Notiuni Fundamentale de Inginerie Seismica Doina Verdes PDF

NOŢIUNI FUNDAMENTALE DE
INGINERIE SEISMICĂ
Doina VERDEŞ
UTPRESS
Cluj-Napoca, 2012
2
NOŢIUNI FUNDAMENTALE DE INGINERIE SEISMICĂ
Cuprins
CAPITOLUL I Noţiuni de seismologie inginerească ...............................................8
1.1 Introducere ... 9
1.2 Zone seismice şi caracteristici de focar ... 13
1.3 Scări de măsurare a cutremurelor ...24
1.4 Hazardul seismic în Romania ... 35
1.5 Mari cutremure care s-au produs în lume ... 41
CAPITOLUL II Răspunsul seismic al sistemului cu 1 GLD ...................................48
2.1 Modelarea comportării structurale ... 50
2.2 Modele dinamice ... 52
2.3 Răspunsul seismic al sistemului elastic liniar cu 1 GLD ... 57
2.4 Spectre de răspuns seismic şi pseudospectre ... 63
2.5 Integrarea directă a ecuaţiei de echilibru seismic ... 84
2.6 Răspunsul seismic al sistemului cu 1 GLD neliniar supus la
translatia bazei rigide .... 99
2.7 Răspunsul seismic al sistemului cu 1 GLD neliniar utilizând
metode energetice ... 104
3
CAPITOLUL III Răspunsul seismic al sistemelor cu “n”
grade de libertate dinamică................................................................................116
3.1 Modelarea comportării structurale ... 118
3.2 Euaţiile de echilibru ale sistemului liniar – elastic cu ”n” GLD
supus la tranlaţia bazei rigide ... 129
3.3 Răspunsul seismic prin analiză modală ... 138
3.4 Răspunsul seismic prin analiză modală spectrală ... 143
CAPITOLUL IV Metode de analiză seismică a structurilor ……..................... 145
4.1 Metoda forţelor seismice static echivalente ... 154
4.2 Metoda calculului modal cu spectre de răspuns ... 171
4.3 Metoda de calcul dinamic neliniar ... 176
4.4 Metoda de calcul static (calcul biografic) ... 179
CAPITOLUL V Proiectarea bazată pe performanţă în
Ingineria seismică.............................................................................................. 202
5.1 Obiectivele proiectării bazate pe performanţă ... 204
5.2 Aspecte de bază ale concepţiei de proiectare ... 215
4
5.3 Rigiditate adecvată ... 232
5.4 Rigiditate şi rezistenţă la torsiune ... 240
5.5 Acţiunea de diafragmă a planşeelor ... 242
5.6 Realizarea unei fundaţii (infrastructuri) adecvate ... 243
5.7 Mecanismul structural de disipare a energiei
induse de seism ... 246
CAPITOLUL VI Structuri de beton armat seismo-rezistente ............................ 253
6.1 Tipuri de structuri seismo-rezistente ... 257
6.2 Condiţii de ductilitate globală ... 268
6.2 Cerinte privind lunecarea de nivel şi efectul P-∆ ... 276
6.4 Efectul torsiunii ... 289
6.5 Tipuri structurale care conduc la concentrări de eforturi ... 301
6.6 Metode de calcul structural ... 313
6.7 Ductilitatea elementelor de beton armat ... 318
5
CAPITOLUL VII Elemente nestructurale ............................................................. 364
7.1 Pereţi nestructurali ... 367
7.2 Pereţi de umplutură la structura în cadre din beton armat ... 376
7.3 Răspunsul seismic al panourilor nestructurale ... 398
7.4 Panouri disipatoare de energie ... 424
7.5 Panouri care nu interacţionează cu structura ... 438
7.6 Acoperitoare de rosturi seismice ... 450
7.7 Panouri din sticlă ... 453
CAPITOLUL VIII Controlul răspunsului seismic al construcţiilor ………........ 460
8.1 Tipuri de control structural ... 462
8.2 Cum se poate controla raspunsul seismic ... 467
8.3 Utilizarea procedeelor traditionale sau conventionale ... 470
8.4 Utilizarea procedeelor inovative şi a sistemelor de protectie ... 472
8.5 Configurarea si comportarea clădirilor izolate seismic ... 475
8.6 Calculul structural ... 487
8.7 Exemple de aplicaţii ale sistemelor de izolare şi implementare în practica
inginerească ... 498
6
CAPITOLUL IX Controlul activ al răpunsului seismic al construcţiilor ……… 511
9.1 Configuraţia de bază a sistemului de control activ ... 515
9.2.Tipuri de sisteme de control activ ... 517
9.3. Controlul răspunsului seismic utilizând amortizori cu mase active (AMD) ... 521
9.4 Sisteme active cu amortizare variabilă - Amortizori cu lichid de acordare ... 524
CAPITOLUL X Cerinţe privind conformarea seismică a podurilor …………. 539
10.1 Efectul condiţiilor de fundare şi a naturii terenului ... 541
10.2 Criterii pentru stabilirea protecţiei seismice a podurilor ... 544
10.3 Alcătuirea suprastructurilor ... 547
10.4 Măsuri constructive pentru transmiterea forţelor seismice
longitudinale la infrastructuri ... 552
10.5 Modele de calcul dinamic pentru poduri ... 556
BIBLIOGRAFIE …………………………………………………………………………. 575
7
CAPITOLUL I
Noţiuni de seismologie inginerească
1.1 Introducere
1.2 Zone seismice şi caracteristici de focar
1.3 Scări de măsurare a cutremurelor
1.4 Hazardul seismic în Romania
1.5 Mari cutremure care s-au produs în lume
Doina Verdeş
8 NOŢIUNI FUNDAMENTALE DE INGINERIE SEISMICA
1.1 Introducere
Doina Verdeş
Structura pământului
Crusta
Crust
Mantle
Manta
6370
Invelisul exterior 500

0
20
00
al nucleuluiOuter core
(materie lichida)
(liquid)
50
0
Inner core
24
Nucleul (miezul)
0
(solid)
Doina Verdeş
Structura crustei terestre este
discontinuă; ea e alcatuită din placi
tectonice care acoperă suprafata
terestră, placi aflate in continuă
mişcare.
Imaginea copertei Asociatiei

franceze de Inginerie seismică
care sugerează poziţia plăcilor
tectonice pe suprafaţa pământului
Doina Verdeş
NOŢIUNI FUNDAMENTALE DE INGINERIE SEISMICA
Placi tectonice
Teoria placilor tectonice sustine ca prin comprimarea puternica care se
manifesta la contactul dintre placile continentale se produc deplasari mari
fie datorita cedarilor in urma strivirii rocilor fie datorita fenomenului de
alunecare a unei placi sub cealaltă numit fenomen de subducţie.
Principalele plăci identificate sunt:

- Euroasiatică
-Pacifică
-Indoaustraliană,
-Americană
-Caraibiană
-Africană
-Arabică
-Antarctică.
Doina Verdeş
1.2 Zone seismice şi caracteristici de
focar
Doina Verdeş
Zone seismice
Zonele seismice au focarele distribuite in lungul unor
centuri definite pe suprafata terestra intre care cele
mai importante sunt ;
cordonul circumpacific
Cordonul alpid
Pamir – Baikal in centrul Asiei
Centrul Oceanului Indian
Centrul Oceanului Pacific
Doina Verdeş
Distribuţia globală a seismicităţii*
*http://geology.about.com
Doina Verdeş
Harta seismicităţii Europei *
*http://geology.about.com
Doina Verdeş
Caracteristici de focar
Epicentrul
Hipocentrul (focar)
Suprafata faliei
Clasificarea tipurilor de
cutremure: HF
- Crustale 0≤HF ≤ 70 Km
- subcrustale 70km ≤ HF ≤300 km
- de adâncime 300 Km ≤ HF ≤700
km
Doina Verdeş
Tipuri de unde seismice
Undele seismice pot fi grupate Principale

astfel:
Unde de adancime:
Secundare
-unde principale notate P
- unde secundare notate S
Love
Unde de suprafaţă
(superficiale):
Unde de tip Rayleigh Rayleigh
Unde de tip Love
Doina Verdeş
Timpul de sosire a undelor seismice
P-wave
S-wave
surface wave
1 2 3
1 - P unde primare
2 - S unde secundare
3 – unde de suprafaţă
Doina Verdeş
Tipuri de unde seismice [26]
Unde de
Unde Rayleigh Unde Love suprafaţă
Unde P Unde S Unde de

adâncime
Doina Verdeş
Tipuri de lunecări ale faliei
Falie de lunecare
Falie normală
Falie răsturnată
Doina Verdeş
Falia San Andreas California
Doina Verdeş
Mecanism de falie - Cutremur Loma Prieta, California
1989
Cutremur de suprafata, distanta

focala <10 Km
Focar
Ruptură de falie
la 4 km adâncime
Doina Verdeş
1.3 Scări de măsurare a cutremurelor
Doina Verdeş
Măsurarea şi înregistrarea cutremurelor
SEISMOSCOP – CHINA ANTICA
Doina Verdeş
Scara magnitudinilor-scara Richter
Magnitudinea este logaritmul in baza 10 al amplitudinii

maxime a înregistrării, în microni , făcută cu un
seismograf de torsiune etalon, cu perioadă proprie de 0.8
s (seismograful Wood Anderson) în timpul unui cutremur
având epicentrul la o distanţă de 100 km.
Log E=11.8+ 1,5M

E=energia dezvoltată în focar exprimată in ergi.
Doina Verdeş
Scari de intensitate seismica
Scările de intensitate seismică sunt scări subiective care

descriu efectele cutremurului asupra construcţiilor.
Exemple:
Scara Mercali modificată – scara MM
Scara MSK 1964 – valabilă în Romania
Doina Verdeş
Scara de intensitate seismică Mercalli modificată[MM]
Doina Verdeş
Scări de intensitate seismică: MSK 1964; EMI;
MM; Japonia; Rusia [25]
MSK 1964 I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
EMI (PS69) I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
MERCALLI
MODIFIED I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
1956
JAPAN 0 I II III IV V VI VII
RUSSIA I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII
maximum
acceleration
of the soil
mouvement 0.002g 0.004g 0.008g 0.015g 0.020g 0.030g 0.130g 0.200g 0.300g 0.500g 1.000g
Doina Verdeş
18
10,000,000x10 Largest earthquake
Nuclear bomb
18
1964 Alaska earthquake
1,000,000x10 1906 San Francisco earthquake
Daily U.S. electrical energy consumption
18
100,000x10
es
1976 Guatemala earthquake
ak
qu
rth
ea
18
of
10,000x10 1980 Italy earthquake
rgy
ne
ic e
1971 San Fernando earthquake
Energy (ergs)
ism
18
1983 Coalinga earthquake
Se
1,000x10 Atomic bomb
18
100x10 1978 Santa Barbara
earthauake
18
10 x 10
18
1 x 10
4 5 6 7 8 9
Richter magnitude
Relaţia magnitudine –energie pentru cutremure [25]

Doina Verdeş
Inregistrarea cutremurelor
Aparatele pentru înregistrarea

cutremurelor sunt:
seismograful şi accelerometrul.
l
Seismograma este înregistrarea M
realizată cu seismograful ;
aceasta este o înregistrare a
L
deplasărilor terenului.
Accelerograma este înregistrarea
obţinută cu ajutorul
accelerometrului a acceleraţiilor
solului în timpul cutremurului.
Principiul seismografului
Doina Verdeş
Cutremurul cu focar Vrancea din 30 august 1986
înregistrarea Măgurele
*Sursa Incerc.ro
Doina Verdeş
Spectre de răspuns – acceleraţii absolute
Doina Verdeş
Accelerogramele Hachimoto Japonia 1979 şi
Northridge , California 1994[34]
Doina Verdeş
1.4 Hazardul seismic în Romania
Doina Verdeş
Hazardul seismic în România
Hazardul seismic din România este datorat contribuţiei a doi factori:

(i) contribuţia majoră a zonei seismice subcrustale Vrancea
(ii) alte contribuţii provenind din zone seismogene de suprafaţă,
distribuite pe întreg teritoriul ţării
Hazardul seismic pentru proiectare este descris de valoarea de vârf

a acceleraţiei orizontale a terenului a g determinată pentru intervalul
mediu de recurenţă de referinţă (IMR) corespunzător stării limită
ultime, valoare numită în continuare
“acceleraţia terenului pentru proiectare”.
Doina Verdeş
Statii seismice pe teritoriul Romaniei şi epicentre
ale cutremurelor cu M>5
Doina Verdeş
Statii seismice pe teritoriul Romaniei şi epicentre
ale cutremurelor cu M>5
Sursa www.incerc.ro
Doina Verdeş
CUTREMURELE DIN ROMANIA
CU FOCAR VRANCEA
Data Ora (GMT) Lat. Long. H Catalogul RADU C, 1994 Catalogul MARZA, 1980
h:m:s N ° E ° Adâncimea
focarului,
km I M M Mws Mw I
w1
1903 13 Septemrie 08:02:7 26.6 >60 7 6.6 6.3 5.7 6.3 6.5
45.7
1904 6 Februarie 02:49:00 45.7 26.6 75 6 - 5.7 6.3 6.6 6
1908 6 Octombrie 21:39:8 45.7 26.5 150(12 8 7.1 6.8 6.8 7.1 8
(45.5) 5)
1912 25 Mai 18:01:7 45.7 27.2 80(90) 7 6.3 6.0 6.4 6.7 7
1934 29 Martie 20:06:51 45.8 26.5 90 7 6.6 6.3 6.3 6.6 8
1939 5 Septembrie 06:02:00 45.9 26.7 120 6 - 5.3 6.1 6.2 6
1940 22 Octombrie 06:37:00 45.8 26.4 122 7/8 6.8 6.5 6.2 6.5 7
1940 10 Noiembrie 01:39:07 45.8 26.7 140- 9 7.7 7.4 7.4 7.7 9
150*
1945 1 Septembrie 15:48:26 45.9 26.5 75 7/8 6.8 6,5 6.5 6.8 7.5
1945 9 Decembrie 06:08:45 45.7 26.8 80 7 6.3 6.0 6.2 6.5 7
1948 29 Mai 04:48:55 45.8 26.5 130 6/7 - 5.8 6.0 6.3 6.5
1977 4 Martie 19:22:15 45.3 26.30 109 8/9 7.5 7.2 7.2 7.4 9
4
1986 30 August 21:28:37 45.5 26.47 133 8 7.2 7.0 - 7.1 -

3
1990 30 Mai 10:40:06 45.8 26.90 91 8 7.0 6.7 - 6.9 -

2
1990 31Mai 00:17:49 45.8 26.89 79 7 6.4 6.1 - 6.4 -

3
Doina Verdeş
SEISMICITATEA TERITORIULUI ROMANIEI
CUTREMURELE DIN ROMANIA cu FOCAR VRANCEA
• 1471 INTENSITATE 8: AVARII LA MANASTIREA NEAMT
• 1738 INTENSITATE 9:PRABUSIREA TURNULUI DE LA CURTEA
DOMNEASCA DIN BUCURESTI
• 1802 INTENSITATE 9: S-A PRABUSIT TURNUL COLTEI DIN BUCURESTI
• 1829 I=9; 1839 I=8; 1880 I=7; 1908 I=8;1929 I=7
• 10 NOIEMBRIE 1940 I=9; M=7.3; Hf=135Km; AVARII MARI in zona
epicentrala si in Bucuresti LA CONSTRUCTIILE DIN BETON ARMAT–
PRABUSIREA BLOCULUI CARLTON; PESTE 1000 VICTIME
• 4 MARTIE 1977 I=9 M=7.2 ; CANTITATEA DE ENERGIE 4,7X1022 erg;
Hf=110Km; in Bucuresti s-au prabusit complet 33 de cladiri, 32900 locuinte
s-au prabusit sau avariat grav; 1500 de victime si 11300 de accidentati
• 31 august 1986 I=7; M=5,9
FOCARE FAGARAS SI BANAT

Doina Verdeş
1.5 Mari cutremure care s-au produs
în lume
Doina Verdeş
Falia de curemur in California - San ANDREAS
Doina Verdeş
Doina Verdeş
Doina Verdeş
Doina Verdeş
Frecvenţa de apariţie a cutremurelor puternice
Cercetări pentru cunoaşterea probabilităţii de apariţie în

regiunile seismice a cutremurelor de o anumită
intensitate, stabilindu-se astfel succesiunea mişcărilor
seismice pe durata de exploatare a construcţiilor.
Hărţi de risc seismic
Prevenirea sau reducerea cutremurelor viitoare
Doina Verdeş
Predicţia cutremurelor
METODE:
1. Detectarea mişcării scoarţei terestre prin:
Gravitaţie; Geomagnetism; Geoelectricitate
Nivelul mării; Triangulaţie , nivelment
2. Analiza seismică: microseisme; geodezice; deformaţi ale scoarţei;
3. Observaţii în puţuri adânci
Doina Verdeş
CAPITOLUL II
Răspunsul seismic al sistemului

cu 1 GLD
Răspunsul seismic al sistemului
cu 1 GLD
2.1 Modelarea comportării structurale

2.2 Modele dinamice
2.3 Răspunsul seismic al sistemului
elastic liniar cu 1 GLD
2.4 Spectre de răspuns seismic şi pseudospectre
2.5 Integrarea directă a ecuaţiei de echilibru seismic
2.6 Răspunsul seismic al sistemului cu 1 GLD neliniar supus la
translatia bazei rigide
2.7 Răspunsul seismic al sistemului cu 1 GLD neliniar utilizând
metode energetice
Doina Verdeş
Modelul de calcul structural trebuie să descrie comportarea structurii
de rezistenţă la acţiunea seismică. El trebuie să reprezinte adecvat :
- configuraţia generală - geometrie, legături, material;

- distribuţia caracteristicilor inerţiale - mase de nivel, momente de
inerţie ale maselor de nivel (obţinute prin raportare la centrul maselor
de nivel);
- caracteristicile de rigiditate şi de amortizare.
Calculul structural se poate face în domeniul liniar elastic sau în

domeniul neliniar. În cazul metodelor de calcul neliniar, modelele
trebuie să reprezinte corect capacităţile de rezistenţă şi de deformare
ale elementelor în domeniul postelastic.
Clădirea se schematizează prin sisteme rezistente la acţiuni verticale
şi laterale, conectate sau nu prin planşee (diafragme orizontale).
50 Doina Verdeş
Modelarea deformabilităţii structurilor se poate face considerând şi
comportarea conexiunilor dintre grinzi, stâlpi şi/sau pereţi structurali.
Modelul se poate alcătui introducând alături de elementele structurale

şi elementele nestructurale care influenţează răspunsul seismic al
ansamblului structural.
Este cazul pereţilor de compartimentare sau de închidere care

sporesc semnificativ rigiditatea laterală şi rezistenţa structurilor în
cadre.
51 Doina Verdeş
2.2 Modele dinamice
Grade de libertate dinamică GLD
Metode de discretizare
- procedeul maselor concentrate

- sistem cu elemente finite
52 Doina Verdeş
Grade de libertate dinamică
Planseu
rigid
Grade de libertate dinamică:

- două translaţii paralele cu
axele o-x şi o-y;
- rotire rz in jurul axei
Fundaţie o-z.
rigidă
Ipoteze:
Fundaţia este foarte rigidă;
Neglijăm deformaţiile axiale ale
stâlpilor;
Mişcarea terenului este sincronă
53 Doina Verdeş
Modele de calcul cu mase concentrate
în cazul unui cadru etajat
mn (1 ) m n (2 ) mn (3 )
mn
mk
...
m2
m1 (1 ) m2 (2 ) m1 (3 )
m1
(1) (2) (3)
a. mase concentrate în noduri b. mase concentrate la nivelul

planşeelor pe o consola echivalentă
(ca rigiditate)
54 Doina Verdeş
SISTEMUL DE CALCUL LINIAR ELASTIC
Variaţii liniare pentru forta elastică şi de amortiozare
FA(t)
FS(t)
k c
1 1
y(t) y& (t )
Fs(t1)=K ∆ y(t) FD(t1)=C ∆ y& ( t )
55 Doina Verdeş
SISTEMUL DE CALCUL NELINIAR
Tangenta la curbă
Tangenta la curbă FA(t)
FS(t)
FA1
Fs1 ∆FS
∆Fs Secanta la curbă
FA0 ∆ y&
Fs0
y(t)
y& 0 y&1 y& (t )
yo ∆y y1
56 Doina Verdeş
2.3 Răspunsul seismic al sistemului
elastic liniar cu 1 GLD
Ecuaţia de echilibru a sistemului elastic liniar cu
1 GLD supus la o forta exterioara orizontala Fef(t)
F ef
F ef
FS F ef
FD
FI + FD + FS = F ef
m&y&(t ) + cy& (t ) + ky (t ) = Fef (t ) (1)
y(t) - deplasarea dependentă de timp a masei (m) relativă faţă de teren

yt(t) - deplasarea absolută a masei (m) referitoare la o poziţie fixă
Fef (t) - forţa excitatoare
Fef (t) = – mÿs
58 Doina Verdeş
m&y&(t ) + cy& (t ) + ky (t ) = Fef (t )
Ecuaţia (1) poate fi scrisă astfel:
&y&(t ) + 2ωξy& (t ) + ω 2 y (t ) = − &y&s (t ) (2)

unde:
ω - este frecvenţa proprie neamortizată a sistemului
ω = k /m (3)
ξ - este fracţiunea din amortizarea critică

ξ = c/2mω (4)
59 Doina Verdeş
Soluţia generală a ecuaţiei de echilibru seismic
1
∫0 − m&y&s (τ )sin ω D (t −τ )exp [−ξω (t −τ )]dτ
y (t ) = A exp −ξω t  sin ωt +ϕ  + t
(5)
mω
D
Primul termen reprezintă oscilaţiile proprii ale sistemului.

