1

Prof. Juverdeanu Aurelia Melania

2
 Pe 23 august 1939 Germania nazistă şi Uniunea Sovietică au
semnat Pactul Ribbentrop-Molotov, care stipula, între altele,
interesele Sovietelor în Basarabia.

4
 Pe 1 septembrie 1939 Germania nazistă invadează
Polonia. România a rămas oficial o ţară neutră,
adăpostind refugiaţii polonezi şi oferindu-le posibilitatea
soldaţilor şi ofiţerilor armatei Poloneze să ajungă în
Franţa şi Anglia prin porturile româneşti la Marea
Neagra.
 Guvernul polonez s-a exilat în România, împreună cu
tezaurul Băncii Naţionale a Poloniei şi un număr de
unităţi ale armatei poloneze.

5
• Ca urmare a
ultimatumurilor
date de Uniunea
Sovietică(26-27
iunie1940),
România a fost
nevoită în 28-30
iunie 1940 să
evacueze
Basarabia şi
Bucovina de
Nord.

6
• Pe 30 august 1940,
prin Dictatul de la
Viena, puterile
Axei au forţat
România să
"înapoieze"
jumătate din
Transilvania
Ungariei.

7
• Pe 7 septembrie
1940, prin Tratatul
de la Craiova,
Cadrilaterul
(partea sudică a
Dobrogei) a fost
cedată Bulgariei.

8
• Cedările teritoriale din vara anului 1940 au marcat falimentul total al
regimului carlist.
• În timpul domniei lui Carol al II-lea, România pierduse 99 738 km2
cu o populaţie de 6 821 000 locuitori, reprezentând aproape 1/3 din
teritoriul şi populaţia ţării.
• Dorind să iasă din acest impas şi să rămână în fruntea statului, Carol
al II-lea i-a încredinţat generalului Antonescu formarea guvernului la
data de 4 septembrie 1940.

9
10
• Pe 5 septembrie 1940, regele a suspendat Constituţia din 1938,
a dizolvat Parlamentul şi i-a acordat puteri depline lui Ion
Antonescu, la cererea acestuia. În seara zilei de 5 sept. 1940,
Ion Antonescu i-a cerut regelui să abdice şi să părăsească ţara.
Carol al II-lea a abdicat la 6 septembrie 1940 şi a cedat tronul
fiului său Mihai I.
• Dispunând de "puteri depline", generalul Ion Antonescu şi-a
transferat o parte din prerogativele fostului suveran Carol al II-
lea şi s-a proclamat "Conducător al Statului".
11
• După abdicarea lui Carol al II-lea, in urma refuzului celor
două partide istorice de a intra la guvernare, Ion
Antonescu a format guvernul din apropiaţi ai săi, militari
şi civili, din legionari conduşi în acel moment de Horia
Sima, la care s-au adăugat şi membrii desemnaţi de
celelalte partide politice. Prin decretul semnat de către
regele Mihai I, România a fost declarată Stat Naţional
Legionar.

Ion Antonescu si Horia Sima 12

 În 1940, Germania nazistă era singura putere
europeană care putea sprijini România în faţa
ameninţărilor şi agresiunilor sovietice.
 Generalul a continuat politica deschis pro-germana initiata de
Carol II in mai 1940.
 A reinnoit invitatia pentru o Misiune Militara Germana, care a
sosit incepand de pe 12 octombrie 1940.
 Acesta era primul pas facut in directia aliantei cu Germania,
Romania aderand la Pactul Tripartit pe 23 noiembrie 1940.
 La 4 decembrie 1940 s-a încheiat Acordul economic româno-
german pe 10 ani, însă cererile repetate ale germanilor de a se
creşte producţia de materii prime necesare susţinerii efortului de
război au întâmpinat opoziţia lui Ion Antonescu, iar pătrunderea
capitalului german în economia românească a fost limitată.
13
În prezenţa lui Hitler, Antonescu
semnează Pactul Tripartit, un plan
de ajutorare pe 10 ani, încheiat
anterior, la sfârşitul lui septembrie
1940, de puterile Axei: Germania,
Italia şi Japonia (Berlin, 23
noiembrie 1940).
14

