaga. Daci, pentru a duce la bun sfir-
Aceasti circumstanli lngreuiazi uneori definirea anumi- git-o asemenea incercare, eroul pleacl, lntreprinde indelun-
tor cazuri, deoarece funcfii diferite pot fi indeplinite ln unul gate ciutiri (C 1), se inttlnegte cu donatorul etc., avem de-a
gi chip.. Ceea -ce s-ar explica, din clte se pare, prin iace cu un element din secvenla de lnnodare a intrigii (A',
-acelagi B, adicd lipsa ;i mijlocirea). Daci lncercarea este pe datd
influenla exercitati de anumite forme asupra altora. Atest
fenomen poate fi numit asimilarea modurilor de indeplinire trecuti cu succes ;i conduce nemijlocit la cisitorie, se in!e-
a funcliilor. lege cd ne afl6m in fala funcfiilor H gi T (lncercarea grea;i
Fenomen complex, ce nu poate fi tratat aici in toati cu- solulia ei).
prinderea sa. Nu avem putinla de a-l examina declt ln Daci solulionarea cu succes a lncercirii este urmat[ de
mlsura ln care acest lucru se va dovedi necesar pentru ana- cisitorie, putem conchide c5. eroul dovede;te prin aceasti
lizele ulterioare.
dar
'ci c[d,obtnd,irea
solulie meriti rnireasa sau o doblndqte direct. Sd subliniem
personajwl,ui' cd.utat (respectiv a unui
Si luim urmitorul caz: Ivam cere un cal de la Baba-Iaga - conse-
(95). Ea ii propune s5-gi aleagi pe cel mai bun dintr-o her- obiect, dar nu a unei unelte nizdrlvane) constituie
ghelie de mlnji unul la fel cu celdlalt. Ivan alege bine 9i ia calul. cinla lncercirii grele (iar elementul estc definit dupi conse-
Acfiunea aceasta, care are loc la Baba-Iaga, reprezinti lncer- cinle). Nu toate incercirile grele slnt legate de o-cisitorie
carea eroului de cdtre donator, dupi care urmeazS. obtinerea ipotetic5, dar este vorba de o infimi minoritate de cazuri:
uneltei ndzdrlvane. In alt basm insd. (125), eroul ,riea s-o in materialul nostru - doar doui, nr. 140 ;i nr. 132. So-
ia de nevasti pe fiica Duhului apelor. Acesta li cere s-o recu- lutionarea incerc[rii este urmatd. de dobindirea lucrului
noasc[ pe mireasi dintr-un gir de douisprezece fete una la ceirtat. Ajungern, agadar, la urmitorul rezultat: toate in-
fel cu alta. Putem defini gi acest caz ca o lncercare a eroului cercdrile care atrag dupi sine o ciutare trebuie considerate

66 67
drept B, iar toate incercirile urmate
unelte nd.zdrd.vane.- dgept D. Toatc cereraut,de cdpitarea uneJ precis
-
s1 dxvll. Comparlnd ln genere felul de a acfiona
{*iiiiii ,iii
considerate drept H, cu doud tipuri diferite in rtunii;i;-;;"rui".i
al zmeoaicelor ln timpul urmlririi cu felul in care mama vi-
cactru: lncercd.ri tregl acfioneazd. la inceputul basmului, vom gisi paralele
-grele legate de un pefit qi de o cisitoiie ii
lncercarl grele rndependente ce aruncd un plus de lumini asupra inceputurilor de basm
de aceastl finalitate. in care mama vitregS. i;i chinuie fiica vitregi. Comparafia
Sf, mai examiriim citeva cazuri d" .ri;iit;imaisimple.
devine ;i mai grf,itoare dacl studiem si atributele, persona,
"
lncercirrle grele constituic un tercn deosebit de ,rr.,'li"o jelor respectivel In baza unui vast matbrial, se poatl afirma
pentru celc mai felurite asimili.ri. Fata d; impdr;t";;;;
uneori sd i se inalfe ci mama vitreg[ este zmeoaica plasatfl la inceputul basmului
inalld de reguri imediat -un palat fermccat, p" ."r'" it ;i lnzestrati. cu unele caracteristici ale Babei-Iaga, aliturate
cu ajutorul uneitei nazaievane-
"rorri-- altora, de obirgie cotidiani. Persecutarea poate fi uneori
Dar construirea unui palat fermecat poate avca si o cu comparati direct cu urrndrirea. Meritd relevat gi faptul cd
totul aitd semnificafie. Sivirgind toate fapter" existi o mare similitudine lntre prefacerea zmeoaicei urmiri-
avca d-e sdvlrgit, croul igi inatle intr_o 6fipa "it"i".ti.itl
toere intr-un mir a{lat in drumul eroului gi adernenirea lui
s€ pretace intr-un mindru fiu de impd.rat. Averir ""-'o;i;i';t
u.u,ir. cu rnere frumoase, dar otrivite, pe de o parte, gi tentativa
de-a face cu o formd. aparte a transfigu'rtrii,
mamei vitrege de-a o omori pe fiica vitregi trimilindu-i
;i nicidecum cu o incefoar-e grea tr.Jute cii ";; ";t".)e.
6i";.-6"i;# nigte mere otrlvite, pe de alta. Putem de aseinenea compara
s-a asimilat cu cealalt[, prob-lema primordiafiid]:i-."*t;; transformarea zmeoaicei in cergetoare 9i prefacerea in pre-
fo:me in fiecare din-cele'doud iposiaze descrise tr;b;;;
gi alum sd rdminS" deschisi. cupeali a vrijitoarei trimise in urmirire'd" rn"roo vitiegi
g.a.m.d.
,ruptafncusflr;it,. incercarea grea poate sd. fie asimilatd. si cu
eroului
Funcfia cu dubli semnificalie morfologicl constituie un
1ye!r.I.1retl cu zmeul care ri.pise o fati sau alt fdnomen analog cu asimilarea. Basmul cu nr. 148 ne oferl
carc pustia. impirdfia este un element cu totul diferit de un exemplu extrem de simplu. lmpiratul pleaci gi interzice
rncercarea impusd eroului de fata de imp[rat. Existd. insl
un basm in care fata de lmpirat ii cere si lnvingi. un zmeu so{iei sale si iasi din cas[. La impirdteasi vine ,,o femeie
dacd. wea sd se cisrtoreascf, cu ea. cum si
la vedere atit de neprefdcut[ gi de inimoasd. <Ji-e urit, zice
caz: d_rept H (incercarea cea grea) sau drept"o"riE"ta*
u""rl femeia, urit tare? Ie;i barem la lumina soarelui! llicar prin
L (lupta)l nas- gridini du-te de te plimbd I,r" etc. (rd.ufdcltorul lncearci
punsul este-- drgpt H, deoarece, in primul rind, succesul
este urmat de o cdsitorie gi, rn al doilea rtnd, fiindci
si convingf, victima, fl). Impdriteasa iese in gridinS. Ea
d;fi- cedeazi. astfel propunerilor ispititoare ale rduficdtorului
nit mai inainte lupta ca o'tuptd cu rduJdcdtor"t, ii-iii"f-Jl""* (St) qi incalci totodati o interd:cfie (c 1). Iqirea implri-
exemplul nostru nu este rd.uJdcd"torulj ci un adrr"rr., ad_ho.-
tesei din casl are, a;adar, o dubli semnifica{ie morfologicd.
9a{9 ltJi putut fi lnlocuit cu orice alti fipture d; ;;; Basmul cu nr. 105, precum ;i alte basme, ne oferi un exem-
*:':Ily:llJu1
un
c1t de_strunit, un rival adr""i"E, ";i.
preludiciu pentru desfi5urarea actiunrr.
fr;t;l plu mai complicat. In acest basm, incercarea grea eroul
- niz-
trebuie s[ sflrute pe fiica de impf,rat din zborul calului
Prejudicierea iniliali gf urmd.rirei de citre riufdci.tor ,dr5.van s5fs deplasatl la inceputul basmului gi determinl
reprezinti alte doui elemente adeseori asimilate. B;;;l plecarea- eroului, intrind in definilia momentului de legituri
cu nr..50 lncepe prin aceea cd sora lui Ivan f, (B). Astfel plasat[, aceasti incercare are o trlsS.turS.specificS:
numrtj ;i zmeoaici) incearci si-gi minince iratele'. "reliio"i"-
Ivan enunlarea ei printr-o strigare publici asemS.nitoare cu cea
tuge de acasd, acesta fiind punctul de plecare alactiunii nro_
priu-zise. Sora zmeului (obgnuitut pe'rsonai ;il;;it";)';_; lansati de irnpdratul cf,ruia i s-au r5.pit fiicele (comp. ,,Cine
transformat aici in sord a eroului, iai urmirir""
va siruta din zborul calului pe fiica mea..." cu ,,Cine va gisi
pe fiicele mele..."). ln ambele cazuri, strigarea publici refre-
la inceputul basmului gi folositd ca prejudiciil "li-"tx
".i"id);;;; zintra unul ;i acelagi elernent (Bt), dar in basmul cu
68
69
nr. 105 ea dobinde;te gi semnificalia funcliei H
- lncercarea
grea.-Aici, ca gi ln clteva alte cazuri simiiare, incercarea grea
V. CITEVA ALTE ELEMENTE ALE BASMULUI
este deplasat[ ln punctul de innodare a intrigii, cu alte cui'in-
te e_folositi ca B, degi rd.mine mai departe g1 ca II.
.. - Constatim prin urmare ci moduriie de iirdeplinire a func-
liilor se influenfeazi reciproc gi cd forme ideniice sint folo-
site pentru funcfii diferite. O formi poate fi trans{eratd. in
g-lt3 nozilie a basmului, cipdtlnd o nou5" semnificafie, uReori
fird. a gi-o-pierde pe cea ve-che. Toate aceste fenornene ingre-
uiaz[ analiza pi reclami o deosebiti atenlie in efectuirea
operafiilor de cbmparare.

A. ELEMENTE AUXILTaRE or r,rcltunl wtrnrunclloner,A


Funcliile alcituiesc elementele fundamentale ale basmu-
lui, cele pe care se lntemeiazd desfigurarea acliunii. Mai
existd lnsl gi alte pirli componente care prezinti o mare
lnsemnitate, degi nu determini aceast[ desfigurare.
Se poate constata cd. funcfiile nu se succedlntotdeauna
direct una dupl alta. Daci doud. funclii succesive slnt lnde-
plinite de doui personaje d,iJerite, cel de-al doilea trebuie sb
gtie ce s-a petrecut plni atunci. Astfel, basmul a produs un
lntreg sistem de informare, concretizat uneori in forme foarte
pregnante artisticegte. Se intlmptd lnsi ca basmul s[ omitd
o asemenea informare, personajele acfionlnd ln aceste cantri
fie ex mackina, fie ca personaje atotgtiutoare. Pe de alti
parte, informarea este folositi si atunci cind este absolut
inutild. Funcliile slnt legate lntre ele ln desfi;urarea acliunii
tocmai prin aceasti informare
Dim citeva exemple. Fata de lmplrat, rdpitd de Ko;-
cei, li este 9i lui ripiti. Urmeazi o urmirire. Ea ar fi putut
surveni direct dupl actul ripirii, dar basmul intercaleazi vor-
belp rostite de calul lui Kogcei: ,,IvaA, fiul de impirat, a
venit de a luat-o pe Maria, fata lmpiratului mirilor" g.a.m.d.
fn acest fel slnt conjugate lntre ele funcliile R 9i U, adici
remedirea gi urmirirea (94),
Acesta este cel mai simplu exemplu de informare. Urrni-
toarea forml este mai realizatd, artisticegte: posesoarea mere-

7t
Ior nilzdrivane a lntins strune deasupra zidurilor. r La intoar- ajutorul nizdrivan, care trebuie lncunogtinfat asupra nenoro-
cere, Ivan sare zidulgi atinge corzile: vrijitoarea alldderupt cirii inainte de a trece la treabi: de uide'gi aiaf6guf .p*tft"
gi urmirirealncepe. Strunele sint folosif"-p"rri.o conju- dint^re, I""! ;i calul sdu (ori alte ajutoari: ndzdrlvane).
garea altor funcfii gi tn basmul cu Pasirea-d-e-foc ;i ln aite Oricit de diferite ar fi cazurile arnintite, ele prezint[ toate
basrne. - o trasdturi comuni: un persona j aJld. ceva de ia un alt per-
Basmele cu nr. 61 gi 62 ne prezinti un caz mai complex. sgnaj, funclia precedentf, fiind tocmai pe aceastd cale lefatd.
In loc sd-l minlnce pe Ivan, irijitoarea gi-. -i".ut iil.r. oe cea urmatoare.
D1r ea nu, o Stie.Ivan i-o spune batjocoritor din ascunzitoarea
lui, dupd care intervine fuga ;i urmdrirea. . Dacd, pe de o parte, personajele trebuie s5. afle ceva (in-
forrnare, o conversatie surprinse ln taind, semnale sonore,
Avem de-a face cu cazul invers atunci clnd urmdritul lgluiri, calomnij etc.) pentru a lncepe s5. actioneze, pe de
trebuie sd afle ci este urmirit: el lipe;te wreckea de pdmint alti parte, ele ipi lndeplinesc funclia deoarcc6 ad,d, ceva. Ne
si aude zgomotul urmd.ririi. a-flim deci in fata celui de-al doil6a tip de legdturi.
^ Iati o f-gJm_a
stormarea
specifici pentru urmdrirea insoliti de tran-
frrcelor sau nevestelor de zmei in grddini, fintini
Ivan inal!5 rin palat ln fala patrt"i"iit"p;;ii;;.. lmpi-
ratulil a3d,e, aJl! ci este Ivan. Urmeazi nunta fetei de imfe-
etc.: invingind_u-l pe z1nelt, Ivan se pregdtelte de intoar- rat cu Ivan. Sint astfel legate elementele X ;i Z. IJneori
cere. Inainte de a porni la drurn, tragi in"sd cu u,rechea Ia ce ln asemenea cazuti gi in altele similare este folositd
uoybesc zmeoaicele, aflind astfel de urmirirea ce se pune gi o.1unet5. Personaje - ca Vede-tot si Simte-totl
- joaci un rol
la cale. similar in cadrul altor functii.
Cazurile de acest fel pot fi apreciate ca intrlnd ir1 informa- Daci obiectul necesar este'insd. foarte mic sau aflat foarte
rea
-nernijtrocitd- Din ,aceasti calegorie mai fac parte, d.e fapt, departe et_c., se recurge la o alti formd de legdturi. Obiec-
;i elernentele B, mai cu seam[ B1 (comunicarei nerroro.irii). tul este adus, iar daci este vorba de oameni, personajul res-
preculn ;i elementul ,,c" (furnizarea de informafii eroului asu- pe_ctiv este cond,us la locul trebuincios. Mogul aduce impira-
pra rlufd.cS.torului sau !g.l$ o pasS.re (69), ciobanul aduce imp[iitesei o corband
irrportante pentru innodarea-viceversa). Cum acesie funclii slnt
acfiunii, ele au dobindit'carac- (70), strelelul aduce impiratului o pani a P[s5rii-de-foc*
terul unor {uncfii de sine stdtltoare. (103), baba aduce implratului nigte-pinzl. etc. Cele mai di-
Informarea poate fi lntllniti intercalati intre ceie mai ferite funclii sint astfel legate infre ete. ln basmul cu Pasd-
diferif e funcfii. Citeva exernplg: fata de impirat rdpiti trimite rea-de-foc, Ivan este condis ia impdrat. Intllnim o situatie
o scris-oare pirinfilor cu ajutorul unui ciine, ardiindu-le ci similari in basmul cu nr. 84, in iare tatdl i;i cond,uce fiii'la
poate fi salvati de Kojenriaka (se face legd.tura dintre prejudi- impirat. Ng ne aflim de asti datl in fata' unei legituri
ciere;i.trim.iterea e-roului si saiveze victima, A gi B). tn iazul intre doud funcfii, ci intre situalia iniliali (i) ;i trimiterea
nostru.impiratu.l afli de erou. O asemenea infoimalie asupra eroului incdutare (B): impS"ratul nuestecdsdtorit, sint adugi
eroului^.poate cd.pdta_ angmltq vaiori' emofionale, f6r*. i'1re- in fafa.lui gapte flicdi inzestrali cu puteri ndzdrivane gi el
cificd fiind calomniile invidiogilor (,,c6 'e mare liudiros., li trimite si-i gdseascl o solie.
g.a.m.d.), care provoaci trimiterea eroului. Sint cazuri fl13) Un caz apropiat este cel in care eroul soseste, de pildd,
cind eroul se laudi intr-adevdr cu puterea sa. In alte basme, .la nunta miresei sale cu cel ce se df,dea drept adev[ratul
jeluirile au un rol similar. ero_u. Aga se face leg5.!!ra dintre P (pretenfiile,falsului erou)
Informarea se prezintl uneori sub forrni de dialog. Basmul
a.produs forme canonice pentru o serie lntreagi. de"asemenea ;i M (recunoa;terea). ExistS. lnsd gi o legiiurl mai frapanti
lntre cele doud. funclii: la petrecere slnt inui.tali toli. cergetorii,
dialoguri. Donatorul trebuie sd. alte cele pe'trecute pentru printre care se stredoari $i eroul etc. Orta;t".;; a; F;;;:
a putea transmite eroului darul id.u ndzdrivan. De'aici si
dialogul dintre Ivan 9i Baba-Iaga. La {el se intlmpld. ;i cir I In origiral, Zorhi, Ciuthi (n.t.).

'7.,
lc
ceri.Fi chefuri mari serveqte de asemenea la legarea funcfiei
(solufia) de funcfia M (recunoapterea eroului). Eroril a ;i abia aceasta din urrni, a treia la numir, se- dovedegte a
T
ficut cu succes fa!5. lncercirii la care fusese supus de fata ii bun[. Proba unel,tei nd.zd,rd.uane nu poate fi considerati
de impirat, dar nimeni nu gtie unde este. Se face o mare drept o funclie independent|, ea nu face decit si motiveze
petrecere si fata de lmpirat trece prin fala fieclrui oaspete 'Ivancipitare
tripla a uneltei.
plni ce 1l recunoapte pe erou. Fata de impirat demasc-[ in intilnqte o babl (pe Baba-Iaga, o fat[), care il
:acela;i fel pe falsul erou: se anunfd. trecerea ln revisti a trimite la sora ei. Un ghem de a!5 arati drumul de la prima
.oastei, fata de lmplrat trece pe dinaintea girurilor de soldali la a doua dintre surori, precum gi de la a doua la a treia.
.gi il recunoagte pe impostor. Putem sd nri considerim orga- Rolul de cilldluzra jucat de ghemul de ali ln cazul nostru nu
nizarea unei petreceri drept o funcfie aparte: ea constituie constituie insi funclia G 3, deoarece el nu face declt si-l
doar un element auxiliar pentru a lega P sau T de M. conduci pe erou de la un donator la altul, acliune i4pus[
Nu am incercat sI sistematizim cele cinci-gase tipuri de triplicarea donatorului. Este foarte probabil ca gheryq!
.enumerate mai sus, dupi cum nu pretindem si fi epuizat cu si fie-specific tocmai ln acest rol. Atunci cind ghemul il
.ele toatl gama de tipuri, lntrucit lelul nostru nu ne-o im- conduce insi pe erou la locul destinaliei sale, avem fire;te
'pune deocamdatd. Vom nota cu semnul convenfional & ele-
de-a face cu funclia G3.
mentele care leagi funcliile lntre ele. Si menlionim ;i un alt exemplu: pentru ca urmlrirea
s[ poati fi reluatl, riufdcdtorul trebuie sd distrugi obsta-
colele pe care eroul i Ie ridici in drum. Vrijitoarea- roade
B. ELEMENTE AUXILIARE ALE TRIPLICiRII pl-durei gi lncepe a doua urmirire. Acfiunea vrljitoarei
asupra pldurii nu poate fi lncadratl ln nici una din cele
Intilnim elemente similare de leglturi ;i ln cazu] felu- 3l ^de funclii menlionate mai inainte. Este un element care
titelor tripliciri. Triplicarea ca atare a fost suficient tratati provoacd triplicarea sau leagi prima indepiinire de a-doua,
ln literatura de specialitate, aga ci putem si nu zlbovim ln irri pe aceasta de a treia. O mai tntilnim insi pe vrijitoare
.cele ce urmeazi asupra fenomenului propriu-zist. Vom rozlnd, gi anume clnd roade stejarul ln care s-a urcat Ivan
numai ci se pot triplica atlt divelse detalii cu carac- ca si scipe de ea: de asti dat[, elementul auxiliar este folo-
'specifica
'ter atributiv (trei capete de zmeu), cit gi funclii separate, sit cu o semni{icalie de sine stititoare.
perechi de funcfii (urmirirea-salvarea), grupuri de funclii La fel stau lucrurile gi atunci clnd, slujind ca bucitar
gi m$ciri intregi. Repetarea poate fi uniformi (trei incercdri, sau gri.jdar la cai, Ivan il lnvinge pe primul zmeu 9i se fntoar-
trei ani de slujbi), sau poate contine o cregtere, o accentu- ce :rpoi la bucltlrie (grajd): aceasti intoarcere nu consti-
.are
-lupt[
(cea de-a treia inccrcare este cea mai grea, cea de-a treia tuie funcfia{ , lntruclt lntoarcerea nu face decit si, lege tntre
cea mai cumplitn) ; in sfir;it, ea poate comporta ele cele trei lupte. DacI lns[, dupi cea de-a treia lupti, Ivan
-doud -rezultate negative gi unul pozitiv. o scapi pe fata de impirat ;i se intoarce acasi, ne aflim
Uneori acfiunea nu face decit si se repete ln mod mecanic, firegte in fafa funcliei .f .
alteori lnsi este necesar s[ fie introduse anumite elemente ' Vom nota cu semnul convenlional i toate elementele
care si opreasci dezvoltarea fabulafiei gi si determine o care servesc la realizarea triplicirilor.
tepetare, spre a lmpiedica o desf[gurare prea uniliniarl a
acfiunii.
Vom da doui-trei exemple. c. :uorIvARrLE
Ivan primegte de la tatil siu o miciuci (sau un baston,
'un lan!). El arunci de doui ori mlciuca (rupe lanful). Miciu- lnlelegem prin motiviri atit cauzele, cit 9i lelurile care
,ca se rupe cind cade jos. fvan comandi o noul mdciuci imping pJ"sotrii"le si facl anumite fapte. Degi ele conferd
uneoribasmului o culoare cu totul aparte;i multd strilucire,
.74 t5
motivdrile fac parte din categoria celor mai variabile si mai putem presu-
Lipsa: iniliald
instabile elemente ale basmului. Ele reprezintd. in plls un
pune ci ea dura de -constituie o stare de fapt.
element .mai qufin precis ;i bine definif decit funcliite sau ani gi ani la inceperea acfiunii. Survine
elementele de legituri. insi un rnoment in care personajul Care trirriite in cflutare
Majoritatea faptelor sivirpite d.e personaie in sectiunea sau ciutS.torul insugi lnleiege dintr-o dati ce aRume ii lip-
mediani a basmului sint fiiesc molivate de desfd.srtrarea septe. Acest lnoment se cere motivat pi el este cel care d^e-
ac{iunii gi prejudicierea, ca primd funcfie 'funda_ termind trimiterea (B) sau, nemiilocil. cdutarea (C+t-
mentali a -numai
basmului, cere o anume motivare supiimentard. . Pgrsgnajele pot deveni in felul urmXtot eo'sii.r,l" d*
Remarcd.m in primul rind cd fapte aserndnitoare sau raptut ca le llpsqte. ceva: obicctul neposedat iSi semnaleazd
absolut identice sint motivate in modul cel mai diferit. er lnsuil prezenfa intr-un fel oarecare _ o aiaritie fulsu-
Izgonirea sau pdr[sirea pe mare sint motivate de: ura mamei ranta, o urma, un semn grditor, o reflectare oareiare (o"or_
tret,.relatare). Eroul (s_au trimitdtorul) igi pierae
vitrege, cearta frafilor pentru mogtenire, invidie, teama de
concur,enfS. (Ivan-negufitorul), o- cisdtorie inegall (Ivan" r,lll""t":": il cuprinde dorul de frumusef'ea' vizuti*f,ifiti"f
d;;;;
bdiat de !5ran, cu fata de lmphrat), bdnuiala on"iintialttati ctata, in"treaga avlndu_gi originea in aceastd schim_
,acfiung
conjugale, prorocirea umilirli firilui ae citre pirinti: tirr Dare sulleteascd.' pasdrea-de-foc gi pana lisati de ea poate
toate aceste cazuri, izgonirea este motivatd" de'caratterul constitui un exemplu p! cit de $ditor, pe atit d" ld;;;.
lacom, r5"u, invidios sau binuitor al rduflcitomlui. Dai ,tpra panq aceea atit de frumoasd. ;i atlta lumini izvora
izgonirea.poate fi tot atit de bine rnotivati de firea irnpo- din ea, cI dacd. ai fi adus-o intr-o odaie intun"""ia ,_", tiH;;
9i
sibil6. a izg.onitului, ceea ce conferl o arrome legitirnit'ate lumini, de parci plini ar fi fost de nenumir"t" t"*i"aii-.;i
izgonirii. Fiul sau nepotul fac trdsnii prea de toi mattra- besinul cu nr. 7E incepe cu o imagine asemd.ni.toare: imoi_
teazi oameni (rup miinile $i picioarere trecitorilor): tireo- ratul vede i,n ais tn cal preafrumos-, ,,fir de pir a" iii ,ieif.
vetii se pling (plingeri : &) ;i bunicul i;i izgonegte'nepoTul in. argint bdtut gi cu luna scinteind'in ti"-"i"-.-l-;;"i;i
de acasi. trimite pe erou dupi cal. ln cazul unei fete d" iil;;;;.
Dqi -sint incontestabil acliuni, faptele coloratura este diferiti. Soldatul o vede pe Elena tiecinci
^fi izgonitului cum p.e li^ng_5 el-: ,,Se ficu lumind pe cer;i pe pemtnt
ar fi maltratirile amintite nu pot consi-ilerate
-basmului. o -functie zb.urind prin vizduh^o calea;ci de arll cu F ;i;;';
-
inclusd in _desfd-,surarea acfiunii Este vorba, in ;ase zmei ae toc
inhS.mafi la ea; iar in caleagci
realitate, de calitatea eroglui, exprimati de faptele care ;ade Elena preainteleapta-
rrumoasa cum nrcr nu-fi po{i inchipui, nici blnui, nici ln
constituie motivul izgonirii sale.
Trebuie si remarcS.m cd acfiunile zmeului si cele ale poveste povesti. S-a dat ela jos din^caleagcd, s_a ;s;;;;
multor altor riuficitori nu sint'in nici un t"irr'.iti".t" I. un tron din aur tot ;i a lnceput si cheme rlnd pe ii;A ;:
rumbifele si sr le invefe tot felul de minunitii rioru.uif,L
Fq.*.. Se inlelege
-de
la sine. cI gi zmeul igi are motiveie care o_a,steptau sint menlionate mai inaintel.'e termihai
lui atunci cind o ripegte pe fata 3e impirat (pentru o cl-
cu invdfitura, a sdrit in citeagci gi dusd toJt.,'lrib).-5J_
sitorie siliti sau pentru a o minca), dar badinul le trece
sub ticere. Avem temeiul sd credeni cd. motivirile formu_ datul se indrdgostegte de Erena dtc. Din" aceeasi'caieeorie
late verbal nu slnt lndeobgte specifice basmului si ci ln tac.parte.;i cazurile in care eroul vede in cdmara unde fiisese
general motivdrile sint ln basm mai curlnd formafiuni de intre, portretul unei fete cle o irumusel;;;it;;;;
?pltl
dati recenti. fl se ^r",
rndragoste:te de ea etc.
Basmele care nu comporti o prejudiciere au ln locul
' t f)in pdeate, materialul nostru nu cuprindc cazuri perfect similare carp sir ne permit;i
ac.esteia A' (lipsa), iar prima funcfie este B (trimiterea erou_ gI urn{rim cum eroul devine coD$tient de faptul ca ii
lipserte fata di: imptrrat. Vom amioti
lui).. Futem constata cd plecarea'eroului pentru remedierea lnsd firul auriu din pfuul Isordei, adts.de rrndunele regelui
Marc. .Firul de pir parfumat adus
unei lipse este motivatd ;i ea in modul cel mai diferit. de valuile merii are aceeapi semuificarie (hr basnele airicane;,
lnt.-un tasi ut"
vulturul aduce regelui contlurul unei preafrumoase cuttezane, "rJ"*"n,
76
8 li4crfo ogla hasmului
- - c. 2495 77
Constatim mai departe ci eroul devine congtient de
faptul ci ti lipsegte ceva datorit[ unor personaje-mediatori interesant, deoarece ne dovedqte ci orice element de basm
care ll fac si infeleagi, sd. simti acest lucru. Cel mai adesea, (in spef1, faptul ci lmpiratul nu are copii) poate da nagtere
rolul acesta revine pirinlilor care socotesc c[ fiul are nevoie unei- acfiuni lnchegate, se poate transforma intr-o naraliune
de o mireasi. Aceea;i menire o au gi relat5.rile descriind de sine stititoare, sau poate genera o asemenea naratiune.
fete preafrumoase, cum ar fi de pilcii urrnitoarea: ,,Vai, Dar, asemeni tuturor organismelor vii, basmul nu di nigtere
Ivane, fiu de lmpirat, cum sd. fiu eu frumoasi? Neasemuit declt la produse asem5.n5.toare cu eI lnsu;i. Atunci clnd o
de frumoasi e numai fata lmpiratului zmeilor de triie;te celuld oarecare a organismului numit basm se transformi
peste nou5. mlri ;i noui !dri" (96). Eroul lncepe s[ caute lntr-un mic basm in basm, acesta este construit cum vom
pornind de la asemenea relatd.ri (despre fete de imp5"rat, vedeir mai jos - fantastic
dupi acelea;i legi ca gi orice basm
voinici, minuni etc.). in ggnere. -
Se intlmpll uneori ca lipsa sd. fie doar imaginari. Sora . .Nu arareori lip^sa resimliti de erou nu este insofitd. de
sau mama cea rea, stlplnul hain, lmpiratul crunt ll trimit nici o motivare. Impiratul igi cheamd copiii gi le spune:
pe Ivan dupi cine.gtie- ce minull]ie. de care nu au nici o ,,fa si-mi facefi mie o treabd" etc., gi ti trimite-in cdutarea
nevoie: e pur 9i simplu pretextul folosit pentru a scipa lucrdlui dorit.
de lvan. Negufitorul il trimite fiindci se teme de forfa lui,
impiratul-fiindc5. vrea s[-i ia nevasta, surorile cele rele
lndemnate de zmeu. Asemenea trimiteri sint uneori mo-
-tivate de o boali imaginari, prejudicierea lipsind in forma
ei directi, dar fiind inlocuit8 sub raport iogic dar nu
morfologic de actul trimiterii, care cap[ti -caracterul
-
unei prejudicieri. Zmewl se ascunde in spatele surorii celei
rele care trimite pe erou in ciutare gi trimilitorul este de
reguli pedepsit la fel cu riufic[torul din celelalte basme.
Meriti si consemnlm faptul cd dezvoltarea acliunii este
perfect identici, fie ci este vorba de o trimitere dictati de
intenfii du;minoase, fie c5. nu. Dup[ cum vom vedea mai
jos, desfi;urarea acfiunii, cu alte cuvinte ciutarea ca atare,
nu este prin nimic influenfati de cauza directi a plecirii
eroului, care poate tot atlt de bine pleca sd caute cine ;tie
ce minunifie, fiindci sora cea rea (sau lmpdratul crunt)
vrea si-l piardl sau pentru ci tatil lui e bolnav ori a v{zut
in vis o minunifie. Putem in genere remarca faptul cl senti-
mentele gi intenliile personajelor nu se risfrlng niciodatS.
asupra desflguririi acfiunii*.
Lipsa poate deveni pe foarte multe cli un fapt de con-
;tiinfd. Invidia, siricia (pentru formele rationalizate), firea
de voinic si puterea eroului slnt numai clteva din cauzele
care pot declarya o ciutare. Pini ;i dorinla de a avea copii
poate genera o migcare independenti (eroul este trimis si
caute un remediu lmpotriva sterilitilii). Cazul este foarte