Al doilea termen reprezintă oscilaţiile forţate sub acţiunea
seismică.
Neglijînd aportul oscilaţiilor proprii libere care se amortizează

repede, în regim permanent soluţia devine:
60 Doina Verdeş
1 t
y (t ) =
mω D ∫ − m&y& (τ )sin ω (t − τ )exp[− ξω (t − τ )]dτ
0
s D (6)
y(t) – deplasarea masei funcţie de timp

ωD – frecventa circulara proprie
ξ - fracţiunea din amortizarea critică
ξ = c/ccr
c = coeficientul de proporţionalitate la amortizare
vîscoasă
ccr = coeficientul de amortizare critica
ξ = 0.02 … 0.1
m=masa sistemului
&y&s (τ ) = accelerati a terenului la timpul τ
61 Doina Verdeş
Când diferenţa dintre frecvenţa amortizată şi cea neamortizată
este neglijabilă ceea ce e permis pentru valorile mici ale
rapoartelor de amortizare ale construcţiilor ξ < 0.10
si notând că semnul minus nu are o semnificaţie reală în cazul
solicitărilor seismice relaţia deplasării devine:
1 t
y (t ) = ∫ &y& (τ )sin ω (t − τ ) exp[− ξω (t − τ )]dτ
s (7)
ω 0
62 Doina Verdeş
2.4 Spectre de răspuns seismic şi pseudospectre
63 Doina Verdeş
Spectre de răspuns seismic şi pseudospectre
Spectrul de răspuns – definiţie
Spectre de răspuns utilizate în ingineria seismică:
- spectrul vitezei
- spectrul acceleraţiei absolute
- spectrul deplasării
Expresii pentru viteza relativă şi acceleraţia absolută
Viteza relativă se obţine prin derivarea expresiei deplasării y(t)

t
y& (t ) = ∫ &y&s (τ ) cos ω (t − τ ) exp[− ξω (t − τ )]dτ
0
t
− ξ ∫ &y&s (τ )sin ω (t − τ ) exp[− ξω (t − τ )]dτ (8)
0
64 Doina Verdeş
Acceleraţia absolută rezultă prin înlocuirea expresiilor deplasării şi
vitezei în ecuaţia de echilibru seismic (1)
&y&t (t) = -2ωξy& (t ) − ω 2 y(t) (9)
Acceleraţia absolută:
( ) t
&y& (t ) = ω 2ξ − 1 ∫ &y&s (τ )sin ω (t − τ ) exp[− ξω (t − τ )]dτ
t 2
0
t
− 2ωξ ∫ &y&s (τ ) cos ω (t − τ ) exp[− ξω (t − τ )]dτ
0
(10)
65 Doina Verdeş
Componenta nord-sud a acceleratiei, vitezei si deplasarii
terenului cazul cutremurului ElCentro 1940
66 Doina Verdeş
Accelerogramele El Centro 1940 si Kobe 1995 (1)
•PGA = 343 cm/s/s - El Centro

•PGA = 818 cm/s/s - Kobe
PGA=peak ground acceleration/ acceleratia maxima a terenului
67 Doina Verdeş
Valorile de răspuns maxime date de ecuaţiile 8, 9 şi 10 sunt denumite:
-deplasare relativă spectrală Sd (ξ , ω)
-viteză relativă spectrală Sv (ξ , ω)
-acceleraţie absolută spectrală Sa (ξ , ω)
68 Doina Verdeş
Spectrul deplasării
Accelerograma C1
Raspunsul in deplasari pentru trei tipuri

de sisteme cu 1GLD cu 2% amortizare [1]
T1= 0,5s
T1= 1s
Spectrul deplasarii
la cutremurul C1
T1= 2s
69 Doina Verdeş
Obişnuit e suficient să fie calculate numai aşa numitele
pseudospectre .
Pseudospectrul vitezei Spv (ξ , ω) este definit de relaţia:
S pv (ξ , ω ) ≡ ∫ &y&s (τ )sin ω (t − τ ) exp[− ξω (t − τ )]dτ 

 t
(11)
 0  max
70 Doina Verdeş
1 t
y (t ) = ∫ &y& (τ ) sin ω (t − τ ) exp[− ξω (t − τ )]dτ
s (7)
ω 0
Ecuaţia (7) 1
se poate scrie: S d (ξ , ω ) = S pv (ξ , ω ) (12)
ω
Ecuaţiile (11) şi (13) se pot scrie pentru ξ =0:
S v (0, ω ) ≡ ∫ &y&s (τ ) cos ω (t − τ )dτ 

 t
(13)
 0  max
S pv (0, ω ) ≡ ∫ &y&s (τ )sin ω (t − τ )dτ 

 t
(14)
 0  max
Ecuaţiile diferă prin termenii trigonometrici. Hudson a demonstrat

că Spv şi Sv diferă foarte puţin numeric, exceptând cazul sistemelor
cu perioade mari de vibraţie (frecvenţe foarte mici). Sistemele cu
amortizare mai mare decât 0.2 rezultatele diferă mult.
71 Doina Verdeş
Ecuaţia pentru acceleraţie:
(15)
S a (0, ω ) ≡ ω ∫ &y&s (t )sin ω (t − τ )dτ 
 t
 0  max
S a (0, ω ) = ωS pv (0, ω ) (16)
Se poate folosi pentru domeniul 0 < ξ < 0.20
S a (ξ , ω ) = ωS pv (ξ ,ω ) (17)
Expresia din membrul drept se numeşte

răspunsul pseudospectral al acceleraţiei Spa(ξ, ω)
72 Doina Verdeş
Forţa elastică poate fi calculată astfel:
f s , max = kS d (ξ , ω ) = ω 2 mS d (ξ , ω ) = mS pa (ξ , ω ) (18)
73 Doina Verdeş
Pentru orice accelerogramă a unui cutremur dat
asumând valori distincte pentru procentul de amortizare
şi frecvenţele proprii se pot calcula valorile
corespunzătore ale lui Sd (ξ, ω), Spa (ξ, ω).
1
S d (ξ , ω ) = S pv (ξ , ω ) (19)
ω
S pa (ξ , ω ) = ωS pv (ξ , ω ) (20)
74 Doina Verdeş
Graficele valorilor Sd (ξ, ω), Spa (ξ, ω) şi Spv (ξ, ω) reprezentate
ca funcţii ale frecvenţelor (sau perioadelor T) pentru valori diferite
valori ale procentului de amortizare, sunt numite
- pseudospectre de răspuns ale vitezei,
- spectre de răspuns ale deplasării
- pseudospectre de răspuns ale acceleraţiei
75 Doina Verdeş
Reprezentarea poate fi făcută liniar pentru fiecare sau într-un grafic
compact pentru toate, bazat pe relaţiile simple dintre ele; relaţiile sunt:
log S d (ξ , ω ) = log S pv (ξ , ω ) − log ω (21)
log S pa (ξ , ω ) = log S pv (ξ , ω ) + log ω (22)
76 Doina Verdeş
Spectrele de raspuns combinate pentru cutremurul
El Centro, 1940 amortizare 0.02
77 Doina Verdeş
Pseudo-spectre de raspuns combinate
El Centro 1940
78 Doina Verdeş
Rezumat privind răspunsul sistemului cu
1GLD supus la translaţia unidirecţională
a bazei rigide
79 Doina Verdeş
yt (t)
y(t)
axis of reference
k c k Fmi ..y (t)

2 2 S
k FS(t)
m m
c FD(t) y
yS y
a. b. c.
Ecuatia de echilibru seismic Deplasarea totală
yt (t ) = ys (t ) + y (t ) (24)
FI + FD + FS = 0 (23)
Inlocuind expresiile fortelor se obtine:
m&y&(t ) + cy& (t ) + ky(t ) = − &y&s (t ) (25)
80 Doina Verdeş
Inlocuind expresiile forţelor
m&y&(t ) + cy& (t ) + ky(t ) = − &y&s (t ) (26)
şi împărţind cu m obţinem ecuaţia frecvenţei
&y&(t ) + 2ωξy& (t ) + ω 2 y (t ) = − &y&s (t ) (27)
Solutia in urma acceptarii anumitor simplificari este :
1 t
&y&s (τ )sin ω (t − τ )e[−ξω (t −τ )]dτ
ω ∫0
y (t ) = (28)
Din care prin prelucrări se obţin viteza si acceleratia
81 Doina Verdeş
Pentru orice accelerogramă a unui cutremur dat asumând valori
distincte pentru procentul de amortizare şi frecvenţele proprii se pot
calcula valorile corespunzătore ale lui Sd (ξ, ω), Spa (ξ, ω)
Valorile spectrale prin prelucrare si anumite simplificari

conduc la:
- pseudospectrul de răspuns al vitezei,
- spectrul de răspuns al deplasării
- pseudospectrul de răspuns al acceleraţiei absolute

1
S d (ξ , ω ) = S pv (ξ , ω ) (29)
ω
S pa (ξ , ω ) = ωS pv (ξ , ω ) (30)
82 Doina Verdeş
Forţa elastică
Forţa elastică Fs,max poate fi calculată
astfel:
Fs max = kS d (ξ , ω ) (30)
Ştiind că:
k
ω2 = ; k = ω 2m
m
1 S pa (ξ , ω ) = ωS pv (ξ , ω )
S d (ξ , ω ) = S pv (ξ , ω ) ;
ω
Fs max = ω 2 mS d (ξ , ω ) = mS pa (ξ , ω ) (31)
83 Doina Verdeş
2.5 Integrarea directă a ecuaţiei
de echilibru seismic
84 Doina Verdeş
2.5 Integrarea directa a ecuaţiei de echilibru seismic
m&y&(t ) + cy& (t ) + ky (t ) = − m&y&g (t ) (1)
y(t) = deplasarea masei (funcţie de timp)

m=masa sistemului
c= coeficientul de proporţionalitate la amortizare vîscoasă
k=rigiditatea sau constanta elastică a sistemului in daN\cm2
&y& g (t ) = acceleratia terenului

y (t ) = Deplasarea masei
y& (t ) = Viteza masei

&y&(t ) = Acceleraţia masei
85 Doina Verdeş
Modele de calcul
Modele de calcul pentru comportarea materialului din
care este alcatuit sistemul structural analizat sunt:
•Elasto-plastic simetric
•Elasto-plastic asimetric
•Biliniar
•Biliniar cu rigiditate degradabila
•Model Ramberg-Osgood pentru cazul structurilor din
otel
Functie de tipul modelului ales vom efectua o analiza

liniara sau neliniara
86 Doina Verdeş
Modele de calcul (diagrame de comportare)
Model elasto-plastic
simetric
nesimetric
biliniar
87 Doina Verdeş
Modele neliniare
88 Doina Verdeş
a. Formularea implicită cu metoda Beta-Newmark
Ecuatiile Newmark pentru rezolvarea raspunsului seismic
y& 1 = y& 0 + (1 − γ )h&y&0 + γh&y&1 (2)
1  2
y1 = y 0 + h y& 0 +  − β  h &y&0 + β h 2 &y&1 (3)
2 
h=diferenţa de timp
h = ti+1 – ti (4)
89 Doina Verdeş
Factorul γ
În formularea anterioară factorul γ controlează

valoarea amortizării artificiale prin procedeul ”pas cu
pas”; nu avem amortizare artificială dacă γ =1/2 este
deci recomandabil pentru analize standard a sistemului
1GLD.
90 Doina Verdeş
Accelerograma utilizată în calcul
Pasul de timp h = ti+1 – ti se recomandă a fi astfel încât

h
p 3/π (5) h (6)
T p 0.55
T
&y&s (t)
&y&si+1
&y&si
ti ti+1 t
h
91 Doina Verdeş
Variatia acceleratiei pe intervalul de timp h
h h
h h
β=0
β=1/6
h h
h/2 h/2 h/2 h/2

β=1/4
β=1/8
92 Doina Verdeş
Coeficientul β= 1/6 (cu γ = 1/2), prin care se apreciaza varitia
liniara a acceleratiei pe pasul de timp “h”
β = 1/6 (cu γ = 1/2), h &y&si h

&y&si −1 ∆h ∆h &y&si +1
h/T ≤ √3/π = 0.55 i-1 i i+1
93 Doina Verdeş
Cazul acceleraţiilor cu variaţie liniară
pe pasul de timp “h”
(7)
β = 1/6 (cu γ = ½,)
In pasul de timp “1” ecuatiile Newmark devin:
h (8)
y& 1 = y& 0 + ( &y&0 + &y&1 )
2
h2 h2 (9)
y1 = y0 + y& 0 h + &y&0 + &y&1
3 6
94 Doina Verdeş
Pasul 1 de integrare numerică
Ecuaţia de echilibru la momentul t1 se scrie astfel:

m&y&1 (t ) + c(t ) y&1 (t ) + k (t ) y1 (t ) = m&y&s1 (t ) (10)
Ecuaţiile pentru viteză şi deplasare din condiţia de acceleraţie liniară pe pasul h :
h
y&1 = y& 0 + ( &y&0 + &y&1 ) (11)
2
h2 h2
y1 = y0 + y& 0 h + &y&0 + &y&1 (12)
3 6
95 Doina Verdeş
Raspunsul seismic in pasul 1 de integrare numerică:
y& 0 = 0
&y&0 = 0
y0 = 0
h
y&1 = ( &y&1 ) (13)
2
h2
y1 = &y&1 (14)
6
96 Doina Verdeş
Raspunsul sesimic in pasul 1 de integrare numerica-
cazul acceleratiei liniare in pasul de timp, β = 1/6
( γ = ½)
h h2
m&y&1 + c &y&1 + k &y&1 = −m&y&1s (15)
2 6
1
&y&1 = −m&y&1s (16)
h h2
m+c +k
2 6
1 h
y&1 = −m&y&1s ⋅ (17)
h h2 2
m+c +k
2 6
1 h2
y1 = −m&y&1s 2
⋅ (18)
h h 6
m+c +k
2 6
97 Doina Verdeş
Operaţiile pentru procedeul de integrare numerică cu
variaţie liniară a acceleratiei (β = 1/6 ) sunt
urmatoarele:
Utilizăm valorile vitezei y& 0 si deplasarii y 0 si

in pasul 0 ca valori initiale in pasul 1 de
&y&s (t )
integrare;
se calculeaza valoarea acceleratiei la finele
pasului 1 de integrare; &y&si +1
se calculeaza valorile deplasarii si vitezei la

finele pasului 1 care devin conditii initiale &y&si
pentru pasul 2;
se calculeaza acceleratia in pasul 2 si valorile
vitezei si deplasarii in pasul 2 care devin ti ti+1 t
valori initiale pentru pasul 3; ∆hh
operatiile se repeta pana la parcurgerea

tuturor pasilor de integrare;
pentru analizele liniare caracteristicile de h h
amortizare si rigiditate sunt constante pe T
p 3/π
T
p 0.55
intreaga durata a accelerogramei;
valoarea pasului de timp este esenţială
pentru păstrarea stabilităţii numerice şi
convergenţei.
98 Doina Verdeş
2.6 Răspunsul seismic al sistemului cu
1 GLD neliniar supus la translatia
bazei rigide
99 Doina Verdeş
a. Raspunsul sistemului cu 1 GLD neliniar prin
procedeul integrarii numerice
Modelul de calcul care

poate fi : elastic-perfect
plastic, biliniar etc.
Accelerograma digitala
• Ecuatia de echilibru la timpul t1
m&y&1 (t ) + c(t ) y&1 (t ) + k (t ) y1 (t ) = m&y&s1 (t ) (1)
c(t) – amortizarea
k(t) - rigiditatea Coeficientii c(t) si k(t) sunt variabili
100 Doina Verdeş

Exemple de apreciere a rigiditatii si amortizarii in
cazul sistemului neliniar
Tangenta la curbă

FS(t)
FA1
Fs1 ∆ FA
FA0 ∆
Fs0
y(t)
yo ∆y y1
101 Doina Verdeş

Integrarea directa a ecuaţiei de mişcare
Ecuatia de echilibru dinamic pentru intervalul de timp h
a accelerogramei de calcul in ipoteza ca sistemul se comporta liniar
elastic in pasul de timp, este:
Tangenta la curba
FS(t)
∆FI + ∆FD + ∆FS = ∆F ef
Fs1
?Fs
∆FS
Secanta la curba
∆FI (t ) = FI (t + h ) − FI (t ) = m∆&y&(t )
Fs0
y(t) ∆FD (t ) = FD (t + h ) − FD (t ) = c∆y& (t )

yo y yy1 1
?∆y
∆FS (t ) = FS (t + h ) − FS (t ) = k∆y (t )
&y&s (t )
&y&si +1
∆Fef (t ) = Fef (t + h ) − Fef (t ) = m∆&y&s (t )
&y&si
m∆&y&(t ) + c∆y& (t ) + k∆y (t ) = − m∆&y&s (t )

ti ti+1 t
∆h
102 Doina Verdeş

Aplicând metoda integrării numerice β Newmark
se obţin răspunsurile în acceleraţii , viteze,
deplasări în fie care pas de timp al
accelerogramei adoptate.
103 Doina Verdeş

2.7 Răspunsul seismic al sistemului cu
1GLD utilizând metode energetice
104 Doina Verdeş

Ductilitatea
F
Ductilitatea reprezintă
capacitatea unei structuri, FC
element sau material de a
disipa energie prin deformaţii FU
plastice ciclice fără o

reducere substantiala de ∆
rezistenţă. ∆c ∆u
Cantitativ se exprima prin

raportul intre deformaţia ∆U
maxima si deformata la
ρ=
∆C (1)
iniţierea curgerii.
Fc - forta corespunzatoare curgerii
Fu – forta in stadiul ultim (cedare)
105 Doina Verdeş

Factorii de ductilitate
Ductilitatea de sistem exprimata funcţie de deplasarea

maxima a structurii, de obicei considerata in vârf ρD
Coeficienţi de ductilitate ai zonelor critice:
Factor de ductilitate la curbura ρФ
Factor de ductilitate la rotire ρθ
106 Doina Verdeş

Metode energetice
Se bazează pe compararea a doua energii care se declanşează în
structura:
Energia indusa în structura de către cutremur
Energia disipata si/sau înmagazinata de structura
Ecuaţia de bilanţ energetic este utila daca poate fi evaluata in fiecare

pas de integrare.
Simplificări: energia indusa se calculează pentru un sistem elastic
liniar
2
mS pv
Ei = (2)
2
Spv reprezintă pseudospectrul vitezelor
m reprezintă masa sistemului
107 Doina Verdeş

Ecuaţia de bilanţ energetic
EI = EE +EH = (EES + EK )+ (EHξ + EHµ) (3)
EI = energia indusă
EE= energia disipată prin comportarea elastică
EH= energia disipată prin comportare plastica
EES= energia potenţială
EK= energia cinetică
EHξ = energia disipata prin amortizare
EHµ= energia disipată prin comportare
inelastică
108 Doina Verdeş

Energiile se calculează la un singur moment cel al
cedării, ruperii structurii si anume:
Ruperea prin oboseala la un număr redus de cicluri
Atingerea deformaţiei maxime la elementele
structurale
Pierderea stabilităţii datorită deplasărilor laterale
mari
109 Doina Verdeş

Calcul energetic bazat pe deformaţia limita
ECAP=Ep+EH (4)
F
FE
1
ECAP = FC ∆ C + FC (∆U − ∆ C ) = FC ∆ C (ρ D − 0,5) FC
2
(5)
∆C ∆Ue ∆u ∆
Forţa Fc rezultă funcţie de coeficientul
de ductilitate şi energia capabilă a sistemului
110 Doina Verdeş

Spectre seismice de răspuns pentru sisteme cu
comportare inelastică
Spectrele se obţin din spectrele

elastice funcţie de factorii de
F
ductilitate.
Acestea se pot calcula prin
Fe
doua procedee bazate pe
următoarele ipoteze:
a. deplasarea spectrală a Fc=Fpl
sistemului neliniar este egala
cu aceea a unui sistem liniar
elastic
b. energia sistemului neliniar
este egala cu energia ∆c ∆u (∆e max) ∆
sistemului liniar elastic.
111 Doina Verdeş

Procedeul “a”, bazat pe deplasări egale: în
faza de cedare ( rupere ) deplasările vor fi:
∆e max= ∆u (6)
F
Fc ∆ c Fe
= (7)
Fe ∆ u
Fc=Fpl
Fe mS a
Fc = = (8)
ρd ρd ∆c ∆u (∆e max) ∆
Sa - reprezinta spectrul acceleratiilor în domeniul elastic.

ρd – reprezintă factorul de ductilitate la deplasări
112 Doina Verdeş

Procedeul “b” : energiile celor două sisteme
sunt egale
1 1
∆ C FC + (∆ u − ∆ e ) FC = ∆ e Fe (8) F
2 2
Fe
1 mS a
Fc = F e= (9)
2ρd − 1 2ρ d − 1 Fc=Fpl
Spectrele de raspuns pentru sisteme

elasto-plastice se pot obtine din spectrele
elastice prin impartire cu factorul de ∆c ∆u (∆e max) ∆
ductilitate ρ d sau 2 ρ d − 1
113 Doina Verdeş

Pseudo-spectre inelastice ale acceleraţiei la
cutremurul El Centro [26]
Elastic
in/secundă
Pseudo – viteza, in/secund
Deplasări egale
Energie egală
Domeniu tranzitoriu
Perioada (secunde)
114 Doina Verdeş

Spectre de raspuns elasto plastice calculate cu accelerograma
El Centro 1940, coeficient de amortizare 5%
si ductilitati : 1; 1.5; 2; 4;
115 Doina Verdeş

CAPITOLUL III
RĂSPUNSUL SEISMIC
AL SISTEMELOR CU “n” GRADE DE LIBERTATE DINAMICA
Răspunsul seismic al sistemelor cu
“n” grade de libertate dinamica

3.2 Euaţiile de echilibru ale sistemului liniar – elastic cu ”n” GLD
supus la tranlaţia bazei rigide
3.3 Răspunsul seismic prin analiză modală
3.4 Răspunsul seismic prin analiză modală spectrală
117 Doina Verdeş

Doina Verdeş
Modele de calcul descriu comportarea structurii la acţiunea seismică.
Modelul trebuie să reprezinte adecvat configuraţia generală
(geometrie, legături, material), distribuţia caracteristicilor inerţiale
(mase de nivel, momentele de inerţie ale maselor de nivel raportate
la centrul maselor de nivel), a caracteristicilor de rigiditate şi de
amortizare, conducând la determinarea corectă a modurilor proprii
de vibraţie semnificative, a forţelor seismice şi a caracteristicilor de
răspuns seismic.
În cazul metodelor de calcul neliniar, modelele trebuie să reprezinte
corect capacităţile de rezistenţă şi de deformare ale elementelor în
domeniul postelastic.
Doina Verdeş 119

Sistemul de calcul liniar elastic
FA(t)
FS(t)
k c
1 1
y(t)
y& (t )
Doina Verdeş
Sistemul de calcul neliniar
Tangenta la curbă
FS(t)
FA1
Fs1 ∆FS
FA0 ∆ y& (t )
Fs0
y(t)
y& 0 y&1 y& (t )
yo ∆y y1
Doina Verdeş
Clădirea se schematizează prin sisteme rezistente la acţiuni
verticale şi laterale, conectate sau nu prin planşee (diafragme
orizontale).
Pentru construcţiile care satisfac criterii de regularitate în plan şi
de uniformitate pe verticală, calculul seismic liniar se poate realiza
considerând două modele plane, definite de elementele verticale
şi de legăturile dintre acestea, orientate după direcţiile principale
ortogonale ale ansamblului structural.
În modelarea deformabilităţii structurilor trebuie considerată şi
comportarea conexiunilor dintre grinzi, stâlpi şi/sau pereţi
structurali.
Se vor include în model şi elementele nestructurale care
influenţează răspunsul seismic al ansamblului structural, de
exemplu pereţii de compartimentare care sporesc semnificativ
rigiditatea laterală şi rezistenţa structurilor în cadre.
Doina Verdeş
Pentru reducerea dimensiunii modelului, masa distribuită continuu
este concentrată în puncte caracteristice, modelul dinamic obţinut
având un număr finit de grade de libertate dinamică.
Forţele seismice asociate mişcării structurii sunt acţiuni concentrate
având punctele de aplicare în punctele de concentrare a maselor.
La construcţiile etajate, cu planşee din beton armat indeformabile în
planul lor, masele şi momentele de inertie ale maselor de la fiecare
etaj se concentrează la nivelul planşeului, în centrul maselor.
Rezultă trei grade de libertate dinamică (două translaţii orizontale şi
o rotire în jurul axei verticale) pentru fiecare nivel.
Masele se calculează din încărcările gravitaţionale ce rezultă din
combinaţiile de incărcări specifice acţiunii seismice.
Doina Verdeş
Pentru structurile complexe cu modele de dimensiuni mari se
admite utilizarea unor modele dinamice condensate cu dimensiuni
reduse. Caracteristicile dinamice şi de rezistenţă echivalente se
determină prin tehnici standard de condensare dinamică sau
statică.
Pentru structurile clădirilor alcătuite din beton armat, din beton cu

armătură rigidă sau din zidărie, la evaluarea rigidităţilor
elementelor de rezistenţă se vor considera şi efectele fisurării
betonului, respectiv mortarului.
Deformabilitatea fundaţiei şi/sau deformabilitatea terenului trebuie

considerate, dacă acestea au o influenţă semnificativă asupra
răspunsului structural.
Doina Verdeş
Ipoteze pentru simplificarea modelului de calcul
- modelul de calcul dinamic se obţine prin

concentrarea maselor la nivelul planşeelor dinte etaje;
- baza clădirii este foarte rigidă (clădirea are un
sistem de fundare care conferă rigiditate bazei) ;
- mişcarea terenului în timpul seismului este sincronă;
- mişcarea terenului produce translaţia bazei;
- masele sunt supuse numai la deplasări laterale.
Doina Verdeş
Modele dinamice de calcul
a. b.
a. Modelul cu mase concentrate în noduri.
b. Model cu mase concentrate la nivelul planşeului. Este
recomnadat in cazul construcţiilor care satisfac criteriile de
regularitate în plan şi criteriile de uniformitate verticală;
calculul se poate realiza utilizând două modele structurale
plane corespunzătoare direcţiilor principale orizontale
ortogonale.
Doina Verdeş
a. Model dinamic de tip grindă forfecată
b. Model de de tip grindă încovoiată
Doina Verdeş
Construcţiile care satisfac criteriile de regularitate în plan şi
de uniformitate pe verticală, pot fi modelate dinamic
considerând două modele plane orientate după direcţiile
principale ortogonale ale ansamblului structural.
Răspunsul seismic total nu este influenţat semnificativ de
modurile proprii superioare de vibraţie. În acest caz, modul
propriu fundamental de translaţie are contribuţia
predominantă în răspunsul seismic total.
Doina Verdeş
3.2 Euaţiile de echilibru ale sistemului
liniar – elastic cu ”n” GLD supus
la tranlaţia bazei rigide
Doina Verdeş
Modelarea dinamică a sistemului supus la
translaţia bazei rigide
mc yc(t) uc,1 uc,2 uc,3
Axă de mb yb(t) ub,3

ub,1 ub,2
referinţă
ma
ya(t) ua,1 ua,2 ua,3
&y&g Mod 1 Mod 2 Mod 3
a. b.
Modelul plan, pe direcţia transversală, are trei mase

concentrate la nivelul planşeelor (a), 3 GLD
corespunzătoare translaţiilor şi (b) trei moduri de
vibraţie.
130
130 Doina Verdeş
Ecuaţiile de echilibru seismic, scrise aplicând principiul
lui D´Alembert sunt:
FI a + FDa + FSa = 0 (1)
FI b + FDb + FSb = 0 (2)
FI c + FDc + FSc = 0 (3)

t
Acceleraţia masei ma este: &y& a = &y&s (t ) + &y&a (t ) (4)
Forţele de inerţie sunt:
FIa = ma ⋅ &y&t a = ma [ &y&s (t ) + &y&a (t )] (5)
FIb = mb ⋅ &y&t b = mb [ &y&s (t ) + &y&b (t )] (6)

FIc = mc ⋅ &y&t c = mc [ &y&s (t ) + &y&c (t )] (7)
Doina Verdeş
Matricea maselor concentrată la nivelul
planşeelor este diagonală:
 Fia  ma 0 0  &y&a 

    
 Fib  =  0 mb 0   &y&b 
(8)
F   0 0 mc   &y& 
 ic    c
Forma matriceală este:
FI = M ⋅ &y& (9)
Doina Verdeş
Forţe elastice
Forţele elastice din ecuaţia (1) depind de deplasare şi cu ajutorul coeficienţilor

de rigiditate ele pot fi exprimate astfel:
 FS a = k aa y a + k ab y b + k ac y c (10)

