PROIECT DIDACTIC

PROPUNĂTOR: Andrei Andra-Mihaela

DATA: 02.04.2020
CLASA: a XI-a
ARIA CURRICULARĂ: Limbă și comunicare
OBIECTUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Limba și literatura română
TEMA LECŢIEI: Actualitatea fabulelor - Dreptatea leului de Grigore Alexandrescu
TIPUL LECŢIEI: Lecție de fixare și consolidare a cunoștințelor
Motivaţia alegerii temei: Studierea fabulelor contribuie în egală măsură la educarea morală, estetică și intelectuală a elevilor. Prin valorificarea
instructiv-educativă a fabulelor, elevii sunt puși în situația de a observa, a analiza, a compara, a sintetiza și în cele din urmă de a trage concluzii cu
privire la trăsăturile deficiente ale speciei umane. Interdisciplinaritatea presupune o intersectare a diferitor arii disciplinare. În abordare
interdisciplinară, încep să fie ignorate limitele stricte ale disciplinelor, căutându-se soluții creative pentru aspecte diverse.
COMPETENȚE GENERALE: 1. Utilizarea corectă și adecvată a limbii române în diferite situații de comunicare
2. Comprehensiunea și interpretarea textelor
3. Situarea în context a textelor studiate prin raportare la epocă sau la curente culturale/literare
4. Argumentarea orală sau în scris a unor opinii în diverse situații de comunicare

COMPETENȚE SPECIFICE: 1.1 Aplicarea cunoștințelor de limbă în receptarea mesajelor orale și scrise
2.1 Utilizarea strategiilor de lectură în vederea înțelegerii adecvate a textelor studiate
2.3 Interpretarea textelor studiate prin prisma propriilor valori și a propriei experiențe de lectură
3.1 Identificarea și explicarea relațiilor dintre opera literară studiată și contextul cultural în care a apărut aceasta
4.1 Utilizarea tehnicilor și strategiilor argumentative în situații de comunicare diverse (scrise sau orale).
OBIECTIVE OPERAŢIONALE: O1 – să încadreze opera scriitorului Grigore Alexandrescu într-un curent literar
O2 – să argmenteze rolul moralizator și estetic al fabulei
O3 – să identifice conflictul textului suport
O4 – să caracterizeze personajele fabulei
O5 – să identifice categoriile estetice ale comicului prezente în text
O6 – să justifice comportamentul personajelor cu ajutorul altor discipline
O7 – să identifice soluții pentru comportamentele vizate raportându-se la viața reală.

STRATEGIA DIDACTICĂ
Metode: Conversația euristică, brainstormingul, problematizarea, lectura, ghidul de anticipație lectura selectivă, dezbaterea, analiza literară,
tehnica blazonului, jurnalul reflexiv, observația-dirijată.
Mijloace: manualul, fișe de lucru, caietele, tabla, post-ituri, proiectorul, posterul, telefoanele.
Formă de organizare: frontal, individuală și pe grupe-dirijat.
Resurse: timpul – 50 de minute; capacități receptive normale ale elevilor de clasa a XI-a, sala de clasă.
 EVALUARE: Evaluare orală, chestionarea, observare sistematică, notarea, autoevaluarea, evaluare colegială.

REPERE BIBLIOGRAFICE: PROGRAMA ȘCOLARĂ CICLUL SUPERIOR AL LICEULUI, LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ,
BUCUREȘTI, 2006.
Ciolan, Lucian, Învăţarea integrată. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar, Editura Polirom, Iași, 2008.
ILIE, EMANUELA, Didactica limbii și literaturii române, Editura Polirom, Iași, 2014.
Pamfil, Alina, Didactica literaturii. Reorientări, Editura Art, 2016.

SCENARIUL DIDACTIC:

Nr. Etapele Ob. Tim Demersul didactic și conținutul informațional Strategia didactică Evaluare
lecției op. p
Crt Activitatea profesorului Metode Mijloace F. O.
.
1. Moment 1 Se asigură climatul necesar desfășurării lecției. Elevii își Conversația Cărțile, Frontal
organizatoric deschid cărțile și caietele. Se numesc absenții. caietele