În timpul întrevederilor din
14 ianuarie 1941, Hitler a
declarat că „în toată Europa
cunosc doi şefi de stat cu
care îmi place să lucrez: cu
Mussolini şi cu Generalul
Antonescu”
La întâlnirea cu Hitler din 14
ianuarie 1941, Ion Antonescu a
solicitat acordul acestuia pentru
înlăturarea legionarilor de la
guvernare şi controlul exclusiv al
puterii politice.
15
Intrarea Romaniei razboi.Eliberarea Basarabiei si
Bucovinei de Nord.
 La 12 iunie 1941, generalul Ion Antonescu a fost informat
oficial de Hitler despre iminenta atacare a Uniunii Sovetice
(Planul Barbarosa).
 Romania s-a angajat in razboi pe 22 iunie 1941, alaturi de
Germania, pentru eliberarea teritoriilor nationale cotropite in
vara anului 1940.

16
Trupe româneşti şi germane trec
Cavalerie marsaluind spre front, in Basarabia.
Prutul pentru eliberarea Basarabiei

Trupe de infanterie româneşti lângă Prut

Ostasi romani in actiune.

Basarabia, iulie 1941.
• La 5 iulie 1941, intră în Cernăuţi primele trupe
române.

• La 10 iulie 1941, oraşul Soroca este eliberat de către

Divizia blindată română care apoi se îndreaptă către
localitatea Bălţi pe care o eliberează la 12 iulie 1941.
• Localitatea Orhei este eliberată în data de 15 iulie
1941 de către unităţi din Divizia 5 infanterie română.
• Pe 16 iulie 1941, ca urmare a acţiunilor întreprinse
de Corpul 3 român şi Corpul 54 german este eliberat
oraşul Chişinău.
• Pe 17 iulie 1941, Cartierul general al Comandamentului
frontului germano-român transmite că odată cu victoria
pentru cucerirea masivului Corneşti, “cheia strategică a
Basarabiei e în mâna noastră” şi că Hotinul, Soroca,
Orheiul şi Chişinăul au fost eliberate.
• Pe 21 iulie 1941, Divizia 10 infanterie trece Dunărea
şi eliberează localităţile Ismail, Chilia Nouă, Vîlcov şi
continuă să meargă către Cetatea Albă cu scopul
eliberării totale a Basarabiei.
23
 Dupa eliberarea nordului Bucovinei, Armata 3
romana a fortat Nistrul. Incepand cu 21 iulie
1941,ofensiva a continuat spre Bug, apoi spre Nipru.
 Continuarea razboiului dincolo de Nistru, a pus
Romania in stare de razboi cu Anglia (decembrie
1941) si SUA (iunie 1942) ;
 România a devenit o ţintă a bombardamentului aliat,
mai ales pe 1 august, 1943 când au fost atacate
câmpurile petroliere şi rafinăriile de la Ploieşti.

24
25
Soldati romani in Odesa Soldati romani in timpul bataliei de la Odesa
• După ce au eliberat Basarabia şi Bucovina, unităţile
române au luptat alături de Germania mai departe
la Odessa, Sevastopol, şi Stalingrad. Contribuţia
României în efective de luptă a fost enormă,
depăşită doar de armata germană, dar depăşind
celelalte aliate ale Germaniei.
• Armata a 4-a a participat la Bătălia de la
Odessa, unde a dus lupte sângeroase între 6
august şi 16 octombrie 1941, însemnând pentru
unităţile acestei armate 17.792 morţi, 63.345
răniţi, 11.471 dispăruţi, în total 92.608 oameni.
 Generalul Petre Dumitrescu
Puntea puitorului de mine NMS Dacia in (stanga) si generalul Corneliu
timpul unei operatiuni pe 5 noiembrie Dragalina (dreapta) in Rusia in
1942 1942
• În anii regimului lui Antonescu, România a alimentat
economia de război a Germaniei cu petrol, cereale,
precum şi produse industriale fară vreo recompensă.
O patrula de schiori din Batalionul 25 in Transmisionisti afectati unei unitati de
iarna 1941/42 cavalerie in Kuban in 1942

Vanatori de munte aliniati pentru inspectie Infanteristi romani traversand Donetul.

in aprilie 1942, in Crimea.
• În anii 1941 şi 1942, unităţile române, operând
sub comandament general german, au luat
parte la bătăliile din Crimeea, Caucaz, la Cotul
Donului şi Stalingrad.
• În anul 1941 pierderile generale au fost de
130.000 militari morţi, răniţi şi dispăruţi.
Escadronul 1 din Grupul 52 Cercetare pe Tun anticar Breda pe tarmul Marii
12 mai 1942 la Dnepropetrovsk Azov. Iunie 1942.