 FS b = k ba y a + k bb y b + k bc y c (11)
F = k y + k y + k y
 Sc ca a cb b cc c (12)
Sistemul scris în formă matriceală este:
 FSa  k aa k ab k ac   ya 
    
 FSb  =  kba kbb kbc   yb  (13)
F  k kcb kcc  y 
 Sc   ca  c
Sau mai general: FS = k ⋅ y (14)
k - Matricea de rigiditate
y – vectorul deplasărilor
Doina Verdeş
Ecuaţii pentru forţele de amortizare
caa cab cac 

[c] = cba cbb cbc  (15)
cca ccb ccc 
Dacă admitem că matricea de amortizare este proportională

cu matricea de mase atunci ea devine o matrice diagonală:
[c ] = 2νω [ M ]
Sau mai general ecuatia poate fi scrisă astfel:
FD = c ⋅ y& (16)
în care FD este vectorul fortelor de amortizare
c - este matricea de amortizare
y& este vectorul vitezei
Doina Verdeş
Sistemul de ecuaţii
Sistemul de ecuaţii poate fi scris în forma generală:
Fi + FD + FS = − F (t ) (17)
În formă matriceală:
M&y& + cy& + ky = − M {1}&y&s (t ) (18)
Doina Verdeş
Frecvenţe şi forme de vibraţii
Frecvenţe şi forme de vibraţii se calculează cu metodele din

dinamica; se poate utiliza metoda matriceală iterativă –pornind de
la ecuaţia vibraţiilor libere:
Mu&& + ku = 0 (19)
Alte metode care pot fi utilizate pentru aflarea

caracteristicilor dinamice:
-metoda Holzer
- formule directe din codurile de proiectare.
Doina Verdeş
O simplificare importantă se poate face în ecuaţiile de mişcare datorită
faptului că fiecare mod de vibraţie are o ecuaţie independentă echivalentă ca
formă cu aceea a unui sistem cu un grad de libertate.
Datorită proprietăţilor de ortogonalitate a formelor de vibraţie putem scrie :
φ2
T
F (t )
Y&&n + 2ξ nω nY&n + ω Y = Tn
n n
φ n Mφ n (20)
în care Yn este deplasarea generalizată în modul n de vibraţie ce conduce

la deplasarea prezentă şi ønT este vectorul linie corespunzător vectorului
coloană øn.
Doina Verdeş
3.3 Răspunsul seismic prin analiză
modală
Doina Verdeş
Ecuaţia de miscare poate fi scrisă în termeni de mişcare seismică a terenului
şi răpunsul se obţine suprapunând efectele modale. Ecuaţia devine:
Ln
Y&&n + 2ξω nY&n + ω n2Yn = T
u&&s (t ) (21)
φn Mφn
unde factorul de participare este
(22)
Ln = φ nT MÎ
în care Î este un vector coloană de dimensiune N.
Doina Verdeş
Analiza seismică poate fi făcută prin aflarea răspunsurilor în fiecare

mod de vibraţie, iar răspunsul total se află prin suprapunere modală.
Se vor căuta soluţiile pentru ecuaţiile de echilibru seismic scrise în
termeni de excitaţie de tip seismic: &y&s (t )
Răspunsul în modul k la orice moment implică aflarea soluţiei

ecuaţiei pentru Y n [3].
Ln 1 t
Yn (t ) = T ⋅ ∫ &y&s (τ )e −ξωn (t −τ )dτ (23)
φn Mφn ωn 0
Deoarece φ k , r este constant pentru un anumit mod de vibraţie, rezultă

proporţionalitatea deplasărilor cu variaţia ordonatelor modului respectiv.
Doina Verdeş
Deplasarea nivelului sau masei i la t este deci obţinută prin prin superpoziţia
răspunsurilor tuturor modurilor evaluate la acelaşi timp t:
N
u k = ∑ φ k ,r Yr (t ) (24)
r =1
ø kr este amplitudinea relativă a deplasării masei k in modul r.
Doina Verdeş
Relaţia de superpoziţie modală
Maximele răspunsurilor nu apar în acelaşi moment: superpoziţia modală
se poate efectua cu relaţia: radical din suma pătratelor sau alte procedee .
1
ua max ≈ u [ 2
a ,1max +u 2
a , 2 max +u 2
]
a , 3 max
2 (25)
deplasarea la nivelul ’’a’’

u a2,1max =
modală
Deplasarea modal
în modul 1 de vibraţie
deplasarea la nivelul ’’a’’
u 2
a , 2 max = în modul 2 de vibraţie
Mod 1
Mod 2
Mod 3 deplasarea la nivelul ’’a’’
ua2,3 max = în modul 3 de vibraţie
Timp (secunde)
ua = deplasarea la nivelul ’’a’’ calculată

cu relaţia de superpoziţie modală.
Doina Verdeş
spectrală
Aplicabil în general tuturor tipurilor de clădiri. Presupune calcularea
răspunsului spectral în fiecare mod de vibraţie.
În metoda de calcul modal, acţiunea seismică se evaluează pe baza
spectrelor de răspuns corespunzătoare mişcărilor de translaţie unidirecţionale
ale terenului descrise prin accelerograme.
Simplificări în obţinerea răspunsului seismic se obţin dacă se
consideră doar răspunsul maxim. Calculând valoarea maximă Yn max
a ecuaţiei Duhamel atunci distribuţia deplasării maxime în acel mod este :
Ln S vn
u n max = φ nYn max = φ n ⋅ (26)
φ nT Mφ n ω n
iar distribuţia maximă a forţelor seismice în acel mod este:
Ln
Fn max = Mφnωn2Yn max = Mφn ⋅ S an
φnT Mωn (27)
unde Svn este viteza spectrală în modul n;
San este acceleraţia spectrală pentru modul n.
Doina Verdeş
Metode de analiză seismică a structurilor
Metodele de analiză seismică a structurilor sunt:
Metoda forţelor laterale asociate modului de vibraie fundamental, pentru

clădirile care satisfac condiţiile de regularitate în plan si pe verticală
Metoda calculului modal cu spectre de răspuns, aplicabil în general
tuturor tipurilor de clădiri.
Metoda de calcul dinamic liniar
- metoda de calcul static neliniar
- metoda de calcul dinamic neliniar
În metodele de calcul dinamic liniar şi neliniar, acţiunea seismică este
reprezentată prin accelerograme înregistrate în diferite condiţii de
amplasament şi/sau prin accelerograme artificiale, compatibile cu
spectrul de proiectare specificat.
Doina Verdeş
CAPITOLUL IV
METODE DE ANALIZĂ SEISMICĂ A STRUCTURILOR

Metode de analiză seismică a structurilor
4.1 Metoda forţelor seismice static echivalente

4.2 Metoda calculului modal cu spectre de răspuns
4.3 Metoda de calcul dinamic neliniar
4.4 Metoda de calcul static (calcul biografic)
146 Doina Verdeş

Funcţie de importanţa construcţiei, şi mai general, funcţie de
exigenţele
impuse în ceea ce priveşte performanţa seismică a acesteia,
procesul de proiectare poate fi organizat utilizând următoarele
metode de calcul:
metoda forţelor laterale asociate modului de vibraţie fundamental,
pentru clădirile care satisfac condiţiile de regularitate în plan si pe
verticală
metoda calculului modal cu spectre de răspuns, aplicabil în general
tuturor tipurilor de clădiri.
metoda de calcul dinamic liniar
metoda de calcul static neliniar
metoda de calcul dinamic neliniar
În metodele de calcul dinamic liniar şi neliniar, acţiunea seismică

este reprezentată prin accelerograme înregistrate în diferite condiii
de amplasament şi/sau prin accelerograme artificiale, compatibile
cu spectrul de proiectare specificat.
147 Doina Verdeş

Procesul de proiectare conform [26]
Procesul de proiectare conform [26] poate fi organizat în două metode

generale de calcul, care sunt denumite metoda A şi metoda B .
Funcţie de caracteristicile structurii şi de precizia necesară a rezultatelor
calcului structural se pot folosi, după caz, procedee de calcul structural
statice sau dinamice, pe modele plane sau spaţiale.
Metoda A, cu caracter minimal, obligatoriu, utilizează metode de calcul
structural în domeniul elastic.
Impunerea prin proiectare a mecanismului de plastificare (de disipare de
energie) dorit se face plecând de la valorile eforturilor produse de încărcările
seismice de proiectare, printr-o ierarhizare adecvată a capacităţii de
rezistenţă a elementelor structurale (metoda „proiectării capacităţii de
rezistenţă” ).
148 Doina Verdeş

Condiţiile de rigiditate laterală (de control al deplasărilor laterale) la starea
limită ultimă implică evaluarea cerinţelor de deplasare pe baza valorilor
deplasărilor furnizate de calculul structural elastic sub încărcările de calcul.
Acestea se amplifică prin coeficienţi supraunitari, funcţie de ductilitatea cu
care este structura şi de caracteristicile de oscilaţie (perioada vibraţiilor
proprii), ale acesteia pentru a evalua, într-o manieră aproximativă, valorile
efective ale deplasărilor seismice.
Condiţiile de ductilitate, de ansamblu sau locale, sunt considerate
satisfăcute prin respectarea unor reguli de dimensionare (de exemplu, prin
limitarea zonelor comprimate la elementele structurilor de beton armat)
şi/sau de alcătuire constructivă, (de exemplu, prin prevederea unei armături
transversale minime).
149 Doina Verdeş

Metoda B, se bazează pe utilizarea metodelor de calcul neliniar, static sau
dinamic.Ca urmare metoda se aplică, ca metodă de verificare, unor structuri
complet dimensionate prin aplicarea metodei A. Caracteristicile de rezistenţă
si de deformaţie ale elementelor se determină pe baza valorilor medii ale
rezistenţelor materialelor.
Mecanismul de plastificare la acţiuni seismice este pus în evidenţă explicit,
în mod aproximativ în cazul aplicării metodei de calcul static neliniar (de tip
biografic), sau riguros, în cazul aplicării metodei de calcul dinamic neliniar.
Metoda de calcul dinamic neliniar furnizează cerinţele de deplasare şi de

ductilitate corespunzătoare accelerogramelor utilizate. Capacitatea de
deformare se stabileşte separat, individual pentru fiecare element esenţial
pentru stabilitatea clădirii.
Metoda de calcul static neliniar permite evaluarea capacităţilor de

deformare. Cerinţele de deplasare laterală sau de ductilitate se stabilesc
separat, cel mai bine din spectrele răspunsului seismic neelastic.
150 Doina Verdeş

151 Doina Verdeş
152 Doina Verdeş
Clase de importanţă şi de expunere la cutremur
pentru clădiri
153 Doina Verdeş

4.1 Metoda forţelor seismice statice echivalente
154 Doina Verdeş

Forţa tăietoare de bază NORMATIV P100-1 2006
Forţa tăietoare de bază corespunzătoare modului propriu fundamental,

pentru fiecare direcţie orizontală principală considerată în calculul clădirii, se
determină după cum urmează:
Fb = γ1 Sd (T1) m λ
Unde:
Sd (T1) ordonata spectrului de răspuns de proiectare corespunzătoare
perioadei fundamentale T1
T1 perioada proprie fundamentala de vibraţie a clădirii în planul ce conţine
direcţia orizontală considerată
155 Doina Verdeş

m masa totală a căldirii calculata ca suma a maselor de nivel mi
γ1 este factorul de importanta-expunere al constructiei
λ factor de corecţie care ţine seama de contribuţia modului propriu
fundamental prin masa modală efectivă asociată acestuia, ale cărui valori
sunt
λ = 0,85 dac T1 < TC şi clădirea are mai mult de doua niveluri şi
λ = 1,0 în celelalte situaţii.
156 Doina Verdeş

Cazul “a” 0 p T ≤ TB
(26)
 β0 
 − 1 
q
S d (T ) = a g 1 + ⋅T 
 TB 
 
 
Cazul “b” T > TB

(27)
β (T )
S d (T ) = a g
q
T perioada de vibraţie
ag acceleraţia de proiectare a terenului
157 Doina Verdeş

Interval mediu de
recurenţă a Valori ale perioadelor de
magnitudinii control (colţ)
cutremurului
IMR = 100 ANI TB S 0,07 0,10 0,16
Pentru starea TC S 0,7 1,0 1,6
limită
TD S 3 3 2
158 Doina Verdeş

Zonarea teritoriului Romaniei
Zonarea teritoriului Romaniei in termeni de valori de varf ale acceleratiei terenului pentru
proiectare ag pentru cutremure avand intervalul mediu de recurenta IMR=100 ani
*sursa Cod P100-1/2006

159 Doina Verdeş
Zonarea teritoriului României
Zonarea teritoriului României în termeni de perioada de control (colt), TC a spectrului de
raspuns
*sursa Cod P100-1/2006

160 Doina Verdeş
Spectre normalizate de răspuns elastic pentru acceleraţii pentru componentele orizontale
ale mişcării terenului, în zonele caracterizate prin perioadele de control (colţ) TC = 0.7s, TC
= 1.0 s TC = 1.6s sursa Vrancea a), b), c) şi TC = 0.7s Banat d)
a) TC = 0.7s b) TC = 1.0 s
c) TC = 1.6s
d) TC = 0.7s
161
Spectrele normalizate de răspuns elastic pentru acceleraţii se obţin din
spectrele de răspuns elastic pentru acceleraţii prin împărţirea ordonatelor
spectrale cu valoarea de vârf a acceleraţiei terenului ag.
Condiţiile locale de teren sunt descrise prin valorile perioadei de control
(colţ) TC a spectrului de răspuns pentru zona amplasamentului considerat.
Aceste valori caracterizează sintetic compoziţia de frecvenţe a mişcărilor
seismice.
Perioada de control (colţ) TC a spectrului de răspuns reprezintă graniţa
dintre zona (palierul) de valori maxime în spectrul de acceleraţii absolute şi
zona (palierul) de valori maxime în spectrul de viteze relative (vezi Anexa A).
TC se exprimă în secunde. În condiţiile seismice şi de teren din România,
pentru cutremure având IMR = 100 ani, zonarea pentru proiectare a
teritoriului României în termeni de perioadă de control (colţ), TC, a spectrului
de răspuns obţinută pe baza datelor instrumentale existente pentru
componentele orizontale ale mişcării seismice este prezentată în Figura 3.2.
162 Doina Verdeş

Formele normalizate ale spectrelor de răspuns elastic pentru componentele
orizontale ale acceleraţiei terenului, β(T), pentru fracţiunea din amortizarea
critică ξ =0.05 şi în funcţie de perioadele de control (colţ) TB, TC si TD sunt :
 β −1 
0 p T ≤ TB β = 1 + 0 ⋅T 
 T B 
T B p T ≤ TC β (T ) = β 0
TC
TC p T ≤ TD β (T ) = β 0
T
TC TD
T f TD β (T ) = β 0
T2
163 Doina Verdeş

Unde:
β(T) este spectrul normalizat de răspuns elastic;
β 0 factorul de amplificare dinamică maximă a acceleraţiei orizontale a
terenului de către structură;
T perioada de vibraţie a unei structuri cu un grad de libertate dinamică şi cu
răspuns elastic;
Perioada de colt TB poate fi exprimată simplificat in funcţie de TC;
TB = 0,1 TC
Perioada de control (colţ) TD a spectrului de răspuns reprezintă graniţa dintre
zona (palierul) de valori maxime în spectrul de viteze relative şi zona
(palierul) de valori maxime în spectrul de deplasări relative.
TB şi TC sunt limitele domeniului de perioade în care acceleraţia spectrală
are valorile maxime şi este modelat simplificat printr-un palier de valoare
constantă.
164 Doina Verdeş

Distribuţia forţelor seismice orizontale la nivelele
construcţiei
Efectele acţiunii seismice se determină prin aplicarea forţelor seismice
orizontale asociate nivelurilor, cu masele mi pentru fiecare din cele două
modele plane de calcul (transversal si longitudinal).
Forţa seismică Fi care acţionează la nivelul “i” se calculează cu relaţia:
unde:
Fi forţa seismică orizontală static
echivalentă de la nivelul “ i”;
Fb forţa tăietoare de bază
corespunzătoare modului mi ⋅ si
fundamental, reprezentând
Fi = Fb ⋅ n (29)
rezultanta forţelor seismice
orizontale de nivel;
∑m ⋅s
i =1
i i
si componenta formei
fundamentale pe direcţia gradului
de libertatedinamică de translaţie
la nivelul “ i”;
n numărul de niveluri al clădirii;
mi masa de nivel.
165 Doina Verdeş

Forma proprie fundamentală poate fi aproximată mi ⋅ z i
printr-o variaţie liniară crescătoare pe înăltime. Fi = Fb ⋅ n
In acest caz forţele orizontale de nivel sunt date
de relaţia:
∑m
i =1
i ⋅ zi
Fn sn
sn
si si
Fi
zn
zi
s1
F1 s1
z1
a. b.
Forma în modul 1: a. deformata; b. aproximare liniară.
166 Doina Verdeş

zi reprezintă înălţimea nivelului “ i” faţă de baza construcţiei considerată
in model.
Forţele seismice orizontale se aplică sistemelor structurale ca forţe
laterale la nivelul fiecărui planşeu considerat indeformabil în planul său.
167 Doina Verdeş

Efecte de torsiune
Structurile de rezistenta ale clădirilor situate in zone seismice se

alcătuiesc astfel încât sa asigure o distribuţie simetrica in plan a
maselor si rigidităţilor in raport cu axele principale de rigiditate.
Sunt situaţii când prin proiectarea funcţionala apar nesimetrii care
conduc la neuniformitate de masa si rigiditate; ele vor influenţa
răspunsul seismic.
Sunt cunoscute astfel de cazuri datorate următoarelor cauze:
geometrie diferita a elementelor structurale verticale cum sunt
înălţimile acestora, dispozitia nesimetrică in plan etc,
prezenta unor legaturi statice diferite ale elementelor structurale
utilizarea unor materiale cu proprietati diferite de comportare.
Pentru a considera efectele de torsiune produse de cauzele
enumerate , precum si efectul unor excentricitati accidentale, se
determina
forte seismice de nivel suplimentare
care revin subsistemelor plane care alcatuiesc modelul.
168 Doina Verdeş

Efecte de torsiune accidentală
Construcţiile cu planşee indeformabile în planul lor, efectele generate de
incertitudinile asociate distribuţiei maselor de nivel şi/sau a variaţiei spaţiale
a mişcării seismice a terenului se consideră prin introducerea unei
excentricităţi accidentale adiţionale.
Aceasta se consideră pentru fiecare direcţie de calcul şi pentru fiecare nivel
şi se raportează la centrul maselor. Excentricitatea accidentală se
calculează cu expresia:
Mt=Fi ei1
ei1 = ± 0.05 Li
unde:
ei1 excentricitatea accidentală a masei de la nivelul “i” faţă de poziţia
calculată a centrului maselor, aplicată pe aceeaşi direcţie la toate
nivelurile
Li dimensiunea planşeului perpendiculară pe direcţia acţiunii seismice.
169 Doina Verdeş

Metoda de calcul dinamic liniar
Răspunsul seismic liniar în timp se obţine prin integrarea directă a
ecuaţiilor diferenţiale de mişcare care exprimă echilibrul dinamic
instantaneu pe direcţiile gradelor de libertate dinamică considerate în
model.
Una din metodele de calcul este
Integrarea numerica pas cu pas (metoda Newmark)
Mişcarea seismică a terenului este caracterizată prin accelerograme

discretizate în timp, reprezentative pentru evenimentele seismice de
proiectare şi condiţiile locale de amplasament.
În calculul dinamic liniar se va considera un număr suficient de

accelerograme pentru fiecare direcţie. Dacă nu se dispune de
accelerograme înregistrate în amplasament sau acestea sunt
insuficiente, se pot utiliza accelerograme artificiale
Valorile de proiectare se obţin din răspunsul structural prin considerarea

tuturor situaţiilor la diferite momente de timp, corectate cu factorul de
comportare q, in care cel puţin un efect (efort, deplasare) este maxim.
170 Doina Verdeş

4.2 Metoda de calcul modal cu spectre
seismice de răspuns
În metoda de calcul modal, acţiunea seismică se evaluează pe baza
spectrelor de răspuns corespunzătoare mişcărilor de translaţie
unidirecţionale ale terenului descrise prin accelerograme.
Acţiunea seismică orizontală este descrisă prin două componente orizontale
evaluate pe baza aceluiaşi spectru de răspuns de proiectare. Componenta
verticală a acţiunii seismice este caracterizată prin spectrul de răspuns
vertical.
Această metodă de calcul se aplică clădirilor care nu îndeplinesc condiţiile
specificate pentru utilizarea metodei simplificate cu forţe laterale static
echivalente.
La utilizarea unui model spaţial, acţiunea seismică se va aplica pe direcţiile
orizontale relevante şi pe direcţiile principale ortogonale. Pentru clădirile cu
elemente de rezistenţă amplasate pe două direcţii perpendiculare, acestea
pot fi considerate ca direcţii relevante. În general, direcţiile principale
corespund direcţiei forţei tăietoare de bază asociată modului fundamental de
vibraţie de translaţie si normalei pe această direcţie.
171 Doina Verdeş

Structurile cu comportare liniară sunt caracterizate de modurile proprii de
vibraţie (perioade proprii, forme proprii de vibraţie, mase modale efective,
factori de participare a maselor modale efective). Acestea se determină prin
metode de calcul dinamic, utilizând caracteristicile dinamice inerţiale şi de
deformabilitate ale sistemelor structurale rezistente la acţiunea seismică.
În calcul se vor considera modurile proprii cu o contribuţie semnificativă la
răspunsul seismic total.
Condiţia de mai sus este îndeplinită dacă:
- suma maselor modale efective pentru modurile proprii considerate
reprezintă cel puţin 90% din masa totală a structurii,
- au fost considerate în calcul toate modurile proprii cu masă modală
efectivă mai mare de 5% din masa totală.
172 Doina Verdeş

Forţa tăietoare de bază Fb,k aplicată pe direcţia de acţiune a mişcării
seismice în modul propiu de vibraţie k este
F b k = γI Sd (Tk) mk
m k este masa modală efectivă asociată modului propriu de vibraţie k şi se
determină cu relaţia
unde:
m i masa de nivel
T k perioada proprie în modul propriu de vibraţie k
s componenta vectorului propriu în modul de vibraţie k pe direcţia gradului
i k,
de libertate de translaţie la nivelul “ i”.
173 Doina Verdeş

În cazul în care condiţiile cerute pentru acest tip de calcul nu pot fi
satisfăcute (spre exemplu, la clădirile cu o contribuţie semnificativă a
modurilor de torsiune), numărul minim r de moduri proprii ce trebuie incluse
într-un calcul spaţial trebuie să satisfacă următoarele condiţii:
unde:
r numărul minim de moduri proprii care trebuie considerate
n numărul de niveluri deasupra terenului
T r perioada proprie de vibraţie a ultimului mod de vibraţie considerat r.
174 Doina Verdeş

Combinarea răspunsurilor modale [26]
Răspunsurile modale pentru două moduri proprii de vibraţie consecutive, k si
k +1 sunt considerate independente dacă perioadele proprii de vibraţie
Tk şi Tk+1 (în care Tk+1 ≤ Tk ) satisfac următoarea condiţie:
Pentru răspunsurile modale maxime, independente între ele, efectul

total maxim se obţine cu relaţia de compunere modală
175 Doina Verdeş

4.3 Metoda de calcul dinamic neliniar
Aplicarea metodelor de calcul neliniar presupune adoptarea unui model

de calcul privind comportarea materialului.
Răspunsul se obţine prin integrarea numerica a ecuaţiilor de mişcare
prin metode specifice (ex. Metoda βNewmark).
Mişcarea terenului va fi modelată prin accelerograme adecvate tipului
de amplasament.
176 Doina Verdeş

Metode de calcul neliniar - modele de calcul [26]
Modelul folosit pentru calculul liniar elastic va fi completat prin introducerea
parametrilor de comportare postelastică (eforturi capabile plastice, curbe sau
suprafete de interacţiune, deformaţii ultime etc.).
O condiţie minimă este folosirea curbelor biliniare efort-deformaţie la nivel de
element. Pentru elementele ductile, care pot avea incursiuni în domeniul
postelastic, rigiditatea elasticăva fi rigiditatea secantă în punctul de curgere. Se pot
considera modele ideal elasto-plastic. Se pot utiliza şi relaţii triliniare, care iau în
considerare şi rigidităţile în stadiile înainte şi după fisurare ale elementelor de beton
sau zidărie.
Se pot realiza modele de calcul în care comportarea neliniară a materialului este
descrisă prin legi constitutive şi criterii de curgere sau de cedare mai apropiate
de comportarea reală.
La alegerea modelului de comportare se va ţine seama de posibilitatea
degradării rezistenţei şi mai ales a rigiditaţii, situaţie intâlnita in cazul elementelor
de beton, al pereţilor de zidărie şi al elementelor fragile.
Dacă nu se fac alte precizări, proprietăţile elementelor se vor determina pe baza
valorilor medii ale rezistenţelor materialelor utilizate.
177 Doina Verdeş