78
p_edepsirea celui de-al doilea riuficitor (y), cisitoria E\.
VI. REPARTIZAREA FUNCTIILOR ti.y 19 poate trasa o delimitare perfectd gi fr6cise intre fun-<j-
liile impS.ratului gi cele ale fetei de tmpirat. De cele mai
DUPA PERSONAJE multe ori, tatil este, cel care porunce;te eroului si ducd
l1.Pol sflrgit.lncercirile grele, ailiunea la decurglna aintr_o
atitudine ostili mirelui. Tot el e'ste cel care adEsea pedep_
segte sau porunc-egte si fie pedepsit pe falsul' eroir.
D.-Slera trimild.torwlzi. -
. .acfiunilor Cuprinde
terea eroului ln ciutare (momentul de leeituri, B).
doar trimi_
6. Sfera acfiunilor erou!,ui. Cuprinde":
-ao'""tor"foiplecar6a sa ln
gglj":".(C t), r'eacfia tr (E), cnsiloria
(Z*).. Prima funcfie (C f ) este""t"iit"
specifici numai eroitui ciutitor,
eroul-victimd nu le lndeplinegte decit pe celelalte.
,7. Sfera agliunilor Jalsulii erou ciprinde de
^ t,-apoi asemenea
C E F, iq calitate de funcfie sp-ecificd, p.
.IntrePutem conchide ci basmul cunoi$te sapte Dersonaie.
aceleagi. personaj e sint distribuite iuniliil"
pregS.titoare."(a, -: c, d
. $i-i; ;;;tL;
9 e, f g), dar .epritirari. ,ru
Degi nu ne-am propus si cercetim decit functiile ca -
este aici uniformi gi aceste funcfii - nu pot se.oi la definirea
atare, firi sd. ne ocupim de personajele care le inddplinesc personajelor. Pe lirigd ;;irtdffi;;;j;'};;;il^;;
ori de-obiectefe p9 care le implici, m6riti totugi si abbrdim racord.(cei. ce se."pling,";";ri;;
denunfdtorii, cilomnialorii), pr."o*
gi problema felului ln care funcliile sint replrtizate dupi ;i. trS.ditori. specif ici {uncfiei,,i:" (oglinjoara, dalta, niitura).
pers^onaJe. 11rl aggea;r categorie fac parte ;i personaje ca Un_ochi,
Inainte de a rdspunde in aminunt la aceasti chestiune, Doi-ochi, Trei-ochi.
trebuie di aritlm c5. numeroase functii se structureaz| ln Problema distribuirii func{iilor poate fi rezolvati ln
'actiuni
mod logic,lntr-o serie de sJere bine definite, corespunzind planul repartizirii sJerelor d.e dupi personaie.
ln ansamblu cu personajele ce indeplinesc funcfiile] Le-am Cum. sint r-epariizate sferelg amintite dupd diieritele
putea _numi.sferele de acfiune. Basmul cunoagte irrmitoarele personaje ale basrnului?
sfere de acfiuni: Tre_i situalii sint posibile:
1. Sfera de acfiuni-coincide perfect cu personajul. Baba_
- 1. Sfera acfiunilor rd.wJd.cd.torului. Cuprinde: prejudi-
ciere-a.(A),.lupta sau alte forme de lntrecele cu er6ul-(L), Iaga.care ll pune'la lncercar" 9i iiieipfetegte-pe'e;r,r" ;-
urmdrirea (U). malele care il roagd pe erou sd. le crute si ii 'a"o ,rn
2. Sfera. acliunilor d,onatorwl,ui. Cuprinde: pregd.tirea dar sint exclusiv donatori. Calul care il i,duce pe "poi Ivan la
transmiterii uneltei nizdrivane (D), inzestrarea droului fata de lmpirat, il ajuti s-o rlpeasc!, duce la'bun sflrsit
cu unealta nizdrdvani (F). incercarea grea, il scapi pe erou de urmi.ritor etc. _ eJte
. ,3. Sfera ac{iunilor ajutorului. Cuprinde: deplasarea spa- exclusiv un ajutor.
!ial6 a eroului. (G), lichidarea nenbrocirii sau lipsei (R), - 2. Unul ;i acelagi personaj figureazd in mai multe sfere
salvarea eroului urmdrit (S), solufionarea incercirilor greie dc acliuni. Omul-de-fier, care il ioagd pe erou si-l elibereze
la care - este supus eroul (T), transfigurarea eroului -(X). din turn, ii diruie;te apoi o putere iremaipomenitd si ; i;lt
4. Sfera actiunilor Jgte! de impdla{ (personajul cluiat) de masd. nS.zdrivand. g-i, in cele din urmi, il gi ajutd .d o*o.iu
zmeul, este in acelaji timp gi donator, si
ti_."1g totd.tui al. ._Cupiind.er pot,i""ir.a"incercdritor gretl
(H), lnsemnarea (I), demascaiea (N), recunoagterea lM;, !"foi. Gil;l"t;
8l
tt0
recunosc5toare impun o cercetare separate. Ele incep ln
calitate de donatori (dupn ce il roagi pe erou si le ajute personaje speciale sotiile, fiicele, surorile, soacrele si
sau sd le salveze), se pun apoi la dispozilia lui ;i devin aju- - rubedeniile
rnamele zmeilor, toate de sex femeiesc sirit
toarele sale. Acest caz a fiost descris mai sus, la pag. 48 (F). introduse in basm tocmai in vederea acestei urmdriri. - Si
Se lntimpli ca animalul eliberat sau crulat de erou si dispari e-Iementele D, E, F sint uneori distribuite, desi o or"**rrJ"
pur ;i simplu, firi si-i comunice micar formula prin care distribuire este cel mai adesea nereugit[
poate fi chemat, dar el va apare in momentul critic ;i va u.,
.3"Tj personaj.il p-une -la incercare p6 erou;i
"rii.ti.qt"-
un'altul il
actiona ca ajutor aleroului. Animalul ll va rdspldti deci pe rdspld.tegte, intimpldtor insd. Am cbnstatat'mai sus ci
erou d,irect frin acfiuna. Animalul il poate ajuta, de pildi, functiile fetei de implra-.t sint impdrtite intre ea gi tatdl
si ajungd in altd impdrilie, ii poate dobindi obiectul ciutirii ei. Fenomenul repartizS.rii se obserrre c' c"a mai ma're frec_
sale 9.a.m.d. Putem nota cu: Fe: G, Fe: R etc. cazv- venfd in cazul ajutoarelor. Abordind acest aspect al proble-
rile de acest fel. mei, trebuie sd ne oprim mai intii de toate rapbttutui
Trebuie si examinim separat ;i cazul Babei-Iaga (sau dintre uneltele niidrivane ;i ajutoarele"rdpt* nizdrdv"t.. be
al oricirui alt locuitor al cisulei din p[dure), care se ia Ia compardm urmdtoarele cazuii: i; Ivan bblin* .rr, .orroi
bitaie cu lvan, iar apoi fuge ardtindu-i astfel drumul spre zburd"tor gi pleacd pe el- acasd sau la fata <ie i*oerJ ij
lumea cealaltd. CdlSuzirea este o funclie a ajutorului, din Ivan obline un cal gi pleaci dus de el acasi. sau la fata d6
care pricini Baba-Iaga joaci in cazul nostru rolul unui iqpqt_"t. Rezultd de aici c6, obiectele actioneazd ca niste fiinte
ajutor, fdrl voie, e drept, ba chiar impotriva voin]ei ei. uii. Miciucao confirmd: eaucid.esineuid pe toii ail;;;il.
Ea incepe ca donator vrdjma; ;i devine un ajutor firi voie. ged_epsegte singuri pe holi etc. Sd. Eompa'rd* ;.iJ;;;;;,
Iati ;i alte citeva cau$i de cumulare:.tatdl care i;i pnme;te^in dar un v-ultur;i pleaci in zbor pe el.
trimite fiul in ciutare, diruindu-i totodatd si o md.ciuci, llzJ ,rvan
lvan pnme-gte in rtar capacitatea de a se preface in-goim
este in acela;i timp gi trimif[tor, gi donator. Cele trei fete
din palatele de aur, argint ;i aram5, care ii oferd lui Ivan ;r pleaca in zbor, o datd. metamorfoza realiiati. Altd iom_
parafie: l) Ivan primegte un cal care se poate bdlega cu
un inel nS"zdrivan ;i alte daruri, luindu-i apoi pe eroi de aur;r de.vlne astlel un.-om putred de bogat.2) Ivan minincd
blrbafi, sint ;i donatoare, 9i fete de impirat. Baba-Iaga il mdruntaiele unei.pisdri ;i capitl aairt ae'; ;"ip;;;;
ripepte pe bdiat, il bagi in cuptor; bliatul ii {ur[ basmaua devenrnd toarte bogat.. Din aceste doud. exemple'rezulti
n5.zdr5.vani: Baba-Iaga cumuleazi funcliile de rduficdtor urmS.toarea concluzie: tnsuslrii-iitiineaza ca o riintd aie.
gi donator (involuntar si vrijma;). Ne ciocnim, a;adar, din Din p.unctul de vedere al' unei morfoloeii -;;
nou de o concluzie formulati mai lnainte, si anume ci voinla funcfiile,personaielor, fiinfele vii, obiectelJ ";r;ilii.
personajelor, intentiile lor nu pot fi considerate un motiv 9i i"r"9irii"-tr:":
Dure sa tre considerate drept mirimi echivalente. 'Ne vine
esential ln definirea personajelor. fmportant este nu ceea ce insi mai la lndemini si numim fiinfele vii _ aiwtoiri
doresc ele s[ fac[, nici sentimentele care le anim5., ci faptele ndzd,rd.aane, iar obie-ctele, gi insugirile
lor ca atare, apreciate ;i definite exclusiv din punctul de unelte
chiar daci modul lor de'a acfiona -este unul"dri;i;;';;;,
si acelasi.
vedere al sernnificaliei lor pentru erou ;i in perspectiva Trebuie si addugim rns[ de tiraate
evolufiei acfiunii. Rezulti de aici un tablou similar cu cel id"rtii;'G
"a ".."iia
are anumite limite. Putem stabili trei categorii de aiutoare:
intilnit atunci cind am studiat motivirile: sentimentele
trimifdtorului, dugm[noase, neutre ori binevoitoare, nu exer- f) Ajutoare
forme
universale,. care pot indeplirri ;;;;t;;
-i" calur
toate cele cinci funclii ale ajuiorului.
citd. nici o in{luentd asupra desf[;uririi acfiunii. -
{nry1ut ajutor de acest tip
'oferit de materialul nostru.
este
3. Situalia inv6rsi: rina gi aceea;i sfer[ de acliuni in- Ajuto,are _parfiale, capabile si indeplineascd mai multe
clude mai multe personaje. Si luim, de pildl, cazul zmeului J)
tuncfrr, dar fird sd atingd, o dati insumate capacitdfile lor,
ucis ln luptd: el nu mai poate urmiii pe erou, ;i o serie de toate cele cinci funclii menfionate. Din ace.ita"
fac parte diferite animale (i:xceptind calul), "rit"goii"
82 "oi"i"ii'i"4i
83
{in . inel, feluritele personaje megtere in cite ceva - etc. VII.PROCEDEELE PRIN CARE NOI PERSO\IAJE
Q. Ajutoare specificd indeplinind iumai o .i"s"ri i;r.H: S1NT INTRODUSE Ix
onsrAguRAREA AcTIUNII
l^tl fac parte numai .obiec"tele: ghemut
care 11tqg.-_"1l1goti.
u calauzette pe.- e-rgg, palo;ul_taie_singur care omoard
pe dugmani, guzla ndzdrivand care cintd sinsurd. si il aiutd
pe erou si lnfrunte cu bine lncercarea la care"l_a J;p;, i;i;
de impdrat etc. Din cele spuse. mai sus ,"r"f te fi*'p*n. ia
unealta nizdrdvani nu este nimic artceva decrt .i t"r-e
aparte a ajutorului nizdrivan.
. Se cuvine si amintim gi faptul cd. eroul izbuteste si
invingi de multe ori gi firr nici uir fel de aiuto"r". e-irt""
cons.r$era tip de erou drept propriuf siu ajutor. baci
am ll avutl":rt-
ins5. putinfa si studiem atributele p-ersonaielor-
am tr.putut ardta cd eroul preia rn asemenea cazuri n,t ttutn"i
tuncfule,aj,utorului, dar. gi atributele sale. Darul profefiei
este-unul din cele mai importante atribute ale aiulorurLi:
calul care prezice, sofia care prezice, biiatul_c6l_lnteleot
g.a.m.d. Atunci cind ajutorul lipiegte, aceastd calitate'tre'ce Fiecare categorie de personaje igi are propria ei formi
-erou
?slp.Ia eroului, care devine un inzestrat cu darul pro_ de aparilie, cu alte cuvinte, existi procedee specifice prin
fetiei. care personajele respective slnt incluse in desfi;urarea ac-
intim.pld, dimpotriv.i, ca ajutorul sd indeplineascd
_^!:, tunclji tiunii. Iat[ care sint aceste forme.
,ll.9r: sint specifice- eroului. Aga, de pild6, in ca_ '. Rd.uJd.cdtorul, apare de doui ori in cursul acfiunii. Prima
crul. Iunclrer lr,^ce ajutorul nizdrdvan
acfioneazd-adeseori in oari el apare pe neagteptate, venind brusc din afarl (ln
eroului: goarecii cigtigd jocut d6_a v_afi_ascunselea zbor, apropiindu-se pe furig etc.), ;i dispare indati dupi
lg-.i|,
l1_p.-?tltty",
ursulrri, animalele recunoscitoare lndeplinesc in aceea. A doua oari el apare in basm ca personaj cd.utat gi
l9lllt lut lvan cele.poruncite de Baba-Iaga ca sd,jl puni la g5.sit de reguli ca urmare a unei c[liuziri.
lncercare pe erou (94, 9S). .." Donatorul este intilnit intimpl[tor, cel mai adesea in p[dure
(ln cisufa din pidure), sau pe cimp, pe drum, pe ulitd.
Ajwtorul nd.zdldnan este introdus ca un dar. Momentul
respeltiv este notat cu semnul convenfional F ;i variantele
posibile au fost enumerate mai sus.
' Trimildtorul, eroul, Jalsul e/ou', precvm ;i Jata de i'mpd.rat
apar de la lnceput, fiind inclugi ln situalia inifiali. {Jneori,
cind se prezinti situalia inifiali, falsul erou nu este men-
lionat irt mod direct printre personajele basmului, gi afl5m
abia ulterior ci el triieste la curte sau ln casa eroului. Ase-
meni riuficitorului, faia de implrat apare de doud ori in
desfigurarea basmului. L:a a doua aparitie, ea este un per-
sonaj regd.sit, erottl clutdtor putlnd sau s-o vadi lntli pe ea
gi apoi pe riuficdtor (zmeul nu e acasi, dialogul cu fata
de imp[rat), sau invers.
85
Putem considera_aceastd. repartizare -drept propriu-zisi. Basmul menlioneazd. crqterea lui vertiei_
basmului' Existd insi exceplii'. o".a o normi a
;i i" basm
un donator, formele aparilie'i '."f"- ,int preluatenu rntilnim
noas5., superioritatea lui evidenti asupra frafilor. Alte6ri
de perso_ Ivan este,.dimpotrivi, un prostinac. Nir avem'posibilitatea
najul urmitor.-iniimpla."
si anume'de ajutoiul ndzdrivan. -Eroul de a studia toate aceste atribute ale eroului,'chiar daci
intilnegte din _irt*'-"i' .r_ se intlmpld unele din ele se manifestd prin fapte (cearta pe tema intiie_
donatorul feluritele. p"^o"uj""'rnl,.t"r" lard pereche cu tdlii),- deoarece..aceste fapte -conitituie'funcfii
-
cite o tndeletnicire.. Atunci ;ift ;;;;najut este inclus in in
cursului acfiunii.
nu proprii
doui sfere de functii, el este il;d;;;"ume Vom mai aminti ci situafia inifiali prezinti adeseori
tn acele forme
in care incepe sf, actionez". S"ii" J", infeleaptd,
care aDare tabloul. unei vieli de bunistaie qi f6ricire-cu totul aparte,
mai intii ca donalor, pentru a se dovedi t.91.t.. in-imagini pline..de.viafd gi pitoresc. Aceasti i"i"gi;;
apoi, rlnd pe rtind
ajutor nizdrivan si iatd a" r-pJr""t]'*t"H;;il;U
i"';;'Jil subliniat luminoasd. alcituiqte un fundal contrastant p"itro
ca donator gi nu ci ajutorcuu iatd delmpdrat. nenorocirea ce va sa vrna.
O altd abatere de la.regul-a generali consti Basmul include uneori ln situatia inilial[ gi pe donator,
in aceea ci_
toate personaiele oot fi i"#;d;&-;"rii
inifiale. Aceaitd iormd este s.peciii.d, i't"r,r,"diul situatiei ;i pe ajutorul nizdrivan, ;i p" ieote"htor. 'Mlriti *i ,"
oprim ins5. doar asupra cazirrilor in care este inclus riufd-
ar'.tat, numai oentru ero;, triin-itii;;' a;p;';ffi # *; cdtorul. Curn situalia iniliali cere lntotdeauna ca perso-
ll*$itt"_care inifiaie n9j ri i;p;ii;;'ii'oou,u fi i;""a.'
marr
r,',per,il
categorii:
najele_incluse in ea sd. faci parte din aceea;i familie, iaota-
srtuatra prezintd. pe cdutdior_gi familia
sa ltatai-iicei citorul,apirut ln cadrul silualiei initiale 'd.evine rudi cu
trei feciori) si iituatia"care prezintd' piitct,ma eroul chiar dacd atributele sale'coincid firi nici ,rr.
rdufdcitorului
;i farnilia ei (cele tri:i Jiice aie ir"per"i"rli). Intilninr si basme cu cele ale zmeului, vriiitoarei g.a.m.d. Aga, de pildi,".lirro"
vr[ji-
care con{in ambele situafii. O""'a toarea din basmul cu nr. 50 este o zmeoaici tipicl, de;i, o dali
U"-.,-'_,,ri f"""p"-"1";ffi;i:
este necesard. fireste, siiuagia inigilii'""r" cu includerea ei ln situafia inifiali, ea dei'ine sora eroului.
cdutdtor (uneori .i pe trin.,lletq;i:'C;1" il prezintd pe Trebuie si amintim gi de situaliile iniliale ale migcdrilor
" doui catesorii he
initiale, se' po t contopi. t''tru.ii i.i"Jil;;;";il j; secunde Fi, in genere, ale migcirilor repetate. $i icestea
:*:tji
rmpune prezentarea membriior unei incep cu o situatie inifiald bine definitd.^ Daci Ivan a do-
ciutdtor cd.utat ." tru.ritor-a"di" singur" i"_iiii, ;;"i;; btndit o rnireasS" pi o unealtd nS"zdrdvand, iar lata de impdrat
impdrat -in unul tamiriai_?r.i"li "rpf"l Ivan _ fata de
,"ra, feciori si mamd (devenitd. uneori'intre timp solia eroutriii-. l"J ;I#rt,;
etc. o asemenea situafie i""rra".'oiu"J;;,';t'i"
*t" rezaltd. urrnitoarea situalie iniliald: rduficltorul *ciutd-
gi pe victima riuficdtot"t"ii.*-"' Lrllil; torul f obiectul viitoarei cdutdri. Putem trage concluzia
Unelc situatii de acest fel sint prelucrate cd rdufi.cdtorul apare mai des in situatia initialn a miscirii
-cea
torul ca atare 'linseste Ia ir.;t;;.- epic. Ciuti_ secunde decit in a primei. Se intlinpld insd ca
intr-un .mod mirr.Lto..-Ndiffi 6i"." ,r"gt", de resuli. si
acelagi personaj, si joace-roluri diferite in prima gi in "ri"f
a doul
constituie unul din cele mai 'i-prrt""i" ?i.aculoasd a eroului mi;care (dracul este ajutor ndzdrivan in prima miscare,
rnului, fiind una din formele ;;;;+i;';'.;i; elemente ale bas_
""*i;d:i: dar rdufdcdtor-ln
^
a doua etc.). Toate periona.iele orimei
tualiei initiale. Nasterea nrigciri care reap.ar 9i in a doua fiinteazi, agadir, diirainte
".t" a""lgliI iirsofitd de
privinddestinulviitorulu-i".o.,,'."r?l;ffi;$."iri,Jr"".ih.l ',,, o profetie in basm, sint dinainte cunoscute ascultitoiului sau citi-
unor atribute eroice tncd inainte J"r"'A;i;;;;""";#Ji toru1ui,.din. care pricind. nu mai este necesar sd apari noi
personaje din aceeagi categorie. Ceea ce nu il impiidicd pe
liliiln.,"," ,n o
povestitor_si uite uneori, narind migcarea a d_oul1, d9 aju-
", torul nizdrdvan din prima ;i si-gi pund eroul si-l dobin-
_i.:::T",i"":: x;Hi':;'i:,*,'?ii:1 :i:;*:1Hi,:l"H;;
i:tT;,,Jii:,"/i#;l deascd pentru a doub oari.
86
87
Si vorbim, ln sfir;it,. de situafia inifiali incluzlnd-o pe
mama vitregS. Mama vitregd. estb sau'de la bun lncep^trt
VIII. DESPRE ATRIBUTELE PERSONAJELOR
-prezenti, sau ni se povestegte cum moare prima solie a moiu-
lui gi cum se cisitbregte 6l cu cea de-a doua. Riuficdtoiul $r SEMNIFICATIA LOR
este introdus in basm prin cea de-a doua cd.sdtorie a mosu-
lui. c?{9 sg r'lsc din aceasti cisitorie slnt riuf[citdri,
"Copiii
fie fete, fie biiefi (fagi eroi etc.).
Toate problernele amintite pot fi dezvoltate 9i tra-
tate mai aminunfit. Socotim inii ce indicatiile d. mai
sus slnt suficientti pentru cercetarea
generald. ";;;;i'-;rf"ld'i;

,,$tiinfa formelor este gtiinta tr,ansfor:


mirilor."
. Goethe
S.tudierea personajelor dup5. funcfiile ce le slnt specifice,
dis.tribuirea lor dupd categoiii gi stirdierea formeloi apari-
liei lor in basm ne facsine punem firi sd vrem lntrebirea:
ce sint ln fond personajele basmului? Am delimitat mai sus
cu toati claritatea acliunile ca atare de personajele carc le
lndeplinesc. Denumiriie gi atributele peisonajeior
tuie tot atltea mdrirni variabile ale basmului. Precizim "onsii-
ci
infelegem prin atribute totalitatea calitililor exterioare ale
personajului: virsta, sexul, condilia, ihf5ligarea, diferite
trdsdturi particulare etc. Aceste atribute sint ieie care conferi
basmului-culoare, farmec gi strilucire. Cum vine vorba de
basme, in minte ne vin lntii gi lntli Baba-Iaga in cdsula ei
din pidure, zmeii cu multe ' capete, Ivan-f-iul de impirat
gi preafrurnoasa fati de impd.ral,, caii nizdrivani etc-, Am
vizut ins5. cd, in basme, un personaj poate foarte ugor inlocui
un altul.. Aceste substituiri au propriile lor motivdri, extrem
de complexe uneori. Viafa reali creeazd. ea insdgi imagini noi
gi pregnante, care elimind unele personaje de 6asm.-Eposul
popoarelor vecine, literatura scrisd, religi'a, fie ci este vorba
de cregtinisln, fie de credinle locale i- toate influenleazi
lasmul. Acesta pistreazd ln adincurile sale urme ale bigi-
nismului antic, remanenle ale obiceiurilor gi datinilor
strivechi. Basrnul se mefamorfozeazd treptat, iar aceste
transformiri, aceste metamorfoze ale basmului slnt gi ele
supuse anumitor legi. Toate procesele amintite creeazi
acea
poate juca rolul donatorului-sfetnic. permutd.rile de acest
imensS- varietate, in care certetitorul"i li;i""
a" g*; fel joaci. un rol uria; ln generarea unor noi formaliuni-aie
si se descurce. "tfi ba;puJur, formafiuni care slnt adesea luate drept'or, ,roo
studierea basmului este cu toate acestea posibili. per- subiect, degi ele si-nt extrase din altele vechi, printi-un proces
ryanenta. funcliilor se pistreazi ;i avem astf6l putlnta se
,d.e transforma,re, de metamorfozare. permutarea nu reprezintd.
slsremarlzam ;t-elementele grupate in jurul functiei. singurul tip de transformare. clasificlnd materialui'ti""ii"i
Lum sa realrzdm aceasti sistematizare ? rubrici, putem determina toate mod.urile sau. mai orecis-
Alcituirea unor tabele constituie cea mai buni cale. vese- toate tipurile de transformare. Nu vom zdbovi,r,rpr" tiprl_
lovski vorbise gi el de descrierea basmului prin tab;le. ;;;i rilor de transformare, deoarece am face astfel o pf"u t"ige
Iru prea c,re_de1 in posibilitatea unei op"..1ii.' --' digresiune, transformarea constituind. un mateiial sufidi-
Am alcdtuit asemenea tabele. Nu "r"*"n"L
avem aici putinta sd ent pentru o cercetare de sine st[titoare.
. Dar alcituirea de tabele gi
p-rezentdm cititorului toate detaliire ror, a"si studierea atributelor persona-
chiar atit de complicate. Studierea atiiuut"t& "rl,--"u'.i"i jelor, alituri de cercetarea nidrimilor variabile ale dasm*lui
n€ rmpune doar urmdtoarele trei rubrici fundamentale: ""i."i."iri.ii
infi- in genere, aduc dupi sine gi alte rezultate. Am stabilit mai
Ji;area ;i denumirile, specificul aparifiei, locuinta.- F" if".e J.narnte ca basmul este construit pe func{ii identice. Legile
ac.e1te3. mai apar gi o serie de elemente auxiliire,-
a" ;?i transformirii au putere nu numai rrupra elementelor atri-
T,cltTp.oltanfd.. Iati care vor fi trdsiturile caracteristice buttve, dar ;i asupra functiilor, desi acest lucru este mai
ate IJaber-laga: numele.. ;i tnfifigarea ei (c_un picior de pu.tin.evid.ent.;i infinit mai greu de dtudiat. (Am trecut pre-
rrtde;.to_t, cu un nas hlit, pind in tavan suit etc.i; cisuta 'tutindeni in lista noastrd. in pozifia tntii formel" p" l"
invirtindu-se pe picioarele ei de gd.ini; considerim fundamentale.) Dacd. am consacra irn ""rL
-iii"."ili a.l"rii]
lre - sosrrea in zbor _inlr_o piud, cu suiei si zgomot mare. aparte, acestei probleme, am putea construi o protoformd. a
studiu
Dacd ne )ropunem sa determini- pir.ondirrl"di., o"""tui ,basmului fantastic ln toatd" concretelea eij nu numai
de al functiei,. de-.pildi iorr"lo;: il;;: intr-o perspectiv[ schematici, aga cum am ficut-o aici. Sd.
v-an'edere
etc. 9i trecem i" ait"iii" -t"uti"i?ot
", ce se"j"t";
sDune desore nu uitim cd. aceastl operatie a iost de multi vreme ficutd.
-
el, rezulti un tablou extrem de interesant. Intr;ili;;tJ;i pentru. o serie de subiecti: luate izolat. Delimitlnd toate
al fiqcdrei rubrici poate fi urmirit absolut indep"endent lormafiunile locale, secunde, gi pdstrind exclusiv formele fun-
totahtatea materialului de basm studiat. Dqi mdrimile ates- "ii" 'damentale, vom obtine basmul fatd. de care toate basmele
tea reprezintd. elemente valiabile, putem constata fantastice vor fi simple variante. bercetarite i"tr"pii*" a"
,si
ry:":-"t"te repetabilitate. Formele'cele mai pregninte, "i"i;cu Toi p9 acest td.rim ne-^au dat temei si socotim i;;";;;; a;"pt
cea mar mare repetabilitate, constituie ceea ce am outea formi fundamentald a basmului* fantastic basmile o.rrr!.-
numr un canon al basmului. Avem posibilitatea toarea linie fabulativd": zmeul o ripegte pe fata de "o impirat,
ln evidenfd, -cu-condifia sd definim'mai inaint" de a_l stoate ;;;: Ivan o intilnqte pe Baba-Iaga, ttigin. un cal de ia ea,
seDrm tormele tundamentale de cele derivate gi"o*;e eteronome. zD,oa:a.,calare, alutat d9 il infringe pe zmeu, pleaci indirdt
Existi un canon interna{ional, existi forme nationale _ cDe_ urmarlt de zmeoaice,..i;i9allntilnqte frafii etc. Putem dovedi
cific indiene,. arab_g^ ruse$ti, germane, gi }orri"" ororrli_ insd justefea aserfiunii noastre numai printr_un studiu minu_
lt?r". norctrce, drn.regiunea Novgorodului,"*i.ta din perin, din ltos al metamorfozelor, al transformlrilbr basmului. ln planul
brDerta etc. ln stirsit, existi forme care se impart dupl problemelor formale, aceasta ne va face si abordim uiterior
o
serie de .categorii
-io.ii"t.t ionel"itr,-"rsE#;: ;*;if.":
ne,srr. .vral putem observa cum un elemenf intilnit de reeuli
problema subiectelor gi variantelor, precum gi cea a rela-
liei dintre subiecte si tonipozitie.
lntr-o anumiti rubrici apare pe neagteptaie il;i"t"i;i;;; Dar studierea atributefor in evidenfd gi o arti
a intervenit aici o permritare de formel Aga, de pnae,
,*""i consecintd. de mare importanfi. 'a scoate
Daci extragem toate for-
90
91
mele fundamentale pentru fiecare rubrici. gi le reunim lntr_un p,restigiogi.de talia lui wundt. plus, am ajuns la aceastd
.ln
rdee pe calea analizei morfolosice.'
singur basm, un asemenea basm ne va cdnd*ce la concluzii -ia"it"
il
abstracte. -
- - Dar nu trebuie si
.ui.td.m tn
,cd" la baza lui se a{li anumite reprezentlri expuse mai sus sint
Si trimurim cele_spuse cu ajutorul unui exemplu. Dacd numai supozifii. Cercetirile i"."."ri ao.n.rri,r'."
.*orfofogi"u
cer legate de cercetarea istoricd,
trecem intr-o rubrici toate incercdrile pe care doiratorul le a""l""r",i"ti
impune eroului, constatdm ci ele ttu ,ir,t citusi del obiectut studiului nostru. i"';;&;i """"".;a"pa;"it-
iontext,
cere studiat tn plus tn legiturt .":i;p;"re"taiii" basmul s_ar
lntlmplitoar.e. Ein punctul de vedere ar naraliunii .* Jtale,"*ti. ;i ,"ffio"ri.
ele nu slnt nimic altceva decit unur din procediele,retarclante .Y.d"_*, agadar, ci. este extrem de important si studiem
ale epicului *: eroul are de lnfruntat un obstacol ; i"d"gi"_ atributele peisonaietol,:tuqil p;;";;;
ii
dq-I, el prime;te unealta ndzdrivand carc il va aiuta s?_si schifdm mii sus. Nu i"t""1io"i* ;U; am fdcut decit sd_t
o precisd clasificare a perionajet", a"oa in cele ce urmeazd.
;ir6;;ill;;."N;
1linge felul' Felul incercdrii nu prezintd. nici o important'd meritd sd specificim cd iiufdcii;;;";;'fi,#;;i;d
drn acest punct de vedere. llai mult, trcbuie si consideriin }mJr)i
o bund parte din aceste incerclri exclusiv drept plrti.or"""- vrdjitoarea, Baba-Iaga- filil;i, H!i.io.rr,
etc., iar donatorul jeata_rag;, prrn{esa cea rea
nente ale unei anumite compozitii artistice. Votbirrh lnsi'de
pddurii, ursul etc., deoarece ista;:e;;;u, i;"iA,tr" Hh"L
formele fundamentale ale inceicirii eroului, ;;t"it; ;i ar insemna sd" facem un
catalog, ceea ce ar nrezenta interes num"i
ele urmiresc un scop bine precizat, chiar daci
el ar fi alcdtuit in perspecti"" il;;';;;bleme i;;d";ffi;;
""t**Lr"i
ln mod explicit. Intribarea:'ce anume aoregie ;t;li;-e;^i;
c-uprindere. probleniere ;;;;;;; l"" i"5; de mai tars'
erou Baba-Iaga sau orice alt donator, care anume din vir_
de".legile transformirii
;"i,-it;i ;" ;' #f; ;
tufrle eroului sint puse la incercare nu ingiduie decit 9i ae iep;;";tdril; il;;.t_'.;;:: ";t
un singur^r.ispu.ns ce poate fi exprimat -printr_o i"irn"fe ul_ reflectd' in formele ru"h"*""t5i;;i;;;".tor
furnizat de asemenea un sistem, il atribute. Am
stract5,.
.Tot printr-o formuld abstracti, dar diferitn- piin
esenfa ei, se pot rezum_a ;i incercirile impuse eroului ae iaia
;i"" de
materialului r. O dati.cg.nroblembt"'g;;raf" prelucrare a
rmpun o cercetare sneciali-gi nu pot fiiolulionaie ridicate de noi
de lmpf,rat..Comparind formulele, vom vedea cd ele decurg
una drntr-alta. Iar atunci clnd vom confrunta aceste formulE succintului nostru ^ studiu,' il '.i;;l;"';i;i;s";i:*""* i;;";*"i
cu celelalte elemente atributive studiate, vom descopuoi semnificaf ia generald gi s-3r transforina
inir-o
extrem de necesari specialistul"i, O"i-iera ingiruire uscatd.
""
";; ;;i";;;;;
surprindere ci in planul logic al basmuluf exirte o rini6 air.*
t_o4re, intocmai ca gi in planul artistic. Elemente atlt de rezonanfi mai ampld.
disparate cum a! fi'.culcaiea lui Ivan pe cuptor (trnsiiuiA
internafionald, gi nicidecum rusd), legdtirra dintre .i si peri"_
!u lur mortr mai inainte, existenfa interdictiilor si inl[icarea
tor, bastionul de pazi al donatorului (cdsufa Bibei_Iaea ca
rorma tundamentara), pin5" 9i elemente de'detaliu ca iirul
de aur al fetei de impirat (irdsiturd. rd.spinditi-i" i"ti""."
lg,"-q) doftldesc o semnificaiie intru totui speciti;t ;t;;"fi
studiate. studierea atributblor face posidite i h^frarr*
gtiinfific[ a. basmului. Din _punct de vedere irtriic,, ac"*ri"
lnseamni ci basmul fantastii reprezinti un mit i" d"A;;;;
Il"jl"rlillfgl.os'g". Ne
mam asffer o rdee intru totul
.";t A;;;;-
.ddq perfgql de bine
eretici in raport cu punctui de
vedere- al
.gtiinf ei contemporane, idee disciedit"te h" r
terr indeajuns de adeplii gcolii mitologice. Dar ea are gi"-rt-i*
adepfi
Vezi anexa f.