Obuzier de munte Skoda model 1939

Vanatori de munte in Caucaz (D9) de 105 mm in actiune.
• Pierderile Armatei a 3-a la cotul Donului şi ale
Armatei a 4-a în Stepa Calmucă, la sfârşitul anului
1942 şi începutul anului 1943, s-au ridicat la 182.441
militari (16.566 morţi, 67.182 răniţi, 98.692 dispăruţi),
fapt care a redus considerabil capacitatea combativă
a armatei române.
• În februarie 1943, armatele 3 şi 4 au fost trimise în
ţară pentru refacere.
Gen. Constantin Pantazi, ministrul apararii, Tanc R-2 din Divizia 1 Blindata la Stalingrad
viziteaza trupele de pe frontul de la Stalingrad

Ostasi in transee la Cotul Donului,

Aruncator de grenade calibrul 60 mm in
octombrie 1942. Se observa caciula
pozitie de tragere la Cotul Donului
turcana, standard pentru iarna lui 1942.
 Generalul Avramescu, comandantul
Masa trupei la Cotul Donului, Corpului de Munte, impreuna cu ofiteri din
octombrie 1942 statul major. Se observa caciulile turcane
folosite in primele doua ierni de razboi

Generalul Avramescu si ofiteri de stat

major langa un automobil Horch 901 in
Crimeea in 1942 Soldati romani in Sevastopol
• În prima jumătate a anului 1943, pe frontul de Est
mai rămăsesera 7 divizii româneşti, care au acţionat
în capul de pod din Kuban, de unde s-au retras în
Crimeea, înfrânte în toamna anului 1943.

• În timpul luptelor din Caucaz şi a celor din capul de

pod din Kuban, unităţile române au pierdut 39.074
de militari.
Vanatori de munte in timpul primului asalt
asupra Sevastopolului

Pionieri romani in asalt.

Tun anticar Bohler, calibrul 47 mm, in
Stepa Calmuca.

Ostasii romani se folosesc de camile

pentru transport în tinuturile desertice.
Tun antitanc Pak 38 de 50 mm in actiune Baterie romaneasca de Pak 97/38 in
pe frontul din Kuban in vara anului 1943 decembrie 1943 in Crimeea.

Soldati romani tragand cu o

pusca mitraliera ZB in timpul
luptelor din peninsula
Taman, in vara lui 1943

Gen. de brigada Grigore Nicolau,

comandantul Diviziei 2 Garda,
Pozitie de mitraliera ZB- impreuna cu ofiteri ai Regimentului 4
53. Kuban, mai 1943 Graniceri
• In 1943 maresalul Antonescu a
inceput sa se gandeasca la
iesirea din razboi, permitandu-i
Ministrului de Externe Mihai
Antonescu sa stabileasca mai
multe contacte cu reprezentanti
ai Aliatilor la Berna, Istanbul,
Madrid si, in final, la
Stockholm.
• Tatonarile au vizat in principal
reprezentantii Marii Britanii si ai
SUA, dar care au dat de inteles
ca trebuia neaparat ca
Romania sa trateze in principal
cu URSS.
40
 Discutiile au debutat in aprilie 1944 la Stockholm,
dar nu au progresat prea mult, datorita refuzului
maresalului de a ceda Basarabia si Bucovina de
Nord.
 Din primavara anului 1944, de cand frontul a atins si
chiar a depasit granitele romanesti, a inceput de
asemenea sa se implice activ in operatiunile militare.
 A esuat sa-l convinga pe Hitler sa retraga Armata 17
(in care se aflau si 7 divizii romanesti veterane) din
Crimeea cat timp se putea executa operatia intr-un
mod organizat si fara pierderi inutile.

41
42
Operaţiunea Iaşi-Chişinău,
cunoscută şi ca Bătălia pentru
România, se referă la luptele
din răsăritul României dintre
Armata Roşie şi aliaţii
germano-români de la sfârşitul
lunii august şi începutul lunii
septembrie 1944.
Operaţiunea s-a încheiat cu o
victorie sovietică totală şi a
provocat ieşirea României din
război (23 august 1944) de
partea Axei şi trecerea ulterioră
de partea Aliaţilor.