Modelul de calcul va include acţiunea încărcărilor permanente, constantă în
timp şi acţiunea seismică, variabilă în timp. Nu se acceptă formarea de
articulaţii plastice sau cedări din acţiunea independentă a încărcărilor
permanente.
La determinarea relaţiilor efort-deformaţie pentru elementele structurale se

va ţine seama de forţele axiale provenite din încărcările permanente. Pentru
elementele verticale se pot neglija momentele încovoietoare provenite din
încărcările permanente, dacă acestea nu influenţează semnificativ comportarea
de ansamblu a structurii.
Acţiunea seismică se va aplica în sens pozitiv şi negativ, în vederea obţinerii

celor mai defavorabile efecte.
178 Doina Verdeş

4.4 Metoda de calcul static (calcul biografic)
Este un calcul static neliniar in care incarcarile permanente sunt

constante, in timp ce incarcarile orizontale cresc monoton.
Se aplica la cladiri noi si existente cu scopul:
1. stabilirea mecanismelor plastice posibile si a distributiei
degradarilor;
2. evaluarea performantei structurale;
3. stabilirea sau corectarea valorilor raportului dintre forta taietoare
de baza asociata mecanismului de cedare si forta taietoare de baza
asociata formarii primei articulatii plastice αi /α1.
4. αi /α1 introduce influenta unora dintre factorii carora li se datoreaza
suprarezistenta structurii, in special a redundantei constructiei.
Doina Verdeş
179
Construirea curbei forţă laterală – deplasarea la vârful construcţiei
Curba se obţine prin calcul static neliniar, de tip biografic,

utilizând programe de calcul specializate care iau în considerare
modificările structurale la fiecare pas de încărcare. Încărcările
gravitaţionale corespunzătoare grupării seismice de calcul se
menţin constante.
Doina Verdeş
180
Distribuţia pe verticală a forţelor laterale
• Pot fi două distribuţii în formele următoare :
- o distribuţie în care forţele laterale sunt proporţionale cu

masele de nivel
- o distribuţie rezultată din analiza modală pentru modul 1 de

vibraţie; se poate accepta o distribuţie simplificată
triunghiulară (triunghiul cu baza la vârful construcţiei).
Doina Verdeş
181
• Cele două distribuţii se menţin pe rând constante, mărind la
fiecare pas de încărcare, numai valoarea forţei laterale. Calculul
permite determinarea ordinii probabile a articulaţiilor plastice,
respectiv determinarea mecanismului de cedare.
• Ruperea structurii corespunde deplasării la care structura nu

mai poate susţine încărcările verticale, respectiv ruperii unui
element vital pentru stabilitatea structurii (stâlp, perete).
Doina Verdeş
182
Incărcări laterale
• Se vor aplica cel putin doua tipuri de distributie pe verticala a
incarcarilor laterale:
• O distributie uniforma, cu forte laterale proportionale cu
masa indiferent de pozitia acesteia pe inaltimea cladirii
(acceleratie de raspuns uniforma), in scopul evaluarii fortelor
taietoare maxime.
• O distributie “modala”, in care fortele seismice laterale
conventionale sunt determinate prin calcul elastic, in scopul
determinarii momentelor incovoietoare maxime.
Doina Verdeş
183
distributie uniforma distributie modala
Tb
p v incarcari monoton crescatoare q v incarcari monoton crescatoare liniar

pe verticala
Doina Verdeş
184
Curba de răspuns
Relatia dintre forta taietoare de baza si deplasarea de

referinta (curba de raspuns, capacity curve) se determină prin
calcul biografic pentru valori ale deplasării de referinţă până la
150% din deplasarea ultimă (cerinţa seismică de deplasare).
Doina Verdeş
185
F y forta taietoare de baza corespunzatoare formarii mecanismului plastic
dm deplasarea corespunzatoare formarii mecanismului plastic
A mecanism plastic
E m energia de deformatie corespunzatoare formarii mecanismului plastic
Doina Verdeş
186
Mecanismul de cedare
• Mecanismul de cedare prin articulatii plastice se va

determina pentru ambele distributii ale incarcarii laterale.
• Mecanismele de cedare trebuie sa fie in acord cu

mecanismele pe care se bazeaza factorul de comportare q
folosit in proiectare(se urmareste formarea articulatiilor
plastice la capetele grinzilor si nu in stalpi).
Doina Verdeş
187
Deplasarea ultimă
• Deplasarea ultimă este cerinţa seismică de deplasare derivată
din spectrele de raspuns inelastic in functie de deplasarea
sistemului cu un grad de libertate echivalent.
• In absenta unor spectre inelastice de deplasare, se pot aplica

metode aproximative bazate pe spectrul de raspuns elastic.
• Deplasarea ultima se poate determina pe baza spectrului

elastic de raspuns astfel:
Fi = mi .φi
Doina Verdeş
188
Fi = mi .φi
Fi forta laterală normalizată ce acţionează la nivelul “i“

di
φi = φn = 1
dn deplasarea normalizata in dreptul nivelului “i“
mi masa nivelului “i“
Doina Verdeş
189
Locaţii posibile pentru
producere de articulatii plastice
Conform cu regula de proiectare
Doina Verdeş
190
qv
Moment Posibile zone de producere
a articulaţiilor plastice. Incarcarea
laterala este insuficientă pentru a
Rotire produce curgerea.
M L Moment din forţe laterale
Doina Verdeş
191
Incarcarea totala
(forta de baza) F
Rotire
Forţa de bază
Incărcări combinate
F Structura nu a intrat in curgere
MG - momente din incarcari gravitationale
ML – momente din incarcari laterale
d deplasarea in varf
(a acoperişului)
Doina Verdeş
192
Ajustarea incărcării după prima articulaţie
Forţa de bază
Vechea rigiditate
Tangentiala K1
Noua rigiditate
Tangentiala K2
K2
K1
Deplasarea
acoperişului
Doina Verdeş
193
Modificarea sistemului de rigiditate prin aplicarea forţei
rămase
Forţa tăietoare
FR=F(1-ψ1)
Deplasarea
acoperişului
Doina Verdeş
194
Forţa tăietoare cerută pentru producerea celei de-a doua
articulaţii
Forta FR
Doina Verdeş
195
Ajustarea forţei la cea de-a doua articulaţie
Forţa tăietoare
Vechea rigiditate
tangentă
Noua rigiditate tangentă
Deplasarea acoperişului
Doina Verdeş
196
Secvenţe de apariţie a articulaţiilor plastice într-o structură în
cadre spaţiale utilizând metoda biografică [35]
8 AP - grinzi ; 0 AP - stalpi
Doina Verdeş
197
38 AP - grinzi ; 4 AP - stalpi 52 AP - grinzi ; 16 AP – stalpi
Doina Verdeş
198
Pas 6 (COLAPS)
d = 2dt
56 AP - grinzi ; 16 AP - stalpi
Doina Verdeş
199
Curba forţă laterală – deplasare la vârf
dy - deplasarea la aparitia curgerii

d SLS – deplasarea in SLS
d u – deplasarea la aparitia articulatiilor plastice
d ULS - deplasarea in starea limita ultima ULS
Doina Verdeş
200
Evaluarea proprietăţilor de rezistenţă şi de deformaţie a
elementelor structurale
exemplificativ, procedurile specifice elementelor de beton armat:

evaluarea capacităţii de rezistenţă a elementelor se folosesc
valorile medii ale rezistenţelor materialelor, beton şi oţel
(i) La calculul capacităţii de rotire specifică (curburii) şi la
evaluarea capacităţii de rezistenţă se consideră următoarele
valori ale deformaţiei ultime a betonului comprimat:
- pentru secţiuni de beton neconfinate, ecu = 0,5 ‰
- pentru cazul secţiunilor confinate (cu etrieri prevăzuţi cu cârlige
ancorate în miezul de beton la un unghi de 135o, dispuşi la
distanţe de cel mult 6 diametre ale armăturii longitudinale).
Doina Verdeş
201
CAPITOLUL V
Proiectarea bazată pe performanţă

în ingineria seismică
202
CAPITOLUL V
Proiectarea bazată pe performanţă în ingineria seismică
5.1 Obiectivele proiectării bazate pe performanţă
5.2 Aspecte de bază ale concepţiei de proiectare
5.3 Rigiditate adecvată
5.4 Rigiditate şi rezistenţă la torsiune
5.5 Acţiunea de diafragmă a planşeelor
5.6 Realizarea unei fundaţii (infrastructuri) adecvate
5.7 Mecanismul structural de disipare a energiei induse de seism
203 Doina Verdeş

5.1 Obiectivele proiectării bazate pe
performanţă
204 Doina Verdeş

205 Doina Verdeş
206 Doina Verdeş
Obiectivele proiectării bazate pe performanţă
207 Doina Verdeş

208 Doina Verdeş
209 Doina Verdeş
sunt
210 Doina Verdeş

211 Doina Verdeş
212 Doina Verdeş
Controlul îndeplinirii cerinţelor de performanţă
213 Doina Verdeş

214 Doina Verdeş
5.2 Aspecte de bază ale concepţiei
de proiectare
215 Doina Verdeş

Proiectarea seismică urmăreşte realizarea unei construcţii sigure
în raport cu hazardul seismic asociat amplasamentului.
Proiectarea parcurge mai multe etape:

Analize pentru aprecierea corectitudinii amplasamentului ales
Selectarea obiectivelor proiectării de performanţă
Stări limită ultime si stări limită de serviciu
Procesul de proiectare are trei faze:

I) Proiectarea conceptuală globală;
II)Proiectarea numerică preliminară (predimensionare);
III)Proiectarea finală şi detalii.
Verificări de acceptare a proiectării în toate cele trei faze.

Asigurarea calităţii pe durata execuţiei construcţiei.
216 Doina Verdeş
VERIFICAREA AMPLASAMENTULUI UTILIZAREA HARTILOR DE MICROZONARE
SAU ANALIZE PENTRU DETERMINAREA ag
DISCUTAREA CU CLIENTUL A • UTILIZAREA MATRICEI DE PERFORMANTA

NIVELULUI DE PERFORMANTA SI • CUTREMURE MICI - PASTRAREA CONDITIILOR
SELECTAREA OBIECTIVELOR MINIME PENTRU SERVICII
DE PERFORMANTA • CUTREMURE MODERATE – PASTRAREA
FUNCTIONALITATII
• CUTREMURE EXTREME – PASTRAREA
CONDUCEREA PROIECTARII DE STABILITATII STRUCTURALE
CONCEPTIE GLOBALA, PRIN
SELECTAREA PREZENTARII
CONFIGRATIEI STRUCTURALE, A
UTILIZAREA NORMATIVELOR
SISTEMULUI STRUCTURAL,
STRUCTURAL, A MATERIALELOR SI A
COMPONENTELOR NESTRUCTURALE
NU VERIFICAREA
UTILIZAREA VERIFICARII
PENTRU
ACCEPTAREA
PROIECTARII
DE CONCEPTIE
GLOBALA
217 Doina Verdeş

PROIECTAREA PENTRU
PROIECTAREA NUMERICA SATISFACEREA SIMULTANA A
PRELIMINARA (PREDIMENSIONARE) CEL PUTIN DOUA STARI LIMITA
(Stari limita ultime si stari limita de
serviciu)
ACCEPTAREA •UTILIZAREA METODEI DE

NU VERIFICARILO PROIECTARE LINIARA SI
R DIN FAZA DE NELINIARA LA FORTE STATICE
PREDIMENSIO CRESCATOARE , ANALIZE
N DINAMICE “TIME HISTORY”
•VERIFICAREA REZULTATELOR
DA
•UTILIZAREA METODELOR DE
PROIECTAREA FINALA (IN DETALIU) PROIECTARE LINIARA SI NELINIARA
LA FORTE STATICE CRESCATOARE ,
ANALIZE DINAMICE “TIME HISTORY”
•EXPERIMENTARI
•VERIFICAREA DE CATRE
ACCEPTAREA VERIFICATORI INDEPENDENTI
NU
DE CATRE
VERIFICATORI A
PROIECTARII
FINALE SI IN
DETALIU
DA
ASIGURAEA CALITATII PE DURATA EXECUTIEI
MONITORIZARE, INTRETINERE SI FUNCTIONARE
218 Doina Verdeş

Cedarea unui pod datorita amplasării pe falie seismica (Taiwan 1999)
219 Doina Verdeş

Aspectele conceptuale de bază se referă la:
- simplitatea structurii
- geometria structurii şi a clădirii în întregul ei, cu
considerarea modului de distribuire a elementelor
structurale, nestructurale şi a maselor
- rezistenţa şi rigiditatea laterală în orice direcţie
- realizarea ca diafragme a planşeelor
- realizarea unor fundaţii adecvate.
220 Doina Verdeş

Realizarea unei structuri simple, compacte, pe cât
posibil simetrice, reprezintă obiectivul cel mai important
al proiectării, deoarece:
modelarea, calculul, dimensionarea, detalierea şi
execuţia structurilor simple este supusă la incertitudini
mult mai mici (se poate impune construcţiei,
comportarea seismică dorită cu un grad înalt de
încredere).
221 Doina Verdeş

a. b. c.
d. e. f.
L1
L'2
L2
<0.25
L2
L'2
g. h.
Forme în plan recomadate pentru proiectarea construcţiilor în zone seismice

pentru a realiza o structură simplă, compactă, pe cât posibil simetrică
222 Doina Verdeş

Sistemul structural se dezvoltă monoton pe verticală fără variaţii ale
planurilor de nivel de la nivelul fundaţiei până la vârful clădirii.
Retragerile pe înălţimea clădirii se admit în limitele unor procente din
suprafaţa nivelelor; Structura nu prezintă la nici un nivel reduceri de
rigiditate laterală pentru a nu avea nivele slabe din punct de vedere a
rezistentei laterale sau niveluri flexibile. Dacă totuşi dimensiunile
elementelor structurale se reduc de la bază către vârful structurii,
variaţia rigidităţii şi rezistenţei laterale este uniformă, fără reduceri
bruşte de la un nivel superior.
Normele P100-2006 recomandă ca retragerile pe înălţimea clădirii să

nu depăşească 20% din dimensiunea de la nivelul imediat inferior,
modificarea rigidităţii să nu depăşească 30% din rigiditatea nivelului
imediat superior, iar structura să nu prezintă la nici un nivel, o
rezistenţă laterală mai mică cu mai mult de 20% decât cea a nivelului
situat imediat deasupra.
223 Doina Verdeş
Forma pe verticală recomandată clădirilor în zone seismice;
este fără retrageri şi uniformă.
a. b. Secţiuni transversale cu recomandări pentru înălţimi
Forma pe verticală cu retrageri este

nerecomandată clădirilor în zone seismice
Doina Verdeş
Rosturi seismice
Lăţimea necesară a rosturilor se

determină cu relaţia:
∆= ∆1+ ∆2+20 mm
∆1, ∆2 sunt deplasările maxime ale celor două tronsoane sub acţiunea
încărcărilor seismice orizontale la nivelul extremităţii superioare a
corpului de clădire cu înălţimea mai mică.
Doina Verdeş
Separarea clădirilor prin rost seismic pentru a
preveni ciocnirea corpurilor de clădire alăturate
Avarii la cladirea unei biblioteci la cutremurul Northridge,

atribuită ciocnirii celor doua corpuri [26]*
∆
*Sursa: http://library.csun.edu/mfinley/eqexdam 1. html
Doina Verdeş
Tronsonarea clădirii în corpuri simple prin rosturi
seismice
1. Rost seismic
2. Tronson de clădire cu forma simplă
în plan şi pe verticală
Doina Verdeş
Simplitatea structurală
Simplitatea structurală presupune existenţa unui sistem
structural continuu şi suficient de puternic care să asigure un
traseu clar, cât mai direct, şi neîntrerupt al forţelor seismice,
până la terenul de fundare.
Forţele seismice care iau naştere în toate elementele clădirii,

ca forţe masice, sunt preluate de planşeele - diafragme
orizontale şi transmise structurii verticale, iar de la aceasta
sunt transferate la fundaţii şi teren.
c. Doina Verdeş d.
Proiectarea trebuie să asigure că nu există discontinuităţi în acest
drum. Sunt considerate discontinuitati de exemplu, un gol mare în
planşeu. Descărcarea unui stâlp pe grindă nu este recomandată.
a. b.
Doina Verdeş
Redundanţa structurală
Proiectarea seismică va urmări să înzestreze structura

clădirii cu redundanţa adecvată. Prin aceasta se asigură că:
- ruperea unui singur element sau a unei singure legături
structurale nu expune structura la pierderea stabilităţii
- se realizează un mecanism de plastificare cu suficiente
zone plastice, care să permită exploatarea rezervelor de
rezistenţă ale structurii şi o disipare avantajoasă a energiei
seismice.
Doina Verdeş
Geometria (configuraţia) structurii
Proiectarea seismică va urmări realizarea unei structuri cât mai regulate,

distribuite cât mai uniform în plan, permiţând o transmitere directă şi pe
un drum scurt a forţelor de inerţie aferente maselor distribuite în clădire.
Structura trebuie să prezinte, pe cât posibil, şi uniformitate pe verticala
construcţiei
Se va evita apariţia unor zone sensibile, în care concentrarea unor
eforturi sau deformaţii plastice excesive ar putea produce ruperi
premature.
Prin alegerea unei forme avantajoase a construcţiei, printr-o distribuţie
adecvată a maselor, a rigidităţii şi a capacităţii de rezistenţă laterale a
structurii se va urmări reducerea în cât mai mare măsură a
excentricităţilor.
Doina Verdeş
5.3 Rigiditate adecvată
Doina Verdeş
Rigiditate şi rezistenţă la translaţie pe două direcţii
Acţiunea orizontală a cutremurelor se consideră bidirecţională;
dispunerea elementelor structurale în plan se va face într-un sistem
ortogonal, care să ofere caracteristici de rezistenţă şi de rigiditate
suficiente în două direcţii.
Rigiditatea laterală va fi suficientă pentru limitarea deplasărilor
orizontale,astfel încât efectele de ordinul 2 şi degradările construcţiei
să poată fi controlate.
Criteriile care guvernează cerinţele de rigiditate pot fi sintetizate în
trei categorii:
- crearea caracteristicilor de vibraţie dorite pentru structură (se
reduce răspunsul seismic sau e potrivit echipamentului sau
funcţiunii).
- pentru controlul deformaţiilor (protecţia structurii, elementelor de
închidere, pereţilor de compartimentare, servicii din clădire)
- pentru a stabili mecanismul de cedare.
Doina Verdeş
Rigiditatea adecvată
Rigiditatea adecvată conduce la realizarea următoarelor cerinţe:
- Crearea caracteristicilor de vibraţie dorite pentru structură (se

reduce răspunsul seismic sau e potrivit echipamentului sau
functiunii);
- Pentru controlul deformaţiilor (protecţia structurii, elementelor de
închidere, pereţilor de compartimentare, servicii din clădire);
- Pentru a stabili mecanismul de cedare;
Retragerile bruşte pe verticală nu sunt recomandate deoarece: în

primul rând este extrem de dificil chiar utilizând analize
computerizate sofisticate să determinăm adecvat starea de
tensiuni din structură, iar în al doilea rand e dificil să detaliem
adecvat structura.
Doina Verdeş
Rigiditate pe verticală cu neregularităţi
- nu este recomandată* -
*SEAOC 1999
Doina Verdeş
Rigiditatea pentru a controla deformaţiile
Controlul deformaţiilor este important în creşterea siguranţei şi

reducerea avariilor mărind în acest fel reliabilitatea construcţiei la
cutremure.
Rigiditatea nivelelor e necesară pentru cerinţa de control a avariilor
provenite din interacţiunea dintre:
Structură - Elemente de închidere - Elemente de compartimentare -
echipamente.
Acestea variază foarte larg depinzând de natura componentelor şi
funcţiunea clădirii.
O atenţie deosebită trebuie acordată efectului elementelor

nestructurale în răspunsul structural al clădirilor. Elemente
nestructurale chiar sub formă de pereţi despărtitori pot rigidiza o
structură flexibilă şi trebuie consideraţi ca urmare în analizele
structurale.
Doina Verdeş
Rigiditatea pentru a obţine caracteristicile
necesare de vibraţie
Este de dorit să se evite rezonanţa structurii cu perioada de
dominantă a terenului asa cum e indicată ca valoare de vîrf în
spectrul de proiectare. De exemplu structuri cu perioadă joasă
de vibraţie sunt bune pentru amplasamente având perioade mari
de vibraţie.
Similar structurile mai înalte, mai flexibile se recomandă să fie
amplasate pe terenuri rigide. Totuşi în termeni de construcţii
conventionale adesea nu e posibil să aranjăm structura să
beneficieze de aceste aspecte.
Clădiri cu înălţime mică, foarte rigide care

s-au răsturnat datorită efectului de lichefiere
a terenului de fundaţie, cutremurul Niygata ,
Japonia 1960 .
Doina Verdeş
La clădirile etajate se recomandă utilizarea
soluţiilor cu rigiditate laterală sporită
prin: prevederea unor pereţi structurali pe toată înălţimea

clădirilor, în toate cazurile în care necesitatea funcţională a unor
spaţii libere sau forma construcţiei nu împiedică introducerea lor.
SISTEM STRUCTURAL
NERECOMANDAT
c. d.
CADRE CU DIAFRAGME
modul de realizare a pereţilor de compartimentare şi de

închidere, a legăturii între elementele nestructurale şi elementele
structurii de rezistenţă, precum şi măsura în care primele
împiedică deformaţiile libere ale ultimelor.
Doina Verdeş
Modul de considerare a neregularităţii structurale asupra
proiectării seismice conform Normativului P100- 2006
Doina Verdeş
5.5 Acţiunea de diafragmă a planşeelor
Într-o construcţie corect alcătuită pentru preluarea încărcărilor

seismice, planşeele joacă un rol esenţial prin:
- colectarea forţelor de inerţie şi transmiterea lor la elementele
verticale ale structurii,
- acţiunea de diafragmă orizontală, care asigură angajarea solidară a
elementelor verticale în preluarea forelor seismice orizontale,
- alcătuirea diafragmelor, respectiv forma, secţiunea de beton şi
armarea lor, a elementelor metalice sau de lemn, după caz, trebuie
să asigure îndeplinirea acestor roluri.
Doina Verdeş
Proiectarea planşeelor cu alcătuiri neregulate (cu forme neregulate şi
cu goluri relativ mari etc) şi proiectarea planşeelor în structuri
neregulate (cu lipsă de uniformitate în plan şi pe verticală) se va
baza pe modelele de calcul în măsură să evidenţieze suficient de
fidel comportarea acestor elemente la cutremur.
Comportarea planşeelor de la fiecare nivel ca diafragme practic
infinit rigide şi rezistente pentru forţe aplicate în planul lor permite
adoptarea unor modele de calcul structural simplificate, caracterizate
de manifestarea a numai 3 deplasări la fiecare nivel (2 translaţii şi o
rotaţie).
Doina Verdeş
5.4 Rigiditate şi rezistenţă la torsiune
Structura trebuie să fie înzestrată cu suficientă rigiditate şi rezistenţă

la torsiune pentru a limita manifestarea unor mişcări de răsucire în
ansamblu a construcţiei, care ar putea spori periculos eforturile şi
deplasările orizontale ale clădirilor.
Soluţia cea mai eficientă pentru aceasta este dispunerea adecvată a
unor elemente suficient de rigide şi rezistente pe perimetrul
construcţiei (cel puţin două în fiecare direcţie).
Doina Verdeş
5.6 Realizarea unei fundaţii
(infrastructuri) adecvate
Doina Verdeş
5.6 Realizarea unei fundaţii (infrastructuri) adecvate [26]
Alcătuirea fundaiţilor construcţiei şi a legăturii acesteia cu suprastructura

trebuie să asigure condiţia ca întreaga clădire să fie supusă unei excitaţii
seismice cât mai uniforme.
În cazul structurilor alcătuite dintr-un număr de pereţi structurali cu rigiditate
şi capacităţi de rezistenţă diferite, infrastructurile de tip cutie rigidă şi
rezistentă sau de tip radier casetat sunt în general recomandabile.
În cazul adoptării unor elemente de fundare individuale (direct sau la
adâncime, prin piloţi), este recomandabilă utilizarea unei plăci de fundaţie
(radier) sau prevederea unor grinzi de legtură între aceste elemente, în
ambele direcţii.
Se recomandă să se evite formele de construcţii la care, pentru anumite
direcţii de acţiune seismică, pot apărea suprasolicitări ale unor elemente
verticale şi solicitarea dezavantajoasă a infrastructurilor.
La proiectarea fundaţiei, forţele transmise de suprastructură sunt cele care
corespund mecanismului structural de disipare de energie.
Doina Verdeş
Tasarea trotuarului în faţa unei clădiri pe piloţi –
clădirea din dreapta s-a tasat ajungând sub Tasarea clădirii care a faţă de
nivelul trotuarului* nivelul trotuarului *
*Sursa
Doina Verdeş
5.7 Mecanismul structural de disipare
a energiei induse de seism
Doina Verdeş
Proiectarea tradiţională la acţiuni seismice are ca principiu dezvoltarea
unui mecanism de plastificare care disipează o parte din energia seismică
indusă în construcţie. La structurile tip cadre etajate, deformaţiile
plastice ar trebui să apară mai întâi în secţiunile de la extremităţile
riglelor şi ulterior în secţiunile de la baza stâlpilor.
Se va evita concentrarea deformaţiilor plastice in câteva zone relativ slabe
(de exemplu, în stâlpii unui anumit nivel) situaţie care ar putea duce la
un mecanism de cedare "de nivel”
a. b.
Mecanisme de cedare la structuri in
cadre: a. prin rigle, b. prin stâlpi
Doina Verdeş
Mecanism de nivel – avarierea unui etaj
248 D. Verdes – Inginerie seismica