9 Morfologia bamului _ c.
92
- 2495
Ix. BASMUL cA INtRBc ca premisi de lucru definirea basmului ca migcare, nu trebuie
si tragem lnsfl concluzia pripiti cn numerul d" ;4;iri;;r;;:
punde perfect cu numdrul de basme. Interventi,
orro, oio_
,,Planta originari, (Ilrpflanze) va fi cedee specifice de paralerism, repetare
cea mai uimitoare fdpturi - din lume. sa p_oata ft alcdtuit din mai multe miscdri."t".-i""i-"" *i'u5.-
Iatd.de ce., inainte de a da rispdns la intrebarea cum
f :::1J il::: ilI J"';JT; :Jr;:T: putem deosebi un text cu un singui basm de ,ii"i.o*
apoi crea la infinit plante care si fie portlnd dou[ sau mai multe basm"e, ,ro*- "" pi*"a."f"
consecvente, adici plante ce ar putea "*.*irriaJ nilt;;i
prin care migcirile slnt legate intre ere,-inaiterent
exista, degi de fapt nu existi. Ele nu Dasmelor de textul dat.
-comportate
sint nigte umbre sau iluzii poetice ori MigcS.rile pot fi legate in felul urmd.tor:
pitoregti, ci le sint proprii necesitatea
qi adevirul li.untric. Aceeaqi lege va
, 1. O pripl migcare este direct urmati de o a doua. Iati
scnema moclel pentru acest tip de legdturd:
utea fi aplicatd, la tot ce este viu.,.
A z+
Goethe t-
A. PROCEDEELE DE COMBINARE A NARATIUNILOR Azt
[' II
Acum, clnd am aretat care sint principalele elemente ale N:"? migcare lncepe mai lnainte ca prima sd se fi
basmului gi am scos ln lumind unele momente de importanli - ?;
^termrnat. Actiunea este. intreruptd de o migiare episodicd.
secundari, putem trece la descompunerea oricirui text in Dupi incheieiea rni;cirii episodi'ce, r*l"ra' gi .""-i-p"r*i-Ii
pd.rfile lui componente. migciri. Iat5. schema:
Avem de rispuns de la bun lnceput Ia lntrebarea: ce z+
infelegem prin basm? I

A'
Judeclnd lucrurile sub raport morfologic, putem numi [' II I ---. -
R
basm orice dezvoltare de la prejudiciere (A) sau lipse (A')
prin funcliile interrnediare la cisitorie (Z) sau la alte - 3- ppisodul poate fi, la rindul siu, intrerupt gi atunci
-
funcfii folosite ca deznodimlnt. Printre functiile finale in- rezulti scheme destul de complicate.
tilnim risplata (F), dobtndirea lucrului ciutdt sau remed.i- I I *--*- l------r
erea nenorocirii (R), salvarea de urmiritori (S) etc. Am dat
numele de rnigcare unei asemenea dezvoltiri*. Orice noud
prejudiciere, orice noud lipsi creeaz[ fiecare clte o noufl III
migcare. Un basm poate avea mai multe mipcd.ri gi primul B".-ul poate incepe_ cu doui prejudicieri distincte,
., 1: care numar una esje la lnceput remediati
lucru, pe care ll avem de f[cut cind analizdm un text, este si ornrre pe de_a ln_
determinim cite migcdri alcituiesc basmul respectiv. O nou[ tregul;i doar apoi cealalti. Daci er6ul este ucis si ir" tao"rt"
migcare poate urma direct unei m$ciri anterioare, dar putem unealta nizdrdvand, intii este remediatd uci<ier; ;i'ii;
dupl aceea el redobindegte ir^ @vro
lntllni;i o lmpletire intre ele prin oprirea dezvoltdrii lncepute tucrui-T"i"i'iril"-v\'vs
gi intercalarea unei noi migciri. O migcare nu poate fi tntot-
deauna delimitatd cu u;urinfd, dar aceastd delimitare este rttr :

lntotdeauna posibile gi se face cu absoluti precizie. Acceptlnd


l" e, [tt ]

94
95
5. Doui m$ciri diferite pot avea unul gi acela;i sfir;it. rind s-o_g[seascd ;i e;-ueazd. ]Ii;carea III: prislea pleacl ;i
el, scapi fata ;i pe fralii sdi. -

-1. Atunci cind in prima mi;care eroul dobindepte o unealtd


['' II ndzdrivani ale cdrei puteri le folosegte a""ilri ,nis;;;;;-.
6. Basmul comportd uneori d,oi eroi ciutdtori (vezi basmul doua' Ilodel: migcarea I fragii preici ae .."re .i-.ii""e
cu nr.92: ceidoi lvani, fiii soldatului). La jumitatea primei -
rost de cai. Reug6sc gi se intorc'cu'caii. Mil";!l.ir'I r-lirr
migclri, eroii se separd, de regulil llngl un stilp infipt la o ame.ninfi.ne flla a" 1;p;;";. Frilii .. duc sd tndepirteze
marginea drumului si purtitor de semne premonitorii. Acest pnnleJdta.. r;r atrng scopul cu ajutorul cailor. Iatd iare
ar
stilp servegte ca element d,e diaergenfd.. (Notlm cu semnul rr explrcafra acestei construcfii: dobindirea uneltei nizdr[-
lgti^une plasati de obicei la mijlocul narmut"i,-erie
convenlional < despirlirea la stilpul de pe marginea dru- t1an9,
mului; adiugim ci acesta este uneori un simplu accesoriu.) deptasata rn cazul nostru spre lnceputul lui, survenind inain_
,l. La despirfire, eroii i;i dau adeseori unul altuia un obiect-sem- tea punctului de lnnodare a intrigii propriu-iise ("*"t ini"r""
nal (lingurd, oglinjoarl, batisti; notdm cu semnul conven- zme.utur).
.l""iltg. de a dobindi unealta ndzdiivand,'eroii
devrn con;tienfi, fird vreo motivare anume, de faptul ci aceas_
lional o-s transmiterea obiectului-semnal). Iatn schema unui
I

asemenea basm: ta le llpse,ste frafii vor, asa din senin, si aibi niste cai
I

nazdravanl -ceea ce determind declaryarea unei cdutdri,


rr_ IIr-i -------tl lanseazd adici - o mi;care.
lI i
|
o-s I
) t-, . 5. {t."lqi cind, inainte de a remedia definitiv preiudi_
cierea inifiald,
L r - - rrr r--,1
---III .eroul simte dintr-o dati lipsa u""i rr'.r,i oi-
recare, ceea ce il impinge la noi^cdutiri, initiazi adicd o
noud
mi;care,_dar nu un nou basm. In asernenei cazuri, ai"
-l( sint principalele
Acestea modalitili de legare a migcdrilor
trebuinfi de un nou cal, vrea sd" capete oul cu moartea
intre ele.
"rout lui
l{,oscel etc., ceea ce lanseazd. o noud. dezvoltare, intreruplnd_o
Se ridici intrebarea: in ce conditii citeva mi;ciri alc5,- momentan pe cea dlntii.
tuiesc un singur basm ;i cind avem de-a face cu doud sau 6. In cazul cind lncepu.tul basmului comporti dou[ pre_
chiar cu mai multe basme ? Pentru a rdspunde la aceasti judicieri dintr-o dati (izg6nirea fiicei vitrege'gi lreiiemi.e"
intrebare, trebuie mai intii sd spunem cd. rnod,wl de legare a ei etc.).
mi;cd,rilor nu exercitd nici un Jel de inJluenld.. In plus, nu 7. Avem de-a face cu un singur basrn in textele in care
dispunem de criterii precise. Putem indica insi citeva cazuri prima migcare include lupta cu"zmeul, iai;i a doua incene cu
mai limpezi. deposedarea eroului de obiectul cdutdrii de cdtre fratii sxi
Avem de-a face cu un singur basm in urmitoarele cazuri: gi arunc"rrea lui lntr--o prdpastie etc., dupd ;;r; ;;;;;;
l. Dac[ basmul este alcituit de la inceput gi pinl la funcfia P ;i lncercirile giele. Este vorta a'" a"r"tfl";;il;
sfir;it dintr-o singur[ mi;care. care am constatat-o atunci cind am enumerat toate functii'le
2. DacL basmul este alcituit din doui m\ciri, dintre basmu.lui ;i subliniem ci aceastd dezvoltare
care una se incheie negativ, iar cealaltd pozitiv. Model: mig- mar plenarl ;i desdvlrgiti formd a basmului."""riii"i"'.1"
carea I magtera o gonegte de-acasi pe fiica vitregi. Tatil
-
o duce intr-aiurea. Ea se intoarce incdrcati cu daruri. Mig- 8. De asemenea gi basmele in care eroii se despart lins6
un stllp infipt la maigine de drum. Trebuie .e toif.i
carea II mama vitregd igi trimite fiicele bune de-acasd, ca soarta fiecrruia dintre frali poate constitui "re1?-
- lntr-aiurea, ele se intorc pedepsite.
tatil le duce materia unrii
3. Atunci cind migciri intregi sint triplicate. Zmeul rd- !1m
ne vedem.nerfect indepjnden-t, din care pricine ".4;-p;;iUii-,l
nevoiti s5. clasdm acest caz-intr-o categoiie aparte
pegte o fati. Migcirile I ;i II: fralii mai mari pleaci rind pe Iafi de cele pr6cedente.
96
97
In toate celelalte cazuri avem de-a face cu doui sau Exemplele de analizd" tratlnd basme mai complexe au
chiar cu mai multe basme. Atunci cind trebuie si determinim fost
daci textul dat cuprinde sau nu doui basme, nu trebuie sd. trecute in anexd, deoarece ele slnt importante mai
cu seami.
ne lisim derutali de prezenla unor migciri extrem de scurte. pentru special$ti.
ilIenlionlm prin'tre *"'i r"rii" airrtr" acestea distruge- Basmul nostru este Gi;tele sd.lbaticer (nr. 64;2.
rea seminiturilor qi"il"
declaralia de rizboi. In genere, trebiie Au fost odatir un rnog gi-o babi.
spus ci distrugerea semlniiurifot oi"pe i*- f"ti""it". Aveau o fati, gi un biiat mic de tot. 1
aparte. In majoritatea cazurilor, vedem de "" la bun inceput l. Situafia inifiah (i)
,,Fati-hii, zis-a mama o datd,, noi ne-om
c,i personajul care distruge semlniturile joaci in cea dle-a duce Ia lucru ;i fi-oin aduce un colac,
doua migcare un rol mai important declt in prima si cd acti- rochi!6 !!om face, Ei basma !i-om
unea lui'distrug[toare nu fice decit si-l intioducd'in basm. cumpira: dari, tu si fii cuminte, se-ti
Basmul cu nr. 60 ne arati, de pildd, cd iapa care fur[ finul pizesti frifiorul gi din curte afari si. nu 2. Interdicfie tntiritd. prin
devine-mai apoi donator (vezi gibasmele cu irr. 108 gi 109). In calci" 2.
basmul cu nr.69 pisdruica ce furi griul este de fapt Omul- fegiduieli (br)
Pirinlii s-au dus s, iar fata a uitat ce 3. Absenfa pirinfilor (.r)
de-arami, asemenea celui din basmele cu nr. 67 si Ci8 (,,fari i se poruncise 4, l-a pus pe frilior pe 4. Motivarea lnc6lc6rii inter-
pisd.ruica aceea era chiar Omul-de-arami"). Badmele nu se iarbi, sub fereastri, gi a zbughit_o pe
pot impirfi- insi dupi formele de aparifie a personajelor dicfiei (Mot.)
ulili, unde s-a linut tot de joaci. gi de
luate ca criteriu selectiv, lntrucit, in ifoteza-afirmaiivi, ghiclugii t.
5. incilcarea interdicliei (cr)
s-ar putea spune ci fiecare primi m$care nu face decit sd. Au venit in zbor gigtele si,lbatice,
pregdteasci gi sd introduci personajeie m$cirii urmitoare" l-au luat pe biiefel ;i l-au dus cu ele 6. 6. prejudicierea
Distrugerea seminiturilor gi prinderea fhptagului repre- S-a lntors fetila acasi ;i, cesi. vezi_
(A1)

zinti -un ,basm perfect independent din princ{ de vedere frifiorul ia-l de unde nu;i 7.. S-a_ speriat
teoretic, dar aceasti migcare este in majoritatea cazurilor nevoie mare, s-a repezit lncolo'gi_n_ 7. Rudiment de comunicare a
perceputi ca o miscare introductivi. coace, dar de gisit, nu l-a putut gisi. L-a """"i."rrr, 1r.1
strigat. ce l-a strigat, s_a pus pe plins,
s-a tinguit ca amar or pedepsi-o maica
B. UN EXEMPLU DE ANALIZA gi taica, dar fdr.i folos: frifiorul nu g. Detaliere:
8. A iegit fata atunci rudiment de tri-
ri.spunse in cirnp plicare.
$tiind cum sint repartizate migcdrile, putem descompune gi s-a uitat in jur cit vedea cu ochiie:
9.1e9irea clin casi 9i ciutarea
orice basm in pirfile lui componente. Reamintim cd func- ziri departe-departe glgtele silbatice curn
tClt
liile personajelor constituie pdrfile componente fundamen- se topeau dincolo de pidurea cea intu_
tale. Urnreazd. elementele de legdturd gi apoi motiv5.rile- necat5. Gigtele si.lbatice igi cigtigaseri
Formele de aparifie a personajelor sosiiea zmeului in de multi vreme rea faim6 de clte rele
zbor, intilnirea cu Baba-Iaga - un loc aparte.
ocup[ ln
-
sfirgit, urmeazl" elementele atributive sau accesoriile de tiput 1 Titlrrl basmului este Gusi-lebed,i gi ar insemna, intr_o
traducere ad litteram, ,,girte-
cisulei Babeilaga sau a piciorului ei de lut. Aceste cinci lebede", mai exact ,,gitte,si lebede", evitlndu-se astfel
inzestrarea gigtelor cu lnsusiri specifice
categorii de elemente nu determini numai construcfia bas- lebedelor (dupa tipul formaliei
,,pegte-spadd,,). ln rinba rusd, termenul a apirut in legdturi
cu un fenome' specific zonelor nordice: pasajul
mului, ci ;i basmul ca atare ln intregul siu. t3nJei imense pe care o parcurgeau in drumur
mailor pesfui migratoare. Sub imperiur dis-
Si incercim si descompunem in intregime un basm oare- migrariei ror, a dimensiunilor ror gi a zborutui
olgaaizat, gigtele ti lebedele au impresionat im"giragia
popoarelor nordice, asimilrndu-se cu
care. Am ales.pentru aceasti analiz6, un basm {ogrle scurt, irhaginea ptserii-ceriug
ii, rareori, tilhar. (N.t.)
cu o singuri migcare, cel mai mic basm al materialului nostru. l-cifrele
din pdanteze (coloana din dreapta) sint trimiteri ra tabelere din anexa r,
pp. 122-125.

98
99
cili copii furaseri. Fata ghici
f5,cuseri gi .gi se joacd, cu nigte mere de aur 23
23. Aurul este unul din atri-
ll luaseri gi pe friliorul ei gi porni
c5. ele
butele tipice ale personajului
ln goani si le-ajungi din urmd ro. 10. Cum nu avem ln acest ceutat (99)
basm un personaj-trimi{itor
care si anunfe nenorocirea,
rolul acesta revine cu oare- cum l-a v6'zut, rat'a s-a furiEat pini, 24. Dobindirea obiecturui ciu-
care lntlrziere riuficitoru- la el, I-a apucat, gi {ugi cu el I 24'26 Dar ti.rii prin viclenie sau forli
lui lnsugi, care il in;tiin- gigtele au simfit-o gi
tndatl au zburat (R1)
tcaziL pe erou asupra speci- pe urma ei 2G, 25. intoarcere sublnfeleasi,
ficului nenorocirii prin apa- Slnt gata-gata s-o ajungi.. Unde si (+)
A fugit, a tot fugit ea pini clnd, ce si ritia sa de o clipi se-ascundi de ele? 26. Urmirirea ln zbor (Ut)
vezi, a dat in drum de un cuptoru. ll. Aparilia personajului care Urmeazi din nou punerea la lncercare
,,Spune-mi, cuptorule, incotro au zbu- ll va pune la incercare pe a eroului de citre cele trei personaje,
rat gigtele?"-,,Md,nlnci o pldcintd de erou. E lntilnit lntlmplitor cu deosebirea ci, de asti dati,, eroul
secari din astea de le-am copt eu qi (formd canonici; 71, 7gl le face fafi cu succes, iar personajele
fi-oi sPuns." rr 12. Dialogul cu acest personaj respective tl ajuti si scape de urmiritori.
,,Cum si minlnc de-astea de secari (foarte prescurtat) gi tncer- Plriiagul, mirul gi cuptorul o ascund.
clnd la .tata acasd. nici de grlu nu m6- carea (Dr) (76, 78 b) pe fat6.27 Basmul se incheie cu intoar- 27. Salvarea <le urmdritor
nlnc ? l" 13
13. Rispunsul infumurat _- oerea fetei acasd. (Sn).
reaclie negativi a eroului.
Acest rezultat determinl o
intreiti. repetare a incer- Dacil ar fi si scriem acum toate funcfiile acestui basm,
cbrii. Cursul acliunii cere ar rezulta urmitoarea schemd.:
(Urmeazi lntllnirea cu mirul gi cu pl- ca eroului si i se acorde
rliaEul. Propuneri ;i rispunsuri infumu- ajutor (El neg.) El neg nl ne8-3\
rate asemin[toare ra.) 14. Triplicarea (i) br al crAl u, f |tot pr .t u1 [Dr E1 Fr : S1]3
Si ar mai fi riticit aqa multi vreme 15. Aparifia ajutorului recu- " ID'tgt Fe ] "r
pe cimpii gi prin pi,duri, daci nu avea noscS.tor (Ff)
norocul sd, dea peste un arici.t6 A vrut 16. Ajutorul este neputincios; Si presupunem acum cd toate basmele alcituind mate-
fata sd-l lmpingi. cu piciorul 18, dar s-a rugimintea de crutare nu rialul nostru au fost analizate in acest fel ;i ci schemele
temut sd, nu se infepe lr qi l-a intrebat: este rostita. (D'?) oblinute au fost notate. Care va fi rezultatul? Trebuie sd
,,Ariciule, ariciule, nu cumva ai v6,zut 17. Crularea (E?) spunem ln primul rind ci descompunerea in pirfi compo_
lncotro au zburat gl;tele?"l8 ,,1n- 18. Dialog (ft,)
- nente este extrem de important[ pentru orice ;tiinfd. Am
tr-acolo au zburat" li ar5t6 ariciulr0. 19. Ariciul recunoscitor de-
- ii aritase ariciul
A fugit fata tncotro vd.z'tt mai inainte ci, in cazul basmului, nu am dispus plnd
vine ajutor, arS,tlndu-i erou-
pi a dat peste o cisuli care se tot invlrtea lui calea (Fn : Gn) aglm de mijloacele necesare pentru a tealiza in rnod pe;fect
pe picioarele de giind pe care era age- 20. Locuinfa rd.uficdtorului obiectiv aceasti operatiune. Putinla d.e a o face este prima
zatb,'0. (e2 b) concluzie foarte importanti. A doua concluzie const[ ln aceea
Iar ln cisuli gade Baba-Iaga, cu 21. Chipul riuficitorului (94) ci scheinele pot fi comparate, aceastl comparafie duclnd la
botul vlnos gi piciorul din lut2r. ali- 22. Aparilia personajului c6u- solu{ionarea unui mare numdr din problemele ridicate ln
turi, pe o lavif6, ,sade frd,fiorul fetei 2r tat (98) capitolul introductiv. Vom trece a;adar la rezolvarea ler.
to0
l0l
C. PNOBLEMA CL.4.SIFICiRII
necesitind o anumitd. practicd. 9i dexteritate. Este insi tot
Am descris mai inainte egecul celor ce claSificau basmele atit de adevirat ci foarte multe basme din culeserile ru-
dupd subiecte. se;ti sint u;.or de descompus. Lucrurile ," p;i"
Sd folosim atunci concruziile noastre pentru a reariza "o*p"li"t
aceea.cd.puritatea structurii basmelor este specific-i excltrsiv
clasificare dup[ indicii structurale. o tirinimii, mai mult firdnimii putin atinse de civilizatie-
Avem de rezolvat doud. probleme distincte: l) Delimi_ - schimbd. basmul, ba il si descomdun
Orice influenfe exterioar'e
tarea clasei basmelor fantastic-e in ansambrur ur.-"iJrlzr'di^_ uneori. Complicafiile incep de cum pdrisim cadrul basmuluf
ut vta-
sificarea basmelor fantastice t" caarU cias"il"r. ^^^""' absolut autentic. Din acest punct de vedere, culegerea lui
ln virtutea structurii stabile a basmelor fantastice, avem Afanasiev ne oferl un mateiial excepfional a"-;;;'"-; il
posibilitatea de a formula o d,eJinilie ipot"ii.a .";;;;;;: schimb, de;i dau in linii mari aceeasi sbhemd, baimele frati-
Ea ar suna cam aia: basmul faritasiic estc o naratiune con- lor Grimm ne relevS. un tip mai putin pur gi mai putin stabit-
srrult-a pe o -succestune ordonatd a funcf iilor amintite, Este imposibil sd fie surpiinse tbate a^etatiite. Ni tiebuie de
versele variante ale acestora, gi in di asemenea si uitim nici-faptul cd. genuri intregi se asimileazi.
_din care pot fipsi unJe gi se contamineazd.,reciproc la fdl cum se titlmpln cu elc*
11t",-tt:,
iar altete.pot fi reluaie.' O aata ,d;d;;.;;.d
deftnrtle, termenul de ,,fantastic.. igi pierde sensul, a"o"i".e mentele lnlluntrul basmelor. Se formeazi pe aieasti cale
conglomerate uneori extrem de complexe, in care pdrtile
11j: sr ne ipagi.nlm rin'basm r"ri"stii-i"'"ri.,
maglc.' I':"S1q:
construrt cu totul altfel (amintim pentru comparatie componente ale schemei noastre fieureazl cu valoare de eoi-
anumite basme ale lui Andersen, br"nta'o,'ba.mul l,;i'6;;iil; soade. Am mai dori si aritdm ln iceeasi ord.ine de idei cd o
serie de mituri strivechi videsc o structuii,mif
crinul e.tc.). de alti parte, aupe ichemr;;l;: ele prezentind-o chiar intr-o formi uimitor de"ia,-u-"uL-ai"
r',a pot Ir construite;i.p9basme care nu sint fantastice:
^.Lr-"'ll;i puri. Acesta
numdr.indeajuns de_mare de legende, citeva br;-;-;;'";;_un g t1 agnp pirerea noastr5, domeniul de ba;tini al basmului.
mar_e gr clteva nuvele videsc o structurd. identici-
Iistc
P.g
.{" alti parte insi, aceeagi structurd ette prezenti, de
pildd, in unele romane cavaleiegti. Acestea repirezintd. pro-
agadar, necesar sd inlocuim termenul de
,,fantastic; p.i";; babil, un gen a cdrui origine se ifte tocmai ln 6asme. Dar o
altul. Cum insi a-,1 gisi e o treabi foarte grea, vom mentine
temporar pentru basmele de acest fel vechea lor denumirc- am[nun!it5. cercetare comparati. este o chestiune de viitor.
u-v-oln putea modifica numai pe misurl ce vor fi .ilAi;t" Si examinim basmul cu lupul gi iezii* (Afanasiev, nr. 23)
celelalte clase de basme, ceea ce va permite ;r;;;;;;;;; pentru a ardta cd gi unele din basrirele cu animale sint conl
te_rminologii adecvate*. Am putea numi'drept b;;*" struite in acela;i fel. Basmul decare vorbim neoferi o situa-
trce basmele relevind_o schemd. cu gapte personaje. Este
;;";;;: lie inifiald.-(capra ;i iezii), plecarea caprei, interdiclia, propu-
un
termen foarte exact, dar si foart" iri"-*"ai n""a?r'tia
i"iij lgtil". ingelitoare ale rduficd.torului (iupul), incllcarea inter-
nrm tnsa aceste basme dicfiei, rdpirea unui membru al familiei, comunicarea neno-
indrentdti strivechea denumire -din punct de vedere istoric, ele ar rocrnl, cd.utarea, omorirea riufdc[torului (un foarte intere_
d.e basme ,"iii"", i".plJi
astazt- sant caz de asimilare cu lncelcdrile grele: capra li propune
in,telege.de la sine cd. o asemenea definifie a unei clase
lupului sd sard. peste o groapi; vezi g1 basmufcu n .77il^ta
de impdrat_pro-pune
-impiralului sd treaci pe o jordie peste
,.^-_l--"
r{lyne. o analizi-.prealabild. Nu ne putem agtepta an li"i
orrcarul text se tre fdcutd foarte repede Si usoi. Se"^lntlmnlX g gr:o,ape). Uciderea lupului constituie totoditl ;i pedepsirea
adesea ca un element neclar lntr-un i."f ,h rid p"rf;;iiil;:';;
lui. Urmeazi apoi elibelarea celor rdpiti si intoaicerea icasd.
Basmul acesta ar treb_ui, a;adar, exclus hin categoria basmelor
i-ll1;",1
text paralel sau intr-_unul difeiii. X"'a-id"""i5"ii cu animale. Iati-i schema:
tntotdeauna de un text paralel, gi textul rimine adesea ne_
clar. O analizd" corecti a'basmuirii este uneorii;il;;Aid,
bl alc1 A1 84C t VrRt,l.,
1(r2
l0t
_ Folosindu-ne, deci, de indicii structurale, o clasi dati de I{u mai putem efectua insd impirlirea ulterioari dupd.
basme poate fi delimitati in raport cu celeialte cu absoluli critcrii pur structurale, deoarece numai perechile de funclii
precizie gi obiectivitate. L-V gi H-T se.exclud reciproc, ceea ce ne silegte sd. alegem
Trebuie sd. lmpdrlim acum basmele dupd substanta lor. ,un elernent care si fie obligatoriu pentru toate basrnele,
Perttru a ne feri si picituim impotriva tolicii, este necesar realizind apoi impirlirea dupd diferitele sale varietili.
s[ linem minte ci o clasificare coiectd poatE fi ficutd pe Numai prejudicierea (A) sau lipsa (A') pot fi considerate
cii: 1) dupi varietillile aceluiapl indiciu (esente foi6asetreiii asemenea elemente obligatorii. Clasificarea ulterioari tre-
ri;inoase); 2) dupn prezen{a sau absenta inuii si aceluiaii buie si fie f5.cuti tocmai dupi variet[lile acestor doud
indiciu (vertebrate ;i nevertebrate) ; S) hupd indicii ."r" ,L elemente. In felul acesta, primul grup al'fiecdrei categorii
exclud reciproc (paricopitatele gi rozf,toarele in clasa mami_ va incepe cu basmele cu ripirea unui om, urmind cele cu
ferelor). Aceste criterii nu se pot schimba in cadrul unei clasi- furtul unui talisman ;.a.m.d. pin[ la epuizarea tuturor
ficdri decit in limitele genului, speciei gi, respectiv. varietdlilor elementului A. Urm-eazi basrnele cu A', adici
"arieiiiii
sau a.altor trepte de clasificare, fiecare'din acestea impunirid cele cu cS.utarea unei mirese, a unui talisman etc. Ni se va
'insi folosirea consecventd. a aceluiasi criteriu. putea obiecta ci, procedindu-se astfel, doui basme cu un
Dac5. vom arunca acum o prirlire asupra schemelor inceput identic vor intra in categorii diferite, in funclie
noastre (ele sint reproduse ceva mai jos), ne putem pune daci ele comportd sau nu, de pildi, incercarea grea. Chiar
intrebarea: nu este oare cu putinli si se fac{ o claiificare inpe dac[ lucrurile se prezintl astfel, obiecfia nu este intemeiatS,
indiciile care se exclud reciproi? La prima vedere, tucrlrt deoarece ea nu pune sub semnul intrebdrii justelea clasi-
pare imposibil, deoarece niii o funcfie nu le exclud.e pe ficirii noastre. Basmele cu L-V si cele cu H-T sint in
celelalte. La o analizd mai atentd, tnsa, rezutte .e-""iie esenfi basme de fonnatie diferiti, o'datd ce indiciile respec-
doud asemenea perechi de functii, care se rntilnesc extrem tive se exclud reciproc. Prezenla sau absenla respectivului
.de rar in una si acee-agi migcare,'intr-atit de rar, incit putem element constituie indiciul lor structural de bazl. La tel
'atribui o valbare a"' r"s.' i".r;;"iiuiiitefiii";;;;#;;i se intimpli si in zoologie, cind balena nu este trecuti in
'considera ald.turarea.. lor-drept o^incilcare a acesteia (lucru clasa pegtilor dqi aspectul ei este foarte aseminitor cu
care nu intr5.
-
drrpd cum vom vedea mai jos in contra_ al unui pe;te- din pricinS. ci respiri prin plimini. $i,
dicfie .cu. afirmafia no.astrd privinci caracteiul -monotipic ir -
dimpotrivd, liparul este clasificat printre pe;1i, degi sea-
b.asmelor). Aceste doui perechi sint: lupta cu rduficdtorul mdni cu un ;arpe, cartoful este definit drept un tubercul,
gi victoria eroului.(L;i_V), pe de o parte,;i incercarea grea dqi mulli il cred o riddcinS. etc. Clasificarea noastri se
gr solufionarea ei (H ;i T), pe de alta. In cble 100 de baime inteneiazi pe structuri, pe indicii liuntrice, ;i nu pe indicii
studiate-, prima pereche apare de 41 de ori, cea de-a cloua exterioare, schimbitoare.
:_ . d9 33 de ori, dar ele sint reunite impreund in cadrul ace- Se ridicd insd ;i o a1t[ intrebare: care este situa{ia bas-
leia;i migciri numai de trei ori. Vom vedea ulterior ci. existd melor cu mai -uite migcdri, adici a acelor basme in ."t"
gi m$ciri ce se dezvoltS" fd.r[ aceste functii. Avem. asadar- intilnin mai multe prejudicieri, {iecare cu dezvoltarea ei
posibilitatea de a sebilj pe acest temei patr" separati ?
'dezvolta-rea prin T,.-\r, dezvoltarea prin Hi-T, dez"otTarea
""t.igoriii Nu existi decit o solulie in privinla lor: vom fi nevoifi
prin ambele perechi si, in sfirgit, cei fdrd. ele. -