43
• Regele Mihai, care iniţial nu s-a implicat efectiv în
politica României, a condus cu succes o lovitură de
stat pe 23 august, 1944 având suportul opoziţiei şi al
armatei, arestându-i pe Ion Antonescu şi pe membrii
guvernului.
• Imediat, el l-a numit prim-ministru pe gen. Constantin
Sănătescu, în fruntea unui guvern compus din militari
şi reprezentanţii Blocului Naţional Democrat, ca
miniştri fără portofoliu.
• În aceeaşi zi, la orele 22:00, Regele a difuzat
"Proclamaţia către ţară", prin care anunţa revenirea la
un regim democratic, încheierea războiului cu
Naţiunile Unite şi întoarcerea armelor împotriva
Germaniei.
44
 PARTICIPAREA ROMANIEI LA RAZBOIUL IMPOTRIVA
GERMANIEI NAZISTE

1. Lupta pentru eliberarea teritoriului national.

 Armata romana si formatiunile civile de lupta au reusit intr-o
saptamana- intre 23 si 31 august – sa elibereze doua treimi
din teritoriul national.
 Intr-o situatie dificila, dupa 23 august, s-au aflat trupele
romane din Moldova, fiind puse temporar in situatia de a lupta
atat impotriva trupelor germane (fostul aliat) cat si a sovieticilor
(noul aliat) .

Coroana Romaniei PRIZONIERI GERMANI ÎN BUCUREŞTI 45

  Comandamentul sovietic a refuzat orice discutii cu
guvernul si armata romana, a ordonat dezarmarea a
circa 160 000 de militari romani si internarea lor in
lagare de prizonieri din URSS.
 La 12 septembrie, România semnează Armistiţiul cu
Naţiunile Unite, asumându-şi obligaţia de a contribui
cu 38 de divizii la efortul de luptă antihitlerist.
 La 25 octombrie 1944, sunt eliberate ultimele
localităţi româneşti: Carei şi Satu-Mare.

INTRAREA ARMATEI ROŞII ÎN BUCUREŞTI Virtutea Militara 46

 2. Participarea Romaniei la operatiunile
militare pe teritoriul Ungariei,Cehoslovaciei
si Austriei
Medalia • a) Actiunile militare in Ungaria.
pentru
loialitate •si Au inceput la 24 septembrie 1944, armata romana
curaj luptand pentru eliberarea oraselor Debretin,Miscolk si
cucerirea zonelor din Muntii Bukk, Matra si Hegyalja.
• b)Actiunile militare pe teritoriul Cehoslovaciei.
• Au participat Armata 1 si 4 romana care au actionat,
intre 18 decembrie 1944 - 2 mai 1945, in regiunea
muntoasa din estul si centrul Cehoslovaciei.
• Armata romana a suferit pierderi de 66 495 de militari.
• c)Actiuni militare pe teritoriul Austriei.
• Actiunile s-au desfasurat intre 9 aprilie - 8 mai 1945, la
care au participat circa 1 000 de militari romani si 80
care de lupta si masini blindate care au inaintat pe
teritoriul Austriei, pana aproape de Viena . 47
48
 Bilanţul participării României la războiul
antihitlerist.

 România participă la eliberarea Ungariei şi Cehoslovaciei,

mobilizând pentru aceasta peste 600.000 de soldaţi în 37 de
divizii. Cele mai grele lupte s-au dat în asediul Budapestei şi în
munţii Tatra, ele fiind soldate cu mari pierderi de vieţi omeneşti.
Cele 260 de zile de participare la războiul antihitlerist se încheie
la 12 mai 1945, lăsând loc întăririi influenţei sovietice în
România.
• Radio ,,Londra” prelua si difuza,la 7 ianuarie 1945,aprecierea
facuta de ziarul englez ,,Sunday Times”,conform careia :,,Dintre
natiunile care lupta impotriva Germaniei hitleriste, Romania se
situeaza azi in al patrulea rand in ceea ce priveste numarul de
soldati care participa la batalia de distrugere a nazismului”.
49
 Statistici pentru frontul de vest