Proiectarea convenţională - abordare pe criterii de bilanţ al
energiilor induse şi respectiv disipate de structură
UTILIZAREA PROCEDEELOR TRADITIONALE SAU CONVENTIONALE Ecuaţia de bilanţ energetic la acţiuni seismice
EI = EE +EH = ( EES + EK )+ ( Ehξ + Ehµ )
EI = energia indusă de seism în clădire
EE= energia disipată prin comportarea elastică
COMPORTARE ELASTICA COMPORTARE PLASTICA
Ei = EE+ EH
Ei = EE EH= energia disipată prin comportarea plastică
(histeretică)
PLASTIFIEREA MATERIALULUI EES= energia potenţială
IN ZONELE CRITICE
(FORMARE DE ARTICULATII EK= energia cinetică
PLASTICE)
EHξ = energia disipată prin amortizare
EHµ= energia disipată prin deformaţii plastice
&y&s
Disiparea energiei seismice în proiectarea

convenţională se produce în zonele cu
comportare plastică (articulaţii plastice)
Doina Verdeş
Structurile cu pereţi, se vor proiecta astfel încât deformaţiile plastice
să se dezvolte în grinzile de cuplare (atunci când acestea există) şi
în zonele de la baza pereţilor. Nodurile (zonele de legătură între
elementele verticale şi orizontale) şi planşeele să fie solicitate în
domeniul elastic. Calculul structurii care dezvoltă un asemenea
mecanism se poate realiza utilizând calculul dinamic neliniar cu
accelerograme naturale sau sintetice, compatibile spectrului de
proiectare.
Doina Verdeş
Sinteza metodelor de proiectare conform Normativul P100-2006
Doina Verdeş
Doina Verdeş
CAPITOLUL VI
STRUCTURI DE BETON ARMAT

SEISMO-REZISTENTE
CAPITOLUL VI
STRUCTURI DE BETON ARMAT SEISMO-REZISTENTE
6.1 Tipuri de structuri

6.2 Condiţii de ductilitate globală
6.3 Cerinţe pentru lunecările de nivel şi efectul P-Δ
6.4 Efectul torsiunii
6.5 Tipuri de structuri care prezintă probleme
de concentrari de eforturi
6.6 Metode de calcul structural
6.7 Ductilitatea elementelor de beton armat
Doina Verdeş
Introducere referitoare la conceptul de sistem
Performanţele structurale optime se obţin prin:

Prevederea unei cai de transmitere a incărcărilor cât mai
directe de la elementele structurale până la fundaţii
Prevederea redundanţei
Evitarea configuratiilor cu neregularitati in plan si
sectiune
Considerarea adecvata a elementelor nestructurale
Evitarea maselor excesive
Detalierea elementelor structurale si nestructurale cu rol
de disipare a energiei
Limitarea valorilor deformaţiilor
Doina Verdeş
6.1. Tipuri de structuri seismo-rezistente
Doina Verdeş
6.1 Tipuri de structuri seismo-resistente
Construcţiile din beton armat pot fi clasificate intr-unul din

urmatoarele tipuri structurale in concordanţă cu comportarea
sub acţiuni seismice:
A) sistem în cadre;
B) sistem dual (preponderent cu cadre sau cu pereţi);
C) sistem tip pereţi;
D) sistem pendul inversat;
E) sistem flexibile la torsiune.
Doina Verdeş
Sistem în cadre Sistem dual Cadre contravântuite
Doina Verdeş
Sisteme de tip pendul inversat
Sisteme flexibile la torsiune

Doina Verdeş
Sistem structural tip cadru este un sistem în care încărcările
verticale cât şi cele orizontale sunt preluate în proporţie de
peste 70% de cadre spaţiale.
Sistemul structural tip pereţi de beton armat (diafragme)este

alcătuit din pereţii verticali, cuplaţi sau nu, care preiau
majoritatea încărcărilor verticale şi orizontale, a cărui rezistenţă
la forţe laterale este cel puţin 70% din rezistenţa întregului
sistem structural (sistemul este proiectat pentru a prelua cel
puţin 70% din forţa seismică laterală de proiectare).
Doina Verdeş
Sistem structural dual: este sistemul structural în care încărcările
verticale sunt preluate în principal de cadre spaţiale, în timp ce
încărcările laterale sunt preluate parţial de sistemul în cadre şi
parţial de pereţi structurali, individuali sau cuplaţi.
Sistemul are două variante de realizare:

sistem dual, cu pereţi predominanţi şi
sistemul dual, cu cadre predominante.
Sistem flexibil la torsiune sunt sistemele cu nucleu central.
Sistem tip pendul inversat este cel în care peste 50% din masă
este concentrată în treimea superioară a structurii sau la care
disiparea de energie se realizează în principal la baza unui singur
element al clădirii.
Doina Verdeş
Diafragme si cadre sistem dual
Planseele de acoperis si intermediare vor transfera

fortele laterale la stalpi şi diafragme
CADRE
Doina Verdeş
Cadre de beton şi umpluturi de zidărie
Panouri de
compartimentare Stîlp
Vedere în plan
Umplutura 1 2 3 4 5
din zidarie
Placa de beton armat
monolită (prefabricată)
Doina Verdeş
Cadre de BA cu panouri
nestructurale
stîlpi
Vedere în plan
C
Panouri exterioare
Pline sau cu goluri
grinzi plansee
1 2 3 4 5
de fereastră
Doina Verdeş
Dacă panourile de umplutură sau de inchidere-compartimentare
sunt din materiale cu rigiditate mare (zidărie din cărămidă sau BCA,
beton in trei straturi etc.) rigiditatea acestora va fi inclusa in calcul
suplimentând rigiditatea de nivel. Modele posibile simplificat pentru
calculul rigiditatii acestora sunt:
Diagonale comprimate în ochiul de cadru adecvat cazului
umpluturilor din zidărie;
in cazul utilizării de programe da calcul elemente de tip “solid” sau
alte opţiuni din biblioteca de elemente a programului;
rigiditatea stabilită pe cale experimentală.
Doina Verdeş
Diafragme si cadre
Diafragma
Stalpi, grinzi
ale cadrelor de beton
armat
Doina Verdeş
Structură cu diafragme
Diafragme interioare
Vedere în plan
Diafragme exterioare 1 2 3 4 5
Doina Verdeş
6.2 Condiţii de ductilitate globală
Doina Verdeş
Clase de ductilitate
Prevederile codului românesc P100-2006 pentru construcţii de beton
asigură acestora, o capacitate substanţială de deformare în domeniul
postelastic, distribuită în numeroase zone ale structurii şi evitarea
cedărilor de tip fragil. Construcţiile care respectă aceste prevederi se
încadrează în clasa de ductilitate înaltă H.
Alternativ, pentru construcţii amplasate în zonele seismice

caracterizate de valori ag < 0,12g , se poate adopta o proiectare care
să înzestreze structurile cu capacitate de ductilitate mai mică, cu un
spor corespunzător de rezistenţă. În acest caz construcţiile se
încadrează în clasa de ductilitate medie (M).
Opţiunea de a proiecta pentru una din cele doua clase de ductilitate

se face prin selectarea valorilor coeficienţilor de comportare q
funcţie de tipul de structură.
Doina Verdeş
Valorile factorului de comportare „q” pentru structuri regulate în elevaţie [26]
Factorul de comportare „q”

Tipul de structură
Clasa de ductilitate Clasa de ductilitate M
H
Cadre, Sistem dual, Pereţi
5 αu/α1 3,5 αu / α1
cuplaţi
Pereţi 4 αu / α1 3,0
Nucleu (flexibilă la torsiune) 3,0 2,0
Structuri tip pendul inversat 3,0 2,0
Raportul αu / α1 se poate determina ca valoare a raportului între forţa laterală

capabilă a structurii (atinsă când s-a format un număr suficient de articulaţii
plastice, care să aducă structura în pragul situaţiei de mecanism cinematic)
şi forţa laterală corespunzătoare atingerii capacităţii de rezistenţă în primul
element al structurii.
Doina Verdeş
Pentru cazurile obinuite se pot adopta urmtoarele valori aproximative
ale raportului αu / αu1:
(i) Pentru cadre sau pentru structuri duale cu cadre preponderente:
căldiri cu un nivel: αu / αu1 = 1.15;
clădiri cu mai multe niveluri şi cu o singură deschidere: αu / αu1 = 1.25
clădiri cu mai multe niveluri i mai multe deschideri: αu / αu1 = 1.35 ;
(ii) Pentru sisteme cu pereţi structurali şi sisteme duale cu pereţi
preponderenţi:
- structuri cu numai 2 pereţi în fiecare direcţie: αu / αu1 = 1.0;
- structuri cu mai mulţi pereţi: αu / αu1 = 1.15;
- structuri cu pereţi cuplaţi şi structuri duale cu pereţi preponderenţi:
αu / αu1 = 1.25.
Doina Verdeş
Condiţii de rezistenţă locală
Acţiunea seismică, implicând incursiuni în domeniul postelastic, nu

trebuie să producă reduceri semnificative ale capacităţii de
rezistenţă.
Se admite că cerinţa de rezistenţă într-o anumită secţiune este
satisfăcută dacă valoarea de proiectare a capacităţii de rezistenţă,
este mai mare, la limită egală, cu valoarea de proiectare a efortului
maxim din secţiune.
Doina Verdeş
Proiectarea mecanismului
structural de disipare de energie
1. Proiectarea seismică are ca principal obiectiv

dezvoltarea unui mecanism de plastificare favorabil care
inseamnă:
(i) la structurile tip cadre etajate, deformaţiile plastice să apară mai

întâi în secţiunile de la extremităţile riglelor şi ulterior şi în secţiunile
de la baza stâlpilor.
Doina Verdeş
Mecanisme statice de cedare:
i. prin stâlpi datorită formării mecanismului

de nivel;
ii. prin rigle - pot să apară efecte P-∆
impotante datorită deformaţiilor mari; este
posibil să fie necesar un calcul de ordinul II.
Doina Verdeş
(b) Nodurile (zonele de legătură între elementele verticale şi
orizontale) şi planşeele să fie solicitate în domeniul elastic.
(c) Zonele disipative să fie distribuite relativ uniform în întreaga
structură, cu cerinţe de ductilitate reduse, evitându-se concentrarea
deformaţiilor plastice în câteva zone relativ slabe (de exemplu, în
stâlpii unui anumit nivel).
2.Verificarea formării unui asemenea mecanism se poate realiza

utilizând calculul dinamic neliniar cu accelerograme naturale sau
sintetice, compatibile spectrului de proiectare.
Doina Verdeş
6.3 Cerinţe pentru lunecările
de nivel şi efectul P-∆
Doina Verdeş
Deplasarea relativă de nivel (lunecarea)
Doina Verdeş
d5
Structura trebuie să aibă
rigiditate suficientă. d4
Deplasarea relativă de nivel dX d3
este parametrul care
ne poate da un indiciu despre d2
rigiditatea structurii. d1
dx =δx- δx-1
unde δx si δx-1
Tx , x −1
sunt deformatiile laterale ale Kx =
nivelului x. dx
Tx , x −1
dx =
K x , x −1
Doina Verdeş
Verificarea la starea limită de serviciu (SLS)
Verificarea la starea limita de serviciu are drept scop menţinerea functiunii

principale a clădirii in urma unor cutremure, ce pot apărea de mai multe ori
în viata construcţiei, prin limitarea degradării elementelor nestructurale şi a
componentelor instalaţiilor aferente constructiei. Prin satisfacerea acestei
conditii se limiteaza implicit si costurile reparaţiilor necesare pentru aducerea
constructiei in situatia premergatoare seismului.
Verificarea la deplasare se face pe baza expresiei [26]:

dr SLS = ν dr≤ dr a
d r SLS deplasarea relativa de nivel sub actiunea seismica asociata SLS
ν factor de reducere care tine seama de perioada de revenire a actiunii
seismice.
dr deplasarea relativa a aceluiasi nivel, determinată prin calcul static elastic
sub încărcări seismice de proiectare. Se ia în considerare numai
componenta deformaţiei care produce degradarea pereţilor înrămati,
d a,SLS valoarea admisibilă a deplasarii relative de nivel.
Doina Verdeş
Verificarea la starea limită ultimă (ULS)
Verificarea la starea limită ultimă are drept scop evitarea pierderilor de vieţi
omeneşti la atacul unui cutremur major, foarte rar, ce poate apărea în viaţa
unei construcţii, prin prevenirea prabuşirii totale a elementelor
nestructurale.
Se urmăreşte deopotrivă realizarea unei margini de siguranţă suficiente
faţă de stadiul cedării elementelor structurale.
Verificarea la deplasare se face pe baza expresiei [26]:

d r ULS = νd r ≤ d r, a
d r ULS - deplasarea relativă de nivel sub acţiunea seismică asociată ULS
d r - deplasarea relativa a aceluiasi nivel, determinat prin calcul static elastic
sub încarcări seismice de proiectare
d r, a- valoare admisibilă a deplasării relative de nivel
ν - factorul de reducere care ţine seama de perioada de intervalul de

recurenţă al acţiunii seismice asociat cu starea limită de serviciu.
Doina Verdeş
Limitarea lunecărilor structurii (tab.1) va avea ca efecte:
- limitarea costurilor reparaţiilor necesare pentru aducerea construcţiei in

situaţia premergătoare seismului;
- evitarea pierderilor de vieţi omeneşti la atacul unui cutremur major, foarte

rar, ce poate apărea in viaţa unei construcţii, prin prevenirea prăbuşirii totale
a elementelor nestructurale.
Doina Verdeş
Valori limită ale deplasărilor relative de nivel
P100 - 2006 ACI - UBC

Tipul de Materiale Elemente Tipul de Structura Grupa de importanţă
elemente fragile nestructural elemente
nestructurale ataşate e fixate nestructurale I II III
structurii pentru a nu
interacţiona Structuri cu patru sau mai 0.025 hsx 0.020 hsx 0.015 hsx
cu structura puţine nivele cu pereţi interiori,
Rigiditatea 0,005h 0,008h Rigiditatea compartimentări, tavane şi
sistem de pereţi exteriori care
secţională secţională
au fost proiectate pentru a se
h - înălţimea de nivel acomoda cu deplasarea realtivă
de nivel
Toate celelalte structuri 0.020 hsx 0.015 hsx 0.010 hsx
Doina Verdeş
Efectul P-∆
Efectul P-∆ trebuie luat in studiu.

Analizele curente sunt de “ordinul
unu”. (pe parcursul analizei
echilibrul e considerat pe structura
nedeformată).
In cazul unei structuri flexibile

aceasta poate conduce la erori
deoarece exista o deformare
laterala suplimentara datorata
efectului de rasturnare cauzat de
incarcarile gravitationale care
actioneaza pe o forma deformată.
Doina Verdeş
Efectul P-Δ
Efectul deplasărilor în cazul

sistemelor inelastice:
- reducerea rigidităţii şi creşterea
Fn deplasărilor;
-descreşterea forţei tăietoare în
cazul includerii efectului P – Δ.
Forţa tăietoare
Fy Excluderea P - Δ
F*y
Includerea P - Δ
Deplasarea
Doina Verdeş
Prin urmare poate să apară un efect adiţional de răsturnare
datorat fortelor gravitaţionale multiplicate cu deformarea relativă.
Din acest considerent se numeste efect P-∆.
Modul de-a lua in calcul acest efect este prin gasirea unui
coeficient de stabilitate θ.
Daca valoarea acestuia, obtinut din ecuatia alaturată [25] are
valori pentru orice nivel si directie mai mari decat 0,10 toate
fortele trebuie ajustate pentru acest efect.
Doina Verdeş
Px = incarcarea verticala de proiectare
Δ = lunecarea de nivel care apare simultan cu Vx
Vx= forta taietoare de nivel din incarcarea seismica
Hx= inaltimea nivelului x
Cd= factor de amplificare functie de tipul structurii
Doina Verdeş
Efecte de ordinul doi conform cu P100/2006
Efecte de ordinul doi : efecte adiţionale încărcărilor, provocate de

deformarea structurii
se referă la elemente şi structuri a căror comportare este influenţată

în mod semnificativ de efectele de ordinul doi (de exemplu stâlpi,
pereţi, piloţi, arce şi pânze subţiri). În structuri cu noduri deplasabile
este de aşteptat apariţia de efecte globale de ordinul doi.
Atunci când se iau în calcul efectele de ordinul doi, echilibrul şi

rezistenţa structurii trebuie verificate în stare deformată. Deformaţiile
trebuie calculate ţinând seama de efectele fisurării, de proprietăţile
neliniare ale materialelor şi de fluaj.
Doina Verdeş
Efectele de ordinul doi se pot neglija dacă reprezintă mai puţin de 10
% din efectele de ordinul unu corespunzătoare.
Ca o alternativă la criteriul anterior, se admite că se pot neglija
efectele globale de ordinul doi la clădiri dacă:
⋅ ∑ 2cd c
ns E I
FV,Ed ≤ k1 ⋅
ns + 1,6 L
în care:
FV,Ed este încărcarea verticală totală (pe elementele contravântuite şi
pe elementele de contravântuire)
ns este numărul de etaje
L este înălţimea totală a clădirii deasupra nivelului de încastrare
pentru moment
Ecd este valoarea de calcul a modulului de elasticitate al betonului
(secţiunea de beton nefisurată) a elementului (elementelor) de
contravântuire
Ic este momentul de inerţie
Doina Verdeş
6.4 Efectul torsiunii
Doina Verdeş
Efectele de torsiune
Structurile de rezistenţă ale clădirilor situate in zone seismice se

alcătuiesc astfel încât sa asigure o distribuţie simetrica in plan a
maselor si rigidităţilor in raport cu axele principale de rigiditate.
Sunt situaţii când prin proiectarea funcţională apar nesimetrii care

conduc la neuniformitate de masa si rigiditate; ele vor influenţa
răspunsul seismic. Sunt cunoscute astfel de cazuri datorate
următoarelor cauze:
geometrie diferita a elementelor structurale verticale cum sunt

înălţimile acestora, dispozitia nesimetrică in plan etc,
prezenta unor legaturi statice diferite ale elementelor structurale
utilizarea unor materiale cu proprietăţi diferite de comportare.
290 Doina Verdeş

Modelele plane de calcul a stucturilor acceptate pentru constructii
conformate antiseismic, consideră aceeaşi poziţie pentru centrele
de rigiditate si centrele maselor la fiecare nivel. Pentru a considera
efectele de torsiune produse de poziţiile diferite ale acestora,
precum si efectul unor excentricităţi accidentale, calculul pe
modelul plan trebuie corectat prin determinarea forţelor seismice de
nivel suplimentare care revin subsistemelor plane care alcătuiesc
modelul.
291 Doina Verdeş

Clădirile supuse unei acţiuni seismice suferă mişcări de translaţie
cuplate cu mişcări de rotaţie. Apar efecte de torsiune de
următoarele tipuri:
- torsiunea naturală în clădiri nesimetrice ca rigiditate în plan
avînd poziţia excentrică a centrului de rigiditate faţă de centrul
maselor sau asimetrice ca rigiditate pe verticală cu efecte de
apropiere a frecvenţelor naturale de torsiune şi translaţie,
nelinearitate geometrică sau de comportare a materialui;
- torsiunea accidentală care se manifestă în toate clădirile, chiar
şi în cele simetrice.
292 Doina Verdeş

Efecte de torsiune datorită nesimetriei de rigiditate în plan
293 Doina Verdeş

Schema de acţiuni seismice pe o clădire cu
includerea în mod simplificat a torsiunii
Excentricitatea accidentală se calculează

Torsiune accidentala cu expresia:
e1i = ± 0.05 Li
unde:
e1i excentricitatea accidentală a masei
de la nivelul “i” faţă de poziţia
calculată a centrului maselor, aplicată
pe aceeaşi direcţie la toate nivelurile
Li dimensiunea planşeului perpendicular
pe direcţia acţiunii seismice.
294 Doina Verdeş

Momente de torsiune
M tx = Tby * eix
M ty = Tbx * eiy
y M tx M ty
eix = e0 x ± e1x
eiy = e0 y ± e1 y
e0x , e0y distanţa în direcţia x, respectiv y,

care defineşte poziția subsitemului
o
x plan în raport cu planul de rigiditate
de la nivelul i, excentricitate
CM - Centrul maselor “naturală”;
CR - Centrul de rigiditate
e1x , e1y excentricităţi accidentale în
direcţia x, respectiv y
recomandate de norme.
295 Doina Verdeş

Efecte de torsiune accidentală
Construcţiile realizate cu planşee indeformabile în planul lor, pot fi supuse la
efecte generate de incertitudinile asociate distribuţiei maselor de nivel şi/sau
a variaţiei spaţiale a mişcării seismice a terenului; acestea se consideră în
calcule prin introducerea unei excentricităţi accidentale adiţionale.
Excentricităţile se consideră pentru fiecare direcţie de calcul şi pentru fiecare
nivel i şi se raportează la centrul maselor. Excentricitatea accidentală se
calculează cu expresia:
e1i = ± 0.05 Li
unde
e1i excentricitatea accidentală a masei de la nivelul “i” faţă de poziţia
calculată a centrului maselor, aplicată pe aceeaşi direcţie la toate
nivelurile
Li dimensiunea planşeului perpendicular pe direcţia acţiunii seismice.
296 Doina Verdeş

Momentele de torsiune datorită excentricităţii
accidentale
y CR
CR
o x
e1x , e1y – excentricităţi accidentale în direcţia x, respectiv y, la

nivelul i, calculate conform relaţiei:
e1x = ±0.05L
e1 y = ±0.05L
L - dimensiunea planşeului perpendiculară pe direcţia acţiunii
seismice
Momentele de torsiune M1x=Fbye1x
M1y=Fbxe1y
297 Doina Verdeş

Distribuţia fortelor seismice de nivel la elementele
structurale verticale
Forţele seismice de nivel obţinute pentru modelele plane asociate la

două direcţii principale ortogonale se distribuie subsistemelor plane
componente din fiecare direcţie conform metodei descrise în [6] cu
relaţiile:
pentru direcţia 0-x de acţiune seismică:
Fixeiy
298 Doina Verdeş

pentru direcţia y de acţiune seismică:
- forţele seismice la nivelul i în direcţia x, respectiv y,

pentru subsistemul plan j;
- rigidităţile relative de nivel ale celor “p” elemente
verticale care intră în componenţa subsistemului plan j asociate
direcţiei x, respectiv y, calculate considerând numai deplasările de
translaţie ale planşeului indeformabil;
299 Doina Verdeş

Efecte de torsiune datorită nesimetriei de rigiditate in plan
Diafragme la casa scarii
Dispunerea de diafragme care conduc la micşorarea torsiunii “naturale”

Diafragme
Diafragme
300 Doina Verdeş

6.5 Tipuri structurale care conduc
la concentrări de eforturi
301 Doina Verdeş

Structurile supuse acţiunilor seismice se conformează
astfel încât să se evite concentrările de eforturi;
acestera pot să apară în următoarele situaţii:
- neregularitate de rigiditate pe verticală prin alcătuirea

primului nivel ca nivel “slab” având rigiditate mai
redusă faţă de nivelele de deasupra;
- interacţiunii cu zidăria de umplutură sau panourile de

închidere exterioare sau compartimentare.
Doina Verdeş
Efectul concentrării eforturilor
Cea mai serioasa condiţie de neregularitate verticală

este nivelul slab care este de regulă primul nivel care are
stâlpi rari si mai inalţi decît nivelele de deasupra.
El este semnificativ mai slab sau mult mai flexibil decat
nivelele de deasupra.
a. b. c.
Sisteme structurale nerecomandate în zone seismice
Doina Verdeş
Clădiri avariate la seism datorită formării mecanismului de cedare
(rupere) prin concentrarea de eforturi şi formarea nivelului “slab”
Doina Verdeş
Efectul zidăriei de umplutură
Efectul zidăriei de umplutură poate fi resimţit

asupra:
- sistemului structural,
- elementelor structurale.
Doina Verdeş
Efectul zidăriei de umplutură asupra sistemului
structural
Structura cu primul nivel Infill
Zidărie de
masonry
liber care se transformă în umplutură Riglă de
Very stiff
foarte mare
nivel “slab” şi produce un rigiditate
mecanism de cedare al
constructiei.
Doina Verdeş
Efectul zidariei de umplutura asupra elementelor
structurale
Tkj
Panoul de zidarie in interactiune
cu elementele structurale
ale structurii in cadre
conduce la:
Tjk
- strivirea zidariei la capetele
diagonalei comprimate, DIAGONALA
COMPRIMATA
- desprinderea zidăriei de ochiul
de cadru in colturile opuse
Doina Verdeş
a. b. c.
Cedarea panoului de zidărie înrămat în ochiul de cadru:
a. forfecarea în rost orizontal;
b. forfecarea în rosturi în trepte;
c. diagonală comprimată .
Doina Verdeş
b. Efectele diagonalei comprimate asupra nodului,
stâlpului şi riglei de cadru
- suplimentarea forţei tăietoare şi axiale din riglă si stâlp
Efectul de diagonala
Comprimata Actiuni pe nod,
La nivel de Stalp si rigla
a. b.
Doina Verdeş
Efectul de stalp scurt
Panou de zidărie
Doina Verdeş
Efectul de grindă scurtă
Panou
de zidarie
Doina Verdeş
Panou de zidărie
Doina Verdeş
Doina Verdeş
Funcţie de caracteristicile structurale şi de importanţa construcţiei

metodele de calcul structural care se pot utiliza sunt:
A. metoda forţelor laterale asociate modului de vibraţie fundamental;