ca, pentru fiecare text cu mai multe migciri, si precizim


Clasificarea basmelor se complicl ins[ extrem de mult care este migcarea intii, care anume
.datoritd. faptului ci multe basme sint alcituite aga mai departe. Nu vedem o alt[ solufie. Cea preconizatd
din citeva
migciri. Ne vom referi deocamdati la basmele cu o singurd de noi poate fi recuzati ca fiind greoaie, incomodi, mai cu
mi;care,. urmlnd,si revenim mai firziu asupra .eto, co-pt"e*". seamd dacd urmdrim realizarea unei tabele clasificatoare
.Sd continuim dar cu lmp[rfirea basmelbr simple. r-----' exacte, dar ea este logici ;i esenlialmente corect5.
-104 105
Din cele fpuse mai inainte rezulti ceea ce am putea D. DEspr{E RApoRTUL DINTRE DIVERsELE FoRME nr stRucTunA
numi patru tipuri de basm. Dar aceasti afirmalie ,ru cor,_ $r Trpul. DE BAZI AL AGESTEIA

travine oare celor sp-use de- noi asupra deplinei *o""iipli S[ examinim acum ce reprezinti fiecare din tipurile
a tuturor basmelor fantastice? Daci elernentele L_V'si basmelor noastre.
H-T se exclud reciproc in cadrul aceleiasi *is"eri,' 1. Daci vom scrie una sub alta toate schernele cuprin-
qut-em considera oare ci existd doui tipuri'f""ahm*"t"f""ii zind func{iile_ I
de basm, gi nu unul, cum am susfinut mai sus? Nu, ,ro -V, precum
ucidere a vrijma;ului
;i acelea comportind o siinpld.
fdri o luptd prealibili, 'rra rerrrita
este aga. urmdtoarea schemil:
Daci vom examina cu mai multi atenlie basmele alci-
tuite din doui misciri, vom constata urmitoarele, i" ipo- ABC t DEFGLIVR .1. USOPMNXYZ.
teza cil una din irigcdri ;;p";ii-; lupti, i"; ;".i;ltf ;
incercare grel, lupta este iritotdeauna ^ plasati in piima
.
2. DacL vom scrie una sub alta toate schemele comDor-
migcare, iar lncercarea grea * in cea dela doua. Ac'eleasi tlnd funclia lncercirii grele, rezultatul va fi urmnt&ul:
basme au un inceput tipic pentru migcdrile secunde, si anumri:
aruncarea lui Ivan in prdpastie de'citre frafii sii 'etc. ABC f DEFGOPHITR.t USMNy'YZ*
Con_
struclia in doL,i mi,sclfi reprezinti o formi ianonici pentru Iati care va fi situafia daci vom compara cele doui
basmele amintite. Avem de-a face ct un singur basni alci- scheme rezultate:
tuit din doui misciri, deci cu tipul fundamintal al tuturor
basmelor. Acest blsm se imparte foarte ugor in ao"e. Co*- ABC t DEFG LIVR,t USOPMNXYZ*
?licalia- este datoriti prezenfei fratilor. Dacd fratii nu ar ABC t DEFGOPHITR.T US MNXYZ*
fi introdugi de la bun inceput, ori daid rolul lor ar fi in e"r,"i"
limitat, basmul s-ar putela incheia cu bine prin intoalrcerea Din compara{ia ficutd se ved.e limpede cd oerechile
lui fvan, adicd o da15 cu sfirgitul primei m\ciri, fnrd ci de funclii lupta victoria, incercdrile erele
o migcare secundi si mai ince'apd. brima i;mitaie;;; corespund.int:e ele- sub raportul poziliei loi in ;irul
-'solutiile
ceior-
mului,poate, a;adar, subzista cjbasmde sine stititor, cea lalte functii. Dintre acesteC i;i scliimUa Iocul numai sosirea
de-a doua jumdtate constituind, la rlndul ei, tot or, 6"r* incognito'gi fatsuiui-*o*-"*r" urmeazi dupn
p-e{ect inchegat. Este indeajuns sd-i tnlocuim pe frati cu -preten,tiite
lupti {fiul_ de- impdrat se di rlrept bucitar, iar sacagiul
alfi.rd.uficitori sau s[ incep-em prrr si simplu iu cd.uiarea pretinde ci el este invingdtorul),- dar preced incercilile
unei mirese pentru a avea un basm cire si^se poatl inscrie grele (intors acasi, Ivan trige la un mestei.re"r: fratii sustin
pg linia . dezvolt[rii comportind. funclia ince]rcirii grele.
Si conchidem deci c5. fiec-are m$care poate exist" ,"fuoi, ci ei sint .cei ce. a.g gesit -obiectul c'auieiii;.' Mai putem
constata c5. miscirile. comportind lncercdrile' grele je afli
dar numai combinatia celor doui miscd.ri aic[tuiesie un cel. mai. ldese-a i" porili" a"';ig.;;"1;unan, iepei";t ;;;
basm absolut complet. Este foarte p6sibil sd" fi existat, unicd, gi doar foarte rar (o datli in pozitie de misiare nrimi.
istorice;te .vorbind, doul tipuri de basme, fiecare cu isto_ Daci basmul este alcitirit dii doun iniscdri. iniscd.iile crr
ricul sdu bine definit, iar ac6ste dou[ tradiiii si se fi intilnit lupta
intl-o jpoce indepirtatd, alcdtuind impreund o forrnafiune
preced_ intotdeaula pe i"f"- 1"i"i.eril"-';;G. n;
""
u.nde ;i_concluzia cd migcaiea comportlnd perechei de func-
unltara.
Vorbind lnsi de basmele fantastice ruse;ti, slntem tii ^ L-{ ggte o_ tipicd higcare primi, in timp ce migcarea
cu incercirile grele este o tipicd mlgcare secundi'.al, ,ep'"t"te.
nevoifi si spunem c[ ele se rezumi astdzi t" ,i"n"i ii" Fiecare din ele poate exisfa
de basm, spre care converg toate variantele"ii
concrEte al!
;i separat, dar, ori de ilte ori
clasei studiate. I Schema nu cuprinde {uncliile pdrlii pregititoare, despre care vom vorbi mai jos.

106
107
se..reunesc, ordinea noii formafiuni este intotdeauna
cea
aritati. Ordinea inversi tii";1e; t r6ila-il;;uil; cit mai griitor, schema noastri generali, lngirati lntr-un
d^e_vedere teoretic, dar in ".t", ,o_ avea de_a singur rind, cu exceplia elementelor L-V gi H--T, inscrise
race cu o combinare mecanici "r"-."*i-.^rrrr,
a doud" basme. unui sub ,altul din pricina incornpatibilitnfi lor reciproce 1.
amber" t;;hi ;e
runcfii au '(Schemele sint trecute la anexe.)
' Ce.concluzii ne impune aceasti schemi? ln primul rind,
",*,f"?:f",l"o:$?fl'tind ea confirmi teza noastrl generali privind deplina monotipie
ABC t FL-vR I PH_TMNYZ. structurald a basmelor fantastice.
De aici rezaltd. cd funcfiile I_V preced gi de La. prima vedere, aceastl concluzie generall de cea mai
funcfiile H-T. intre ele 'r" irrt"r."leazd. functia asti datd mare importanfi nu poate fi nicidecum pusi de acord cu
p Cple ideea de.bogifie gi diversitate pe care ne-o sugereazl basmul.
trei cazuri studiate nu oferd *"t"ii"f r"t]"rii'p""ti.i."l
pe Daza lui, sr putem.stabili "" aaca uimarrrea Dupi cum am mai ardtat, concluzia la care ne re{erim
po.sibild in cazul combina,tiei d;;: i' to"t" este sau nu avea si se dovedeascl la lnceput absolut neagteptati. Tot
minate, urmirirea cazurile exa_ atit de nea;teptatl i-a pirut ;i autorului lucririi de fa![.
lipsegte.'
ii 4, Dacd, vom scrie rina sub alta toate schemele Fenomenul este atlt de neobignuit ;i de Straniu, lnclt ne
includ nici lupta, in toate ior*"f" care nu obligi si zibovim asupra lui mai lnainte de a trece la con-
.il
vom obline iiilaio"r"a schemi. *"r,;..itutl incercirile grele, cluziile formale, de mai mici cuprindere. Interpretarea acestui
,lii "i.
fenomen nu intr[, desigur, ln preocupirile noastre, sarcina
iii noastrd este de a constata faptul ca atare. $i totugi, nu
ABC t DEFGR.I.UsMNXYz* putem rezista ispitei de a ne pune'intrebarea: dac[ toate
basmele fantastice stnt atlt de monotipice' dupd structura
Flcind o comparalie intre schema acestor basme
_ 1or, aceastl circumstanfl nu lnseamni oare ci ele provin
si
schemele precedenie, vom vedea cd nici
;;;
prezinti nici un fel de structuid ,p*iii"e. ir"t"#ilJ firi excepfie din unul ;i acela;i izvor? Morfologul nu are
"ii
u".il"i" dreptul si dea rispuns la aceasti intrebare. El i;i trece
materialului nost.r sint subordonJt"'..t concluziile istoricului sau devin'e el insugi istoric. Putem
de mai jos: "-"i-.rt"*".Ti". totugi si ne spunem pS.rerea noastri perdonali, fie gi sub
LIVR J USOP formi de supozifie: da, se pare ci aga stau lucrurile. Nu
ABC l DEFG MNX YZ* trebuie ins[ ca problema originilor si fie abordatil intr-o
oI,HrTR .1. u s perspectivi'strict geografici. Un ,,izvor unic" nu inseamni
in mod necesar ci basmele au venit, de pild5, din India,
_Yi:::f L_V se dezvolti potrivit
perechea
-comportindcele cu perechea
rispindindu-se de aici ln intreaga:lume ;i cipitlndu-gi fe-
'arranrel
suDerroare;
inferioare; m$cirile
H_T _ pot.i"ii l"i*i I Ein
perechi evolueazd. motiye de ordin tehnic n{ putem mentiona aici triplicirile. .Daci anumite funclii
mai intii pe liriia celei.co*por'tirrd "-Ui" sau un grup de funcJii sint repetate in varietili diferite,, o atare rep€tile va fi notati prin inscri€-
la sfirgit, pe a_ celei inferioare; ;;ffi;; rea elementelor reluate uqul sub cel5lalt. Migctrile conjugate sint despdrlite ti inscrise separat,
"supbrio"r;-;i;t"i,'t;"i;t"'d"
perechea- L-_V, nici perechg. U:i,^
mi;carite care nu incrud nici intieruperea migcirii tiind insi marcatd prin puncte rle suspensie, cu'mentionarea mitcerii

elementele conexe cu dceste aoue-p"Jcru


,e dezvotti--""itf*i
vvau'rs care produce tntrefuperea dat5. Lipsa, daci basmul nu o scoate in mod special ln evidentS
d;;r'"-"tii. {de pildi: eroul nu este cisltorit), este tr€cuti lntre paranteze. Din pricina lipsei de spatiur
furrcfiile ptrrtii pregltitoare nu sint inclrrse in scheee. Le vom irata inse separat in cele ce
- Sd sistematizd.m, aga.da1, materialul nostru
de mai sus. Vom f"sirie ;;p;i-i;ilili"t, dupd schema
i; #"'J:iT;::
urmeazi. Cifrele reprezinti numerele basmelor dupd culegerea lui Afanasiev; cifrele romate
.marcheazi miFcerile potrivit datelor analizei noastre. Toate erplicaliile reJeritoare la diferitele
scheme:slnt trecute la anexe. Rezultatul negativ al functiei €st€ notat priutr-un minus (-):
t a* *t *zuri din materialul nostru sint: 67, 76 IV, 104 de pildtr,. semnul: conv€ntional F- lnseann5 c[ eroul nu ob{itre nimic. Forma F Contr. este
III.
notatl F:-
108
*
- c. 2495
10 Morfqlogic bmmului 109
luritele variante pe acestei migrafii, dupi cum
admit unii cercetd'tori .parcursul
I iu-t"*-;";;;;'
perspectivd ;.ii,;Gi"d-
direcfie. Dar si aici"se t*py;;;
li;;;;":"?#l''J:i,J1T t:ilil; lgnjarp, precum ;i alte citeva asemdnitoare, a putut apare
fg5" doar gi poate in mod independent pe intregul lbb
Daci am considera iri?"i q;;;;;;;;fii:,. pdmintesc.
^
Interpenetratia culturilor si stlngerea lrcptatd
capacitatea in genere "a
tiilii"i*
i"r*uru se explici prin i credinfelor au ticut restul. Calul zbrirdtri'. l".t il6;;;
timitatn a iaritiri", omenepti, ar trebui cu covorul zburitor, mai amuzant. Dar am ajuns prea de-
si nu dispunefr decit d.e ; ild;;i;d';il;;?_:?i" pg.te. S5-l lSsim pe istoric sd judece aceasti pioblemd..
fantastice. ayep a"-;i?;^;;;" care nu seamdna
In sfir;il -ii
Mai cu seami ci basmul a fost foarte pufin studiat in urm5-
cu acestea. Qr,
viafa de zi cu zi.-ndr-
putem cor,.ia"ra i;;;;i ;;i".;;" toarea .{u-bH perspectivd: paralel cu }eiigia ;i cu viaf a de
stuaiere;;;f"l"AJ-l
ne aratd cd et confine foarte p"tir; ;t;;;!ili"
"e t.ti"iir toate zilele, cu economicul.
viafa .cotidiani' Inire p;"fir;#ti" Aceasta este concluzia fundamentald, de cea mai mare
a{ ti';; ;t gr basnr existd insd cuprindere, a intregii noastre lucriri. Nu mai putem spune
anumite trepte de.trecerg "i"l^."". ."-i"J" ca basmul si o re_ acum impreuni cu Speranski c[ gtiinfa basmului-nu comportd.
flecte in mba i"aireci,. O;*t";i nici un fel de_generalizdri. Este adevirat cd generali2area
etapS' a dezvoltirii viefii. materiale frar,rt" intr_o anumiti noastr[ nu e decit o lncercare. Dar daci se dovedeste a fi
co'nstituie una din aceste
trepte ;i e posibit existe , l"gdil; t"gi.til;'i";:;;_ corecti, ea.va atrage dupd sine o serie intreagd de ilte ge-
-si
t uri I e vie t i i material e gi rel igi", p;
3; gi"' Ji,,""'J#, neralizdri, in a;a fel, incit misterul care acop6rd cu un iil
pe de atta. Dar tipuiile d"" ;i"it-;Jt".r"," ";;;H;"fi
religia,,iar.confinutul ei se pr"t"t" i;1";. g;;"i;""_;ti; mor, moare si atit de opac basmul va incepe poate si se destrame treptat-
treptat.
urme atit de evidente de reprezenterir"iigio";;;;il#fi; S5. revenim insi la schema noastrd. Afirmalia privind
$." qr-t pot fi scoase in ret'ieiJeli ;;; stabilitatea absoluti pare sd. nu fie confirmati' de- faptul
istoric, dupd cum am ardtat_o ;;-;.. recurgd la un studiu cd. consecutia functiilor nu este pretutindeni intocmai cu
presupunere este insd Cum o asemenea
_mai lesne de explicat p" Iri"ii"a, cea din ."h"-" rezlltant5. O ateiti cercetare a schemelor
vom face sDre exemprificare o ""r" va scoate in evidenti anumite abateri. Vom putea constata,
-i"a--'p"raleli
gi credinfe.' Basnrur'.*""gt""ti"i"iifiri fundamentare intre basme
-pri" ";#;"t,de dp pildi, c5. elemeniele D E F sint adeseori pf...i"-i""i"G
une{e sau .ajutoare care il'cdlitoies"
zUqr{tor, i" l_*
gi co-.abia" ,d"rat*r"i- Cir, 'i"iiif
elementului A. Nu constituie oare aceastJ o lncilcare a
legii? Nu: nu avem de-a face cu o noud. succesiune, ci cu
91fuJ -pasirea
acestea sint- gi formere db vehicurare-a
posati, calul predominind t" p."lt"*f" sufret"ro;-;"i;;';;_ -part"ri";i";#_ o succesiune rd^stu,rnatd.
a" Basmul obignuit prezintd", de pildi, mai lntli nenoro-
cultori, vulturul _la cele de ;in'ii;;iqi coraora _ta cirea ;i apoi oblinerea ajutorului ndzdrivan care il ajuti
nonrr_
afiile de. pe malul mdriir. Frobenius!"i1"*a pe.grgu .sd-i pund capdt. Succesiunea risturnati prezinti
ginea unei asemenea coribii a sufletelor "h;;r"i,#_ ii" intii dobindirea ajutorului nizdrivan, iar apoi nenbrocirea
America de Nord-Vest. putem, qadal sd.ts*triiiiiti- presupu;;;;; pe care 3qt!a o va lichida. (Elementele D E F preced ele-
una din primele temelii ale compozifiei basmulri, mentul $.) Ul alt exemplu: de regul6, la inceput se prezintd.
feregrinarea. reflecti reprezentdrile iegate de ritdcirea su_
Fi-;;;;; nenorocirea ;i ulterior plecarea de acasi (A B C t). Conse-
,cufia risturnatd. prezinti intii plecarea de acasl (ile obicei,
fletelor in lumea de dincolo d" mor?rirrt. Aceasti-;p;;
Jir[ un rost anume: -,,si vadi lumea ;i lumii sd se-arate"),
*J--.J egelein, Die Rei.se der Seelc ins
pe1try ca eroul sd. afle de nenorocire in timp ce cilitorqte
Je$eits (Ztschr. d..
1901, No. 2); Idem: Das pJed iw Sutenglauben ,nd .fiionoU; Vereins fii/ Vorkskandc, prin lume.
Weicket, Der Saeterrtogcli
L' Iirobenim' Di'' w'Irinsehauung dar Nalirudtrher;
intitalat Die vogetrffiltAcieste
Anumite funclii pot schimba intre ele locurile pe care
deosebit de important. ".piJui'r, gl"pd ln basml In basmele cu nr, SO g4"dpta :; ;tn:
Jicitorul are loc abia dupd urmdrire.';i Recunbagterea gi
19
ll0
Ill
g1-ul. ;i acelagi fenomen poate fi declan;at prin procedee
9emascarea, cisdtoria gi pedeapsa igi pot schimba locurile diferite. Un exemplu: pentru ca riuficdtbruf sd pbat[ si-
lntre ele. Dintre cereralte funciii, *."iio"a* ti""riritli"" vlrgi riul sau provoca nenorocirea, povestitorul trebuie
uneltei nizdr,ivane care poate'uneori Lvea loc l;ini;-;; sd-l ad_t'ci p! erou sau victima
eroul si iasi din casi: tatil ii di o ghioagi, o tui", u"-Lor- tin!i.. Cel.mai adesea - lntr-odestare
- el trebuie despdrlit de nepu-
pdrinli, detei
duga-n etc. Aceasti transmite; ;d"il";l--;;d;;-i" mai in virst5, de aplritorii sdi. Povestitorul il 'pune de
cazul rapturilor cu caracter agrar (As), dar o p"t.i- ne.i aceea pe erou si incalce o interdicfie (eroul pleaci -de
acasd
gi in alt_e circ.umstanfe, fd.rd. .i ,e i"fi"""J"r""*i" in cinda poruncii primite de a nu iesi din basi), sau, mai
fel. posibilitatea ca eroul si".i,*rf*
lntilneascd_;;'J;; simplu, _it pune s5'iasd. la plimbare 1ia;; in rfryii,-"io"t r"
^vr.elln
lntllneascl in drumul siu pe donatoruf ae tip- oUi;"tt lasi sedus de propunerile r[uficitorului (care'll poftegte
Funcfia X -(transfigurarea) este cea mai insiauiia-r" lJ''"ri- s[ se plimbe pe malul mirii ori il atrage in afundul codruhii).
vegte.locu.l ocupat in basm. Din punct de vedere loeic, locul Dacd basmul folosegte in acest scop una din perechile b-c
el cel ma-l potrivit este inaintea pedepsirii falsului irou sau (interdiclie incilcare) sau f-g (iryel5ciune
*yp3de peaepsire, precedind de dp.odp" adesea nu -mai este necesar si se recurgi ;i-:complicitate),
la cealaltn pe-
rrrnd altmrnteri pozilia in care o gisim "aiitrii",;;;
cel mai adesea. reche. De rnulte ori, insd, riuficitorul iTbdtegte s[ culeiel
Toate abaterile de ia normd menfion"at" *"i-r", informaliile de care are nevoie tocmai deoarecb eroul incalEd
in contradicfie cu,concluzia noastrb cu priviie i;--;;";ioi;
"r-.iriifr interdic,tia ce ii fusese specificatl. Sintem, asadar, indrep-
g-r inrudirea morfologici a basmelor fantastice.
Ele nu sini tnlili sn spunem ci, daci in pArtea pregititoare slnt folosilte
dgcit lmple oscilafii, ;i nicidecum un nou sistem ."*"._ citeua pere.chi, trebuie si ne agteptlrn la o dubli semnifi-
zrlro\al, o-noui linie axiali. Se intilnesc, ce-idrept, si caz'uii calie- morfologici (incilcind interdlcfia, eroul se di pe mtna
9l abateri flagrante, destul de importani" f" ,i"ifi ;;;;; rdufS.citorului etc.). O analizidetaliati aacestei probleme
(99, 139), dar o analizi atentd ,,e ar'"ti
umoristice.. O "f "".il".-ri;i ;ffi; impune o cercetare suplimentari in temeiul unui'material
-asemenea
poemului in.{arsi,
qermutare, insofind til.f;;;;;; mai cuprinzltor.
trebu-ie considerati ca un i;;ii;i-;l Examinarea schemelor indreptdlegte ;i o alti intrebare
descomounerii.
lntiinim basme . care prezintd- o formd" incompletd de aceeagi insemnltate: varietllilb'unei anumite funclii
'toat" -Jonsi"t"a sint sau, nu in mod necesar legate'de varietS.tile corespunzh-
tipului fundamental. In u"i*"t" p"t"* toare ale unei alte funcfii? Schemele ne dau urmdtorul
absenta unora sau altora dintre funcfii. Abs6nta
nu influenfeaz.l 9qr nimic structura 6asmut.+ t"t*"ff rispuns la aceasti lntrebare:
"n"i-r"""til
il;i;
ce-tetatte tuncfii i;i pistreazi loburile lor. Anariza ne relevi 1. Existi elemente care sint i,ntotd,eawna ;i firi nici un
adeseorl prezenta unor rudimente care ne dovedesc cd. acea- fel de exceplii ,lega-te intre ele prin varietilile corespunzd-
sta absenfe este de fapt o simpl[ omisiune. toare. Este vorba de anumite perechi de varietili, in limi-
valabile gi in privinfa tuturor tele celor doi termeni ai fiecd.rei perechi. Aga, d6 pildi, Ll
runcg'lor parlu rntroductive. DacS am nota unui sub altul
".._t:,:l"Ti"c,Qirgluzii.sint (lupta dreapti) este lntotdeauna legat cu 'yr (r,'i6toria in
toate basmele rnaterialului nostru, am ob{ine in linii seneiale lupta dr.gapti), .o legituri cu V3 (eroul ci;tig5. la cdrfi) fiind
aceea;i c-onsecutie a acestor functii, ca'si cea *"fiii."-"ti absolut imposibili gi lipsiti de sens. Toate varietilile urmd.-
mal sus Ia enumerarea lor. Studiur pdrtii introductii'e este toarelor perechi slnt intotdeauna legate cite doud'intre ele:
insd ingreunat de urmitoarea interdiclia ;i incilcarea ei, iscod.irea gi divulgarea, ingeli-
;;i;
;apte func,tii ale_ acestei pdrfi nu "iri""iri"".ta;l;; ciunea intreprinsi de rd.ufic[tor (viclegugul) gi reacfia eroului
"i.i"J"ia i*_
se intilnesc
p.reqnl,intr-unul ;i acela$i basm, absenfa la aceasti ingeldciune, lupta ;i victoria, insemnarea si recu-
'' lace rncompatibile "r.o""i.Eserita
nrclodata expricatd printr-o simprd. omisiune. "u""ti"a
lor noagterea,
te unele cu altele. putem obsenla cd.
ll3
t12
^ Pe- Iingd aceste
rntotdeauna
perechi, ale cdror varietdti sint toate si
legate in temcitrl unei simetrii bxcrusive, exist'd. pleaci in cd.utarea unui cal, dar se intoarce
gr perechr pcntru care accastS. simetrie se extinde numai impdrat. Acest fenomen constituie un pre{ios cu o fati de
asup'a citoraa r-arietiEi. A;a, dc pildn, prejudiclerea"si pentru studierea transformdrilor: povestitirui-l materia}
remedie'ea nc oferd. ca vaiietdti intotcleat'r""'i"i"i" i"til fie piinctul de innodar" i"iiigii, 'fi"" d"rrroddmintul: ;ffi;;i
ase-
ele uciderca ;i-invierea, vrijirea desfaccre"
;i menea compara-tii ne pot " cond"uce ta deteimln;;;;';";;
-etrri.i";t";
cum gi cit-eva alte perechi. Diitre varietitile "laiii,.li"i.
ur*erlr'ii "i._ drntre procedeele de modificare gi i"fo"uir".
ale salvirii, urmirirea insofitd de transfor-.i"" i" ^aii*ii. prima jumdtate nu determina -ai' toi ,aspur,sul obisnuit
animale este intotdeauna legati d.e forma similaid d;-;;i_ sau acesta este inlocuit de un cu totul
Putem,. postyl.q faptul cd existi nuit pentru normele basmutui,^avern al_""fi-iarp"".,;;b;:
L"-t"caror.
ale , ?:i9"1
varretAli sint stabil legate intre ele prin "f "*."i., asemindtor cu ,,distonarea.,. ln u.r*"i
race cu un fenomen
marea bdiatuiui nu, este urmati d;;i;i "" "r. il6li;rt*
forta
necesrtatrr logrce, iar uneori si a celei artistice.
, 2. Fxistd perechi in care'unul din termeni poate fi leeat a vra.jii, bdiatul raminind Ge-p; i""ieun fel de"B;;;;i;;inliturare
d'e nrar multe varietili are celuilart termen, dar nu "to- nr' 137 Fl'uierur ndzd,rdaan-'este- e"trem "i"J". interesant.
talitatea acestora. As.1, de pilde, ripirea po"t" ti .ornUi""te",, uciderea- nu este remediati r" -"""ri'u"r* de pri"^ i"#;;;
cu o .co'trardpire directd' (R1), cil dodindirea celui ucis: invierea este inlocuitd i"'.',,if."f-"-o"i
gayta_rn pnn rntermediul a doud sau mai multe";il"T;l; ajutoare derii intr-o formd constituind o ..i.it"ru
"rr-Aur"" cu B? si anume
(5t. nr), -cu oblinerea aceluia;i rezulrat ca urmare a'depla_ printr-un cintec de jale itr"tt"i" b";r"; la,rrk i.T".l
saru eroulur pnn puterea unei unelte ndzdrhvane (Rs) 'etc_ - putem
sirea sur:orii ucigage). ""r"
rt ;;i;a{;;;';; 'J":ft iffi:i
lot aFa, srmpla urmirire poatc fi cuplatA cu salvarea eloului ca xzg,onLrea nu are forme specifice de remedier", 'u.i.t-;
in zbor, cu salr-area prin fugd ;i'aruncar"" pi"pt"rirfirf, putlnd fi intocuite cu o simpli'i"l;;;;;. trgoniiea
co;"ri;i;
cu transformarea celui urmdrlt iirtr-o biserici l".i r"ii:"ri adeseori o fals[ orejudiciere, -;ii"ird"il;;ii;^i, i;il'#;
pu!, cu ascunderea urmiritului etc. Nu ne este de altminteri eroul nu se nrai intoa.c" acasd., ci se-cisatoreste etc,
greu sd remarcim cd, dacd in cadrul unui cuplrr. o fun.ii* 3. Toate celelarte elemente, tr;;;;["l"in'iii'""
poate determina mai multe varietiti-rdrp.rrd, ti.."i.-- ar" se pot combina firi nici un fel de restriciii'gife;t;#";;;;; "t"r"
acestea este legat[ numai de o singrrri iorma _.;; l_".St:" sau imperativele artisti""f"i.-f.i.
ugor si ne con_
t-a determinat aparifia..Aruncarea pieptenului cste intot_ ";;; vrng.em c.d unui o3n nu impune".te citu;i ae-p;ii";;_
deauna-le-gatd de urmdrirea directd,'fai'd ca urmd.rirea di- vestitorului.ripirea
sd foloseascd in Uar-*rri resoectiw nrinfr_n
recti sd fie insd intotdeauna cuplaii cu aruncarea piepte- alegere necesard. zborul
nului. Constatdm, asadar, cd in basm existd ;;;; '.;;; .."u "ale"rir*", ;i";t"ilr#';';;;
de singe. Tot a;a, daci rdufdcatrtJ]"la
p_utea numi elemente de inlocuire unilaterald sau care l-a recucerit nu trebuie
un talisman, eroul
bilaterald- ,a fi;";;;ii-il il;:
Nu vom zilbovi acum asupra acestei deosebiri, *Argi"i;d;:;;
:r.TTil"" """par"f
insofiti de o incerc;r;;a;;"id;'iii"; ;.;;;e:
:1 D ca exemplu de foarte fa.ge i"ioc"i.?--;i;;;: sau vtce\:ersa. In acest domeniu stdpinegt",
tele"Tntjo:im
li f, care le-a?n examinat mai"sus, in c"pitoiui iii.
qp cipiul deplinei libertdfi. pi 4^J"i,
,""rpro"",
;;i;:
_ Tretruie si adiugim insi cd, oricit ar fi a[-evia;;l;: "1."trtffi",
tele respective fiind itiri a.e.t p"rrct'-i" ,r"d"* -ii"*"iirr
etemen_
aceste norme de dependenld sint totu;i incdlcate"f" ;;;;i opuse elementelor cuplate intoddeauna gi -*oJ-;".*;;
Prejudicierea.;i remedierea (A_Rl ;i;i'.";;;; i"
intre ele, cum slnt elem^entele i_V:'N" intereseazi.
9: !",:rrl
tr3gi narafiune. In acest principiu in sine. ln fapt, poporul numai
iil 9," ", ltrul, a;a se face citimpul
prerde
naraiiunii,'povestitorul ii
putem constata ch elementul R
s_a fottritH^il;
;_l
nu corespunde uneori intru totul cu elementut initial A -misur5. de iceasti hbertate, din caie pricind numdrul com_
il. binartiilor realmente existenie nu- mare. Asa, de
ti
sau A'. Am putea spune cd basmul aisnieizai:-'i;; pildd, nu intilnim nici un r".- l" ;;;;".i"tpr"u
l