2. Captarea 5 Pentru captarea atenției, profesorul le cere elevilor să scrie Conversația Bilețele Individual Chestionarea
atenției pe niște bilețele tip post-it 2 calități și două defecte pe care tip post-it
Pe perechi orală
consideră că le au. Au la dispoziție două minute pentru a le
nota, după care fac schimb cu colegul de bancă. Sunt
așteptate răspunsuri creative și diverse, în funcție de
personalitatea elevilor. Se discută câteva răspunsuri oral.
3. Anunțarea 1 Profesorul anunță titlul lecției „ Actualitatea fabulelor. Conversația Tabla,
subiectului și Dreptatea leului” de Grigore Alexandrescu și îl scrie pe
Caietele
a lecției tablă. Se anunță pe scurt obiectivele urmărite.
4. Dirijarea 27 Pornind de la discuția anterioară, profesorul inițiază elevii Ghidul de Bilețele Individual
noului în etapa de pre-lectură a textului, bazându-se pe „trezirea anticipație tip post-it
conținut curiozității”. Înainte de lectura propriu-zisă, se propune
elevilor o serie de enunțuri anticipative, în legătură cu
textul ce va fi studiat, cerându-le să reflecteze asupra
valorii de adevăr/fals a acestora. (ANEXA 1). Frazele sunt
distribuite elevilor pe bilețele. Elevii au la dispoziție trei Observarea
minute pentru a completa fișele individual, după care pot
O2 purta dezbateri cu colegii de bancă încă două minute. După sistematică
momentul de reflectare, se poartă discuții despre valorile Gândiți/lucrați Caiete
frazelor primite în Ghidul de anticipație. în perechi/
O3 Frontal
Comunicați.
Brainstorming
O5
Se face apoi, o scurtă prezentare a textului prin raportare la
Proiector
O1 context cultural și text, printr-o prezentare în Power Point.
Conversația
Elevii notează ideile principale:

 Grigore Alexandrescu (1810-1885) a rămas in

literatura romana printr-o opera bogata, care
cuprinde specii, teme si motive variate, clasice si
romantice, de la elegie, meditație, poezie social-
patriotica, la fabula, satiră si epistolă.
 Poezia sa a fost influențată de ideile care au
pregătit Revoluția din 1848.
 Este unul dintre cei mai importanți reprezentanți ai
lirismului preeminescian
 Poetul este considerat este întemeietorul fabulei în
literatura română, preluând o puternică influență de
creație din opera scriitorului francez La Fontaine.
  Grigore Alexandrescu a realizează o întreagă
tipologie umană prin fabulele sale: parvenitul
O1 arogant („Boul și vițelul"), demagogul si ipocritul
(„Vulpoiul predicator"), „Câinele si cățelul",
„Vulpea liberală", „Uliul si găinile"), tiranul cinic
(„Dreptatea leului", „Elefantul", „Lupul moralist"), Frontal
trădatorul de țară („Toporul si pădurea"), ipocritul
(„Șoarecele și pisica", „Uliul și găinile"), Lectura Chestionarea
lăudărosul („Pisica sălbatică și tigrul", „Papagalul orală
Brainstorming
și celelalte păsări", vanitosul („Bursucul si
vulpea”), etc.
Se cere în continuare elevilor să lectureze textul. Au la Observarea
dispoziție câteva minute, după care se solicită să transcrie sistematică
în caiete cuvintele necunoscute. Daca este necesar pot
folosi telefoanele și aplicațiile Dexonline. Se explică sensul
acestora. Pornind de la text, profesorul dirijează o serie de
întrebări, urmărindu-se astfel comprehensiunea în
ansamblu a textului? Pe grupe
 Care sunt personajele ?
O4  Care este motivul conflictului?
 Ce face maimuța?
 Care este reacția leului?
 Ce atitudine manifestă iepurașul? Tehnica Fișe
 Cum este finalul fabulei? blazonului
După discuțiile purtate și prima lectură, se conturează
astfel sensul global al textului. Poster

Pentru etapa de analiză a textului, elevilor li se va

prezenta următoarea activitate. Elevii vor fi împărțiți în
cinci grupe. Fiecărei grupe îi va reveni un personaj al
textului, căruia îi va face o caracterizate atentă, prin Magneți
intermediul tehnicii blazonului. Se amintesc regulile de tablă
lucrului în echipă. Profesorul monitorizează rezolvarea
sarcinilor de lucru și oferă suport, dacă este cazul Astfel,
grupele vor primi fișele cu blazoanele precompletate
(anexa 2). Vor avea la dispoziție 6 minute pentru realizarea
 acestora și încă 5 minute se vor aloca discuțiilor ulterioare.
Toate fișele cu blazoane vor fi puse laolaltă într-un poster,
pe tabla magnetică.