B. metoda calculului modal cu spectre de raspuns, aplicabil în
general tuturor tipurilor de clădiri;
C. metoda de calcul dinamic liniar;
D. - metoda de calcul static neliniar;
E. - metoda de calcul dinamic neliniar.
Doina Verdeş
Metode de calcul structural
B. Metoda calculului modal cu spectre de răspuns : Comportarea
structurii este reprezentată printr-un model liniar elastic, iar acţiunea
seismică este descrisă prin spectre de răspuns de proiectare;
C şi E. Metodele de calcul dinamic liniar şi neliniar: acţiunea seismică
este reprezentată prin accelerograme înregistrate în diferite condiţii de
amplasament şi/sau prin accelerograme artificiale, compatibile cu
spectrul de proiectare specificat. Metodele de calcul neliniar se pot
utiliza dacă se asigură: calibrarea corespunzătoare a acţiunii seismice
de proiectare; selectarea unui model constitutiv adecvat pentru
comportarea neliniară.
Notă: Pentru construcţiile care satisfac criterii de regularitate în plan şi

de uniformitate pe verticală, calculul seismic liniar se poate realiza
considerând două modele plane orientate după direcţiile principale
ortogonale ale ansamblului structural.
Doina Verdeş
Factori de comportare q
Factorul de comportare “q”este reprezintă raportul dintre forţa tăietoare de bază
asociată mecanismului de cedare si forţa tăietoare de baza asociată formării primei
articulaţii plastice αu /α1.
Nr.crt DCM DCH P100- 92
Sistem strctural EC8 P100-1/2006 EC8 P100-1/2006 (1/Ψ)
Clădiri cu un nivel 5,00; 6,66
3,30 4,025 4,95 5,75
Clădiri cu mai multe
niveluri şi cu o singură
1. Cadre deschidere 4,00; 5,00
3,60 4,375 5,40 6,25

Clădiri cu mai multe
niveluri şi cu mai multe
deschideri 4,00; 5,00
3,90 4,725 5,85 6,75

Structuri cu cadre
4,025; 5,75;
2. Dual preponderente -
3,90 4,375; 5,85 6,25;
4,725; 6,75;
Structuri cu pereţi
preponderenţi
-
3,60 4,375 5,40 6,25

Structuri cu doi pereţi
în fiecare direcţie 3 3
4,00
3. Pereţi
3 3 4,00 4,00
Structuri cu mai mulţi 3 3
pereţi 4,00
3 3 4,00 4,00
Structuri cu pereţi
cuplaţi 4,00
3,60 4,375 5,40 6,25

Flexibil la torsiune(nucleu) 2 2 3 3
4. -
2 2 3 3
5. Pendul inversat 1,5 2 3 3
2,86
1,5 2 3 3
Doina Verdeş
DCM DCH P100-
Nr.crt Sistem strctural EC8 P100- EC8 P100- 92
1/2006 1/2006 (1/Ψ)
4 2,5; 4 2,5; 2,94;
3,46;
Structuri parter 2,50; 5,00;
Cadre 4 2,5; 4 5,50 5,00; 5,88
1. necontra- 5,50
vântuite
4 4
Structuri etajate 6,00; 6,00; 5,88
4 4 6,50. 6,50
Contravântuiri cu 4 4 4 4 4,00;
diagonale întinse 4 4 4 4 5,00
Cadre Contravântuiri cu 2 2 2,5 2,5
2. contravântuite diagonale in V 2,00;
centric 2 2 2,5 2,5 2,50
4 4
3. Cadre contravântuite excentric 4 4 6,00 6,00 5,00
2 2 1,54;
4. Pendul inversat 2 2 6,00 6,00 2,00
Structuri cu nuclee sau pereţi de beton 2 2 3 3
5. 2 2 3 3 -
Cadre necontrav.
asociate cu cadre 4 4 2,00;
contravântuite 2,20;
în X şi alternante 4 4 4,8 4,8 4,00;
6. Cadre duale 5,00
Cadre necontrav.
asociate cu cadre - 4 - 2,00;
contravântuite 2,20;
excentric 4,00;
- 4 - 6,00 5,00
Doina Verdeş
6.7 Ductilitatea elementelor de beton armat
Doina Verdeş
NOŢIUNI FUNDAMENTALE DE INGINERIE SEISMICA 318
DUCTILITATEA
• Ductilitatea reprezintă capacitatea unei structuri, element

sau material de a disipa energie prin deformaţii plastice
ciclice fără o reducere substanţială de rezistenţă.
deformatiala rupere
ρ=
deformatiala curgere FS Sistem perfect elastic
Fe Sistem elasto-plastic
∆U
ρ= Fy
∆y
∆
∆y ∆e ∆u
Doina Verdeş
a. Ductilitatea locală se referă la
elementele structurale
• Ductilitate de deplasare ρd, ,

• Ductilitate de rotire ρθ
• Ductilitate de curbură ρφ.
Doina Verdeş
Ductilitatea zonelor critice
Coeficientii de ductilitate ai zonelor critice
a. zone dominate de moment încovoietor
b. zone având moment încovoietor şi forţe axiale
c. zone cu eforturi de moment încovoietor, forţă tăietoare si forţă

axială
Doina Verdeş
Relaţia efort-deformaţie pentru calculul
secţiunilor
Doina Verdeş
Reprezentarea schematică a relaţiei efort-deformaţie pentru analiza
structurilor din beton armat (utilizarea valorii 0,4fcm pentru definirea lui
Ecm este o aproximaţie)*
* Conform Eurocode 2 fcm este rezistenţa medie la compresiune

a betonului la 28 zile
Doina Verdeş
Diagrama efort-deformaţie pentru calculul secţiunilor elementelor
de beton armat
εc2 este deformaţia atinsă la efortul maxim;

εcu2 este deformaţia ultimă
fcd =Rezistenţa de calcul la compresiune
Doina Verdeş
Diagrama deformaţiilor admise la starea limită ultimă
A – deformaţia limită la întindere a armăturii

B - deformaţia limită la compresiune a betonului
C - deformaţia limită la compresiune pură a betonului
εc2 este deformaţia atinsă la efortul maxim
Doina Verdeş
Diagramele efort-deformaţie ale oţelurilor pentru
beton armat
Doina Verdeş
Comportarea armăturilor pentru beton armat
este definită de proprietăţile următoare
• - limita de elasticitate (fyk)

• - limita superioară reală de elasticitate (fy,max)
• - rezistenţa la întindere (ft)
• - ductilitatea (εuk alungirea sub încărcarea maximă şi
ft/fyk)
• - caracteristicile de aderenţă (fR)
• - dimensiunile secţiunii şi toleranţele
• - rezistenţa la oboseală
• - sudabilitatea
• - rezistenţa la forfecare şi rezistenţa sudurilor în cazul
plaselor sudate şi a carcaselor sudate.
Doina Verdeş
6.8 Factori care influenţează ductilitatea
elementelor de beton armat
Doina Verdeş
Factori care influenţează ductilitatea elementelor
de beton armat
- Tipul de otel - Tipul de efort:

- Clasa betonului Incovoiere
- Procentul de armare din zona Forfecare
intinsa Compresiune
- Procentul de armare din zona Intindere
comprimata - Combinatia de eforturi:
- Armarea transversala - M+N
- M+T
- M+T+N
Doina Verdeş
Influenţa asupra ductilităţii a procentului de armare
din zona întinsă
P P
Grinzile G1 şi G2 au aceleaşi
dimensiuni pentru secţiunea
transversală şi aceeaşi clasă L
de beton. G1 G2
h h
AS1 AS2
b b
AS1 >AS2
Doina Verdeş
Influenţa armării din zona întinsă
Φu
M M
ρΦ =
Φy
Φ
ρ Φ 1 = u1
M
Mu1; Mu2 Φ y1
My1
Φu2
My2 ρΦ =
Φ y2
Φ y1 f Φ y 2
Φ
ρ Φ1 p ρ Φ 2
Φ y2 Φ y1 Φu1 Φu2
ρ Ф = coeficient de
Creşterea procentului de armare din zona întinsă ductilitate la curbura
nu contribuie la creşterea ductilitătii
Doina Verdeş
Influenţa procentului de armare din zona comprimată
Fisurarea betonului
Craking of
G1 G2 M concrete
din stratul de acoperire
covering layer
A S2 A S3 Mu1
My1
Mu2
h h
A S1
A S1
Φ
Φy1 Φu1 Φu2
b b
Φy2
Φ u1
ρ Φ1 =
Φ y1
AS2<AS3 Φu2
ρΦ2 =
Φ y2
Cresterea procentului de armare Φ y1 = Φ y 2 ⇒ ρ Φ 2 f ρ Φ1
din zona comprimata contribuie la
cresterea ductilităţii
Doina Verdeş
Armarea transversală
AS2 AS3
Fisurarea betonului
Craking of
M concrete
din zona comprimata
covering layer
h h Mu1
AS1 AS1 B1
My1
B2
Mu2
b b
Φ
Φy1 Φu1 Φu2
Φy2
Fisurarea si expulzarea
betonului din zona Φ u1
ρ Φ1 =
B1 comprimata Φ y1
d d d Φu2
ρΦ2 =
Φ y2
d/2 d/2 B2
Φ y 1 = Φ y 2 ⇒ ρ Φ 2 f ρ Φ1
Etrieri îndesiţi
Doina Verdeş
Combinaţia de eforturi:M+N
n n n
φy
φu
m φh ρφ
a. b. c.
a. Curba de interactiune moment-forta axiala

b. Variatia pe curburilor de curgere si respectiv de rupere
c. Variatia ductilitatii de curbura
Doina Verdeş
Stâlpi care au prezentat ductilitate
Doina Verdeş
Armare necorespunzătoare
a zonei critice de la baza stâlpului
Doina Verdeş
Analiza plastică a grinzilor, cadrelor şi plăcilor
Diagrama efort-deformaţie pentru calculul secţiunilor elementelor

de beton armat
εc2 este deformaţia atinsă la efortul maxim;

fcd =Rezistenţa de calcul la compresiune
Doina Verdeş
Ductilitatea cerută
poate fi considerată
suficientă, fără verificare
explicită dacă ansamblul
condiţiilor de mai jos este
verificat:
(i)aria secţiunii armăturilor întinse este limitată în aşa fel încât oricare ar fi
secţiunea considerată :
xu/d ≤0,25 pentru betoane de clasă de rezistenţă ≤ C50/60

xu/d ≤ 0,15 pentru betoane de clasă de rezistenţă ≥ C55/67
în care:
xu - înălţimea axei neutre la starea limită ultimă după
redistribuire
d - înălţimea utilă a secţiunii
Doina Verdeş
ii) armăturile pentru beton armat aparţin fie clasei B, fie clasei C
iii) raportul dintre momentele pe reazemele intermediare şi
momentele din câmp este cuprins între 0,5 şi 2.
• În cazul stâlpilor, se recomandă să se verifice momentul plastic

maxim ce poate fi transmis prin legături. Acest moment trebuie
inclus în calculul la străpungere, pentru cazul structurilor cu
planşee dală.
Doina Verdeş
Capacitatea de rotire
• Metoda simplificată utilizată pentru grinzi şi plăci continue armate

pe o singură direcţie este bazată pe capacitatea de rotire a unor
porţiuni de element cu o lungime egală cu 1,2 înălţimea secţiunii.
Se admite că aceste zone suferă o deformaţie plastică (se
formează o articulaţie plastică) sub combinaţia de încărcări
considerată.
• Verificarea rotirii plastice la starea limită ultimă este considerată
ca satisfăcută dacă se demonstrează că sub încărcările
considerate, rotirea calculată, θs , este mai mică sau egală cu
rotirea plastică admisă
Doina Verdeş
Rotirea plastică θs
θs a unei secţiuni drepte de beton armat în cazul unei grinzi sau a

unei plăci continue armate pe o direcţie
Doina Verdeş
6.2 Cadre de beton armat - conformarea
elementelor structurale
Doina Verdeş
STRUCTURI IN CADRE DE BETON ARMAT
- PERFORMANTA STRUCTURII E FUNCTIE DE DUCTILITATEA ACESTEIA;
- DUCTILITATEA POATE CARACTERIZA RASPUNSUL GENERAL
SAU REGIUNILE CRITICE INDIVIDUALE
CONCEPTIA DE PROIECTARE:
STALPI PUTERNICI-
PUTERNICI-GRINZI SLABE
Doina Verdeş
Zone critice în stâpi şi grinzi
Zone critice în grinzi Zone critice în stâlpi

datorită posibilei Datorită posibilei formări
formări de de articulaţii plastice
articulaţii plastice
Doina Verdeş
Mecanismul de nivel trebuie prevenit
Forţă
Deformaţie
Doina Verdeş
345
DISPUNEREA ARMATURILOR LONGITUDINALE SI TRANSVERSALE
Conformarea zonelor potenţiale de formare a articulaţiilor plastice
sb sb1
2
sc1
sc2
346
Stâlpi
Zone critice
Grinzi (rigle)
În afara cazurilor când se determină prin calcul riguros

lungimea zonelor critice se determină cu relaţiile din
Codurile de proiectare având în vedere clasa de ductilitate
(înaltă, H sau medie M)
Doina Verdeş
Armarea transversală a zonelor critice de grinzi
zona zona
critică critică
diametrul etrierilor dbw ≥ 6 mm

Clasa de ductilitate înaltă (H) Clasa de ductilitate medie (M)
Doina Verdeş
Zone critice la stâlpi
Procentul total de armare longitudinala ρl nu va fi mai mic

decat 0,01 si nu mai mare decat 0,04. In sectiuni
transversale simetrice se va prevedea armare simetrica
(ρ = ρ’).
Doina Verdeş
Confinarea miezului de beton la stalpi de b.a.
• Cel putin o bară intermediară va fi prevazută între barele de la colţ pe

fiecare latură din motive de integritate a îmbinării riglă - stâlp.
• Dimensiunea minimă a secţiunii transversale a stâlpilor nu va fi mai

mică decât 250 mm.
Doina Verdeş
• Regiunile pe o distanta lcr la ambele capete ale stalpului se
considera regiuni critice
Lungimea zonelor critice in absenta unor calcule mai precise lcr
poate fi calculata astfel:
• lcr = max{1,5hc ; lcl / 6; 600mm}
Unde:
hc cea mai mare latura a sectiunii transversale,
lcl lumina stalpului.
• Distanţa dintre două bare longitudinale consecutive prinse cu
etrier nu va depăşi 150 mm.
Doina Verdeş
Armarea secţiunilor transversale
ale stâlpilor de beton armat
Doina Verdeş
Ductilitatea locală
Specificatiile din EC8 recomanda satisfacerea

Cerintei la nivel de imbinare in nod a stalpului cu
grinda astfel ca in toate nodurile (a unei cladiri in cadre
cu doua sau mai multe nivele) sa fie satisfacuta cerinta
urmatoare:
∑M C ≥ 1,3∑ M B
Doina Verdeş
Proiectarea nodurilor
Recomandări privind conformarea nodurilor:
• Confinarea cu armături periferice -etrieri simplii

sau dublii;
• Introducerea unor grătare sau agrafe suplimentare
(se evită astfel concentrarea de eforturi si se
uniformizează solicitările);
• Ancorarea armăturilor longitudinale din stâlpi şi
grinzi în afara nodului.
*NOTA
Nodul trebuie sa aiba comportare elastică sub acţiuni seismice
Doina Verdeş
Tipuri de noduri
Doina Verdeş
Eforturi şi tensiuni în nod
a. Stâlp marginal
c. Stâlp interior
Doina Verdeş
Transmiterea forţelor tăietoare orizontale şi verticale
prin nod se poate face:
• Printr-o prismă (bieletă) de beton între colţurile
comprimate ale nodurilor
• Printr-un mecanism de legături (grindă cu zăbrele) datorate
etrierilor orizontali şi bieletelor de beton comprimate
N a. b.
N
Verificarea prismei la compresiune:
N≤mfCd bh'
Doina Verdeş
Detalii de armare a îmbinării stâlp-grindă (nod)
Doina Verdeş
Detaliu de armare a unui nod în conformitate
cu standardul ACI 352
Doina Verdeş
Cedarea nodurilor datorită armării incorecte
360
Cedarea nodurilor si distrugerea nivelelor unui
viaduct de autostradă
361
Cedarea nodurilor si distrugerea clădirii
362
CAPITOLUL VII
ELEMENTE NESTRUCTURALE
363
CAPITOLUL VII
ELEMENTE NESTRUCTURALE
7.1 Pereţi nestructurali

7.2 Pereţi de umplutură la structura în cadre din beton armat
7.3 Răspunsul seismic al panourilor nestructurale
7.4 Panouri disipatoare de energie
7.5 Panouri care nu interacţionează cu structura
7.6 Acoperitoare de rosturi seismice
7.7 Panouri din sticlă
Doina Verdeş
Exemple de elemente nestructurale
Pereţi de compartimentare
Pereţi exteriori
Sisteme de conducte şi ţevi
Tavane
Echipamente mecanice şi electrice
Mobilier , dotări etc.
Doina Verdeş
Investiţia specifică în construcţia clădirilor
cu funcţiuni de birouri, hotele şi spitale [13]
100% 20.0% 17.0%

44.0%
80%
Continut
60% 70.0%
62.0% Nestructurale
40% 48.0% Structura
20%
18.0% 13.0%
0% 8.0%
Birouri Hotele Spitale
Importanţa care trebuie să li se acorde acestor elemente poate fi apreciată

prin prisma investiţiei tipice care se face pentru structura de rezistenţă,
componentele nestructurale şi obiectele conţinute funcţional. Astfel studiul
[13] arată că pentru programele funcţionale de Birouri, Hotele şi Spitale
investiţia pentru elementele nestructurale şi obiectele de conţinut, dotări
investiţia este de departe mult mai mare faţă de investiţia în structura de
rezistenţă.
Doina Verdeş
7.1 PEREŢI NESTRUCTURALI
Structuri care utilizează panouri nestructurale
367
Tipurile cele mai des folosite ca pereţi de
închidere (exteriori) sunt:
a. Zidăria de umplutură (cărămidă, BCA)

b. Panouri de sticlă
c. Panouri prefabricate de pereţi:
din beton în trei straturi
din beton armat cu fibre de sticlă
panouri sandwich din tablă de oţel (aluminiu)
şi termoizolaţie
Panouri sandwich din aluminiu şi termoizolaţie
Doina Verdeş
Tipuri de structuri care utilizează panouri
nestructurale
Cadre de beton cu umplutură de zidărie
Cadre de beton cu panouri de inchidere cu sau fără

goluri de fereastră
Cadre din oţel cu panouri cu sau fara gol de fereastră
Cadre din beton contravântuite cu panouri de închidere.
Doina Verdeş
Cadre de beton şi umpluturi de
zidărie
Panouri de
compartimentare Stîlp
Vedere în plan
1 2 3 4 5
Umplutura
din zidarie
Placa de beton armat
monolită (prefabricată)
Doina Verdeş
Cadre de BA cu panouri
nestructurale
stîlpi
Vedere în plan
C
Panouri exterioare
Pline sau cu goluri 1 2 3 4 5
grinzi plansee
de fereastră
Doina Verdeş
Diafragme si cadre
Diafragma
Stalpi, grinzi
ale cadrelor de beton armat
Doina Verdeş
Structură cu diafragme
Diafragme interioare
Vedere în plan
Diafragme exterioare 1 2 3 4 5
Doina Verdeş
Cadre in construcţie metalică
Stîlpi din oţel

Vedere în plan
Panouri de
închidere
Planşee din beton
pe suport metalic
cel mai adesea
Doina Verdeş
Cadre in construcţie metalică
Stîlpi din oţel

Vedere în plan
Panouri de închidere
Planşee din beton
pe suport metalic
Contravîntuiri metalice
cel mai adesea
Doina Verdeş
7.2 PEREŢI DE UMPLUTURĂ LA
STRUCTURA ÎN CADRE DIN BETON ARMAT
a. Zidării cu rigiditate mare

b. Pereţi de compartimentare interiori
Doina Verdeş
Panou de zidărie amplasat în ochiul de cadru
- Perete de umplutură
Lunecarea de nivel poate fi exprimată ca un procent din
înălţimea de nivel.
Ea se limiteaza prin norme la anumite valori, de exemplu
pentru structuri în cadre de beton armat cu zidărie din
caramidă:
Δ = (0.008% )hniv
Deplasarea relativă de nivel
hniv
Doina Verdeş
a. Zidării cu rigiditate mare
Panoul de zidărie din ochiul de cadru supus la acţiunea

seismică lucrează ca o diagonală comprimată, iar efectele
asupra elementelor structurale pot fi:
- strivirea zidăriei la capetele diagonalei comprimate;
- desprinderea zidăriei de ochiul de cadru în colţurile
opuse.
Tkj
Tjk
Doina Verdeş
Efecte locale datorate interacţiunii structurii cu
pereţii nestructurali
Structurile tip cadru de beton armat care sunt prevăzute cu

panouri de umplutură realizate din zidării care influenţează
semnificativ comportarea structurilor.
Sunt necesare măsuri pentru evitarea efectelor locale

nefavorabile ale interacţiunii dintre elementele cadrului şi
panourile de umplutură.
Protejarea elementelor structurale se obţine prin dimensionare şi

alcătuire adecvate faţă de aceste efecte, urmărind, în special,
evitarea ruperii cu caracter neductil la acţiunea forţelor tăietoare.
Doina Verdeş
Ruperi cu caracter neductil la acţiunea
forţelor tăietoare
Efecte ale interacţiunii care conduc la avarii structurale :
transformarea stâlpilor în ”stâlpi scurţi” şi a

grinzilor lungi in “grinzi scurte”.
Se va urmări, pe cât posibil, ca prin modul de dispunere a

zidăriei în rama formată de elementele structurale (de
exemplu, pentru realizarea parapeţilor, a golurilor de
supralumină, etc) să nu se creeze proporţii şi comportare de
tip stâlp sau grinda scurtă.
Doina Verdeş
Zonele în care pot apărea forţe tăietoare suplimentare
faţă de cele rezultate din comportarea de ansamblu – acţionând local
extremităţile grinzilor şi stâlpilor - vor fi dimensionate şi armate
transversal pentru a prelua în condiţii de siguranţă corespunzătoare
acestor forţe, care pot proveni din:
(a) acţiunea de diagonală comprimată cu lăţime relativ mare,
exercitată de panoul de zidărie, rezultată din împănarea zidăriei în
zona nodurilor de cadru;
(b) lipsa contactului între pereţii de umplutură şi intradosul grinzilor,
ca urmare a execuţiei incorecte, care are ca efect concentrarea
acţiunii de diagonala comprimată asupra extremităţilor stâlpilor;
(c) crearea unor condiţii de comportare de tip stâlp scurt sau grindă
scurtă, rezultate din diferenţa deformaţiilor structurii şi a panourilor
de umplutură;
Doina Verdeş
Efectele diagonalei comprimate asupra nodului,
stalpului si riglei de cadru
stalp stalp
rigla
rigla
Efectul de diagonala Actiuni pe nod,

a. Comprimata b. Stalp si rigla
Doina Verdeş
Efectul de stâlp scurt
PANOU DE ZIDARIE
Doina Verdeş
Efectul de stâlp scurt
Doina Verdeş
PANOU
DE ZIDARIE
Fisurarea grinzii în
câmp din efectul de grindă scurtă
Doina Verdeş
PANOU DE ZIDARIE
PANOU DE ZIDARIE
rigla
stâlp
Doina Verdeş
Incercare în laborator
Incercare in laborator a
panoului de zidarie dispus in
ochiul de cadru rigidizat cu
centuri orizontale
Doina Verdeş
b. Zidării cu rigiditate mică
Deplasarea relativă de nivel “d” şi deformarea cadrului
pot cauza avarierea panourilor de umplutură sau de
închidere amplasate între elementele structurale; dacă
panourile de umplutură sau compartimentare sunt din
materiale cu rigiditate mică cadrul nu va avea avarii.
Doina Verdeş
Avarierea panourilor de compartimentare
Doina Verdeş
Dislocarea panourilor de faţadă
Doina Verdeş
Exemple de avarii ale elemetelor nestructurale
Doina Verdeş
Deplasarea relativă de nivel
dr F Deplasarea relativă de nivel trebuie

verificată pentru a preveni
avarierea panourilor nestructurale.
Doina Verdeş
Verificarea la starea limită de serviciu (SLS)
Verificarea la starea limită de serviciu conform codului de proiectare