rii de chemarea intr-ajutor, a"gi


+;tjir;" .a'ri" i.g#
este perfect admi_
iii
114 ".".i"rifi,
115
sibil atit sub raport logic, cit ;i sub raport artistic. $i totqi, dupi schema indicati mal sus. Acest fenomen constituie
este de prim[ importanfS. sd stabilim existenfa acestui prin- o problem[ complexi, pe care nu o putem elucida in lucrarea
cipiu al libertilii al[turi de cel al absenfei libertd{ii. N{eta- noastri, mdrginindu-ne la simpla constatare a faptului. Fe-
riorfoza basmeior gi variatia subiecteloi au loc tbcmai pe nomenul la care ne referim trebuie studiat de antropologie
linia inlocuirii unei varietiti a unui element cu o alti varie- ;i de disciplinele inrudite, singurele capabile si arunce lu-
tate a aceluia;i element. mini asupra canzelor sale. 2) Povestitolul nu este liber si
Meriti s5. aritim ci aceste cohcluzii pot fi verificate schimbe acele elemente, ale ciror varietdli sint cuplate
gi pe cale experimentali. Putem crea ln niod artificial noi intrj: ele prin legituri de dependenli absoluti sau relativi.
subiecte, continulnd la infinit operafia, firI. ca acestea si 3) In alte cazuri, povestitorul nu este liber in ce privegte
se abat[ de la schema fundamentali, dar si firl si semene alegerea unora dintre personaje in virtutea atributelor lor,
citugi de pulin unul cu altul. Pentru-a.rei in mod artificial aceasta in ipoteza cd se cere o funclie anume. Trebuie si
un basm, putem lua orice A, apoi unul din elenientele B arS.tdm insi ci aceast[ absenfd a libertilii este foarte re-
posibile, apoiCf , apoi absolut oiicare dintre elementele D, lativ[. Aga, cle pildd, daci badmul cere fu'nc]ia Gr (zborul),
urmlnd ln ordine E, una dintre varietifile lui F, G etc. darul ndzdrlvan nu poate nicidecum fi apa vie, in'schimb
Oricare dintre elemente (cu excepfia, poate, a lui A ;i A') calul, covorul zburdtor, ineiul (cu voinici), tieAig. ie potriveic
poatg f! omis, dupd. cum poate fi iepeiat intreit ori repetat fiecare de minune. 4) Exist[ o oarecare dependenli intre
in diferite varietdfi. Dupi ce repaftizdm funcfiile respective, situalia inifiall;i funcliile ulterioare. Spre pildi: daci
aleglndu-ne persdnajele dorite' din lumea 'basmului sau povestitorul trebuie sau vrea s5. recurg5. la funclia Az
creindrr-le dup5. cum ne e vrerea, schemele vor prinde viafi, -
(rd.pirea ajutoru.lui nS.zdrd.van), -acest ajutoi trebuie cumva
devenind basme 1. Este, firegte, necesar si linem seami de introdus in acfiune.
motivlri, de legituri gi de celelalte elemente auxiliare. Se Pe de alti parte, povgstitorul este liber gi creeazi in
infelege de la sine c[ aceste concluzii pot fi aplicate doar urmS.toarele domeniii t1 ln alegerea funcliilor pe care le
cu mt'lti bdgare de seami la crealia populard. Psihologia omite ori, dimpotrir-.1, pc care lelnclude in basm.-2) in ale-
povestitorului, psihologia crealiei sale ca parte a psihologiei gerea modului (variantei) de infiptuire a funcliei. Am mai
creafiei ln genere, trebuie studiate in mod independent. Ne arltat ci variantelc, subiectele ;i basmele noi sint create
este insi inglduit si presupunem cd principalele elemente, tocmai pe aceastd" cale. 3) Povestitorul este absolut Iiber
deosebit de pregnante, ale schemei noastre in fapt, foarte ln ce privegte alegerea numelor ;i atributelor fiecdruia din
simpll -
joaci gi din punct de. vedere psihologic rblul unui personajele sale. Teoretic, libertatea sa este absoluti in
-
ax in alcltuirea basmului. Din aceasta ar rezulta lnsd ci acest domeniu *. Copacul poate arita calea cea dreaptS,
basmele noi sint intotdeauna doar combindri sau modificdri cocorul poate ddrui eroului un cal, dalta poate si tragi cu
ale celor vechi, ceea ce ar echivala cu a afinna ci poporul ochiul etc. Aceasti libertate este specifici exclusiv basmului.
nu d[ dovadd de o reali putere de crea]ie in domeniul bas- Socotim insi necesar si spunem cd poporul nu se folosegte
mului. Dar lucrurile nu se prezinti chiir aqa. Pritem deli- din plin nici de aceasti libertate: personajele se repet[ tot
mita cu toatb precizia domeriiile in care pon"ltitotul popular aga cum se repetd gi funcfiile. In acest domeniu s-a creat,
nu creeazi niciodati de cele in care el creeazl ln conditii dupd cum am arS.tat-o mai inainte, un anumit canon: zmeul
este un riufdcitor tipic, Baba-Iaga
de mai mare sau mai mici libertate. Povestitorul este incb-
tu;at, nu este liber, nu creeazi ln urmitoarele domenii: Ivan tipicul erou ciutitor etc. Canonul- unsedonator tipic,
modifici, dar
l) In succesiunea generali a funcliilor, a c[ror serie se dezvolti aceste- modificS.ri slnt doar foarte arareori produsul unei
crealii artistice individuale. Putem stabili ci creatorul bas-
1 Cf.
$klovski; ,,Basmul se i[cheage gi se d€scompune dupi Diste legi inc[ necunoscute,.. mului inventeazd arareori, el nu face declt si adapteze la
Legea aceasta a fct definitd de noi, basm un material primit din afard sau preluat din reali-
ll6 tl7
tatea curenti 1. povestitorul este liber sd_gi alegd ;i un altul de tipul
lingvistice, dar acest- extrem a" Uog"t ari"""l;.lf miiloacele
nu intrd in cimour de cercetar" H;llil; A1B2 Cl 1 DlElFl etc.
mul'i constituie' ,-rtr t"r,o-"r,;;;
"i'-titoiis"1"i.-siii;'.fr"l:
;;";"re studiat aparte.* 9j. pgt" atunci intrebarea: modificarea unui singur element
-({)_
intr-un context care pistreazi neschimU"tE t"ut" '""_
lelalte elemente creeazd un nou subiect sau numai o variantd
E PR'BLEMA t"tt-"itJiTf;suBlEcrulul' a suBIEcrELoR a. celuiprecedent? Es_t9 limpede cd. rdspunsul va fi: o ,._
rianti, Dar daci se schimbi-doui, trei iau p"1ru iL
Am examinat nind acunr basmul exclusiv din punctun mente? Ori dac5" unul, doui, trei elemente "friai ,i"i o'*i."-r"",
dimpotrivd, addugate? probiema se deplaseazd din rrf"""i
de vedere al structririi ;?a;-1l maj inainte,basmul calrtdfii _in cel al cantitifii. oricum am defini notiunea de
fusese intotdeauna studiat dl; "rilll.a,
tului. Nu putem ignora aceastd. il;Hi'd; ;;;;;i ffi;":j ,,subiect", ne va fi absolut imposibil sd aeosebim'."Ui".t"f
insi de o interorefare bi"Uf",ira Cum nu dispunem de variantd. Doar doui sint punctere de veaeie ffi;ii;"r"
_unicd. 9i pr"irii"a;;i';;;tre";T;,j acest sens: sau fiecare modiflcare creeazi ,n ,rol, subieci,
fiulii {e .,,srrbieit;., i aiil- r.ii fi;;;;; ;i oferim cititorutui sau. toate basmele prezintd unur gi acera;i subiect in diierite
o tilmdcire proprie a acesteia.
Intreg continutul basmului polte fi expus y,ayarlte, La drept vorbind, ambele formuldri exprimi unul
de felul celor'ce urrneazd:. parffi'pi.;.a in fraze scurte Fr acelasr lucru: intreaga rezervd" de basme fantaslice trebuie
terzic copiilor sd. iasd. pc uliia, ta pddure, le in- prrvrti ca un lan! dc variante. Daci am avea putinta
To."j.. pred,ica{ele atiatuiesc-' ;;ri';
si.
,dp;gi_ ;;'ijte #. expunem in intregime tabloul transformdrilor sucicesi"i, u*
swbiectete, combtementeza
;i-
--p"riU" basmului, toate
cereiaii'" phrf; H'
putea sd ne convingem cd, din punct de vedere morfoloeic
toate basmele amintite pot fi deduse din basmere cu rd.pi?ea
determini subiectul. c"'"rt""iii"r"t5, i,ll,lilrii,i,iI
poate sta ta baza mai multor ,"ut".1" aceeafl compozitie fetei de^lmpirat de cit?e zmen, adicd din tip p;';;;;
de v_edere compozifi"i ;;;-;;.;i;i
aii"ri;;:b;;';filHi sintem inclinali si-J considerirn fundamental. ";"i Esie'o afir-
un zmeu rdpeste o fatl de.impdrat ,r" acela;i tucru daci
_al Tatle .cu atit inai indrizn";lt ;;;iiiu oterim in lucrarea
fatd de.fdran bri de popd. D;ift;;"-irn a".e ir;;;ii;;.; de fa!5 u-n _asemenea tablou al transformirilor. pentru a_i
poate fi examinat c{ cazurile amintite oferi, ar fi fost necesar si dispunem de un foarte
"" ."bi";t;;;rie. Admitem ci no_ terial. Basmele ar putea fi dispuse in a;a fel incit";;t-;: -i"ti""r
subiect
{ll"i
mar sus9" ne este poate avea 9i o atth aefini{ie, dar cea dati tJanstormarii treptate a unui subiect intr-altul, cu totul
de folos la analiza basmelor f";i;ril;: drtertt,- sd ne apar5. cu suficientd claritate. Este adevirat
Cum si deosebim insi un ;ilffi
i"
Sd presupunern ci *""- ," U"r* j" o vari"rrtd a sal ca am inregistra pe alocuri anumite salturi;i hiaturi. poporul
tiput nu a creat toate formele .matematicegte'posibile, ."
Ar BlC1 nu infirmi citu;i de pufin ipotera """'" cd
,ro"dtrd.'Si nu'uitem
1 DlEr Fl etc. basmele sint culese de abia de o sutd. de ani. culegerea bas-
r putem emite ln legit.ri
cu aceasta urrnitoarea tezii tot
melor a inceput intr-o epoci in care ele apucaseri"pe oanta
ce intri din afard rn basm se
supune normelor 9i legilor sale. Din clipa
in care ri^".it i, u".-, dracul este d.escompunerii. Basme nou formate nu &ist5, i" ,ro
reufdcdtor' fie ca donator' fie ca ajutor "
nizdrivan. ec"a.te i.rE poate fi rntr-un
tratat fie ca tnseamna cd nu au existat epoci deosebit de """" productive
de. interesant verificate pe mod ertren
primirea unui oou
temeiul materialului ,*,, O"
"ar"'* 9i creatoare. Aarne consid.eri cil pentru Europl- Eili;;i;
-.-i,,r,, "o^;;!;{-r:;;;;;::,;"".'j,TrT',","i;#i::::i1?"hlli:
acestuia pe frunte, obraz sau pe a constituit oasemenea epocd.
-cle
inflorire.'Dacd lunm i
umeri (Lippert, Istoria cuttif,itU An studii
Recunoattem lesne insemnarea eroului
inainte O"
sepelate, p. 2lA). faptul ci secol6le in care basmul a triit o viaia
c-onsiderare
trat, deoarece umerii ne siat acoperifi de lmbraceminte;
"a"a,..,","iia
;;"".r'^i.,l;1T"ri:,#ilJ'loT""i". de mare intensitate sint definitiv pierdute pent.r stiinth
frunte sau obraz, adeseori ficutir plni la
singe, dar t.tn.i,u absen{a unora dintre forme printr-e cele ajirnie-i"';;;;
"*i,*," in scopuri artistice.
lr8
Troastrd nu va mai perea contradictorie ln raport cu teoria
generali. Tot aga dupi cum presupunem, exclusiv in temeiul
legilor generale ale astronomiei, existenla unor stele pe care normele gi formele metamorfozelor. $i de abia dup[ aceea.
nu le vedem, ne este ingiduit si presupunem cd au existat se poate stu'lia cum s-au format diferitele subiec-te gi ce,
"basme care
nu au fost culese. ,anume reprezintd fiecare din ele luat ln parte.
De aici decurge o foarte importanti aplicare cu caracter
rnetodologic. r'. ixcnrrnnr
Daci 6bserwafiile noastre privind extrem de pronunfata
inrudire morfologici a basmelor sint corecte, rezulti ci nici Lucrarea noastrd s-a apropiat de sfirgit gi ne rimine'
'un subiect din categoria de basme cercetati nu poate fi doar sd. facem o incheiere. Nu -are nici un rost si rezumdm
studiat, nici sub raport morfologic, nici genetic, fdri a se tezele expuse la inceputul lucririi gi prezente ln intregul
recurge la celelalte subiecte. Un subiect se transformfl in- ei cuprins-. ln loc sd oiacem, socotim'mii de folos si ardtXm
tr-alt subiect prin tnlocuirea anumitor specii ale fiecirui ele- ci,, degi par inedite, ele au fost intuite ln fapt chiar de Ve-
ment cu alte specii ale aceluiagi element. A studia un basm selovski, cu ale c[rui cuvinte ne gi incheiem lucrarea: ,,Ne
oarecare in toate variantele sale gi pe intreaga sa arie de este oare permis si ridicdm gi in'acest domeniu proUf"*"
rlsplndire constituie un obiectiv, firegte, ,foarte atr[gitor, schemelor tipice... a acelor scheme ce s-au trarGmis din
.dar pirerea noastrd este c[ acest obiectiv nu e corect formu-
S.9ner3!ie- ln generalie ca formule gata pregitite, capabile
lat. Daci intr-un basm ast{el studiat va apare, de pildd, si prindd viali slb impulsul unui suflu nbu gi sd detelmine.
un cal n[zdrivan, n$te animale recunoscltoare sau so]ia aparilia unor noi forma!iuni?... La prima vedere, literatura
lnleleapti etc., cercetarea ocupindu-se de ele numai in com- epici contempor3nd, cu subiectele ei complexe gi cu repro-.
binalia dati, este posibil ca nici unul din elementele acesteia ducerea fotograficd a reaiitilii ce-i este- proprie, face de.
:s5. nu fie, in cele din urmd., studiat in mod exhaustiv. Con- neconceput tnsfui posibilitateq unui atare mod de abordare.
cluziile unui asemenea studiu vor fi grqite ;i ;ubrede, deoa- a problemei, dar atunci cind aceasti literaturi va apirea
rece fiecare din cele trei elemente amintite poate fi lntilnit generatiilor viitoare intr-o perspectivi tot atit de lndepir-
ln alte basme folosit cur totul altfel si igi poate avea propria t-at[ ca cea pe care o reprezinti pentru noi antichitaiea,.
lui istorie. Toate aceste elemente s! c'er'm.i tntii siudiate de la preistorie gi pind in Evul mediu, cind, trecind cu td-
ca atare, independent de folosirea lor tn diferitele basme vilugul peste complexitatea fenomenelor, sinteza timpului"
ln care le intllnim. Astdzl, cind basmul'popular mai prezinti acest mare simplificator, le va reduce la dimensiunea unor
inci numeroase zone de intuneric gi mister, trebuie mai puncte dispdrind in adincul vremurilor, contururile acesteia
lntli de toate s5 aducem lumind in'caz:ul fiecdrui element se vor contopi cu cele pe care le contemplim astdzi atunci
intilnit in lntreg materialul de care dispunem. Nagterea clnd- ne gprim-privirea asupra creafiei pi:etice din timpuri
miraculoasS., interdicliile, r[spl[tirea eroului cu unelte niz- de demult fenomenele de schematism gi repetabililate
drivane, fuga insoliti de urm5rirc etc. sint tot atitea ele- vor domni -;i pe intreaga arie a creatiei."l*
mente care indrept[]esc 'fiecare o monografie. Se infelege
de Ia sine ci o asemenea cercetare nu se poate limita exclusiv
1a basrn. Majoritatea elementelor basmului provin dintr-una
din formele reaiitifii arhaice, culturali, religioasS, de trai
cotidian etc., studierea acestora impunindu-se prin cerin{ele
,comparatiei. O dati incheiatS. studierea diferitelor elemente,
urmeazd studierea genetici a liniei axiale pe care sint clSdite
toate basrnele fantastice. Dupi care tlebuie s[ fie studiate
1,A. N. Veselovski, Poctika, tom II, vlp. I (poetihe si,ujctolt), gl. l.
t20
3. Farnilia fdr6 copii.
ANEXA I
.{--5. Rugiciunea pentru nagterea
unui fiu:
4. forma rugiciunii
5. motivarea rugiciunii.
6. Graviditatea este:
a. intenfionatd. (femeia mininci un pegte etc.)
b. lntlmplitoare (femeia inghite un bob
de mazire etc.)
c. urmare a unei violenfe (fata fusese ripiti
de un urs etc.).
7. Forme de nagtere miraculoasi:
a. din pegte ;i api
b. din vatri
c. dintr-un animal
d. lntr-alt fel.
MATERIALE PENTRU O TABULATURA A BASMULUI 8. Prorociri, preziceri.
Deoarece am putut examina numai funcliile personajelor gi a trebuit 9. Bunistarea dinaintea punctului de lnnodare
a intrigii:
:sd lisd,m deoparte toate celelalte elemente, vom da mai jos lista tuturor a. fantastici
'elementelor basmului fantastic. Lista nu epuizeazl pe deplin conlinutul b. familiald
fiecd.ruia dintre basme, dar majoritatea acestora ll au ln intregime cuprins c. agrard
ln ea. Daci ne-am imagina tabelul de rnai jos conceput pe o singuri foaie, d. in alte forme.
citirea lui pe orizontalS, nu ar prezenta totdeauna succesiunea pe care o 10-15. Viitorul erou:
lntilnim ln basm. Acest lucru este posibil numai rn raport cu funcfiile 10. Numele, sexul
ln totalitatea lor. Dar aga ceva nici.nu este necesar. Textul exact al basmului
lI. cregterea vertiginoasi
estc inscris pe rubrici. Fiecare rubricl ptezinte, la lectura pe verticali a
12. legitura cu vatra, cu cenusa
r:naterialului, un tablou extrem de griitor gi poate fi studiatiL cu totul
13. calitbfi sufletegti
indcpendent. Textele transcrise astfel pot fi distribuite in aga fel, tncit for-
14, caracterul poznag
mele tipice sd iasi in evidenfd. comparind materialur fiecdrei rubrici, 15. alte trisituri.
avem posibilitatea si studiem transformirile, metamorfozd,rile fieci,rui
element. Daci am menliona pentru fiecare caz in parte poporul la care a fost 16-20. Cel ce va fi falsul erou (primul tip: frate, sori vitregi) :
lntilnit, precum gi timpul gi locul inregistririi, studiul basmului pi-ar m6ri 16. numele, sexul
aria de cuprindere si ar cigtiga qi mai mult ln precizie. 17. gradul de rudenie cu eroul
18. trisdturi negative
19. calitili sulleteqti ln compara{ie cu cele
Tabelul .f. Situa!ia inif iati ale eroului (copil cuminte}
20. alte trdsituri.
l. Determinarea spafial-temporali. (,,A fost odatl ca niciodati, intr_o
tmpnrilie..."). 2l-23. Cearta fralilor pe tema lnfiietifii:
2. Componenfa familiei: 21. forma, certei gi modalitatea de ."rol.rare
a) dupd nume gi situafie 22. elemente ajutltoare prilejuite de triplicare
b) dupi categoriile de personaje (trimifitorul, ciutitorul etc.). 23. rezultatul ccrtei.

122
128
45, Reaclia eroului:
Tabelul II. Partea pregititoare
a. la rugiminlile rdufdcitorului ,l
24*26. Interdicfiile: b. la utilizarea uneltelor nizdrivane l

24. personajul executor c. la alte fapte ale riuficitorului-


25. confinutul Ei forma interdic{ici . r :

26. motivarea interdicfiei. T-abetwtIII.Punctul de lnnodare a intrigii


27_25, Absenfe de acasi: 46-51. Prejudicierea:
27. personajul execrltor
46. personajul executor
28. forma absenlei
47. Iotma prejudicierii (sau marcarea lipsei)
29. motivarea absenfei.
48. obiectul actului sivlrgit de riu{icitor (sau obiectul lipsei)
30-32. Incilcarea interdicfiei: 49. posesorul obiectului ripit sau tat6l celui rdpit (sau personajul caie
30. personajul executor
resimte lipsa)
31. forma incilcarii
50. motivarea gi scopul prejudicierii sau forma de sesizare a lipsei
32. motivarea incilcS.rii.
51. formele disparifiei riufdcdtorului.
33-35. Prima aparifie a riu{icitorului: (Doui exemple: zmeul (46) repepte (47) pe fiica (48) tmpi,ratului (49)
33. numele
pentru a o lua cu sila de solie (80) 9i pleaca ln zbor (51); lipsepte
34. modul de includere in desfigurarea acliunii (apare din afard) Ei
este mare nevoie (47) de un cerb de aur (49) pentru lmpirat (49) ca
35. specificul apariliei ca ac{iune fizici (soseqte ln zbor trecind pnn
si-l ucidi pe erou (50).
tavan).
52-57. Momentul de legdturA:
.36-39. Iscodirea, interogarea:
52. personajul-mijlocitor, trimifdtorul
36. prin ce anume este motivatir
53. forma mijlocirii
37. modalitatea de iscodire
54. cdtre cine se adreseazd
38. cine iscodegte pe cine:
55. cu se scop
a. rd,ufdcitorul il iscodegte pe erou
56. elemente auxiliare prilejuite de triplicare
b. eroul il iscode;te pe riuficitor
57. cum afli mijlocitorul de erou.
c. alte tipuri
58-60. Aparilia eroului, a ciutItorului, ln basm:
39. elemente auxiliare prilejuite de triplicare.
58. numele
40-42. Divulgarea:
59. forma introducerii lui ln desfi,gurarea acfiunii
40. personajul care divulgi secretul
60. specificul apariliei eroului ca acliune fizici.
41. formele rd,spunsului dat riuficitorului (sau fapta necugetati)
61. Forma ln care eroul i;i d6 consimfimlntul.
a. formele rispunsului dat eroului
62. Forma ln care eroul este trimis ln ciutare.
b. alte forme de rlspuns
63-66. Fenomene care lnsolesc trimiterea eroului:
c. divulgarea datoriti unor {apte necugetate
63. arneninliri
42. elemente auxiliare prilejuite de triplicare.
64. figtrduieli
43. Viclesugurile riuficitorului:
65. lnzestrarea pentru drum
a. prin rugeminti
66. elemente auxiliare prilejuite de triplicare.
b. folosindu-se de unelte nizdrivane
67. Plecarea eroului de acasi.
c. pe altd cale.
68-69. Scopul eroului:
44, Nenorocirea preliminari, prilejuitd de lnfelegerea lngelitoare:
68. scopul ca actiune (si gdseasci, si elibereze, sd scape)
a. nenorocirea este dati
69. scopul ca obiect (fata de lmpirat, calul nizdrdVan etc.).
b, nenorocirea este provocate chiar de riufici.tor,
Morfologie basmului
- c.
11 2495
- 125
t24
Tabclul IV, Do natorii 93-97. A doua aparifie a rdufdcitorului:
70. Dr.umul de acasi ptni la donator. 93, modul de introducere ln desfigurarea acfiunii (este glsit etc.)
7l--17, Donatorii: 94. infifiqarea riuficdtorului
71, modul de introducere in basm, numele 95. suita lui
72. locuinla 96. specificul apariliei ca acfiune fizici
73. inti,figarea 97. dialogul riufdcitorului cu eroul.
74. specificul aparifiei ca acfiune lizici 9&-101. A doua (prima, tn cazul lipsei) aparifie a fetei de imp[rat
75. alte atribute (obiectul cbutirii):
76. dialogul cu eroul 98. modul de introducere ln desfigurarea acfiunii
77. ospitarea eroului. 99. infifigarea
78. Pregitirea transmiterii uneltei nizdrivane: 100. specificul aparifieica acfiune fizicd, (sta aqezat|pe malul mirii etc.)
a. lncerciri l0l. dialogul.
b. rugiminfi 102-105. Lupta cu riuficitorul:
c. luptl 102. locul luptei
d. alte forme; tripliciri. 103. plnn la lupt5, (curilarea ariei-,,gi sufli o dat6.....)
79. Reacfia eroului: 104. formele luptei
a. pozitivi 105, dup1 luptl (arderea trupului).
b. negativi
106-107. insemnarea:
80--€1. lnzestrarea eroului:
106. personajul
80. ce anume li este dat
107. procedeul.
81, ln ce formi.
f08-109. Victoria asupra riufi.citorului:
108. rolul eroului
TabelulV.De la aparif ia ajutorului nizdr6.van ptnl 109. rolul ajutorului nizdrivan; triplicarea.
la sfirgitul primei migcS,ri 110._113. Falsul erou (al doilea tip: sacagiul, generalul):
I10. numele
82--a9. Ajutorul nhzdttavan (unealta nizdrivani):
82. numele
II l. formele apariliei
83. forma ln care este chemat
ll2. cum se comporti in timpul luptei
84. modul de introducere ln desfd,qurarea acliunii
ll3. dialogul cu fata de impirat, inpelarea etc.
85. specificul aparifiei 114-119. Remedierea nenorocirii sau lipsei:
86. infifigarea ll4. interdicfia formulati de ajutorul nl"zdrdvan
87. locul unde se afla inifial 115. lncdlcarea acestei interdicfii
88. educarea (tmbltnzirea) ajutorului nbzdri.van 116. rolul eroului
89. lnlelepciunea ajutorului n[zdrivan. 117. rolul ajutorului nizdrivan
90. Transpottarea la locul de destinafie. I 18. procedeul
91. Forme de sosire. 119. elemente auxiliare prilFjuite de triplicare.
92. Detalierea locului unde se afld. obiectul ciutirii: 120. intoarcerea.
a. locuinfa fetei de lmPi'rat 721-124. Urmirirea:
b. locuinfa riuf.icE,torului l2l. formele prin care riuficitorul este ingtiinfat de fuga eroului
c. descrierea lmpSrifiei de peste nou5, mtrri gi'noui firi' 122. formele urmiririi

126 t2:
123. eroul este lnltiinfat de urmirire 144-146. Demascarea:
124. elemente auxiliare prilejuite de triplicare. 144. personajul-demascator
125-127. Salvarea de urmirire: 145. modul de demascare
125. salvatorul 146. ce a determinat demascarea.
'126. formele 1 47 48. Transf igurarea :
127. piekea riuficitorului.
-1
147. personajul
148. modalitatea.
149-150. Pedeapsa:
Tabelul VI. inceputul milcerii secunde I49. personajul
150. modalitatea.
De la noua prejudiciere (A1 sau As etc.) gi phe h sosire, se repeti
l5l. Cisdtoria.
cele de mai sus, cu acelea;i rubrici.