Masive
Începutul Terminarea Pierderi Cursuri de Localităţi Din care
Ţara Efective muntoase Pagube
campaniei campaniei (m, r, d) apă forţate eliberate oraşe
cucerite

11.000 morţi
şi răniţi
România 23.08.1944 25.10.1944 >275.000 58.330 900 8
material de
luptă

Iugoslavia
21.045
prizonieri
9.700 morţi
Ungaria 8.10.1944 15.01.1945 210.000 42.000 3 4 1.237 14
? răniţi
material de
luptă

Cehoslovacia 18.12.1944 12.05.1945 248.430 66.495 10 4 1.722 31

4.000 morţi,
răniţi,
Austria 10.04.1945 12.05.1945 2.000 100 7 1 prizonieri
tehnică de
luptă

117.798
TOTAL
23.08.1944 12.05.1945 538.536 169.822 20 12 3.821 53 prizonieri 50
ESTIMAT
 În ciuda actului de la 23 august 1944, România a
constituit, în ochii URSS, o pradă de război. Pe principiul
că "cel care ocupă un teritoriu îşi impune şi sistemul
său social", armata sovietică a impus venirea la putere a
cominterniştilor şi comuniştilor.
 La presiunile URSS, guvernul Sănătescu este dizolvat şi
înlocuit cu guvernul Rădescu (decembrie 1944 - martie
1945), unde sunt incluşi reprezentanţi ai Frontului
Naţional Democrat (constituit în octombrie 1944), în
posturi cheie ca justiţia (Lucreţiu Pătrăşcanu) şi
transporturile (Gheorghe Gheorghiu-Dej).
 Prin condiţiile Tratatului de la Paris din 1947, Aliaţii au
refuzat României statutul de stat cobeligerant. Nordul
Transilvaniei a fost, din nou, recunoscut ca parte
integrantă a României, dar URSS-ului i-a fost permisă
anexarea Basarabiei şi a Nordului Bucovinei redenumită
"RSS Moldovenească”. 51
52
• Rezultatul arestării pripite a mareşalului Ion Antonescu -
întrucât un armistiţiu încă nu fusese încheiat, cu toată
declaraţia de la radio a regelui - a fost căderea frontului din
Moldova, ceea ce a dus la căderea în prizonierat a zeci de
mii de soldaţi români.
• După ce a fost arestat, Antonescu a fost predat sovieticilor. A
fost ţinut în arest timp de doi ani în URSS, după care a fost
readus în ţară doar pentru a fi judecat "exemplar".
• Condamnat la moarte de instanţa "Tribunalului Poporului" la
data de 17 mai 1946, a fost executat la Jilava alături de foştii
colaboratori apropiaţi, la 1 iunie 1946.
• Raportul oficial a consemnat că "Ion Antonescu a cerut să fie
executat de soldaţi ai armatei, nu de gardienii închisorii, dar
a fost refuzat, iar el a replicat: "Canaliile, canaliile!"
• Inainte de executarea sa, Maresalul Antonescu a spus:
"Istoria ma va judeca!".
53
54
 Execuţia mareşalului Ion Antonescu

• În momentul tragerii, Antonescu a salutat, după care

a căzut. S-a ridicat pe mâna dreaptă zicând că nu e
mort şi să se tragă din nou.
• Şeful gardienilor l-a împuşcat în cap cu revolverul,
dar doctorul nu a confirmat decesul, aşa că a mai fost
nevoie de încă un glonţ în piept.
• În ciuda acestor măsuri, Antonescu şi generalul Vasiliu
mai prezentau semne de viaţă. Seful gardienilor a luat o
puşcă şi a tras trei patru focuri în corpul lui Antonescu.
• Doctorul a constatat decesul mareşalului în jurul orei
8:15. Faptele petrecute în acest timp au fost prezentate
într-un proces verbal, întocmit de Comisia constituită de
Parchetul Tribunalului Ilfov, precum şi înregistrate de
câteva camere de luat vederi. Filmele se află la
Ministerul Justiţiei. 55
• Bibiografie:
• www.wikipedia.org
• C. C. Giurescu – ISTORIA ROMÂNILOR, Bucureşti,
Editura All, 2007
• M. Barbulescu, D.Deletant, K. Hitchins, S.
Papacostea – ISTORIA ROMANIEI, Ed.Corint, 2007