P100-1 2006, are drept scop menţinerea funcţiunii principale a
clădirii în urma unor cutremure, ce pot apărea de mai multe ori in
viata construcţiei, prin limitarea degradării elementelor nestructurale
şi a componentelor instalaţiilor aferente construcţiei. Prin
satisfacerea acestei condiţii se limitează implicit si costurile
reparaţiilor necesare pentru aducerea construcţiei în situaţia
premergătoare seismului.
Verificarea la deplasare se face pe baza expresiei:
dr SLS = ν q dr≤ dr a
dr a= 0,005h pentru elemente fragile ataşate structurii

dr a= 0,008h pentru elemente separate de structură
Doina Verdeş
dr SLS = ν q dr≤ dr a
dr SLS deplasarea relativa de nivel sub actiunea seismica asociata

SLS
ν factor de reducere care tine seama de perioada de revenire a
actiunii seismice. Valoarea factorului este:
0.4 pentru cladirile încadrate in clasele I si II de importanta
0.5 pentru cladirile încadrate in clasele III si IV de importanta.
q factorul de comportare specific tipului structurii
dr deplasarea relativă a aceluiaşi nivel, determinat prin calcul static
elastic sub încărcări seismice de proiectare; se ia în considerare
numai componenta deformaţiei care produce degradarea peretilor
înrămaţi, extragând partea datorată deformaţiei axiale a stâlpilor în
cazul în care aceasta are o contribuţie semnificativă la valoarea
deformaţiei totale.
d a,SLS valoarea admisibilă a deplasării relative de nivel.
Doina Verdeş
Verificarea la starea limită ultimă (ULS)
Verificarea la starea limită ultimă conform codului de proiectare
P100-1 2006, are drept scop evitarea pierderilor de vieţi omeneşti la
atacul unui cutremur major, foarte rar, ce poate apărea in viaţa unei
construcţii, prin prevenirea prăbuşirii totale a elementelor
nestructurale.
Se urmăreşte deopotrivă realizarea unei margini de siguranţă
suficiente faţă de stadiul cedării elementelor structurale.
Verificarea la deplasare se face pe baza expresiei:
d r ULS = c q d r ≤ d r, a
d r ULS - deplasarea relativ de nivel sub aciunea seismica asociata ULS
d r - deplasarea relativa a aceluiasi nivel, determinat prin calcul static elastic
sub încarcari seismice de proiectare
d r, a- valoare admisibilă a deplasării relative de nivel, egală cu 2,5% din
înălţimea de nivel
Doina Verdeş
Efecte la nivel structural global
Crearea de structuri foarte rigide care pot conduce la distrugere.
Este cazul structurilor în cadre cu parter liber şi zidărie pe înălţimea
deasupra parterului. Astfel de soluţii constructive se vor evita în zone
seismice.
Doina Verdeş
Avarii la structuri cu parter flexibil
Doina Verdeş
7.3 RĂSPUNSUL SEISMIC AL PANOURILOR
NESTRUCTURALE
Doina Verdeş
Panouri din beton
Panourile din beton in funcţie de relaţia lor cu structura

variază de la complet integrate la complet separate de
acţiunea cadrului.
Ideal este ca panoul să fie sau complet integrat sau total
separat fără condiţii intermediare.
Panourile complet integrate ar putea fi tratate ca orice alt
element structural; în anumite condiţii panourile ar putea fi
implicate în disiparea energiei seismice.
Doina Verdeş
Poziţionarea panoului în structura de tip cadru
a.
b. hniv
a) Panou complet integrat (interacţionează cu elementele structurale)

b) Panou complet separat (nu interacţionează cu elementele structurale)
Doina Verdeş
Panoul complet integrat în structură
Cazul panoului integrat în structură conduce la efectul de

interacţiune dintre panou şi structură.
Dacă este proiectat adecvat poate suplimenta rigiditatea
sistemului şi deasemenea poate schimba caracteristicile
dinamice ale structurii.
Comportarea panoului este aceea de sistem elasto-plastic şi
poate contribui la rigiditatea totală a cadrului prin majorarea
acesteia.
Când panourile nestructurale sunt adecvat proiectate ele pot fi
utilizate la disiparea pasivă a unei cantităţi semnificative de
energie prin deformare inelastică cauzată de lunecarea de
nivel.
Doina Verdeş
Panoul separat total de structură
Panourile de închidere din clădirile cu structuri în cadre având

stâlpi şi grinzi lungi, se recomandă a fi separate efectiv de
acţiunea cadrului din ambele motive de a proteja panourile de
deformare la acţiunea seismică şi de a asigura comportarea
structurii aşa cum a fost considerată în analize.
Doina Verdeş
Panoul separat total de structură
Clădirile foarte flexibile dezvoltă în timpul seismelor puternice

deplasări relative de nivel atât de mari încât separarea totală a
panoului de sistemul structural este dificil de realizat. Astfel
trebuie să se accepte interacţiuni ale cadrului cu panoul prin
intermediul îmbinărilor.
Asigurarea unei comportări ductile a panoului şi a prinderilor este

importantă deoarece astfel panoul este oprit să cadă de pe
clădire în timpul cutremurului sau avarierea lui nu răneşte
ocupanţii clădirii.
Doina Verdeş
Panoul în clădiri rigide cu diafragme
Clădirile rigide cum sunt cele cu structură în diagragme au în

general, deplasări relative de nivel destul de mici pentru a reduce
semnificativ problema de detaliere a îmbinărilor care dau
separarea completă.
Protecţia panourilor la mişcarea seismică este mai puţin necesară

în clădirile rigide şi îmbinările acestora ce permit mişcarea prin
încovoiere pot fi satisfăcătoare atâta timp cât interacţiunea dintre
panouri şi cadre poate fi permisă în analiza cadrului.
Doina Verdeş
Răspunsul seismic al panoului
Panou complet
separat
e. f.
Panou complet
integrat
c. d
.
a. b
Răspunsul seismic al panoului: a. spectrul de acceleraţii a terenului; b. spectrul de proiectare; c, e spectre
de acceleraţii ale planşeului la nivelele k, k+1; . care interacţionează
d. spectrul de acceleraţii a panoului
cu structura; f. spectrul de acceleraţii a panoului care nu interacţionează cu structura.
Doina Verdeş
a. Răspunsul seismic al panoului foarte rigid şi
total integrat
Rigiditatea panoului influenţează răspunsul seismic al

structurii în care este integrat.
Panoul foarte rigid şi bine ancorat de planşeul clădirii va avea

răspunsul în plan orizontal aproximativ egal cu răspunsul
planşeului de care este fixat.
Codurile de proiectare consideră ca un element este foarte

rigid dacă perioada de vibraţie este mai mică de 0,06
secunde.
Doina Verdeş
b. Răspunsul seismic al panourilor
nestructurale flexibile
Flexibilitatea elementului şi/sau a prinderii acestuia face ca mişcarea

seismică simţită de element să fie amplificată astfel încât răspunsul
elementului este mai mare decât a planşeului pe care este amplasat.
Similar cu răspunsul clădirii răspunsul elementelor nestructurale

depinde de perioada de vibraţie a elementului. La rîndul ei perioada
de vibraţie a acestuia depinde de rigiditatea panoului, de modul său
de prindere şi de masa panoului.
Răspunsul panoului > răspunsul planseului
Doina Verdeş
Forţa seismică de proiectare a componentelor
nestructurale
Forţa seismică de proiectare depinde de următorii factori:

- importanţa cladirii si sau a elementului nestructural ;
- valoarea acceleraţiei de proiectare a terenului şi caracteristicile
spectrale ale acţiunii seismice din amplasament;
- amplificarea acceleraţiei terenului la nivelul de prindere al
panoului;
- amplificarea dinamică proprie a panoului;
- modificarea (reducerea) efectului forţei seismice datorită
capacităţii de absorbţie a energiei a panoului şi a prinderilor
acesteia de structura principală;
- greutatea în exploatare a panoului.
Doina Verdeş
Forţa seismică asupra panoului
Forţa seismică poate fi calculată, în funcţie de importanţa şi de rolul

în construcţie ale componentei respective, folosind unul dintre
următoarele procedee:
- Metoda spectrelor de etaj;

- Metoda forţelor static echivalente.
NOTA: Forţa seismică determinată astfel se utilizează:
numai pentru proiectarea panoului, a prinderilor acesteia şi pentru verificarea locală a

elementelor de reazem ;
forţa seismică nu se adună cu efectele forţei seismice pentru structura principală .
Doina Verdeş
Metoda spectrelor de etaj
Calculul forţei seismice rezultate din acţiunea directă a

cutremurului asupra panourilor dispuse în clădiri de mare
importanţă se va face pe baza unui model de calcul complet,
folosind spectrul de acceleraţie obţinut din răspunsul seismic al
structurii principale la nivelul de prindere al panoului (spectrul
de etaj).
Modelul de calcul utilizat va ţine seama de proprietăţile
mecanice relevante ale structurii principale, ale panoului şi ale
prinderilor acestuia de structura principală.
Doina Verdeş
Metoda forţelor static echivalente
Pentru construcţiile obişnuite efectul acţiunii directe a

cutremurului asupra panoului poate fi considerat echivalent
cu efectul unei forţe statice FCNS.
NOTA*
CNS - Componenta nestructurală, care în cazul
discutat este panoul nestructural
Doina Verdeş
Forţa seismică static echivalentă FCNS
conform normelor P100-2006
Forţa seismică static echivalentă

FCNS, care modelează acţiunea
FCNS FCNS
directă a cutremurului asupra
panoului aflat la cota "z" în raport cu
baza construcţiei, se calculează cu
formula:
γ CNS ag βCNS k z
FCNS = mcns
qCNS
Doina Verdeş
În care:
gCNS coeficient de importanţă al CNS
ag acceleraţia seismică de calcul a terenului stabilită conform
hărţii de zonare seismică;
bCNS coeficient de amplificare dinamică al CNS
NOTA*CNS Componenta nestructurală, în cazul discutat este panoul

nestructural
Doina Verdeş
z
KZ = 1 + 2
H
Kz coeficient care reprezintă amplificarea acceleraţiei

seismice a terenului
pe înălţimea construcţiei, în care:
z cota punctului de prindere de structură a CNS;
H înălţimea medie a acoperişului în raport cu baza
construcţiei;
Doina Verdeş
Notă: Produsul agKz reprezintă acceleraţia seismică la punctul de
prindere de structură al CNS (la cota z) iar produsul ag Kz bCNS
reprezintă acceleraţia seismică la nivelul centrului de greutate al
CNS .
qCNS coeficient de comportare al CNS;
mCNS masa maximă a CNS în exploatare
Valoarea forţei seismice FCNS, se limitează după cum urmează:
FCNS ≤ 4 gCNS ag
FCNS ≥ 0,75 gCNS ag mCNS
Doina Verdeş
Forţa seismică static echivalentă FCNS poate fi
considerată în calcul astfel:
încărcare uniform distribuită, perpendiculară pe axa panoului, cu

direcţie orizontală;
încărcare uniform distribuită, perpendiculară pe planul panoului
(în cazul elementelor plane - pereţi interiori, faţade cortină şi
similare);
forţă concentrată aplicată în centrul de greutate al panoului, pe
direcţia cea mai defavorabilă.
Doina Verdeş
Raspunsul seismic al cladirii: amplificarea acceleraţiei
terenului la nivelul de prindere al panoului
Caracteristicile de vibraţie ale construcţiei cauzate de mişcarea seismică a

terenului vor fi amplificate in clădire. Clădirile multietajate vor avea o
mişcare orizontală sau aceleraţie diferită la nivele clădirii pe înăltimea
acesteia.
Doina Verdeş
Accelerograme inregistrate la diferite nivele a unei clădiri din
California la cutremurul Northridge 1774 [...]
Poziţiile accelerometrelor în plan şi pe verticală
Doina Verdeş
Accelerograme înregistrate la nivele diferite in timpul cutremurului
Northridge1774[...]
Se observă amplificarea raspunsului în aceleraţii a clădirii pe verticală
Doina Verdeş
Coeficientul de amplificare dinamică al
panoului (β CNS)
se stabileşte în funcţie de:

- rigiditatea componentei şi a prinderilor respective:
- componente rigide (cu perioada proprie de oscilaţie TCNS
≤0, 06 s):
- βCNS = 1,0
- componente flexibile (cu perioda proprie de oscilaţie
TCNS > 0,06 s):
- β CNS = 2,5
*CNS – componenta nestructurala - panoul nestructural

Doina Verdeş
Prinderi între structură şi elementele tip panou
nestructural
Există în practică diferite tipuri de legături între structură şi elementele tip

panou nestructurale. Ele pot fi clasificate funcţie de tipul de cuplare astfel:
a. cuplat rigid de sistemul structural:
- pe întreg conturul;
- prin legături continue de planşeu sau de elementele verticale;
- prin legături punctuale: de planşeu, de elementele verticale şi combinat (de
planşeu şi elemente verticale).
b. cuplat flexibil de sistemul structural pe toate direcţiile sau numai pe unele:
- pe contur;
- punctual.
c. cuplat prin frecare
d. cuplat mixt
Doina Verdeş
Proiectarea prinderilor şi legăturilor - recomandări
ale codului d eproiectare P100-1 / 2006
Principii generale de proiectare

Panourile proiectate pentru a rezista actiunii seismice, vor fi prinse
de subsistemele structurale astfel încât forţele de calcul, să fie
transmise, în totalitate, structurii principale a construcţiei.
Prinderile panoului vor fi proiectate, de regulă, astfel încât sa poată

prelua deplasările relative ale structurii; dacă această condiţie nu
este satisfacută, la proiectarea panoului se va tine seama şi de
eforturile asociate deformaţiilor şi/sau deplasărilor împiedicate.
Prinderile vor avea suficientă rezistenţă şi rigiditate; se vor alcătui

astfel încât sa asigure transferul direct al forţelor seismice şi
gravitaţionale aferente de la panou la structura principală.
Doina Verdeş
Proiectarea prinderilor si legăturilor
Prinderile panoului de elementele structurii principale, vor avea

suficientă ductilitate pentru a asigura capacitatea de rotire necesară
pentru preluarea deplasărilor relative ale nivelelor;
Prinderile panoului de elementele structurii principale, pot fi realizate

prin orice procedeu tehnic, verificat în practică, care asigură blocarea
şi/sau limitarea deplasărilor, în ambele sensuri, pe direcţiile tuturor
gradelor de libertate ale panoului (monolitizarea armăturilor, sudurii,
buloane,etc).
Doina Verdeş
7.4 Panouri disipatoare de energie
424 Doina Verdeş

Tipuri de panouri disipatoare de energie
panouri care ocupă întreaga deschidere a cadrului (a),
panouri parţiale (b),
panouri ramificate (c)
panouri tip stâlp (foarte subţiri) (d).
Ansamblul panouri - elemente structurale devine un sistem al cărui răspuns
poate fi controlat prin rigidităţi şi caracteristici de răspuns seismic (perioade /
frecvenţe etc).
a. c.
b. d.
425 Doina Verdeş

Tipuri de panouri din metal care sunt utilizate ca
disipatoare de energie
Panourile de disipare a energiei seismice pot fi panouri care lucrează

la forfecare sau la încovoiere
426 Doina Verdeş

Panourile de forfecarepot fi aplicate la structuri metalice în cadre fiind
de următoarele tipuri [8]:
Panouri mari, de mare rigiditate prinse continuu de stâlpi şi grinzi în
ochiul de cadru.
Panou mare pe toată Panoul este supus la forfecare

deschiderea cadrului
427 Doina Verdeş

-Elemente de tip panou inserate în ochiul cadrului, în partea
centrala şi prinse rigid de elementele structurale de cu rol de
a transfera forţa tăietoare la cadrul structural.
Panou de tip stîlp
Tip de panou parţial

aşezat la mijlocul deschiderii
Panou de tip ramificat
4281 Doina Verdeş

Panouri LYS (low-yield shear steel panels)
implementate în Japonia
Panoul de tip LYS (low-yield shear steel panels) este alcătuit

dintr-o placă de oţel rigidizată cu nervuri din benzi sau profile
de oţel. Comportarea histeretică a panoului de tip LYS este
foarte bună privind prevenirea flambajului din forfecare la care
e supus, iar îmbinarea cu elementele cadrului e realizată cu
îmbinări care permit alunecarea acestuia; este o calitate
necesară în procesul de recuperare post-seism. Sunt în
majoritate realizate la construcţii, în Japonia.
429 Doina Verdeş
In scopul optimizării efectului de protecţie a clădirilor cu structura
metalică, ar fi favorabil să existe sisteme disipative care încep să
disipeze energia indusă la valori mici ale deplasarilor. Aceasta se
poate obţine folosind panouri din aliaje de aluminiu cu procentaj mic
de elemente aliate, astfel încât sa avem tensiuni în faza de
comportare plastică mai mici decât a panourilor din oţel şi totodată
să se reducă supraîncărea elementelor.
Panoul amplasat în structurile metalice in cadre poate fi alcătuit din

aluminiu sau aliaj cu oţel. Studiile [8] au dovedit prin încercări
experimentale că se comporta histeretic la valori mici ale deplasărilor
conferind posibilitatea disiparii de energie indusă.
430 Doina Verdeş

600
500 Mild steel

Steel
Stress 400
(MPa)
300 Aluminium alloy Low Yield steel
Alloy
200
Pure aluminium
100 Aluminium
0
0 10 20 30 40 50 60 70
Strain ( %)
Comparaţie între relaţiile δ-ε pentru oţel, aluminiu, aliaje cu aluminiu [8]
4311 Doina Verdeş

a.
LATERAL SUPPORT FRAME
DYNAMIC ACTUATOR THICKNESS OF PANELS t= 5 mm

LOADING FRAME
b.
PIN-SWIVEL
PANEL
FRONTAL VIEW SECTION
c.
d.
Incercarea panourilor din aluminiu la Universitatea din Neapole [8]
a. Imagine cu panoul tip 1; b. Instalaţia de încercare; c. Standul în care
s-a amplasat panoul; d. detalii de alcatuire panouri
4321 Doina Verdeş

Panouri de tip Mutto
Au fost dezvoltate de Muto în anii 1760 şi construite în mai multe

clădiri înalte din Japonia. Sunt panouri prefabricate din beton
proiectate pentru a fi plasate in ochiul de cadru la structuri metalice
în cadre.
Panoul e împărţit prin fante verticale într-un grup de grinzi verticale

ductile care crează un element rigid disipator de energie.
Este legat de grinzile de otel a cadrului şi rigidizeză efectiv clădirea

la acţiunea vântului şi seismului.
433 Doina Verdeş

Panouri din beton din fâşii verticale
Panourile au fost studiate şi încercate în laboratorul Facultăţii de
Construcţii din Cluj. O variantă (a) este realizată din fîşii verticale cu
margini canelate, care se solidarizează între ele cu mortar. A doua
variantă (b) s-a realizat ca panou mare avînd dispuse goluri verticale;
ele slăbesc rigiditatea panoului, aceasta fiind calibrată cu rigiditatea
necesară pentru preluarea forţei seismice cât şi cu disiparea energiei
prin comportare histeretică. Panourile contribuie deasemenea la
creşterea amortizării.
a. b.
434 Doina Verdeş
Dispunerea în ochiul de cadru este fără conlucrare sau interacţiune cu
elementele structurale. Panoul reazemă în patru puncte prin intermediul unor
dispozitive speciale de reazem.
Dispozitivul e alcătuit din două plăci metalice sudate de un cornier înglobat în
structură (stâlp sau grindă) plăci dispuse după diagonala panoului. Fixarea
panoului se face cu un şurub care se introduce în panou şi plăcuţele metalice
prevăzute cu găuri ovale. Intre colţul panoului, la prindere se introduce un
cupon de bară din oţel beton care menţine distanţa faţă de elementele
structurale şi asigură punctul de interacţiune. In acest mod panoul va fi
solicitat la compresiune, pe direcţia diagonalelor sale.
Detaliul de îmbinare
4351 Doina Verdeş

Panouri disipatoare de energie
Schema de încărcare
la forţe static altenante
a panoului.
Apariţia fisurilor la panoul alcătuit din fâşii verticale

de beton armat , solicitat la compresiune altenant după cele două diagonale[18]
Utilizarea panourilor disipatoare de energie nu apelează pentru funcţionarea

acestora la surse de energie externe. Soluţia poate fi aplicată la construcţii
noi şi la construcţii reabilitate post seism. Are avantajul unor zone deschise
care pot fi inspectate şi în cazul deteriorării în urma seismului maxim ele se
pot înlocui.
436 Doina Verdeş
Comportarea mortarului din rost
sub forma unor prisme supuse
la compresiune.
Diagramele de comportare a panoului

forţa tăietoare-deplasare
Aria închisă de buclele histerezis este energia disipată de panou.
4371 Doina Verdeş

7.5 Panouri care nu interacţionează
cu structura
438 Doina Verdeş

Cerinţe pentru panourile “separate” de structură
Dezvoltarea deplasărilor relative de nivel.

Asigurarea izolării termice
Asigurarea izolării fonice
Asigurarea izolării la foc
Asigurarea izolării hidrofuge
Realizarea cerinţelor se face prin studiul următoarelor aspecte:

1. Răspunsul seismic
2. Dimensiuni ale rosturilor panou - element structural
3. Posibilităţi de mişcare ale panoului faţă de structură şi
asigurarea acestora de către prindere
4. Puncte de prindere
5. Acoperitoare de rost
439 Doina Verdeş

Răspunsul panourilor nestructurale prevăzute cu
prinderi flexibile
Flexibilitatea elementului şi/sau a prinderii

acestuia face ca mişcarea seismică simţită
de element să fie amplificată astfel încât
răspunsul elementului este mai mare
decât a planşeului pe care este amplasat.
Panou
Similar cu răspunsul clădirii răspunsul

elementelor nestructurale depinde de
perioada de vibraţie a elementului. La
rîndul ei perioada de vibraţie a acestuia
depinde de rigiditatea panoului şi modul
său de prindere de elementele structurale.
Placa planseu
440 Doina Verdeş

Condiţii pentru prinderile (conectorii) panourilor
care nu interacţionează cu structura
Amplasare în ochiul de cadru şi dimensiunea rosturilor
Posibile amplasări ale panoului

în ochiul de cadru:
a. Fixat la partea inferioară
b. Fixat la partea superioară
rv - rost vertical
ro - rost orizontal
Dimensiunile rosturilor vor fi corelate cu deplasarea relativă de nivel.
4411 Doina Verdeş

Dimensiunea rostului vertical
rv = ∆ k + ∆ pv + t v
În care r v este dimensiunea rostului vertical;

∆ k este lunecarea de nivel;
∆ pv este deplasarea panoului datorită oscilaţiilor proprii din acţiunea seismică
tv este dimensiunea toleranţelor de execuţie ale elementelor structurale
verticale si respectiv a panoului.
4421 Doina Verdeş

Dimensiunea rostului orizontal
ro = ∆ r + ∆ ph + t h
∆ r este lunecarea de nivel;

∆ ph este deplasarea panoului datorită oscilaţiilor proprii din acţiunea
seismică
th este dimensiunea toleranţelor de execuţie ale elementelor structurale
orizontale şi respectiv a panoului.
4431 Doina Verdeş

Condiţii pentru prinderile (conectorii) panourilor care
nu interacţionează cu structura
Tipuri de prinderi şi poziţia acestorea pe laturile panoului
Conectori cu posibilitaţi
de mişcare: translaţii
în planul panoului
Conector pentru fixare

într-un punct (prindere
fixă)
4441 Doina Verdeş

Tipuri de prinderi ale panourilor
de elementele structurale
a. , b. panouri prevăzute cu ancore

c. panou prevăzut cu prinderi din benzi de oţel
d. fixare cu profile l din oţel
e. suspendare cu tije metalice.
445 Doina Verdeş

Prindere “I1” care permite deplasarea în planul
panoului [...]