Tabelul VlL Continuarea miScirii secunde


128. Sosirea incognito:
a. acase, urmati de angajarea ca sluge
b. acasi, firi o asenenea angajare
c. la alt impirat
d. alte forme de ascundere a identitdfii etc.
129-131. Pretenfiile neintemeiate ale falsului erou:
129. personajul executor
130. formele imbricate de aceste pretenfii
131. pregitirile de nuntf.
132-136. lncercarea grea:
132. personajul care poruncegte incercarea
133, motivul invocat de acesta pentru a o impune (boali etc.)
134. care este motivul real al incercirii (dorinfa de a deosebi pe adevl-
ratul erou de falsul erou)
135. ln ce consti incercarea
136. elemente auxiliare prilejuite de triplicare"
137-140. incercar"a este trecuti cu succes:
137. dialogul cu ajutorul nlzdrivan
138. rolul ajutorului nizdrivan
139. forma rezolvirii
140. elemente auxiliare prilejuite de triplicare.
l4l-143. Recunoa;terea :
l4l. modul ln care adevS,ratul erou este descoperit (se face o petrecere,
cercetarea cergetorilor)
142. forma de apari{ie a eroului (la nunti etc.)
143. forma ln care este recunoscut.

128
onis gi ajutorul nizdrivan, atributele lui (tnfelepciunea) trecind asupra
ANEXA I I eroului. Basmul a pistrat un rudiment al ajutorului nizdrivan: privighc-
toarea care a prorocit umilirea piri+filor pleaca impreuni cu biiatul izgonit
qi i se agazi pe _umir. Dar ea nu va lua niciodati, parte Ia desfigurarea
acliunii. ln timpul ci.li,toriei pe mare, bd,iatul lEi dovedegte lnielepciunea:
prevestegte o furtuni pi chiar apropierea unor tilhari, salvlndu-i astfel pe
coribieri. Avem de-a face cu un atribut al infelepciunii, dezvoltat supli-
mentar in plan epic.
3. Analiza unui basm simplu cu o singuri migcare, {dr5. I .- V gi H: T,
tipul: uciderea.
137. Popa, preoteasa, fiul Ivanuqka gi fiica AlionuEka (i). Alionuqka
pleacd si culeagd, mure la pidure (aa, absenfa). Mama li poruncegte si-l
ia gi pe fratele ei (ba-porunca). Ivanugka culege mai multe mure declt
Alioougka (motivarea prejudicierii), ,,Hai s6 te caut ln cap!" (riufd,ci,torul
cautA sa-Si momeascd. victima, {r). Ivanugka adoarme (gr). Alionuqka igi
ALTE EXEMPLE DE ANALTZA ucide fratele (Alf . Pe mormint creste un firde trestie (aparifia uneltei niz-
drivane din pimint, FvI). Un cioban il taie pi igi face fluier din el (&).
De cum ll duce la gur6, fluierul o demascd pe ucigagi (demascarea). Cln-
l. Analiza unui basm simplu cu o singuri, migcare, din categoria L _ V, tecul este repetat de cinci ori in imprejuriri diferite. El este in fapt un
tipul: ripirea unui om.
clntec de jate (B?), asimilat cu demascarea. Ca pedeapsi, pnrinfiio gonesc
?2. impiratul, cele trei fete de tmpirat (i). Fetele se plimb6 (as),
pe fati de acasi.
lntlrzie 1n gridina (cr). Zmeur re ripeEte (A1). lmperatul cere ajutor (Br)"
ciutirile celor trei eroi (cf ). Trei lupte cu zmeul (L1 salvarea
bz as c2 fr gr 4u Fvr [N]6 I,
fetelor de lmpirat (Ra). intoarcerea ( | ), risplata (Zo).-vl). 4. .ltnaliza unui basm cu doui migcb,ri, dar o singurd prejudiciere.
cl Categoria L-V, tipul:'ripirea unui om.
a3 A1 Br CtLr_Vl R4{20
74. I. Un om, sofia lui, cei doi {ii 9i fiica lor (i). pleclnd la muncd,,
2. Analiza unui basm simplu cu o singuri migcare, din categoria H _ T frafii o roagi, pe sora si le aduc6 de-ale gurii la cimp (ar b2) 9i li lnseamni
tipul: izgonirea pe ape, debarcarea (Ato;. drumul cu a;chii (ajutlndu-l ln acest fel pe zmeu s-o ripeasci, e1). Zmeul
138. Negustorul, negustoreasa, fiul lor (i). privighetoarea proroceste apazi altminteri agchiile (fs), iar fata, pleclnd la cimp cu mlncarea (cr);
ci fiul tgi va umili pirinfii (prezicere. Tabelul r, nr. g. IVlotiveazd preju- o ia pe drumul indicat de zmeu (gB). Zmeul o ripegte (Ar). Frafii o cauti
dicierea). Pirinfii ll pun pe fiul lor, adormit, intr-o barci gi ti dau drumul (Cf ). Ciobaniilespun: mlncafi-l pe cel mai mare dintre boii nogtri (D1).
pe mare (A1o t ), Nigte coribieriil culeg
;i il duc cu ei (Gt). Sosesc la Hva- Fratii nu o pot {ace (El neg.). Zmeul le propune se.menlnoe 12 boi etc. (Dr).
Itnsk (ce line locul lmp6rdfiei de peste noui miri gi noud
fi.ri). tmpiratul tlrmeazi Er neg. Fralii sint aruncali sub o stincd (F contr.).
fixeazd, urm5,toarea lncercare: si, ghiceasci, despre ce anume croncene II. Se na;te.Pokatigorogek (Bobrostogol). l\Iama li povestegte. neno-
corbii lingd palatul rmpdritesc Ei si-i alunge (H). Baiatul trece cu bine rocirea ce s-a abd.tut asupra {rafilor sii (Ba). Cdutarea (C ). Ca gi mai lna-
lncercarea (T), lnsoari cu {ata lmpiratului (Z+), pleaci acasi. ( .[ ), pe drum,
t
se inte, . pistorii gi zmeul intervin (D1, E1, d.ar lncercarea nu influenleazi,
la lnnoptat, lgi recunoagte pdrinfii (recunoagterea). desfigurarea acfiunii). Lupta cu zmeul;i victoria (Ll Sora gi frafii
4rotcf 7+{N{ slnt etiberali (Ra), intoarcerea ({,). -V1).
Observafie: biiatul trece cu"-t
succes lncercarea lmpiratului, deoarece
el cunoagte din nagtere rimba pisirilor. ln basm este si,rit elementur Fr,
pi anume transmiterea lnsu;irii (uneltei) nizdrdvane. prin urmare, este
-
130 ltl
5. Analiza unui basm cu dcjui migcdri. I-a migcare: categoria L_V; portrete (&), sub unul din ele se afli o inscripfie: ,,De lmi va spune cineva o
tipul: ripirea unui om. A II-a migcare: categoria H_T; tipul: obiectul ghicitoare, pe acela ll voi lua de birbat". (incercarea transformati rn moment
ctrutirii repit eroului, care este aruncat lntr_o prdpastie.
este
de legd.turb.) Plecarea de acasd (Ct). Katomaimagineazipe drum o ghici-
79. I. irnplratul nu are copii. Nagterea miraculoasi a trei fii gi
a trei toare (rezolvare prealabili, +T). Katoma mai rezolvi cu succes pentru
cai. Pleclnd de acas& { I ), fr4ii il lntllnesc pe Belii polianin tn
cortul lui, fvan lncl doui lncerciri grele (H-T). Cisitoria (Z+).
se lupti cu el (D0). Doi dintre frafi slnt lnvingi gi aruncafi
sub pat, al II. Dupi cd.sd,torie, fata de lmpirat strlnge mlna lui lvan, ii simte
treilea il lnvinge pe Polianin (E0). ,,Nu md, ucide.,, spune acesta pifnvinga_ sldbiciunea gi ls,i dn seama de ajutorul pe care i-l diduse Katoma (&).
torul il ia ca frate mai mic (adici ajutor ni,zdrdvan, Fe). trterglnd mai Pleaci, tofi la plimbare (a3-absenfa). Fata de lmpirat ,,ll ia cu vorbe gi
departe, ei se lupti cu personajul care locuiegte ln coliba din pddure
(Dr E ); alintiri" 9i Ivan se lasi in voia mlnglierilor ei (gs). Fata de lmpirat li
acesta fuge gi, merglnd pe urmele lui, eroii gd,sesc intrarea
lntr-o alti lmpd- porunce$te s5.-i taie miinile gi picioarele lui Katoma (As, vitimare trupeasci)
refie (G0). Sucenko coboari pe o frtnghie (G6).
,,19i aminti de fetele ae tmpe_ .qi si-I arunce ln pidure.
rat pe care le furaseri qi Ie duseserd, lntr-artd. lume trei zmei. ra sa merg .III. Ajutorul nizdrivan al lui Ivan li este rd.pit cu forla (AII), iar
sd le dau de urmi." (Ar Bl cf . Amintireaestefolositi nu prea izbutit
ca Ivan este silit si pasci vacile.
moment de legituri.) Trei lupte (L1 _V1). Eliberarea (Ra). Transmiterea
IV. (Firul basmului il urmeazi pe Katoma). Ologul Katoma lnfilnegte
inelului (I2); cea de a treia fati de lmpirat devine mireasa tui Sucenko (Zr).
un orb (F$ aparifia ajutorului nizdrfvan care igi oler6 serviciile. Katoma
lntoarcere ( '[ ). -
este eroul ln aceasti mi;care). Cei doi igi fac casi, in pidure, plinuiesc s6
II. Frafii lui Sucenko, impreuni cu polianin, ri,pesc pe fetele de lmpi_ ripeasci o fatf de negustor (A'1), pleaci (C t ), orbul ductndu-l pe olog (Ga).
rat gi ll arunc[ pe Sucenko in pripastie (+A1). Ciutarea (C O rd.pesc pe fata de negustor (Rt), se lntorc ( { ). Sint urmirifi, scape cu
t ). Lupta cu
mogul. Sucenko primegte de la el apa puterii qiun cal (Do E0 Fl ,f, fuga (Ul Sr).
).Zborul
(Gl). Sosirea incognito; erour intri in slujbe ra un aurar (o).'pretenliile V. O- vr5,jitoare suge noaptea slnii unei fecioare (A18-vampirism).
falgilor eroi (P). Fetele de impdrat cer inelere (H). Ivan trimite inelere primite Cei doi plinuiesc s-o scape pe victimi (C). Lupta cu Baba-Iaga (D0- En).
{T). Fetele de lmpirat nu ll recunosc totugi pe erou (M. neg.). Broul trece Fata este salvatd, (Ra).
prin urechile calului (Xt), srnulge acoperigut de pe o casi (e _ determinat
II (Dezvoltare). Vrijitoarea le indici eroilor un pu! cu api t6midui-
de faptul ci eroul nu este recunoscut). Toate acestea de trei ori. Apoi sucenko toare (Fr). Apa ii timdduieqte de betegugurile lor 1Rr-remedierea unui
se arunci asupra lui Polianin gi il trlntegte din {ugi la pirnrnt (y). Mireasa riu prin folosirea unei unelte ni,zdrfvane: Katoma iEi recapitt mtinile gi
lgi recunoa;te salvatorul (M). Tripli cd,sitorie (Z+). picioarele, orbul vederea).
Schema poate fi urmdriti drtpd" Aneta IIL putem socoti smulgerea IV (Sfir,sit). -Orbul o ia pe fati de nevastd (Z+).
acoperigului de citre erou drept o form6 rudimentari a unei funcfii aparte: III (Dezvoltare gi sfir;it). Eroii pleaci s5.-l salveze pe fiul de im-
eroul i9i vestegte prezenfa. Materialul nostru nu ne_o relevi in formi pnrat (C t ). Katoma lgi oferi din nou serviciile lui Ivan (Fr), fl scapi, de
puri, Una din formele ei constd, in aruncarea unui inel lntr-o cupi, dupi, slujba umilitoare de plni atunci (Ra). CAsnicia lui Ivan cu fata de lm-
care eroul este recunoscut, pirat continui cu bine (22).
6. Analiza unui basm complex cu cinci migc6,ri intercalate. prima mig_ 7. ltnaliza unui basm cu multe migc6ri, prima migcare: categoria
care fine de categoriaH T, tipul cd,utarea unei Idri L-V !i H-T, tipul-izgonire s,i substituire; a doua migcare:
- L V, -nici If _ gi mirese; a doua
nu prezinti nici elementele
miqcare
T este de tipul * viti.mare combinare intre perechile de elemente L-V gi H*T etc.
-
trupeasci; a treia migcare: aceeaqi categorie, de tipul_ripirea ajutorului 67. I. impiratul, fiul seu (i). tmpiratul il prinde pe duhul-pidurii,
hi,zdrivan; a patra migcare: aceeagi categorie, tipul_c5utarea unor care il.roagi pe fiul impiratului sd.-i dea drumul (rugimintea captivului
mirese; a cincea migcare: aceeagi categorie, tipul- vampirism. dupi o capturi prealabili: rDa). Fiul imp5ratului ii d6 drumul (Ea-lnde.
It6. I. impiratul, tmpd,riteasa, fiul de impdrat (i). perinfii lgi incre_ plinirea rugamintii). Duhul-pidurii ii fngiduiegte ajutorul siu la nevoie
dinleazd"fiul dascilului Katoma (viitorul ajutor nizdrivan _ Ft), mor {F0). Fiul de lmpirat este gouit de acasd (As), dtndu-i-se un dascil drept
amlndoi (as). Fiul vrea si-qi ia sofie (A'1). Katoma ti aratd. lui Ivan nigte lnsolitor (aparitia riuficdtorului). Ei pleacn ( t ). pe drum, acesta il tngald

lE2
r33
Am inclus ln aceasti. anexi jumetate din materialul nostru. Se pune
lntrebarea: trebuie oare s6 trecem gi restul? Cititorul ne
va
"."d"iar
'clnd vom afirma ci un plus de material nu ar fi adus nimic nou, ";;;;;
cer_
,cetS,torul se va convinge de aceasta continulnd eI
lnsugi analiza.
+
HN
+
NOTE LA UNELE SCHEME N
>'
50. Este un basm destul de complicat. Iati_i analiza completd. X >t
L impi,ratul, lmpiriteasa, fiul de tmpirat (i). Grd,jdarul prorocegte (&) : rd X
se va na;te o fati, sora fiului de lmpirat; va fi o cumpliti vrljitoare,
igi
z ,l i
va mlnca tat6l 9i mama gi pe tofi cei de la curte amenintarea
lAxvII, de
canibalism la adresa rudelor). Ivan cere voie si, se plimbe, i se di voie (Bs),
{uge ( t ), lnttlnegte doui bitrine cusitorese: ,,crnd vom toci un cufir de
ace
1i vom coase cite afi-i rntr-altul, va veni si moartea pe datd" (situafia firi
ieqire, nelnsofitd de o rugiminte-D,?). Eroul nu poate face nimic pentru
.ele (E. neg.). Ele nu li diruiesc nimic (F v
neg.). Acelagi lucru se hlimpti
.gi atunci clnd eroul se lntilnepte cu Smulge-Stejari, care tocmai
smulgea
"din rd,dicini ultimii stejari, gi cu Muti,-Munfi, care tocmai muta din loc =a
ultimii munli. Ivan ajunge la Sora Soarelui. -e
I[. Ivan este trist (&). Sora Soarelui li pune trei lntrebiri (dr_er).
Lui Ivan li este dor de acasi (A,6), ea 11 lasi sd. plece (Bs), dtndu_i o
-perie, un pieptene qi
doui mere dititoarede tinerefe (Fl). Ivanpleaca ( ).
t
rjrmeazi. o noul lntrlnire cu Muti-Munfi, Smulge-stejari
Ei cu cele dou6 &&
'cusi.torese. Le ddruiegte rind pe rlnd peria, pieptenele gi cele doui mere
(peria lnsearnni munfi noi, deci o viali nouar pentru Mutn_llunfi, piepte_
nele stejari noi, merele tinerefea redati bitrlnelor. Serviciu oferit qi
- -
'lndeplinit-E?). Bitrineleiidiruiesc o basma (Fr). Ivan ajunge acasd,.
III. Sora ii spune: clnti la guzli (propunere lngelitoare, f1).
$oarecii
'.11 averLizeazd, (&): ea s-a dus s6,-gi ascuti
dinfii (A*utl. Ivan nu se las6
.ingelat (d neg.) gi fuge ( t ). Vrijitoarea apuce pe urmele lui (urm[rirea, U).
Smulge-Stejari li aruncd stejari ln cale, Muti-Munfi * munfi, basmaua se
preface ln lac (salvarea cu ajutorul unor obstacole-Sr). Ivan ajunge
la Scra Soarelui. Zmeoaica spune: ln clntare si ne cintirim, si vedem de_i
mai greu ca mine Ivan-fiul de lmpirat (La). Ivan clgtigi tri,gtnd. mai mult
la clntar (Vl), El va rdmtne pentru totdeauna la Sora Soarelui (formi
-rudimentari de cisitorie Z+).
-
51. ,,Volga qi Yaztza" este un basm din alti clasi.
53. Aceeagi structuri ca gi in basmul nr. 52. Lipsegte migcarea a doua
55. Idem.

136
il"
57.I*Idin56.
lntr, 58. :52.
,ctni
59 II. Un caz rl;Lai complicat.
'cete II. O fatd, o pepuqi nizdrivani (i). Fata pleacd la orag, trage la obitrl-
ni, (sosire4 incognito O). BStrina li cumpird. nigte in (Fa), din care fata
tgarce un fir nespus de- subfire (vezi mai jos). Peste noapte, pipuga li face un
riz.boi de tesut (Fs), pe care fata fese o plnzi neobignuiti (vezi mai jos)"
Bitrlna duce plnza la lmp[rat (&). tmperatul poruncegte ca cea care a.
tors firul gi a fesut plnza si coasi nigte cdmdqi (incercarea). Fata coase
sev cdmiEile (solufia).
var . lmpiratul trimite dupi ea (&;, urmeaze nunta gi lnsciunarea
cani Vasilisei (Z++). Caue,lnu apare prea limpede la prima vedere. Este lnsi evi-
{uge dent ci torsul, lesutul gi cusutul slnt o triplicare a unuia pi a aceluiagi element_
qi vc Cusutul reprezinti, solulia Ia tncercarea impusd de lmpdrat. Faptul ci nimeni
ieqir qu se oferd de la bun lnceput si coas5, cimigile ne dovedeEte ce operatia este
"ele ( lntr-adevir dificild, (lncercarea grea), din care pricini lmpiratul o pune
,,qi a1 pe bitrini s5. spuni: ,,Te-ai priceput si torci 9i si legi o plnzi afita de
,din meiastrA, pricepe-te acum sa gi cogi din ea cimdgi!". Prir. utmare, torsul,
ultin qi lesutul sint Ei ele doui, solufii ale unei lncercdri omise ca atare. Avem
de-a face cu un caz de rezolvare prealabild (+T). Succesiunea este: intii solu-
Lui fia, apoi lncercarea, lucru ce rezulti din cuvintele fetei: ,,$tiam bine c5,
'peri< treaba asta tot eu o s-o fac". Ea preueile lncercarea, Cumpirarea inului Ei
trJrm construirea rizboiului de {esut sint trecute la rubrica transmiterii uneltei
ausirl nizdrivane. Este adev6rat ci inul nu are nimic miraculos, dar folosirea
(peri lui li permite fetei si treaci lncercarea cu bine. Rizboiul de lesut are ln
nolc mai mare misuri un caracter miraculos. Cea de-a treia lncercare este trecuti
tndcl cu bine fird ca eroina si primeascd in prealabil un auxiliar, un mijloc
anume, dar putem presupune ci basmul omite transmiterea unui ac (foarte
subtire), de pildl. Mai putem constata, ln alti ordine de idei, ci aceast;
lll ov
miEcare nu are ln aparentl un punct de lnnodare a intrigii. Dar lntreaga
,tnEoI
acriune se intemeiaze pe urmitoarea stare de fapt: impiratul nu are so{ie.
Smul
De;i aceasti situafie nu este nicicind menlionati ca atare, toate acliunile
Plofe Vasilisei sint dictate de ea. Vasilisa are darul previziunii; cumpirarea inului
lr So
9i toate celelalte fapte ale ei sint determinate de dorinla ei de a fi sofia
nrl I lmpi.ratului. Daci vom nota cu A'1 acest element, va rezulta urmitoarea
la ct schemd:
rudir
I

I
,l ^' {*--i} '..
1S6 137
60. II. Am notat cu Dt Es lupta cu iapa. De reguld., dresarea unui I. Mujicul;i cci.trci fii ai siri (i). Cel rnai mare dintre Irafi se tocme;te
- tabelur
cal nu constituie o funcfie (vezi v, nr. gg), dar aici ea este utilizati in la un negustor, dar nu rezisti gi se intoarce. Putem socoti acest
slujbd.
ca D pentru a pregiti F, adici lnzestrarea eroului cu mlnjii-ajutoate motiv pur cotidian drept o deformare a slujbei la Baba-Iaga (vezi pentru
nez-
drivane. comparafie cum Adevirul intri slujbap la negustor etc.; notim DE, fir5,
6.5. I. Fratele lqi cheami sora ln pat. Acfiune marcatd convenfional a preciza varietatea). Mezinul scapi prin Eiretenie (E-cocogul adormit).
cu U, fflri si se speci{ice varietatea. Notim convenfional cu S{ (salvarea Argatul lpi arati. puterea trlntind taurul la pemlnt (Q). Negustorul prinde
prin ascundere) acliunea pIpugilor, rn al ciror crnt fata se scu{undi teami de argat (motivare), pretinde ci i-a dispirut o vaci (A'6), fl trimite
rn p6mrnt.
67. Basmul a fost analizat mai sus. El nu este inclus rn'schem6, dloarece pe argat s-o caute (82), acesta pleacS. (C | ), prinde un urs (Rt), se
nu putem introduce ln schemi basmele continlnd L V qi H _ T ln una intoarce ( .1. ).
gi aceeagi migcare f6ri a o face mai pufin limpede -gi unitar&, implicit _ II. Negustorul se teme gi mai mult de argat (motivare), ll trimite
mai greu de lnfeles Ia prima vedere. dupl banii dati, chipurile, unordraci (A'582). Argatul pteacl (Ct). Trei
68. Doui episoade nelnsemnate nu au fost incluse in schemi, ele_ intreceri cu dracii (Ls Vt). Cigtigi mult binet (R1, cu detalii), se lntoarce
mentele U S slnt foarte lncurcate, din care pricintr nu le-am trecut -
( ,[ ). Negustorul gi sofia lui fug de argat, care li urmeazb cu multi istefine
-
la o varietate anume. {risturnare umoristici: de fugit nu mai luge eroul, ci riulScitorul, urmirit
70. Un caz mai complicat. de erou; S-U). Argatul ll ucide pe negustor (Y), ii ia averea (Zo).
Fata de negustor este logodnica rmpiratului (elementur i este de mai Pistrlnd ln linii mari structura basmelor fantastice, acest basm ne
mare amploare epici). Fata pleaci, la lmpirat (at). Slujnica o adoarme cere, pentru o explicare exhaustivi, si recurgem gi la materialul oferit
{ft-g2), li scoate ochii (AG). Fata sosegte firi a fi recunoscuti la un de basmele din alte grupe.
pdstor (O). Ea ll roagi si-i cumpere mitase gi catifea, coase o coroani Celelalte cazuri nu prezinti dificulti.fi deosebite, deqi s-ar putea spune
nizdrdvand. (F3) 9i igi obfine tnapoi ochii cu ajutorul ei (Rs). Fata'se tre- multe referitor la o serie de amdnunte din cuprinsul lor.
zeFtepeste noapte lntr-unpalat (X2). lmpiratul vede palatul, o poftegte
pe fat5, ln ospelie la el (&). slujnica porunceqte jandarmilor s-o biciuiasci
plni, la moarte (Uc, concretizarea urmiririi este asimilatl cu Art, slujnica
poruncind si i se aduci inima fetei). Mogneagul lngroapi rdmipifele pemln_
tegti ale fetei, din care se ridici o gridind (ss, salvarea prin transformare).
slujnica-impiriteasi di poruncb s6 fie tiiati din rddicind. (uc). Gridina
se preface ln stane de piatri (So). Apare un biiefel (ex machina)
9i o lndu_
pleci pe impiriteasi si-i dea inima fetei, ruglndu-se de ea cu lacrimi amare
(Re: S). Fata apare dintr-o dati (textul nu este prea limpede, dar avem
oricum de-a face cu R0). Urmeazi recunoagterea (M) gi demascarea (N),
miieasa povestind totul cum a fost. Pedeapsa, cisitoria,
Ultima din cele trei urmdriri a fost asimilate cu Ar8 Rs,
76. IV. Migcarea conline atit cuplul L - cuplul H T
V, cit gi
potrivit cu schema de mai jos: - -
, lll _
A'1 C V1l3 ItIl-T Z+

Itt-l v 7z

A'1 a fost asimilat cu Ar0. Eroul cere mina fetei de lmpirat ?nsofindu-gi
cererea de ameninfiri, la fel cum procedeazi, de obicei zmeul.
87. Un caz mai complicat, pe care meriti si-l citdm in lntregime.

138
ninrarea cu cesetoria siliti; AxvI idem, intre rude ; A1? ameninfarea
ANEXA IV - -
cu canibalismul; Axvrl idem, lntre rude; A1s vampirism (boal6) ;
- -
Ne-declararea rizboiului. [iAl, +Al, +Atn efc. in miqcirile secunde)
terte ctc.l

A'lipsa
A'r-Iipsegte mireasa, un om; A'z-lipsegte o unealtS" ndzdt|vanh
sau un ajutor nizdrd,van; A'3 lipsesc minunifiile; !.'r lipsegte oul
-
cu moartea lui Kogcei (oul cu dragostea) -
; A's - lipsn de bani, alimente;
,{'6 alte forme de lipsi.
-
B-Momentul de legS.turd
Bl strigarea publica lntr-ajutor; 82 trimiterea; Bs permi
siunea; -Sr - forme; 86 izgonitul
LISTA SEMNELOR CONVENTIONALE 1
semullsarea nenorocirii ln di{erite -
- -
este dus de acasi; 86-condamnatul este lesat sA scape gi crufat; 87-
PARTEA PREGITITOARE
clntecul de jale.
i-situalia inifiale; ar-absenla vlrstnicilor; a2- noartea virst-
nicilor; a3-absenfa tinerilor; bl-interdiclia; b2_porunca; ct_ C- A c c ep t a r e a c o n tra ac f iu n i i
interdiclia lncilcati; c2 porunca indepliniti.; dr riufdcitorul iscodegte f - plecarea eroului de acasd.
pentru a afla de erou; -d2-eroul iscodegte pentru - a afla de riufibitor;
dt-iscodirea prin terfe persoane; er-riufi,ci.torul obfine vegti despre D-prima funclie a donatorului
erou; er, es eroul obfine vegti despre rduficitor; lt propunerile lngell;r_
-
toare ale riuficdtorurui; f2-riuficitorur folosegte- unelte nizdrivane; Dl
-
lncercar ea; D2.- salutul, iscodirea; D3
-
rugimintea cu des-
f3-alte forme de ingeliciune; gr-616u1 reaclioneaz| la propunerile riu_ tinalie postumf ; Da rugimintea captivului de a fi eliberat; +Da idem,
cu ciderea prealabili- a donatoruiui in captivitate' +Db-rugimintea
-
ficitorului; gz-eroul reacfioneazd. ln mod mecanic la acliunea uneltei
nizdrivane; gB sleul cedeazd, sau reacfioneazi. mecanic la lngeliciunea de crufare; Do rugimintea de impi,rfeal6; p'0 cearta {dri cerere de
- rugaminti; +D?-idem, cu- punerea prealabili a
riuficitorului; -x-nenorocirea preliminari insotind infelegerea minci- lmpirteali; D?-alte
noasi, donatorului lntr-o situalie firi iegire; D'?-donatorul estelntr-o situafie
fira iegire, dar nu formuleazi o rugaminte; simpla posibilitate de a face
A_p.ejudicierea un serviciu ; D8 tncercarea de omor; De lupta cu donatorul dugminos;
D1o
-
oferta uneltei nizdrivane contra- schimb.
Ar ripirea unui om; As {urtul uneltei ndzdrivane; AII _ ripirea -
- nizdrivan;
ajutorului -
As-distrugerea recoltei; Ar_furtul tuminii; E-Reactia
eroului
46 alte forme de rapt; A6 vitimarea trupeasci; A? _ provocarea
- - Er-lncercarea este trecute cu succes; E2-rispunsul binevoitor;
unei disparifii; AVII mireasa l;i pierde memoria (125) ; As
- ademenirea EB serviciul adus mortului i EL eliberarea captivului; Ed crularea;
-
victimei sau cererea ca ea sL fie dati riuficftorului; Ag_izgonirea; - - -
Aro-pirisirea pe ape; A11 Ec impirleala ficuti celor ln cearte ; EvI lngelarea lor; E? alte
prefacerea; Ars-substltuirea; - - -
servicii sau indeplinirea altor rugeminti; fapte cuvioase; EE-tentativa
-vrdjirea,
A13-porunca de a ucide; Ar4-uciderea; A15-lnchiderea; Als_ame- de omor este prelntimpinati etc. victoria tn lupt5, ; E10 lnqeliciunea
; Ee
I Vezi nota cu prilejul schimbului. - -
de la sflrgitrrl Anexei IV.