5. Asigurarea O6 12 După identificarea sistemului de personaje și caracterizarea Problematizare Fișe de Individual

performanței lor succintă, profesorul le va propune elevilor o activitate lucru
O7 Studiu de caz
interdisciplinară. Pentru că fabula pune în evidență defecte
umane reale, subliniind probleme importante, actuale în
context cotidian, vom încerca să soluționăm conflictul
fabulei cu ajutorul disciplinei psihologie. Vor primi fișe cu
cele patru tipuri de temperamente, respectiv principalele
trăsături de personalitate (anexa 3). În funcție de acestea,
vor asocia fiecărui tipar uman reprezentat în text un tip de
personalitate. Le vor rezolva individual. Profesorul le
adresează apoi următoarele întrebări: cum ne pot influența
viața acest tip de oameni? Ce soluții avem pentru a
gestiona cu astfel de tipuri de comportament? etc.
6. Asigurarea 3 Se verifică în ce măsură au fost înțelese noțiunile discutate. Jurnalul caietele individual Notarea
feedbackului Se notează elevii care au fost activi. Elevilor li se solicită reflexiv
să noteze un „Jurnal reflexiv” care începe astfel: „(Cel mai
important)/Un lucru pe care l-am învățat azi a fost...” Autoevaluare
6. Tema 1 Pe aceleași grupe, copiii vor pune în scenă acțiunea fabulei, Telefon Pe grupe
filmând un scurt videoclip.

Anexa 1
Stabiliți valoarea de adevarat/fals a următoarelor enunțuri:
1. Grigore Alexandrescu cultivă în opera sa teme clasice.
2. Textul „Dreptatea leului” poate fi asociat cu specia fabulei.
 3. Fabulele au misiunea de a portretiza animalele.
4. Personajele întruchipează caractere alegorice în convenții zoomorfe.
5. Personajul central, leul, simbolizează viclenia.
6. Categoria estetică utilizată este comicul, care se întâlnește într-o diversitate de forme - umor, satiră, ironie
7. Textul respectă regulile stricte de prozodie ale poeziei clasice: ritm, rimă, măsură, strofe.
Răspunsurile așteptate:
1. F – Grigore Alexandrescu (1810-1885) cultivă atât specii romantice cât și clasice (așa cum este, de exemplu, volumul
Meditații, elegii, epistole, satire și fabule din 1863), fiind un deschizător de drumuri artistice.

2. A – „Dreptatea leului” aparține speciei fabulei, Grigore Alexandrescu fiind considerat unul dintre reprezentanții de seamă ai
acestei specii în literatura română.
3. F – Fabulele au misiunea estetică de a satiriza moravuri și caractere, de a educa prin conștientizarea acestora și de a amuza.
4. A – Personajele din fabule întruchipează trăsături de caracter ale speciei umane, precum prostia infatuată și ignoranța, aroganța
și falsul prestigiu, demagogia, elitismul și parvenitismul, ipocrizia, vanitatea, etc.
5. F – Personajul central, leul, simbolizează tiranul laș. Celelalte personaje au atribute precum: vulpea – viclenia, maimuța –
impostorul, iepurele – naivul.
6. A - Categoria estetică utilizată este comicul, care se întâlnește într-o diversitate de forme - umor, satiră, ironie. Mai mult, prin
trăsăturile menționate și prin structura conflictului, prezentat ca o ciocnire dramatică cu un deznodământ imediat, fabula se
apropie de o comedie.
7. F – textul nu respectă regulile stricte de prozodie ale poeziei clasice: ritm, rimă, măsură, strofe. În ceea ce privește versificația,
fabulele au o mare libertate în ceea ce privește ritmul, rima, măsura, strofele, narațiunea fiind, de cele mai multe ori, continuă.

Anexa 2
Tehnica blazonului
Leul Cum sunt? Vulpea Cum sunt?

Ce mă definește? Cum fac? Ce mă definește? Cum fac?

Maimuța Cum sunt?
Iepurele Cum sunt?

Ce mă definește? Cum fac?

Ce mă definește? Cum fac?

Riga Pardos Cum sunt?

Ce mă definește? Cum fac?

Anexa 3
Personalitatea este expresia caracteristicilor și comportamentului nostru, fiind cea care ne dă unicitatea în relația cu sinele și cu ceilalți.
Suntem ființe umane diferite și acest lucru se reflectă în existența mai multor tipuri de personalitate.
 Asociați fiecărui tipar uman reprezentat prin personajele de mai sus, un tip de temperament, respectiv câteva trăsături, pornind
de la următoarea schemă.
  Menționați în ce fel ne pot influența viața astfel de tipologii umane.
 Propuneți câteva soluții pentru a gestiona interacțiunea cu aceste tipuri de comportament.
Temperamentul sangvinic Temperamentul coleric
Persoanele cu temperament sangvinic de obicei sunt (în linii Persoanele cu temperament coleric de obicei sunt:
generale):
 puternice, dure;
 deschise;  agresive;
 sociabile;  insensibile;
 vesele;  extrovertite;
 optimiste;  independente;
 neorganizate, neatente.  ambițioase;
 impulsive.
Temperamentul melancolic Temperamentul flegmatic
Persoanele cu temperament flegmatic tind să fie:
Persoanele cu temperament melancolic de obicei sunt:
 calme, nepăsătoare;
 emotive și emoționale;  diplomate;
 creative;  amabile, liniștite;
 perfecționiste;  flexibile.
 gânditoare;
 sensibile.