r40 t2 ..... Morfologia basmului


- c.2495 l4t
.: ..:.,.. F-Ob.tinerq.4.u.neltei nd"zdrdvane tnvierea ; RIx idem, cu doblndirea prealabili apei vii ; Rlo
Frr* transrniterea direct6; F, .- un dar material - (firi puteri n6z- RF - nenorocirii in forma F, mai a
lichidarea -
eliberarea;
exactiRFr obiectul ceutarii
drlvane),; .FP.- unealta este indicati;, Fs'_ unealta este produsi; F{ _ -
este cedat; RFr-obiectul ciutirii este indicat etc. -
unealta este vlnduti gi cumpfrati; F! unealta este produsi la comandd.;
Ft-unealta este gdsiti infimplitor;- F$-apare cu de la sine putere;
FVI-unealta apare din pimlnt; Fg-tntilnirea cu ajutorul nizdrivan + -lntoarcerea eroului
care igi.ofer& serviciile; F?- unealta nizdrdvani este biutd sau mrncati,;
U-Urmirirea eroului
Ft-unealta este furati; Fe-oferta de servicii, punerea donatorilor la Ur-urmi,rirea ln zbor; U2-urmiritorul ll cere pe vinovat; Us-
dispozifia eroului. urmbrirea lnsofiti de o serie de transformiri ale urmdritorului ln animale;
Ua urmd.rirea este lnsoliti de transformarea urmi.ritorului ln felurite
G-Deplasarea eroului -
spre locul de destinafie obiecte ademenitoare; U5-urmiritorul lncearci si-l inghiti pe erou;
UG urmiritorul lncearci si-l omoare pe erou; U? incercarea urmiri-
Gl-zborul; Gr-deplasarea cilare, dus de cineva; G3_eroul - de a roade copacul in
torului care s-a refugiat eroul. -
este condus; Ga-eroului i se arati drumul; G6_eroul se folosegte de
mijloace imobile de comunicafie;: Go-or-a de singe ii arati drumul.
S-Salvarea eroului
L-Lupta cu r6ufi,citorul
Sr-fuga fulgeritoare, zborul; Sr-aruncarea pieptenului g.a.m.d.;
Ll-lupta dreapti; Ls-lntrecerea; Ls-jocul de cirfi; Le_ Ss fuga lnsofiti de transformarea in biserici g.a.m.d.; Sr fuga lnsofiti
ntrecerea la clntar (50). de -ascundere; S6-ascunderea la fiurari; 56-o serie de - transformiri
ln animale, plante ;i pietre; S?-evitarea tentaliilor oferite de obiectele
V-Victoria asupra riuf6citorului ademenitoare ; S8 eroul nu se lasi tnghilit; S0 eroul scape de atentatul
'Va-victoria in lupta dreapti; -V'-victoria -
laviata lui; Sro-saltul ln alt copac. -
sau superioritatea in
lntrecere; V3-clgtigul la cirfi; Vl-superioritatea Ia.ctntar (S0) V5_
; O-sosire a incognito
uciderea du;manului fir6 lupt6.; Vc-izgonirea dugmanului.
[+V1 : vic_
toria negativi.l P-Pretenf iile nelnterneiate aIe f alsului ero u
H-tncercarea grea
I-lnsemnarea, marcarea eroului T-Solulia grelei lncerceri;
T+ solulionarea prealabili.
11 semnului pe corp; It-eroul primegte un inel sau un -
qtergar.-aplicarea M- R ec u n oa g t e r e a er o u I u i
N-Demascarea falsului erou
R-Remedierea prejudicierii sau a lipsei X-Transfigurarea
Rr
- silegte un alt personaj folosirea forfei sau vicleniei; R,l _ idem,
doblndirea directd. prin Xl doblndegte o noud infifigare; X2-construirea unui palat;
un personaj si doblndeasci obiectul ciutirii; R2-do- -eroul
X8-straiele noi; Xr-f611ns ralionalizate gi umoristice.
blndirea este realizati de mai multe ajutoare deodat6; Ra-dobtndirea
Y-Pedepsirea falsului erou sau a riufdcito-
cu ajutorul unor momeli; Ra-lichidarea nenorocirii este rezultatul dhect
ru lui
al acfiunilor precedente; R'-nenorocirea este lichiclati. fulgeritor prin
folosirea uneltei ndzdrdvane; R6-sdrdci;a este richidati prin folosirea Z-CAsitoria
uneltei nlzdrivane; R?-prinderea; R8-desfacerea blestemului; Rs_ Z++_ cilsbtoria gi lnsciunarea; Z+ cisitoria;
-exclusiv
t42 143
Z'+-exclusiv lnsclunarea; Z1-casitoria f6g6duitd; Zz _cds6"-
toria reluati; Zo--risplata ln bani gi alte forme de lmbogifire ln dez_
nodamlnt.
ANEXA Vl
Q-Forme neclare gi de lmprumut
mului
o-s-Obiecte-semnal
Mot.-Motivdri
finalul al funcfiei
- finalul pozitiv
poz.
neg.- negativ al functiei
& legitura interfunclii
| - triplicare
-

NOTA TRADUCATORULUI
Nota introductivi ra Anexa rv din edifia rusi a fost cu buni gtire
omisi, deoarece'ln versiunea romAneasci s_au folosit, tn linii mari, alte
semne convenfionare decrt cere utilizate de autor, explicarea alegerii
aces-
Spre a u;ura sarcina cititorului care nu are la indemlnd coleclia Afana-
tora din urm6. nemaiprezenttnd nici un fel de interes pentru cititorul romdn. siev dar fine si cunoasce corespondenfa basmelor ags5fsis folosite
Traducitorul a lncercat sd, respecte intenfiile autorului, menfinrnd semnele 1,n Morfotrogie cu tipologia internafionali Aarne-Thompson gi,-eventual,
convenfionale A B C pentru prima parte a basmului, precum gi
-
cu fondul traditional de basme romdnegti, recurgem la trimiterile lncrucigate
ideea do
a nota clteva funcfii-cheie prin inifialele corespunzitoare. Dar acest pro- de mai jos ln vedereainstituiriiciroraamfolosit anexa V a edifiei italiene
cedeu nu a putut fi extins asupra tuturor funcfiilor, datoriti dublirii
anu- a Morfol.ogiei, basmul.ui, aparatul critic al ediliei a VII-a ruse a
mitor inifiale, din care pricini traducatorul a preferat s6, menfini. pe clt colecliei Afanasiev (1958),ingrijitd de V. I. Propp, precum qi-prin amabi-
i.a fost cu putinfi ordinea alfabetici pentru a reda succesiunea efectivi. Iitatea autorilor, Tony Brill, Sabina Stroescu gi, ln mod deosebit, Corneliu
a funcfiilor in basm. Birbulescu filanus61isul Catalogul,ui prozei populare romdne,sti, aflat la
- etnografie qi folclor din Bucure;ti. Trimiterile au ln vedere:
Institutul de
ln prima coloane, numirul curent al basmului in edilia folositi in
1928 de Propp;
ln a doua, titlul complet al basmului;
in a treia, numirul curent dupd. edilia a VII-a a colecfiei Afanasiev;
in a patra, indicele conventional al basmului dupi tipologia Aarne-
Thompson.
in ce ne privegte am renunfat la trimiterile Ia tipologia ,\1d1esy
prezente ln edifia italiani ds641s6g referinlele Aarne-Thompson slnt -
-
perfect suficiente. Ele nuanfeazi materialul mai bine gi intr-o perspectivb
mai moderni dectt tipologia Aarne pe care se lntemeia Andreev. ln
schimb introducem, in apendice, trimiterile la echivalentele romAnegti
ale tipurilor internalionale ilustrate de coleclia Afanasiev.
r lntocmitd de Radu Niculescu (n. ed.).

145
III IV

50 Vefuna i solnlcaa sestra 93 313 y ll4 .1722


.Sgripturoaica gi Sora Soarelui
65' Kniaz D ani,l,a-Goaafila + 327 A +
Cneaz Danil4-Govorili :' 313H1
Morozho
Gerili
480 66a Piauda i Kriuda lts ,613
!
Dreptatea 9i Strimbitatba'. ' ,-;. l'. ":

54 Docd i padcerilo
Fiica buni gi fiica vitregd.
480 67 Koroleuici i ego ilia.itha "123 .i.502 ,,.:
Fiul de rege gi slujitorul siu 'I l': l- ;-

b5 l.' .' 'l


Kobiliacia goloua
Cap-de-iapd
99 480 68 Ioan-lareoi,oi i Marfa-laretna 125 502
lvan-fiu de impirat gi lVlarfa-fati
.

56 Krop e ci h a- H aur o,s e cic a de lmpd,rat


100 5ll
Mititica-Havronica
69 Mcilnti iliad,ha 126 502
Burionugca Omul-de-arami
10t 5ll
trlurgana
70 Kupeceshaia iloai i slujanha 127 533
58a Baba-Iaga Fata de negufi.tor gi slujnica
480 '
Baba-Iaga
7l a Tri larstaa 128 301

Vasilisa Prekyasnaia Trei tmpirnfii


480 B.
Vasilisa-cea-f ru moasi
72 Frolha-siilen 301

60 Baba-I aga i. Zamori,seh Frolka cel stitltor


10s 327 B
Baba-Iaga ;i Prichindel
73 Norha-zacr 132 301 B
6la NurcaJighioand
Baba-Iaga i tihar 106 327 C '
_i
.

Baba-Iaga ;i fliciul cel istef 74 a Pohoti.gorogeh r33 3t2 D


' Bobrostogol
62a Iaagha i aeilma 108 327 C
Ivagka ;i zgripfuroaica 75 laan Popialoa 135 300 A
Ivan Cenusotci
':.
63 Teregeciha t12 327 C
Teregecika
't76 8urta,.bogattr luon horoui stn 136 Q@A
Bogatlr lvan-Furtuni, fiul vacii
64 Gusi-labedi ll3 480 7V loam'Bthoaici l'J7 300 A
Gi;tele silbatice lvan I aurlla

146
III IV II

78 laan hyestianshd stn 138 300A+513A 90 Soldat izbauliaet lareunn 153 1162, 1061, 330 B
" Ivan fecior de fd,ran Soldatul care o elibereazi pe
fata de lmpirat
79 loan Sucenho i Bcl,ii Polianin 139 301 E
Ivan Actfelei gi Flneali Albi Bcgl,ii sol,ilat i oiort t54 1061,1159, (r5l)
Soldatul fugit de la ogtire
80 Zorha, Vccdorha i, Polunociha 140 301 B gi dracul
Revirsat-de-zori, Seari gi Miez-
oo Duo Iuana solilatshih stna rbb 303
de-noapte
Cei doi Ivani feciori de soldat
8la Meilaeilho, Usdnia, Gofinio i
93a Kogcei Bcssmcrtnii. 156 302
Dublnio l1l 301 B
Kopcei Fdri-de-moarte
Ursulea, MustScili, Muntili pi
Stejerili
Maria Morevno 159 552, 400, 554
82 Nadjei popou onuk l,l3 650 A
Maria Morevna
Nailjei, nepotul popii
95 Fiod,or Tugarin i Anastasia 160 552, 400, 554
Prehvasnaia
83 Letucii Korabl, 144 513
Corabia zburitoare
Fiodor Tugarin gi Prea-
frumoasa Nastasia
84a Sem Samionou 145 653
Cei ;apte Semioni
96 Iuan-lareuici i Bel,ii Polianin l6r 301
Ivan-fiu de impdrat gi Finealn
85 Ndhita Kojemiaha 148 300 Albe
Nikita Tibicarul 97 Hrustalnaia gora 162 (s54, 300)
Muntele de cristal
86 Zmei i ltgan 149 1060, 1084, 1046,
Zmeul qi figanul 1049,1149 98 Buhtan Buhtanouici 163 545 B
Buhtan Buhtanovici
87 Balrah 650 A, 1045, 1130,
Argatul 1t32, tt20 99 Kozma Shorobogatti 164 545 B
Kozma Repede-lmbogititu
88 $frar,sa 151 1045, 1071, 1072,
Sprintenuq 1084, 1063, u30 100 b Emelia-d,urah 166 675
Emelia cel nerod
89 Iaanho Medaedko t52 650 A, 1006+, 1009,
Ivanko Ursulea 1045, t072, 1063, l0l ,,Po soiuaiemu ueleni,u" 167 675
1082, ll30 ,,Prin vrerea ;tiucii"

148 149
511 : 5apya bechie (N. Mateescu) 7n Reaista Socictdlii ,,Tineilmea Rom6.nd.
VII (1925), nr. 1-2, p. 36.
ln cele ce urmeazf ilustrim arnlr* internafionale mai sus implicate 513 : este atestat numai ca Sl3 A.
cu clte un specimen reprezentativ-nu totdeauna .,,pur.._extras din
545 B:Cotosmanul nd.zdrduan in p. Ispirescu , op. cit., vol. II, pp. 105_122.
bibliografia Cattalogului prozei populare romilne;ti.
552 : ssls atestat numai ca 522 A, vezi i.
3M : Viteazul gi balaurul cu 7 capete in $oimul, corbul pi uulturul, liqa
Calend,arul pentru basme pe anul 13210 ln Arhiva Institutului de etnografie gi folclor.
187i, pp, l--7..
613: p'vsp1*1ea gi strtmbd'tatcoinr. pop-Reteganu pouegri
, arderenegti,vor-r,
300 A + 315 A:
Tugulea fiul unchiatpului si al tndtu;ii ln p. Ispirescu, Braqov, 1888, pp. 20-29.
Legend,ele sau basmele yom6,nilor, Bucuregti, 1g47, vol. II, pp.
ll4 _ l7l. 650 A : Pacostca popii ln Ridulescu-Codin, op. cit. pp. 96_9g.
3Ol : Pyisle,a cel loinic gi merele de auy ln p. Ispirescu, op. cit., l, pp.
97-l l l. 653 - 6p,; 4 Jrali I.n Soti.a satclor, I {1912), nr. 44, pp. 2__-4.

675 : Fata de tmpdrat gi ln p.


301 B : Ion Fdt-frumos, fiul icpii in N. Matees ctu, pouegti alese, par- Jiti udduuci Ispirescu , op. cit., vol. Il, pp.
199-206.
tea I, Vilenii de Munte, 1909, pp. l-Sl.
1049 :.Sand,u ltodnicu., .spaima zmcilor in T. pam{ile , mss. 5094, B;ibl-
3O2 : Inpdydteasa furat,i in Conuorbiyi litcrare,XVlI (lgg3), pp. 161-169, Acad. R. S. Romdnia.

+y::tfsrul de zi gi luccafdrut de noeptc tnp. Ispirescu, op.cit.,voL 1060, 1063 : Start Bolouan in I. pop-Retegan', Slan Bolouan pi alte poaegti
!r_t:
tt, pp. Sibiu, 1929, pp. 3-14.
237-246. ardelcqc,sti,

3l3r :
Pattinut,si haneiul in El. N. Voronca, nitlnlgl credinlele poforului 1045, 1071, 1082, 108.t, ll,{g - Dd4ild prepeteac,in ].on Creangi, Opdrc
romdn, adunate ;i agezate in ordinc mitologicd, vol. I, Cerniugi, iSOS, pp. complctc.,. Bucuregti, 1902, pp. 170-la7.
444-1'45.
151, 312 D, 313, 327 C, 533,554, 1006r, 1009, 1061, il30, 1132, 1159,
g27 L : Ralaurul cu r2 capctc, tiqai. rr2gsrn Arhiva rnstitutului de etno-
nu slnt, dupi. ctt se pare, atestate ln folclorul romdnesc sau sint atestate ln
grafic
;i folclor. forme foarte lndepirtate de tipul internafional.

327 B: este atestat numai ca 527 Bt, Spaima zmei.lor ln I. C. Fundescu,


Basme, Oralii, Pdcdlituri, ed. III_a, Bucuregti, tg75, pp. 27_10.

33O B : Cuia a intrat ciobanul ln rai in Amicul poporului (pesta), I 0g6Z)


p. 83.

4OO : piul tril ltog pcscaru in gczdtoarea, V (1901), pp. 139_146. (Se
combini in mod obi;nuit cu ATh. 302).
patra*ogului oeaeuminteinp, fspirescu,
48O
- op, cit.,vol. II, pp. lg0__lgg.
480 Br : vezi 480.

502 - 651s atestat numai ca 502 B, vezi Feciorur tmpdrarurui


righioilor
ln Ridulescu-Codin, Ingcrul Romdnulai, Bucuregti, lglg, pp. -7_SZ.

I50
*f Instituirea in 1959 a Societdlii internalionale pentru studiul nara-
liunilor populare (I. S. F. N. R.), care a organizat plni, acum cinci congrese
internafionale, editarea din 1957 a revistei internafionale specializate,
trimestriale, Fabula, publicarea de lexicoane (cf. Dictionary of Fothlore,
Mythology and, Lagend, editat de Maria Leach gi Jeromd Fried, New york
1950, 2 vol. etc.), tind sd. remedieze aceaste stare de lucruri, actuald incd.
9i ln zilele noastre.

Pag. 9
* ln prezent, in U.R.S.S. cercetarea de folclor-inclusiv cea a
basmului: precum gi conservarea colecfiilor revin ln principal institu-
telor, secfiilor gi colectivelor specializate de pe lingd, Academiile de $tiinle
din republicile unionale.
in ceea ce privegte cunoagterea in linie d,escri.ptitd a fondului social de
NOTE SUPLIMENTARET basme, progresele din ultimele decenii pe plan mondial sint masive, gralie
?ag. 7
elaboririi de cataloage nafionale (precum cel romdnesc, indo-pakistanezo-
I ceilonez, chinez, francez, maghiar, turc, olandez, islandez, suedez, polonez,
Degi s-a publicat enormln ceea ce privegte basmul din 1928 tncoace, spaniol gi hispano-american, wallon gi flamand, irlandez, japonez etc.), dar
situafira nu s-a schimbat simtitor. Cele mai bune contribufii rimln consa-
pi de ample indexuri analitice precum importantul Hand,wijrterbuch d,es
crate detaliilor. Sintezele slnt gi astizi precumpinitor informative.
Bd. I, Berlin, 1990/gg, Bd. II, Berlin 1934/40, editat
deutschen Miirchens,
*t de Lutz Mackensen etc,
M. N. (lg63-1938), istoric literar, profesor la Uni-
Spcranshi,,
versitatea din Moscova, membru al Academiei de $tiinfe a U,R.S.S.; a ** Vezi de asemenea gi Stith Thompson, The Fothtate, New york, lg46
ilustrat aga-numita ,,gcoali istorici." care urmerea conexarea faptelor (ed. a II-a, 1951), secliunea a IV-a, Studyi.ng the Folhtale; Roger pinon
de literaturS, istoriei evenimentiale; s-a ocupat de literatura populari Le Conte meyue,illeux comme sujet d,'ituiles, Lidge lgSS; Max Liithi, Mdrchen,
in sens larg. A publicat cirfile de criticd'istorici Slaaianshie apohli- Stuttgart, 1962 (ed. a II-a, 1964); iar din punctul de vedere al basmului
Jioeshie eurnghelia (1895), Rassftaia ustnaia slouesnost (1917), K istori,i azai- rom6.nesc, O. Birlea, Die Erforsohung der Volhserziihlwng in Rwntinien,.
mootnogeni yusshoi i iugoslati.anshih l,iteratur (1921), doue volume de blline 7n Deutsches Jahrbuoh fiir Volhshwnll,e, Bd. 9 (1963), Teil I, pp. 335-8S2,
(1916-1919), Russhi folhlor (1936) etc. ;i Viorica Nigcov, Shi.zze einer Geschi.chte der yumcinisahen Volhsprosafor
schwngen in Aspehte d.er Volhsprosaforschungery in Rumrinien, Bucuregti,
Pag. 8
1969, pp. 5-46.
* Afanasiea, l. N. (1826-1871), istoric literar, etnograf, folclorist,
cu multiple, diverse ;i asidue preocupiri, adept al ,,pcolii mitolo- Pag. l0
gice" (mult lnrlurit de F. T. Buslaev), autor de lucriri mitologizante I Mi,ller, I/. F. (1818-lgl3), lingvist, etnograf gi folclorist, acade-
(Ded,ugha domouoi, 1850; Vedun i oeilma, 1851 etc.); publici lntre altele mician, de orientare pozitivisti gi istoristi., cu preocupiri diverse, a pu-
remarcabila culegere de basme Nayod,nte russhi,e shazhi. (1855-1864), apoi blicat, lntre allele, Vzgliail na ,,Slouo o polhu lgoreue,, (1877), de asemenea
Narodnte russhie treghendi (1859), interzisi de cenzuri pini ln 1914; tn anii Osetinshie etiudi (1881-1887), Exhurst u oblastrusshogo narod,nogo eposa
'60-anonim gi in stri,initate din pricina nuanlei ,,subversive" 2 fsr(fsl61- (1892) etc.
scoate culegerea de basme satirice Zaaetnle shazhi, iar ln 1871 Russhic
detshie shazhi. ** $coala mitologici, ale c6rei baze aa fost puse de fralii Grirnm,
ln special prila
Deutsche Mytkologie a lui J. Grimm (-l8g5), marcheazd
I tntcnite de Radu Niculescu (n. ed.).

153
152
bece, de capri etc.) ,-vezi, !. polivka, Sloaanshi pohad,hf, praha 1932, p
{aza inigialn, romantici, a folcloristicii europene ca disciplini. Reprezen- 185.Pollvka pune numele Babei -Iaga rn legdturi' cu pareoslavullaszo (,,boali..
tanfii ei (A. Kuhn, W. Schwarz, W. Mannhardt, Germania M. Mtiller * .urgie", ,,furie", etc,, cf. J. Holub, Fr. Kopecnli, Etymotogich!, slounlh jazy_
Anglia A. de Gubernatis Italia, A. pictet - Elvefia, At. Iiirinescu ha tesh6ho, Praha 1952, p. lS3) Eicu slavonicul jedza (,,boali..
[,,morbus:.]
- -
noi etc.) s-au consacrat originii qi interpretirii cf. Fr. Miklosich, Letiaon palaeosl.oaenico-gracco-ratinum, viena, rg62-ts6s).
-ladeduceau direct miturilor, pe care
ie din folclorul circulant (din basme, legende, gfricitori *3.Kogcei de obicei sub apelativul ,,Kogcei bessmertnli.,,
etc.), in virtutea ipotezei ci originea acestora din urmi e eminamente mi- -apirlnd
,,Kogcei-f5r1-de-moarte" * este gi el, ca demon male{ic, figuri nominal
tici gi cd materia inifialn s-a pistrat cvasinealterati. trecventi, a basmului
- li ln variante- ale unuia gi
a eposului vericorus. lndeobgte ,,antagonist..
al eroului, poate fi lnlocuit, aceluiagi basm, de zmeu
Pag. ll drac, scorpie cu trei cipifini etc; iEi are adesea sufletul sau ,,puterile.. ascun_
. $i mai departe ln fapt situafia se menfine neschimbattr pini se ln locuri tainice (cf. J. Polivka, op.cit., pp. l9l-l93). Etimologia ono-
ln - pe temeiuri
clnd o clasificare
1969, - structurale, practic masticului nu e tocmai limpede. Polivka recuzi derivarea din &osl( : ,,os..)
vorbind., nu existi,
degi lncerciri ln acest sens slnt tn curs. gi citeazi atestarea cuvlntului ln cronici giin, ctntecul oastci lui Igor ca sen-
sul de ,,fliciu", dar gi de ,,rob", ,,prins"; ceea ce ar corespunde eventual
.. Wilhelm Wundt (1832-1920), psiholog gi filozof, ilustru fondator unei ascendenfe turcice urcind la tc. hoscy, cu sensul de ,,slugi de trac_
'al psihologiei experimentale, rgi lntemeia cercetirile mitologice, de litera- !iune", ,,coolie"; or, cumpentruatariintrebuinfi.rierau folosifi ostaleci,cum
turi populard. etc., conexe preocupirilor sale fundamentale, lntre altele, Kogcei e figurat adesea oaptiu (;i eliberat de imprudenta fati. de lmpirat
'pe postulatul imperiului nelimitat gi absolut prin lncilcarea unor interdicalii), acesta ar putea {i etimonul. Atit etimologia
al magiei. asupra cglturilor
primitive (aspect risfrlnt ln basmul mod.ern, ca ,,perpetuare,,), idee pe lui Pollvka oricum, suspecti degi R. Jakobson (cf. On Russian Fairy
care o va folosi, ca punct de sprijin, gi propp.
-
iates, in Selecteil Writings, vol. I\r, Haga-paris 1g66, p. g9) o adoptai
clt gi atte etimologii propuse de autori divergi sint respinse de N.V.
Pag. 12 Novikov lntr-un recent qi meticulos studiu consacrat problemei (O spe-
. Tocmai din pricina incertitudinii accepfiunii sub care Wundt utili_ lifihe obr:aza u aostooinoslavianshoi shazhe, in Russhi folhlor, X 1966,
zeazil pe ,'Fabel", ln opozifie cu definifia foarte precisi de care beneficiazl pp. 149-175) care conchide pesimist (p. l7A) -
: ,,limurirea problemei nu-
melui lui Kogcei ar trebui, mi se pare, dedus[ din insuqi sistemul artistic-
',fabuli" ca denumire d,e speeie literard in romdneqtq (vezi articolul din Dic- ideatic al basmului"( !).
'lionarwl
litnbii romdne contemporane), in traducere s-a optat pentru ,,apolog..
(definit, InDLRC in termeni mai generali ;i mai pufin pretenliopi). I-a Pag. 14
aceasti ratiune s-ar mai putea adduga, firegte, gi polisemia destul de '. Antti Aarne (1867-lg25), personalitate proeminenti, poate cea mai
confuzi a cuvlntului ,,fabuli" ca termen tehnic folosit de teoria literaturii larg cunoscuth, a goolii finlanileze, e nu numai autorul acestui prim cata-
tn descrierea narafiunii, lmprejurare agravate * in ce ne privepte _ gi log internalional de basme, conceput pe baze nafionale, dar gi intre altelo
de accepfia specifici pe care ,,formaligtii,. o acordau termenului etc. * al breviarului teoretico-metodic ar gcolii: Leitfaden der-aergleichenden
Miirahenforsahzzg, Helsinki 1913, FFC. 13.
.+ ln grupul nominal de ,,dramatis personae.. recurente ale basmului
tus, Babo-Iaga (i-ar corespunde, palid, Baba-Cloanfa, spre pildi) se dis-
** Ca direcfie teoretici ;i metodologicd., ,scoala fintandezd a rezultat
tingeptinfrecaenld.Este invari;abil tnsofiti de epitetul individualizant, stereo- din investigafiile qi lucrdrile consacrate Kaleaarei in ultimele de-
cade - -
ale sec. al XIX-lea de Julius Krohn, profesor la Hetsinki. Discipolii,
tip la tofi slavii rd,s5,riteni, ,,picior de os... Alte caracterizi,ri ,,somatice,, sau
pragmatice (spinare vlnoasi; ,,lntr-un co$ cu capul, ln altul cu picioarele, nordici, balfi A. Olrik, A.Aarne, K. Krohn, W. Anderson etc., grupali
-
din 1907 tn asocialia internationali ,,Folklore Fellows,.
buzele pe grind6, nasul pe tavan..; canibalism : ,,din!ii mereu gi-i ascute..; i-au amplificat
gi precizat' doctrina. in substanfi, aceasta preconiza ca- prin compararea
,,lntr-o.piulifi de fier. pe drum gonegte.,; proteism etc.) revin mai rar. Foarte
caracteristici li e izba: rotitoare, sfind pe labe de gi,ini (pe coarne de ber- materialelor grupate dupi. principiile etnic gi geografic, pe de o parte, istoric

154 155
pe clt posibil * pe de alti. parte; si reconstituie arhetipul fiecirei
serii de variante identi{icate. Compararea opera nu cu contexte globale, ci de aqa-numita Foale finlandez6,. Totupi, procedlnd ln acest fel, reprezen-
episod cu episod, Pentru evaluarea virstei textelor se apela la o serie de cri. tanlii acestei lcoli nu pot deduce conexiunile dintre subiecte, ba nici nu
terii, de ordin logic 9i psihologic, preluate gi folosite din punctul si.u de vedere pot beoui existenla sau posibilitatea acestore".
gi de V.I. Propp ln Transformd.rile basmului. Se conta astfel pe altdtd.ri, Totugi, {olosul practic de netd,g5,duit al cataloagelor de tip ,,finlatdez"
midernizdri, sinplificd.ri ;i amplificdri., localizd.ri etc.; Iarga rd,sptnd,ire, d.esd- a justificat lntre altele atlt elaborarea timpurie a unei prime lncer-
alrgirea formald., rigoarea logicd, garantau vechimea unui text, respectiv - -
ceri de sistematizare a materialului romd,nesc de basme dupd. sistemul Aarne
proximitatea lui fafe de arhetip. De notat ci impunS.toarea monografie (Adolf Schulle\rs, Verzeichni,s der vumrinischen Mcilchen und. Miiychenua-
asupra colectiei Grimm mai sus citati de citre Propp a fost lucrati. rianten (99 pp.), Helsinki 1928, FFC nr. 78), clt gi volumul uriaq de munci
-
de Bolte gi Polivka in spiritul gcolii finlandeze.
-
investit de mai bine de un deceniu, la Institutul de etnogra{ie pi folclor din
*** Dace principiile teoretice ale ;colii finlandeze au lntlmpinat Bucuregti, 1r Catologwl prozei popul'are romd,nesti, a{lat acum 7n faza finalS"
nu-
de lucru gi partial termiaat (cf. Corneliu Birbulescu, Aspecte actuale
meroase gi aprige rezistenfe, catalogul conceput de Aarne derivlnd, de -
alc ccrcetdrii naraliwnilor popul,ore tn Rom6'nia, irt Reui.sta de Etnografie
fapt, din necesitalile imediate ale organizirii marilor coleclii -de basme fineze
a fost de indatl gi larg adoptat de majoritatea clasificirilor nafionale ,si Folclor, X (1965), nr. 4, pp. 339*345).
-sau zonale elaborate dupi 1910. FireEte tnsi, clasificarea Aarne
acoperea *'**'t Inhs lirnp
seria FFe, care in 1969 dep6qea 200 de titluri publicate,
convenabil numai materialul nord-european. De aceea s-a vidit curlnd opor- a adoptat, pe misura extinderii societifii F.F., intr-un spirit de iargi recep-
tunitatea unei revizuiri. Necesara operalie a Iost e{ectuati de Stith Thom- tivitate, gi numeroase lucr[ri care se situeazi mult ln afara coordonatelor
pson in 1928 (The Types of the Folh-Tales. A Classification and Bibliogra-
tcolii finlandeze.
phy Antti Aayne's ,,Veyzeichnis der Mrirahentypen" Translated. and. Enlay-
ged, (279p. ), Helsinki 1928, FFC nr. 74). Ulterior, irnbogifirea Ei extinderea ***r* Atrdreev, N,P., (1892-1942), istoric literar qi folclorist, profesor
informafiei, pe de o parte, presiunea necesitililor tehnice ale catalogirii la Institutul pedagogic din Leningrad, s-a ocupat cu precldere de studiul
basmelor , pe de alta, au reclamat o a doua edifie ,,revizuti gi adiugiti," a basmelor rusefti Fi ucrainene, folosind 9i metoda gcolii finlandeze (vezi r:ota
catalogului. Aceasta (Helsinki 1961, FFC nr. 1B4) lirges,te considerabil aria ** la p. 16). S-a numarat printre primii cercetetori ai literaturii de colportaj
de referinfi, incluzind in rndsurS substantial mai mare fb"rile mediteraneene, ruse, A studiat de asemenea relatiile dintre folclor gi literatura cul6. A
Orientul Apropiat, India (cf. S. Thornpson, op. cit, ed.. a II-a, pp. 6-7). publicat Folhlor t poezi'i Nehrasoua (1936), Folhl'or d literatwra (f936) etc.
Totugi, chiar gi aFa, clasificarea Aarne-Thornpson rimine departe de univer-
salitatea pe care titlul arborat ar presupune-o. Thompson lnsuqi (of. cit, p. Pag. 15
* Basmul Frou Holle e asimilabil tipului internafional Aarne-Thom-
8) precizeazd: strict vorbind, catalogul ar fi trebuit sd. se numeasci <Tipu-
rile basmului european, vest-asiatic gi al zonelor colonizate de europeni Psotr 480.
;i vest-asiaticir. Alte zone culturale, precum Africa Centrali, Oceania, indi- Pag. 16
enii nord-americani necesiti alte indexuri ,,bazate riguros pe respectivele I
Cd. Propp are perfecta dreptate se se lndoiasce de limpezimea concep-
traditii". tualE. a acestei categorii, o poate dovedi excelentul articol Anecdotes, redac-
in plus, nimeni pi cu atlt mai putin autorul nu lgi face iluzii ln tat de Benjamin Albert Botkin pettt'u Funh & Wagnal'ls Standard' Dicti'o-
-
legiturS, cu semnificalia catalogului. Acesta rimine- mai presus de toate 6aN! of Folhlore, Mythology anil Legend, New York, 1950, vol. I.
o tealizare tehnici, de facturi, am zice, biblioteconomici, intemeiati ln
cea mai largi misuri pe intuilie gi postulate teoretice a priori, Dar de la i* N. P. Andreev a publicat tn 1929, la Leningrad, versiunea rusd. a
aceasti tepartizare ,,celular6" a materialului inainte, rimine inci de {icut indicelui, sub titlul Uhazatel shazoeinth siujetoa po sisteme Aarne.
o munca considerabili, inclusiv operalii de clasificare ori reconsiderare teo-
Pag. 18
retica. ,,Nu e nimic de obiectat 561is Propp (Slruttura e forma, p. 2ll) *
- subiecte izolate dupi procedeul - Veselovski, Alexandr Nikolaevici (1838-1906), eminent profesor de
ln legetura cu examinarea unor utilizat literaturd. universale gi comparati (lnceplnd cu 1870) la Universitatea din
Petersburg. Personalitate excepfional[, a elaborat lucriri memorabile ln
156

li - Morlologia Mroului - c. 2495 t67


numeroase gi diverse doinenii aie studiilor literare, De pild6, studii asupra
Renaqteriiln culturile romanice (despre Dante, Petrarca, Boccaccio, R.abeiais Pag. 20
etc.), lucrdli asupra poeziei romantice ruse, studii de literaturd, populard g. a., .
dar, mai cu seama, lucrZ.ri de poeticd istorici, printre care Tri, glaat Joseph Bddier (1864-1938), ilustrul romanist gi medlevist pro-
fesor la CollEge de France -
renovatorul impetuos al studiilor medievale
ln genere, al celor franceze -,
istayicesh.oi poeti,hi (1899) qi Poetiha s.iwjetov (1897-f906) -_,
-neterminatd. tn speff (tndeosebi prin lucrarea, fundamentali,
lucriri capitale ce-gi pd.streaza gi azi actualitatea, Iundamente de seama Les ligendes 6piques, 1906-1913, care dezvolta vederi cu totul noi cu
ale poeticii europene moder.nesiimportanti sunsi de ideia,,formaligtiior.,.
privire la ,,charison de geste"), era, ln domeniul teoriei naraliunilor populare,
adversar al tezei ,,difuzioniste" (Benrey) a originilor indiene ale folclo-
Pag. t9
rului narativ european, 9i adera la punctul de ved.ere al ,,gcolil antropolo-
* O atare lnseriere de motive care lgi propune de altfel sd. acopere, fie gice" (Andrew Lang, Tylor etc.) care deducea culturile tradifionale din
gitn linii generale, - mondiali
traditia narativi. existd. astitLzi. Este Moti,J- ,,natura umantr". Totuqi, Les Fabli,aux, principala sa lucrare tn aceastA direc-
- of Folh-li.teyature.
Inclexul,, elaborat de Stith Thompson (Motif-Ittder A Ctassi,- fie, este, ln ultimS, instantI, mai pufin preocupatd, de stnrcturi-ln leglturtr,
of Narratnte Elements in l;olhtales, Ballad.s, Myths, Fables, Med,i- cu caro, am vlzut, formuleazi observalii pre]ioase
- pi mai mult de
.fi.cation
aeual Rotnances, Exertpla, Fabliaux, Jest-Boohs a*d, Local tr-egends,voL.I- istoria gi difuziunea motlvelor.
VI, Helsinki, 1932-1936,!'F'C 106-i09,116, 117, ;i erl. a II-a, vol. I*VI,
copenhaga qi l3loomington-rndiana, lgss-19s8). UtilitaLea masei colosale Pag.22
de informalie dispusf alfabetic in ccie 3500 de pagi'i, ior.mat mare, ale
Indexulud e certd (,,Lucrarea * scrie -rliompson va li pentru cercetarca
' Progresele organizS,rii bibllografice lnregistrate lntre tlmp stnt remai-
cablle. Se cuvin deci menfionate qi recomandate principalele bibliografii.
de folclor ceea ce este dictionarui pentru cercetd,torul - de literaturi
sau haita Astfel Hoffmann-Krayer a continuat publicarea anualtr sau bienall a
pentru explorator", S. Thompso', h.a.lyatiue iliotiJ-A*alysis as a Folhloye bibliografiei sale, sarcind. preluatd ulterior de Robert Wildhaber (cf. R.
Method, Helsinld 1955, l'FC 161, p. 9). Aceasti lucrare, izvoritir, inifial din Wildhaber, Volhshundliche Bibliographie fiir die Jahre l9J7 unit 1938,
necesitalile studiului comparativ lntrepriss de autor asupra basmului Berlin 1957...). Tot sub conducerea lui R. Wildhaber a fost inifiatl o vasti.
indian a basrnului european, ,,nu e insd, intem€iate pe
'ord-american ;i Bi,bliographie internationale des Ayts et Tradi.tions populal.res. Annles l9i0
nici un fel de principiu filozolic , ci rn priniul rind pe experienfa practica, et 1051 , BAle 1955, Anndes 1952-1954, BAle 1959, continuatl ln germand, sub
peincercaregieroare" (S.'Ihompson, op. cit.,p. 7). Firegte, consecinla este til7ul Intevnationale aolkshundliche Bibliographie. Fitr die Jahre 1955 und,1956,
ci, rnajoritatea aspectelor importante ale teoriei morivului rd,mln nere- Bonn 1962, Firr die Jahre f957 unil 1958, Bonn 1963, Fitt die Jahre l9S9
zolvate' rdeutificarea motivului se face intuitiv, iar defiuirea sa remine und, 1960, Bonn 1964, 9.a.m.d. O bogatl informafie, deosebit de utiltr, asu-
parfiaii gi aproximativd. O definijie posibili. a motivului ar fi , dupi Thom_ pra cercetlrilor mai recente cuprind amplele dtrri de seam6 critice ale lui Frie-
pson (care citeazd in sprijin o ciiscutabiii" delinilie ju'ralisticd. a drlch Ranke, Md,rchenforschung. Ein Literaturberi,cht (1920-1934), tn
gtirii: ,;c6 un cline a mugcat u.n orn- nu e glire; -
o ci, un omamu;catunciine Deutsche Vierteljahrschrift )(IV (1936), pp. 246-304, Will-Erich Peuckert,
este ins5, o gti.ra"ll)): ,,ceua "p'ezerttind u' asemenea interes rncit si confere Das Mdrchen,ln W. E. Peuckert gi D. Laufer, Volhshunde (Quellen unil Foy-
suiicientb importanld u'ui anune lucru spre a-l iace memorabil , adici ceva sckungcn seit 1930),Berna 1951, pp. 130-175, qi Lutz R6hrich, Die Md,ychen-
care s5. nu fie cu totui loc comuu" (S. Tirompson; op..oi,t., p. g). Evident,
forschung seit d,em Jahre 1945,7n Deutsches Jahrbuch fiir Volkskund,e, F,d.
din punct de vedere pur epistemologac, ascendentul principiar aI conceptu- I (19ss), ELett 112, pp. 279-296, Bd. 2 (1956), pp. 274-319, Bd. 3 (1957),
lui de Jwnclie (in acceplia lui Propp) asupra noliunii d.e Enotiu (curn apare rn Teil I, po, 213-234 Ei Teil II, pp. 494-514. De asemenea utilf este exce-
Ind,ex) nu poate fi contestat. Ceea ce, din pu'ct de ve<lere practic, nu face lenla Bibliographie of Cotnparatiue Literatura, New York, 1960, de F. Baldens-
lnsSmaiaptd.Morfologi,abastnulwi,deaimlegra,insistem, fenomenologiafunc- perger gi W,P. Friedrich. Pentru basmul rus, principala surstr bibliografic6
fieigidecideaoferiocontrasoiufievalabild jVlotif-Inr)exului.Sintaxa_am este M.S. Mel! (9i colectiv), Rz sshifolhlor. Bibliograficeshl ukazatel,l917
- 194d,
spune, relulnd o observafie a lui Ldvi-strauss nu se poate subFtitul l\(oscova 1965, completat de bibliografiile anuale publicate din 1956 tn atru-
dicfionarului. - arrlRusshiFolhlor. lnce privegte basmul romdnesc, pentru materialele 9i
cercetArileanterioare lui 1900, lucrareade referiafi bibliograficE. fundamen,
1t8
159
ieri contextuiui o remarcabilb omogenitate de concept. in terminolog{a
tal5. rimlne, pe ling!, de currnd apfruta 9i remarcabila B,r,briog,afie generard.
romdneascl utilizabilitatea lui ,,magic" e mult mai restrlnsi,. Basmul, btlrLE'-
a etnografi,ei gi folclorului, rornd.nesc, Bucuregti lg68, de A. Fochi, LazLr
$ei- oar6, este nu ,,magic", ci ,,fantastic". Mai pufin ferm e uzajul pentru per-
neanu, Basmel.e romcnilor, Bucurepti 189s. perioada mai recenti este aco-
sonaje, elemente auxiliare etc. Totugi gi aici, ,,magic.. e rar gi inconsecvent
peritE. de bibliografiile anuale publicate \nDacoromania rv-vri (1927-19s0),
folosit. Dati Iiind relativa incertitudine terminologicd, traducitorul a
apoi de Ion Muplea, 1n Anuayul, Ayh,iuei de Jolator I.yI (1931_1945). Cerce_ adoptat pentru toate determinirile mai pfiin specia, rimlne ,,fan-
thrile gi materialele publicate dupe lg44 slnt inventariate de bibliografiile tasticA" - pe llngd utilizarea care
epitetul de nd,zd,rdaan, care, lipsiti de restric-
anuale elaborate de r. Muqlea (Reuista de folctor r-rr (r9s6-r987), r. Talog (Be- -
aista d,e folclor III (195S), A. Fochi (Reuista d,e fotclor IV_VIII, (1959_1969)
fii, prezintd avantajul de a nu sugera implicit (precum fermecat sav tna-
gi,c) an vrijitoresc teytium operationi,s, f.tud. a-i exlude totuqi putinla inter-
giE. DS,ncuq (Folclor Literar, Universitatea din Timigoara Ig67). venfiei. Totodati, ndzdyduan trimite la lnsugiri intr,inseci,, strIin fiiad de
La toate acestea se adaugd, desigur, bibiiografiile publicate de diverse caracterul metralinguistic, ,,de comentariu", al unui epitet precum fantasti,c,
alte periodice din Europa, cele doud Americi, Asia. care calificl critic.
Pag.23 Pag. 25
r De bunS seam6, extinderea cunoa$terii basmului gi expansiunea * Iaan e numele generic al eroului basmului rus, elect nelndoielnic al
lnre_
gistrlrii bibliografice fac necesard. completarea selectivi a referinfe- tradifiei nurnel,ui wnic ln onomastica veche gi, totodati, al rSsplndirii fir5
lorpropuse de V. Propp. A se vedea agadar Axel - Oir:ik, Epische
- Gesetze egal, ln Rusia ca pi ln lntreaga Europ6, inclusiv !6rile romdne
iler volhsil,ichtung,ln zeitschri.ft fiir d,eutsckes Altevturn und d.ewtsche Literatwr, - a aces-
tui antroponim- biblic, variantd. a ebraico-greco-latinului Iochannan-Ioanneg.
LI (1909), pp. I-12; Friedrich Panzet, Mciyahen, in John Meier, Dewtsche
$i ln basmul german, de alt{el, eroul, foarte adesea, se numegte ffaas.
Volhshund,e, Berlin Leipzig , 1926, pp. 219-262; Andrd tn basmul romdnesc Ion apare mai rar. Sistemul onomastic al basmelor
Jolles, secfiunea
Mdrcken, Tn Ei.nfache Formen, Halle /Saale, 1929 (ed. a II-a, 1956) ; Albert cel pufin al celor rom6negti gi rusegti -
rlmlne, in realitate, lnctr d,e stu-
wesselski, vevsuah einer Tkeorie d,es Mtivchens, in prager d.eutsche studie,t tliat. -
XLV (1931) ; Friedrich Ranke, Das Mdrchen, ln Adolf Spamer, Die deu-
tsohe Voilhshunde, vol. I, Berlin 1935, pp. 249-262; Max Lirthi, Das Pag. 26
europriische Volhsmiiychen, Betna,lg47 (ed. a II-a, Berna-Miinchen, 1960) ; *
Julius von Negelein (n. 1872) indianist gi mitograf german,
Carl Wilhelm von Sydow, Selected, Papers on Folhtore, Copenhaga, 1g4B; profesor la Kbnigsberg pi Erlangen -
este, lntre altele, autorul unei prefio-
-
ase Wellgesahickte des Aberglaubens, Berlin-Leipzig, 1ggl, Bd. l.
Jan de Vries, Betraohtungen zunt Md,rchen, Helsinki, l9S4 (FFC lS0) ; Lutz
Rdhrich, Md,ychen und, Wirhlichhait, Wiesbaden, 1956; George Cilinescu,
Estetica bdsmului, ln, Stud,ii, pi cercetd,ri Pag. 29
d,e istorie literard.9i fololor VI (1957),
* Atlt pentru profilul gi istoricul colecliei Afanasiev, clt gi pentru
pp.395-484 pi VII (1958), pp.7-135 (9i, in volum, Bucureqti 1965) :
Kurt Ranke, Betraaktungen zwm Wesen und zuy Funhti,on d,es Mdrckens, informalii suplimentare privind pe autorul ei, vezi recenzia la ed. a VII-a
ln Stud,ium Generale, XI (1958), pp, 647-664; Ovidiu Birlea, Imtrodwcere rusd (1958) a Basmelor populare, publicati de Corneliu Bbrbulescu ln Reais-
la Antologie d,e prozd, populard, epicd,, vol I, Bucuregti, 1966, pp. lI-110. A ta d,e Folalor VII (1962), Nr. 1-2, pp. 190-192.
se vedea, de asemenea, lucrdrile lui Seineanu, Aarne, Bolte gi polivka, Thom_
Pag. 3l
pson, Ltthi, Peuckert, R6hrich, Blrlea, menlionate ln notele precedente.
* Indicativul numeric trimite la numtrrul de ordine al basmelor ln
Pag. 24 edifia Afanasiev utilizat[ de autor. Pentru identificarea tipurilor (ln siste-
. Traducerea nu numai ln limba rom6n6, a epitetelor capi- mul ATh.) cf. anexa V.
- ridicb probleme. ln
tale ale Morfol'ogiei -
terminologia folcloristici rusd ** De fapt, foigorutr, ce conlinea iatacul gineceul ln tmpirfirea
ootgebnti ( : ,,magia" , ,,miraculos") e universal utilizabil in sfera folcloru-
lui ,,supranatural"; personaje, recuziti, basmul ca intreg pot intra firesc cutumiari a interiorului domestic rus (ln forme- ample, evident,
- la locuinfa
sub categoria lui. Propp lL ttlirizeazi" iu consecinftr pretutindeni, boiereascl etc.).
ceea ce con-

160
l0r
Pag. 33 sl iie tcitupi haiardati aici. r.imlc nu dovedegte inexistenla etnograiicb
*
Traducerea iui mteu liodte suscita disculii. Degr ilptura ri este vag efectivd, asratici sd zicem a unui atare tip de competifie I
descrisi, zrneul are incontestabil, ln basmul romd,nesc, vocatie antropoidl, - -
corespunzlnd (sub raportul funcliilor) uriapului male{ic din basmele vest- .. Pag 73
€uroliene. Dar, etimologieepte, el lnseamna totugi ,,gerpoi,., gi totodatE"
* Pasdrea-de-foc corespunde, ln linii generale, tipului 5S0 din tipologia
internaiionali Aaiiee-Thompson.
abali", ;,balaur", ,3dihanie grozav6. cu caracter reptiiian (cf. DIRC gi
DLRM), Or, cum ln ruseqle zmei are, actual gi paralel, toate cele trei sensuii Pag. 7.1

evocate, traducerea corecta devine problematica. Trad.ucitorul, exclu- *Tripl,icarea era, desigur, pentru ,,formaiigti,., mauifestare patent& a
ztnd pe ,,balaur ' ca denumind un personaj zooid, teluric, de regulA retard'dvii narative, iar ca mod al repetifiei, ,,mijloc de a lumina construcfia..
-
funcfionalmente sirac a ales judicios, operei (cf. V. $klovski, op. cit,, p. 73). ln ce privegte tratatea folcloristicA.
- toate pozifiile ln
traducerea ,,zmeu" pentru
virtutea criteriului funcfional
contextului. a chestiunii, aceasta a dezvoltat cu precidere ln cunogtiinfi de cauz6 sau
nu observafiile pertiaente, formulate lncd. - din lg0g de Axel Olrik (of.
Pag. 4l -
* oit.,p,4), care nota, ln.substanfi, cd, triplicirile lndeplinesc o dubl6, func_
Rwslan pi Ludmila e citat ca ,,basm cult,. tipic. Ceea ce la urma
fie: una esteticd' (vizind amplilicarea substanlei basmului, altminteri siracf,
urmei e perfect admisibil. Totupi, ca surse gi atmosfeir, aceaste poem6 cava- totodati rea\izarea, eventuali, a unei gradalii in pian compozilional),
lereasci. (scris5. lntre l8lz-1820) trimite mai degrabi ra epos. pugkin qi ana practicd (finind de tehnica fi mnemotehnica naraliunii orale: tri-
integreazi aici
- lntr-un
btlini. gi reminiscente
fermecetor mixtwm rn primul rrnd elemente de
de lecturi (din poeme- eroi-comice, din Ariosto ln-
plictnd, naratorul tgi domini mai bine materialul).
Pag, 78
deosebi) gi abia apoi palide ecouri de basm.
* Basmul nu se poate tlgidui e una din speciile literare cele
Fag. 43 - psihologic.
mai pulin gtndite -
Univectorialitatea ,,pragmatic5,., cultivarea
t Guzlo (postverbal din gwdeti ,,a clnta pe strune,'), denominativ efectel.or cu neglijarea lndeobgte a cauzelor, dezvaluind cu ugurinfd, dialectica
-
atestat lnc6 ln
veacul al Vl-lea, desemna inifial orice instrument simpli gi robusttr a narafiunii, pare se {ie de altfel o trislturd mai generalf
tradifional de coarde, la slavii sudici 9i rd,srriteni. ulterior va denumi, rn a literaturii narative populare (cf. bunioari studiul nostrt conslanle
ruseFte, un instrument alcAtuit dintr-o cutie de rezonanle prismaticb, 6vr struatura clnteawlud epicoJiric d,in Transiluanda, lt vol. stud,ii de poetdcd,
de
obicei neregulat patrulaterd, prev6zuti, cu corzi gi, stil,istiod, Bucuregti 1966, pp. 115-16l). Autonomia relativA, a funcliei
ln numAr gi acordaj d!
vers, folosit mai cu seam6 pentru acompanierea ,,zice,j,i,, de btti.ne. Guziarul ialn de ansamblul de motive gi scopuri al personajului nu poate legitima
ciupea strunele instrumentului linut pe genunchi. ns[ concluzia ce acestea ar fi cu totul supuse hazardului. Degi mai e mult de
lntreprins ln aceasti privinii., de pe acum se poate emite presupunerea cA
Pag. 53 numtrrul alternativelor motivafionale de care dispune povestitorul de basm
* cduilo'Iudo,rnonstru acvatic cu tnfd.figare
imprecisd (eventual rnchipuit nu e de loc nelimitat, gi cl raliuni semiologice identificabile, integrabile ln
flri membre, ca vag cetaceu) e relativ frecvent ln basmul rus. Numele structuri determinate, decid evident, ln termeni de probabilitate * o
- - -
-afirml Pollvka (op. cit.,p.20r) - vine din istoria biblici; degiexistd, gi
alte ipoteze (bazate pe
opfiune sau alta.
etnonime etc.). Notabili e aparilia similari a ,,rudei.,
(a ,,puiului fudei" etc. ), ca fipturi marinl, in colindele noastre (ca gi Pag. 9l
ln * ln termeni generali, 9i alli membri ai grupului ,,formalist.. contau
-koliada" contigue, de altfel); dup6 cum unele peripefii ale lui ciudo-rudo
(cf, Pollvka, op. ci.t., p. 202) amintesc frapant de balada Tidtosului, pe realitatea existenfei, ,,basmului arhetipal aI c6utirii,. sau al ,,sarcinii
dificile" (cf. V. gklovski, Teor[.e pr6zy, pp. lgl-l32).
Pag. 54 Pag. 92.
t rnvocarea hotirrtr a psihostaziei * crntrrirea justifiarr de citre *Retardarea, tehnica lncetinirii narafiunii, era, pentru ,,formali9ti..
divinitate a sufletelor celor defuncfi, rn mitologia egipteani, preluattr ln * dar nuanlat
genere procedeu central aI prozei epice. $klovski,
spre pild6, demoastrase cu- virtuozitate importaofa procedurii..ratrentanilo-
qi de icooografia cregtintr printr-o iotelpretare liberd a canonului pare
-
t6t
l6t
uiui (in romanoi ,,preciasicu;, ir bon Quijote, ta b,.t.e. Aofimanr,, ia Dici<-
ens, ln povestirea polifistd, ln basm), indiferent dacd firul dezvoltirii nara- Pag.117
live tindea sau nu cdtre w hl,imax efectiv (cf. Teorl,e Prdzy, pp. 27-63,
* Aceste aserliuni marcheazi 7t Morfologie unul din aspectele cele
88-119, passim). mai expuse contesterii. Chiar gi la o primS arunceturl de ochi apare clar
cd omisibilitatea funcfiilor altminteri de grad foarte diferit nu poate
Pag. 94 Ii arbitrarl", cd. povestitorul- cel rus ln cazul dat e foarte -pufin liber
* si atribuie nume hispanics
- -
s[ 2iq6m personajelor sale, sau sd, conlere
luat evident in accepfia curent6 ln teoria muzicii (,,seg-
M,ipcare e
-
-
Babei-Iaga (alegem intenlionat ,,exernple-limittr") ,,frumusefe constantd,",
ment al unei lucrdri instrumentale ciclice, lndeajuns de complet ln sine spre
a fi socotit entitate distincttr", gldsuiegte, de exemplu, Groae's Dicti,onnary ,,tinere!e", ,,duiogie sincerf" etc. De altfel, teoretic, ,,formaliqtii" preve-
of Music and Musicians, ed. a V-a , Londra, 1954, vol . V, p. 921). niserd cu energie (poate excesivtr): ,,Funcfia constructive, corelatia ele-
Ldvi-Strauss traduce ingenios cuvlntul (La structure et la forme, pp. mentelor ln interiorul operei reduc intenlia autorului la a nu fi declt un
175-176) cu ,,partie", valorificlnd polisemia acestuia ln {rancezi: 1) parte, ferment gi nimic mai mult. < Libertatea creatiei r este un slogan optimist,
;eparlizarc" a unui lntreg, a unei povestiri, a unei piese muzicale la rigoare dar el nu corespunde reatitd.lii gi cedeaztr locul <r necesitetii de creafie t"
etc., dar qi 2) portidd,, ,,de gah sau de ctrrfi, dat fiind ci, la fel ca li ln basm, (I. Tlnianov, De l,'duol,ution littdraire, p, 132). Nu mai revenim asupra co-
ln partide de cd,rli succesive ( ... ), r" reia ln mod periodic amestecatul, mentariilor lui LdviStrauss.
tdiatul, lmpirfitul etc., cu alte cuvinte se repetd, aceleagi reguli". Degi,
Pag. I18
adesea, de serii de mlini merer altele, Idee prefioasd prin sugestia posi. * Se cade subliniat cd ,,formaligtii" acordau atenlie nu attt sti'lului
bilei utilizdri a ,,teoriei jocurilor" ln abordarea basrnului.
ca atare, clt raporturilor lui intime cu nivelele complementare ale operei.
Pag. 102
$klovski, bunloarl, declara cf ,,tehnicile constructiei subiectului stnt si-
* Instituirea unei terminologii unitare gi riguroase rimlne gi azi un milare, chiar fundamental identice cu procedeele orchestraliei verbale",
deziderat. Pe care revistele specializate, congresele etc. lncearci si-l traduci ;i ilustra cu relafia dintre recurenta, tn basm, a unuia Ei aceluiagi eveniment
epic qi repetiliile verbale. (V. Sklovski, Teorle Prdzy, pp. 36--37).
ln fapt. Cu rezultate lnc5. modeste.

Pag. 103 Pag. l2l


* E, evident, vorba de versiunea tuse a Ca.pfei, * Cititorului nu-i va sc5.pa, desigur, ce reproducerea acestui pasaj
ow trei, iez,i, respectiv
a tipului internalional ATh.123. din Veselovski reveleazl. sensul programatic latent al lntregii ctrrfi: princi-
piile Ei metoda Morfologiei, slnt extensibile (fIrI ca totugi postulatul co-
Pag.110 respondenfei intime a metodei, cu obdect&l s6 fie cumva afectat). ln legdturi
* Leo Frobenizs, (187i|-1938), africanist german de renume mondial, cu aceasta Propp aducea recent preciztrri importante. Morfol,ogi,a, scrie el
profesor tn ultimii ani ai vielii la Universitatea din Frankfurt. pe Main, (Struttura e stoyia, pp. 208-209), este ,,o cercetare de caracter particular,
creator al conceptului gi direcliei etnologice Kulturmorphologie, de obe- lnchinati unei chestiuni specifice de Iolcloristicl". Este apoi ,,o altd, pro-
dien|6 biologicS,, inspirati ln bun5, mdsurS, de idealismul lui Spengler. blemd faptul cd metoda analizei genurilor narative bazatl" pe funcliile
Autor al unor lucriri de referirifi, esenliale, asupra etnografiei gi etnologiei personajelor se poate dovedi eficace nu numai ln cazul basmului fantastic,
africane (Und Afriha sprach, 3 Bde, 1913; Kwtrturgeschiohte AJri.has, lg33 ci gi ln cazul altor tipuri de basme qi, poate, chiar ln studiul operelor de
etc.). caracter narativ din literatura mondialtr. E insl ugor de prev[zut cl,ln
fi clt se poate de diferite,
oricare din aceste cazuri concrete, rezultatele vor
Pag. 114 Astfel, de exemplu, basmele cumulative (fornoula-tales) slnt construite
* De prisos si mai demonstrim similitudinea de esenle a unor atari pd principii cu totul deosebite declt cele ale basmelor fantastice (...).
,,distoniri" cu distorsionarea. personajului pe care un Goethe o teoretiza Metoda e ample, concluziile, ln schimb, sint valabile numai pentru acel
(cf.; infra, p. XIX). tip determinat de narafiune folcloricf, in analiza cdruia ele lgi gisesc ori-
ginea".
164
165
Totugl, simptomatic, ccea ce filozoflcegto am numl ,,modul ridlcirli
CUPRIN S

la eoncret", pari eludat la Veselovski. Di,aersitdtea rh,mlne la el tot aga de


enigmaticS, ca gi tn Morfologie. Ldvi-Strauss comenta (La struoture et la
Farme,pp, 186-187/: ,,ln lncheierea lucrdrii sale, propp citeazd" o splen-
didl paginl din Veselovski (...). Concepliile (ilustrate de citat-.R.N.)
slnt foarte profunde, dar, cel pulin ln pasajul reprodus, nu se indicl po
ce bazl, se va face diferenfierea, clnd dincolo d9 unitatea creafiei literare
ae va voi si se cunoasctr natura modalitl{ilor (diverse) ale acesteia... Replica
Pag.
lui Propp (of. ait., p. 227 ), constatativtr, subliniaztr cu tact evidenfe, dar
Studiu intvod,ucfiur Sensurile <Morfologiei basmuluir . . . V
nu di un rd,spuns propriu-zis:" (...) Metodele propuse in acest volum (Moz-
lologia- R.N.) lnainte de aparifia structuralismului, ca de altfel gi tos[pi
Frefali
' L Din istoricul problernei 7
netodele structuraliste care aspirA la studiul obiectiv gi exact al literaturii,
au gi ele limitele lor de aplicare. Ele slnt posibite 9l profitabile acolo usde . II. Metoda gi materialul 24

ne gbsim ln fala unei repetabilitlfi pe scare mare, ata cum se lntlmpli


IIL F'uncfiile personajelor 30

tn limbl sau ln folclor. Atunci clnd lnstr arta devine clmpul de acfiune al
IV. Asimilarea. Cazuri de funcfii cu dubl6, semnificalie
unui geniu irepetabil, utilizarea metodelor exacte va da rezultate pozitive
morfologicd 66

numal dacf studiul elementelor repetabile va fi lnsolit de studiul acelui


V. Citeva alte elemente ale basmului
A. Elemente auxiliare de legituri interfuncfionali.... 71
aeua unlc Ia care noi privim plnd. astSzi ca Ia manifestarea unui miracol
B. Elemente auxiliare ale triplic5rii .. 74
incognoscibil. Sub o atare rubricl se lnscriu Diuina Commeilia sau trage-
C. Motivtrrile 75
diile lui Shakespeare. Geniul lui Dante gi cel al lui Shakespeare slnt irepe-
VI. Repartizarea f uncliilor dup5, personaje .... 80
tabile 9i nu pot fi lnfelese numai cu metode exacte. $i dacl la lnceputul
VII. Procedeele prin care noi personaje sint introduse ln 85
acestei scrieri am scos ln relief afinitatea dintre legile studiate de ctrtrg
desfirgurarea acfiunii 89
gttinlele exacte gi cele studiate de cltre disciplinele umaniste, am vrea
str. lncheiem reamintind fundamentala gi specifica lor diferenfi." Or
VIII. Despre atributele personajelor gi semnificalia lor
cercetarea structurali actualtr a literaturii lgi propune gtrsirea modurilor
IX. Basrnul ca lntreg 94

concrete de rezolvare tocmai a acestei antinomii.


A. Procedeele de combinare a naraliunilor 94
B. Un exemplu de analizi 98
C. Problema clasificd.rii 102
D. Despre raportul dintre diversele {orme de structuri
gi tipul d,e baz4" al acesteia 107
E. Problema compoziliei gi subiectuiui, a subiectelor
qi variantelor 118
F. lncheiere l2l
Aneta:
I. Materiale pentru o tabulaturi a basmului t22
II. Alte exempie de analiz5 .' 130
, i' III' Scheme
gi note afererrte 130
,r tV. Lista semnelor convenlionale 140
Iv. *f+ t45
Note: suplirnentara ,...,..:.. 152

t6i
tj
. .,,...<Morfologia basmului>? Greu
de crezut ca cineva sd-gi fi imaginat
posibilitatea unei asemenea nofiuni.
Cu toate 'acestea, formele bas-
mului pot fi studiate cu aceeagi
frecizie cu care se poate stabili
morfologia formagiunilor organice.
Dacd aserliunea de mai sus nu
poate fi extinse asupra basmului
in intregul siiu, la toate speciile
genului, ea este in orice caz apli-
cabilS aga-numitului basm <<fantas-
t ic))... "
V. I. PROPP

V. l. Propp s-a niscut in anul


1895, la Petersburg. fi-a ficut stu-
diile in orasul de bagtini, absol-
vind in l9l8 facultatea de filologie.
A predat, in cadrul Universitigii
din Leningrad, limba germand, iar
ulterior a condus catedra de fol.-
clor. Eminent folclorist, V. l. Propp
s-a ocupat in special de studiul.
structurii compozilional- fabulative
a basmu lui, ilustrindu-gi rezultatele
cercetlrilor in lucriri de mare
prestigiu : Morfologio bosmului, in-
scrisl in fondul clasic al literaturi,i
de specialitate, Tronsformdrile bas-
melor fontostice, Rdddcinile istoriffi
ole basmului fantostic; a publicat,.
[,el 9fi de asemenea, numeroase studii
consacrate folclorului rusesc.

S-ar putea să vă placă și