Prinderea panoului se realizează prin şurubul P1 din grindă,

care se strânge pe profilul P5 înglobat în panou.
Gaura ovalizată din profilul P5 permite deplasarea necesară.
Structura este în cadre de beton armat;

Panoul de închidere este realizat cu trei straturi: strat de beton pentru
rezistenţă, termoizolaţie, strat de protectie din beton;
Dimensiunea deplasării ∆ pe care trebuie să o permită prinderea cuprinde
deplasarea relativă de nivel, deplasarea proprie a panoului din oscilaţiile sale
şi toleranţele admise de fabricarea elementelor.
*Incercare în cadrul laboratorului UTCN, Facultatea de Construcţii
446 Doina Verdeş

Prinderea “I2” care permite deplasarea în planul
panoului [...]*
Prinderea panoului se realizează prin şurubul P2 care se strânge

pe profilul P6 şi poate să se deplaseze pe profilul P7, încastrat în panou.
Dimensiunea deplasării pe care trebuie să o permită prinderea cuprinde

deplasarea relativă de nivel si toleranţele admise de fabricarea elementelor.
*Incercare în cadrul laboratorului UTCN, Facultatea de Construcţii
447 Doina Verdeş

Incercare în laborator [18]
Efectuată în laborator UTCN a unui panou tristrat separat de structură cu prinderi ce permit
deplasarea relativă a celor două elemente. Panoul e inclus intr-un ochi de cadru de beton armat, prins
de elementele structurale cu prinderi ce permit deplasarea pe orizontală. Incercarea s-a efectuat la
forţe statice alternante aplicate în nodul superior din dreapta.
4481 Doina Verdeş

Incercare în laborator [18]
Efectuată în laboratorul UTCN a unui panou tristrat separat de structură cu prinderi ce permit
deplasarea relativă a celor două elemente. Panoul e inclus intr-un ochi de cadru de beton armat, prins
de elementele structurale cu prinderi ce permit deplasarea pe orizontală. Incercarea s-a efectuat la
forţe statice alternante aplicate în nodul superior din dreapta.
4491 Doina Verdeş

7.6 Acoperitoare de rosturi seismice
450 Doina Verdeş

Acoperitor de rost
Cerinţe pentru acoperitor
de rost:
Să asigure izolarea

termica

fonică
Să asigure izolarea la

foc
Să permită dezvoltarea

Faţa exterioară a acoperitorului de rost e
realizată din cauciuc, iar sistemul care deplasărilor relative de
permite modificarea dimensiunii este din nivel.
cauciuc deasemenea.
4511 Doina Verdeş

Acoperitor de rost
Cerinţe pentru acoperitor
de rost:
PROFIL
FISIE DE CAUCIUC DIN ALUMINIU Să asigure izolarea
r vt.
termica

r v.
fonică
Să asigure izolarea la

foc
Să permită dezvoltarea

Faţa exterioară a acoperitorului de rost e
realizată din cauciuc, iar sistemul care permite deplasărilor relative de
modificarea dimensiunii este din profile de nivel.
aluminiu.
4521 Doina Verdeş

7.7 Proiectarea panourilor de sticlă
453 Doina Verdeş

PROIECTAREA PANOURILOR DE STICLA
Sticla părţilor vitrate ale faţadelor (pereţi cortină, vitralii,

vitrine de mari dimensiuni) trebuie să satisfacă cerinţa
referitoare la limitarea deplasării relative de nivel dată de
relaţia:
dra sticla ≥ 1,25 γ d r CNS ≥ 15 mm
454 Doina Verdeş

Avarierea panourilor de fatada
4551 Doina Verdeş

Imagini ale unor clădiri înalte din zone
seismice
4561
Clădiri înalte în zone seismice
4571 Doina Verdeş

4581 Doina Verdeş

4591 Doina Verdeş

CAPITOLUL VIII
CONTROLUL RĂSPUNSULUI SEISMIC AL

CONSTRUCŢIILOR
460
8.1 Tipuri de control structural
8.2 Cum se poate controla raspunsul seismic
8.3 Utilizarea procedeelor traditionale sau conventionale
8.4 Utilizarea procedeelor inovative şi a sistemelor de protectie
8.5 Configurarea si comportarea clădirilor izolate seismic
8.6 Calculul structural
8.7 Exemple de aplicaţii ale sistemelor de izolare şi implementare în
practica inginerească
© D. Verdeş_2011 “Curs de Inginerie

461 Seismică” Doina Verdeş
An IV Inginerie Economică
8.1. Tipuri de control structural

Construcţiile sunt sisteme complexe în care structurile reprezintă
sistemele mecanice principale. Structura interacţionează cu
subsistemele prezente în construcţie şi răspunde performanţelor
impuse de destinaţie şi funcţiune.
Acţiunile seismice se manifestă haotic, iar păstrarea

performanţelor mecanice în timpul cutremurelor a condus în
ultimul timp la soluţii tehnice de PROTECTIE antiseismică.
Aceasta poate fi făcută printr-un control structural posibil în

unele variante a fi continuu, automat. Controlul structural poate fi
diferit în funcţie de varianta tehnică de realizare.

a. Control structural cu bandă deschisă (open
loop).
b. Control structural activ cu o buclă închisă de

reglare (feed back)

Control structural cu bandă deschisă (open loop)
Procedeele de izolare seismică pasivă permit un control

structural cu bandă deschisă (open loop) sau fără buclă
de reglare(non feedback).

Control structural activ cu o buclă închisă de
reglare (feed back)
Procedeele de izolare seismică activă pot fi sisteme

cibernetice cu control structural activ, uneori optimal,
care sunt înzestrate cel puţin cu o buclă închisă de
reglare (feed back, closed loopp);
performanţele seismice ale structurii sunt menţinute
neîntrerupt pe întreaga durată a seismelor severe.

8.2. Cum se poate controla răspunsul
seismic?

Modificarea caracteristicilor
de răspuns dinamic
Sisteme de control pasiv
CONTROLUL RĂSPUNSULUI SISTEME DE CONTROL Sisteme de control activ

STRUCTURAL A RĂSPUNSULUI
Sisteme de control hibride
Creşterea capacităţii
de disipare a energiei

ECUAŢIA DE BILANŢ ENERGETIC
EI = EE +EH = ( EES + EK )+ ( Ehξ + Ehµ ) (1)
EI = energia indusă
EE= energia disipată prin comportare elastică
EH= energia disipată prin comportare plastică (histeretică)
EES= energia potenţială
EK= energia cinetică
EHξ = energia disipată prin amortizare
EHµ= energia disipată prin deformaţii plastice
8. 3. Utilizarea procedeelor tradiţionale sau
convenţionale

3. Utilizarea procedeelor tradiţionale sau convenţionale
UTILIZAREA PROCEDEELOR TRADITIONALE SAU CONVENTIONALE
COMPORTARE ELASTICA COMPORTARE PLASTICA

Ei = EE Ei = EE+ EH
PLASTIFIEREA MATERIALULUI
IN ZONELE CRITICE
(FORMARE DE ARTICULATII PLASTICE)
&y&s (t )
Ei
Răspunsul

8.4. Utilizarea sistemelor inovative sau a
sistemelor de protecţie

CONTROLUL RASPUNSULUI STRUCTURAL PRIN UTILIZAREA
SISTEMELOR INOVATIVE DE CONTROL SAU A SISTEMELOR DE
PROTECTIE
UTILIZAREA IZOLARII SEISMICE FOLOSIREA SISTEMELOR DE SISTEME DECONTROL ACTIV

SISTEM DE CONTROL A DISIPARE A ENERGIEI INDUSE
DESCREŞTERII LUI Ei Ei = EE + ED
HIBRID HIBRID
ISOLATORI Şi DISPOZITIVE DE DISIPARE CONTROLUL RĂSPUNSULUI

PASIVĂ STRUCTURILOR
CLĂDIRI STRUCTURI ARTICULAŢII

STRUCTURAL
INTELIGENTE INTELIGENTE ACTIVE
DINAMIC (ROBOŢI STRU)

Utilizarea sistemelor inovative sau a sistemelor
de protecţie
Variante posibile de sisteme de protecţie seismică
- FRECARE - CURGEREA METALELOR EHξξ

- PENDULI CU FRECARE - AMORTIZORI (ECHIVALENT EHξξ)
- CAUCIUC DE ÎNALTĂ AMORTIZARE - DEPLASARE CONTROLATĂ PRIN EXTRUZIUNE
- REAZEME DE CAUCIUC - FRECAREA
- STÂLPI FLEXIBLI - AMORTIZORI VISCO-ELASTICI (DEPENDENŢI DE VITEZĂ)
- RESOARTE-RULOURI - LICHIDE VISCO-ELASTICE
- FLUIDE VÂSCOASE
- SISTEM DE AMORTIZARE CU MASE ACORDATE

5/22/2012 Seismică”
474
474 Doina Verdeş
8.5. Configurarea si comportarea clădirilor
izolate seismic

Controlul pasiv al răspunsului seismic
UTILIZAREA SISTEMULUI DE PROTECŢIE SEISMICĂ

CONTROLUL ENERGIEI INDUSE (MICŞORAREA)
RĂSPUNSUL
PĂRŢII IZOLATE
SISTEMUL DE
IZOLARE SEISMICĂ
Intreaga clădire IZOLATORI

Studiul configurării şi comportării clădirilor izolate seismic
presupune abordarea următoarelor probleme:
• obiectivele sistemului de izolare seismică

• efectele izolării bazei în răspunsul seismic
• Implicaţiile condiţiilor de sol (teren de fundare)
• modelarea matematică a reazemelor de izolare
seismică şi a structurilor

A. Cazul sistemului de izolare cu reazeme de cauciuc
Structura are sistemul de izolare amplasat sub masa principală a structurii.
Proiectarea va urmări modificarea perioadei fundamentale a clădirii faţă de perioada
terenului de fundaţie.
∆max a ∆max b
a. b.
∆max b < ∆max a
a. structura convenţională lucrează cu deformaţii relative de nivel
si amplifică acceleraţia pe înălţimea clădirii
b. structura izolată lucrează cu deformaţii mari la bază şi

acceleraţii relativ constante pe verticală

Reazeme de
lunecare
Reazeme de
cauciuc
Exista două tipuri de reazeme [25]:

de lunecare şi de cauciuc
Ele NU se montează împreună

a. Obiectivele sistemului de izolare seismică
Prezinta flexibilitate, creşte perioada de vibraţie şi reduce astfel forţa

de răspuns a structurii;
Disipează o energie astfel încât se poate controla deplasarea

sistemului de izolare;
Are suficientă rigiditate la forţe mici din vânt si seisme mici.
Creşte performanţele structurilor la toate nivele de hazard prin :
Minimizarea întreruperilor functionalităţii (clădirea poate fi imediat

ocupată)
Reducerea deformatiilor de avariere a componentelor structurale si

nestructurale
Reducerea acceleratiei de raspuns si minimizarea avariilor la

elementele continute in cladire
b. Efectele izolării seismice
1. Prin perspectiva acceleratiei
Izolarea seismică conduce la descreşterea acceleraţiei de răspuns şi a
forţei tăietoare [..]
Pseudospectrul - acceleratiei g
Descreştere Fb, forta

tăietoare
Creşte deplasarea
Spectrul deplasarii
2. Prin perspectiva deplasarii
Cresterea perioadei de vibratie pentru a creste deplasarea din baza
Efectul seismic major al sistemului

de izolare este de a creste perioada 3 tipuri de amortizare
proprie ceea ce reduce acceleratia
si astfel forta la care e supusă
structura.
Deplasarea
In termeni de energie un sistem de
izolare mută perioada fundamentală
a structurii dincolo de perioadele
mişcării terenului, reducând astfel
cantitatea de energie transferată în Perioada
structură.
Fără Cu izolare
izolare

3.Creşterea perioadei de vibraţie pentru a reduce Fb
Forta taietoare Fb
Cresterea amortizarii
Perioada
Fara Cu izolare
izolare
Efectul izolării seismice este de a creşte perioada fundamentală având

ca efecte reducerea acceleraţiilor şi scaderea forţei tăietoare de răspuns
ale clădirii.
c. Implicaţiile condiţiilor de sol (teren de fundare)
Terenurile moi slabe de fundare tind să producă miscări de teren cu perioade
mai mari care la rândul lor amplifică răspunsul structurilor cu perioade înalte.
Izolarea seismică
ESTE CEA MAI EFICIENTA DACĂ SE
Teren slab RESPECTĂ URMATOARELE CONDIŢII
Forta taietoare
- Constructia e amplasată pe teren

rigid,
-Structura are o perioadă mică
fundamentală (ex.clădiri joase)
Teren rigid
Perioada
ESTE CEL MAI PUTIN EFICIENTA IN
CONDITIILE URMATOARE:
Fara Cu izolare - Construcţia e amplasată pe teren
izolare slab de fundare,
- Structura are o perioadă
fundamentală înaltă de vibraţie
(clădiri înalte)
Condiţii de teren din România exprimate prin spectre
de proiectare [26]

Perioada fundamentă de vibraţie a clădirii, T
Formula de calcul a perioadei de

vibraţie
T=2π/ω
T= 2π √m/k= 2π √G/gk
ω2=k/m
K = rigiditatea structurii
Perioada fundamentală este influenţată de:

- înălţimea clădirii;
- rigiditatea structurii.

8.6. Calculul structural

Modelarea sistemului izolator trebuie să reflecte cu suficienta acurateţe
distribuţia spaţială a dispozitivelor izolatoare, astfel încât translaţia pe cele
două direcţii orizontale şi efectele corespunzătoare de răsturnare şi rotaţia în
jurul axei verticale să fie considerate în mod adecvat.
Modelul trebuie să reflecte adecvat caracteristicile diferitelor tipuri de
izolatori folosite în sistemul de izolare.
Pentru clădiri, se va ţine seama de efectele de torsiune, inclusiv de cele

datorate excentricităţii accidentale.
Modelarea sistemului izolator trebuie să reflecte cu suficienta acurateţe
distribuţia spaţială a dispozitivelor izolatoare, astfel încât translaţia pe cele
două direcţii orizontale şi efectele corespunzătoare de răsturnare şi rotaţia în
jurul axei verticale să fie considerate în mod adecvat. Modelul trebuie să
reflecte adecvat caracteristicile diferitelor tipuri de izolatori folosite în
sistemul de izolare.
Evaluarea simplificata a comportării dinamice a
structurilor izolate seismic
Model dinamic
Analiza valorilor de
răspuns în perioade
conduce la rezultate de
tipul:
T1bi >> T1
Bază fixă T1bi >> T2bi
Modul 1
T1
Deformaţia mare în sistem

aşa cum indică formele
deformate din cele doă
moduri, apare la nivelul
Bază izolată sistemului de izolare
seismică.
Modul 1 Modul 2
T1bi T2bi

Calculul liniar simplificat [26]
Metoda simplificată de calcul liniar consideră două translaţii dinamice

orizontale,iar efectele torsiunii sunt suprapuse static. Se presupune că
suprastructura este un solid rigid care se translatează deasupra
sistemului izolator, dacă se respectă condiţiile de mai jos.
Perioada efectivă a translaţiei este:
unde:
M este masa suprastructurii
Keff este rigiditatea orizontală efectivă a
sistemului izolator

Mişcarea de torsiune în jurul axei verticale poate fi neglijată la evaluarea
rigidităţii orizontale efective şi în calculul liniar simplificat dacă, pe fiecare din
cele două direcţii orizontale, excentricitatea (incluzând excentricitatea
accidentala) între centrul de rigiditate al sistemului izolator şi proiecţia pe
verticală a centrului masei suprastructurii nu depăşeşte 7,5% din lungimea
suprastructurii perpendicular pe direcţia orizontală considerată.
Distanţa de la amplasament la sursa seismică potenţială (falie) cea mai
apropiată cu o magnitudine Ms> 6.5 este mai mare de 15 km;
Dimensiunea cea mai mare în plan a suprastructurii este 50 m;
Infrastructura este suficient de rigidă astfel încât efectele deplasărilor
diferenţiale ale terenului sa fie minime;

Toate dispozitivele izolatoare sunt dispuse deasupra elementelor
infrastructurii care preiau încărcările verticale;
Perioada efectivă Teff satisface următoarele condiţii:
3Tf<Teff < 3s
unde: Tf este perioada fundamentală a suprastructurii cu baza fixă
Clădirea respectă condiţiile de conformare seismică.
Calculul răspunsului seismic se poate efectua utilizând metodele de calcul liniar

modal simplificat sau calcul dinamic în cazul în care structura nu respectă
condiţiile pentru aplicarea metodei simplificate.

Model dinamic Deformata în modul 1
us
ub
ug
ms - masa suprastructurii
ks - rigiditatea sistemului
cs - coeficientul de amortizare sistemului
kb - rigiditatea sistemului d eizolare
cb - coeficientul de amortizare a
materialului din reazeme
Scheme constructive şi de calcul dinamic a
structurii cu baza fixa şi respectiv
cu izolare la bază
Modele dinamice pentru calculul simplificat

al sistemului cu izolare sesmica in baza propuse in [8]

Răspunsul seismic pentru structura cu baza izolată
a. Ecuaţia de echilibru seismic pentru cazul bazei fixe

(1)
mu&& = −c(u& − u&b ) − k (u − ub )
b. Ecuaţia de echilibru pentru structura cu izolare la bază
m u&& + m b u&&b = − c b ( u& b − u& g ) − k b ( u b − u g ) (2)
Introducând notaţiile:
v s = u − ub (3)
vb = ub − u g

Cu notaţiile respective se obţin
ecuaţiile:
Ecuatiile 1 si 2 devin
Cazul (a)
mv&&b + mv&&s + cv&s + kvs = −mu&&g (4)
Cazul (b)
(m + mb )v&&b + mv&&s + cb v&b + kb vb = −(m + mb )u&&g (5)
Prin integrarea ecuaţiei (5) se va obţine răspunsul seismic

a structurii cu izolare la bază. Procedeul de integrare numerică poate
Rezolva răspunsul seismic în deplasări, viteze, acceleraţii la
accelerogramele specifice amplasamentului.

Exemple de programe de calcul pentru analiza
structurilor cu baza izolată
• ETABS pentru analize liniare şi neliniare ale clădirilor

• SAP2000 pentru uz general de analize liniare şi
neliniare
• DRAIN-2D
Analize neliniare bidimensionale
• 3D-BASIS
Analize pentru structuri izolate

8.7 Exemple de aplicaţii ale sistemelor de izolare şi
implementare în practica inginerească

Clădirea Foothill Community Law
and Justice Center, Rancho Cucamonga,
California [26].
Aplicaţia izolării seismice s-a făcut pentru

clădirea nouă care s-a construit.
Are patru nivele, subsol şi penthouse.

Structura e din cadre metalice
contravântuite avînd grutatea totală de
13300tone.
Este prevăzută cu 98 reazeme din

cauciuc elastomeric de mare amortizare.
Perioada fundamentală pe direcţia
orizontală este 2 secunde, iar perioada
pe direcţia verticală este de 0,1 secunde.
Capacitatea de deplasare este de 40,64
cm.

Exemplu de clădire reabilitată utilizând reazeme
seismice de lunecare [26]:
Curtea de apel San Francisco, California.
Construcţia a fost începută în 1905.
Azi e o clădire cu valoare istorică şi
arhitecturală; are 4 nivele şi subsol.
Suprastructura este din cadre de metal (oţel), iar Reazeme de izolare
greutatea totală este de 54480 tone.

Placajele exterioare sunt din granit, marmura şi
lemn masiv la interior.
A fost avariată în 1989 după cutremurul Loma
Prieta şi reabilitată seismic în 1994. Are 256
reazeme de lunecare care conferă o capacitate
de a se deplasa de 35.54 cm.

Descrierea reazemelor de izolare seismică
Tipuri de reazeme seismice
Reazeme de cauciuc
• Reazeme din cauciuc natural sau sintetic cu
• amortizare scazuta
• Reazeme din cauciuc natural cu amortizarea
• inalta Reazem de cauciuc
• Reazeme din cauciuc natural cu miez metalic
(amortizare scazuta)
Reazeme de lunecare
• Reazeme de lunecare plate

• Reazeme de lunecare sferice
Reazem de lunecare sferic
Geometria reazemelor de cauciuc
Componente
Straturi de cauciuc : prevad flexibilitate laterală
Plăci metalice din oţel: prevăd rigiditate verticala pentru preluarea greutăţii
clădirii limitând în acelaşi timp umflarea cauciucului
Miezul central metalic: e prevazut ca o sursă de disipare a energiei
Plăci de oţel Vârf de oţel

Cauciuc

Curbele histerezis ale reazemului de cauciuc [25]

Curbele histerezis ale reazemului de cauciuc cu
amortizare redusă
Curbe de comportare stabilite experimental

pentru cauciucul cu amortizare redusă [25]

Caracteristicile reazemelor de cauciuc se determină
experimental
Deformaţia din forfecare a reazemului de cauciuc

Test efectuat la Buffalo university [25]
Forma
deformată
Presă pentru
încărcare

Incercare la scară naturală a unui reazem de cauciuc
[25]

Reazem de lunecare sferic de tip sistem pendular
cu frecare [25]
Placa superioară
Suprafaţă de de
oţel inoxidabil acoperire
a glisorului
Placă Placa concavă şi glisor pentru reazem

concavă Glisor de pod de tip sistem pendular cu frecare
articulat Utilizat la reabilitarea seismică a podului
Benicia –Martinez din San Francisco, California

Raza curburii pentru reazemele de lunecare

Secţiune transversală a unei clădiri cu baza izolată
În varianta cu stâlpi pendulari şi tiranţi [9]

Raspunsul seismic in
4.00m
accceleraţii a clădirii fără
izolare si respectiv a
4.00m
clădirii cu baza izolată [9]
4.00m 4.00m 4.00m
a. Structura neizolată
b. Structura cu baza izolată

CAPITOLUL IX
Controlul activ al răpunsului seismic al

construcţiilor
Doina Verdeş
CAPITOLUL IX
Controlul activ al răpunsului seismic al construcţiilor
9.1 Configuraţia de bază a sistemului de control activ

9.2.Tipuri de sisteme de control activ
9.3. Controlul răspunsului seismic utilizând amortizori cu mase active
(AMD)
9.4 Sisteme active cu amortizare variabilă - Amortizori cu lichid de
acordare
Doina Verdeş
Controlul activ transferă conceptele structurale din domeniul
static pasiv în domeniul dinamic şi adaptabil.
Controlul structural activ e realizat cu sisteme cibernetice care
sunt înzestrate cel puţin cu o buclă închisă de reglare (feed
back ; closed loopp);
Performanţele seismice ale structurii sunt menţinute neîntrerupt
pe întreaga durată a seismelor severe.
Bucla de reglare prezintă o conexiune inversă, notată R care
analizează ieşirile Z în raport cu performanţele construcţiilor.
Parametrii de control ai construcţiei sunt notaţi cu Y a
Intrările sunt notate cu X.
Bucla de regare prin operatorul R, modifică intrările X cu un
coeficient “a” stabilit din condiţia ca sistemul constructiv în
special structura să-şi menţină performanţele respectiv
staţionaritatea.
Doina Verdeş
Bucla de reglare prin operatorul R, modifică intrările X cu un
coeficient “a” astfel încît
a X = Y - Ya
să fie minimă (sa fie zero).
Cu ajutorul informaţiilor transmise blocului de decizie aşa încât
valoarea stabilită din condiţia ca structura să-şi menţină
performanţele (staţionaritatea).
Doina Verdeş
9.1 Configuraţia de bază a sistemului de control activ
Acţiunea STRUCTURA Răspunsul

seismică structural
Forţele de
control
Sursă de curent
Senzori Senzori
Actuatoarele
Calculul
forţelor de
control
Doina Verdeş
Sistemul de control activ constă din:
Senzori localizaţi pe structură pentru a măsura excitaţia externă, sau

variabilele răspunsului structural la amîndouă - excitaţie şi răspuns.
Dispozitive de prelucrare a informaţiilor primite de la senzori şi
dispozitive de calcul a forţelor de control necesare, calcul bazat pe
un algotitm de control dat;
Actuatoare, acţionate de o sursă de energie exterioară, pentru a
produce forţele necesare.
Când se măsoară numai variabilele răspunsului structural şi
informaţiile sunt utilizate pentru a face corecţii continue asupra
forţelor de control aplicate, configuraţia se numeşte control cu buclă
închisă (feedback). Astfel se pot modifica parametrii structurali
(rigiditate şi amortizare).
Doina Verdeş
9.2.Tipuri de sisteme de control activ
a. sisteme cu tendoane active

b. sisteme cu mase active
c. sisteme active cu amortizare variabilă
d. sisteme active cu rigiditate variabilă
Doina Verdeş
Numărul de clădiri cu sisteme de instalaţii
active, hibride şi semi-active [13]
Doina Verdeş
a. Control prin utilizarea tendoanelor
active ATD
Doina Verdeş
a. Control prin utilizarea tendoanelor active
ATD
Sistemul constă dintr-un set de tendoane pretensionate conectate la
o structură ale cărei tensiuni sunt controlate printr-un servo-
mecanism electrohidraulic.
Doina Verdeş
9.3. Controlul răspunsului seismic utilizând
amortizori cu mase active [AMD]
Sistemul AMD suprimă vibraţiile structurii cauzate de cutremure
şi vânturi puternice prin instalarea în structură a unei mase
auxiliare şi controlarea ei prin intermediul unui actuator. Ideea a
fost să se amplaseze blocuri mari de beton în vârful clădirii.
Blocurile au fost plasate pe o suprafata neteda unsă cu ulei.
Blocurile sunt prinse de clădire cu un resort special.
Când clădirea s-ar mişca spre stânga, blocul se mişcă spre
dreapta si contracareaza mişcarea.
Se utilizeaza conceptul inertiei. Blocul mişcă în directia opusa
miscarii cladirii dar cu aceeasi frecventa.
Resortul e proiectat astfel incat blocul va luneca in fata si in
spate in acelasi pas cu cladirea, in rezonanta.
Rezonanta in acest caz este utilizata in sensul bun deoarece
blocul nu misca cu clădirea pentru amplificarea mişcării ci se
mişcă în direcţie opusă mişcăii clădirii şi o opreşte pe acesta din
cursele ei.
Doina Verdeş
Cazul cladirilor Citicorp Building din New York si
John Hancock Building din Boston
Doina Verdeş
Sistemul se numeşte :
Amortizor cu masa acordată
deoarece este acordat cu frecventa cladirii (Tuned Mass Dumper
– TMD).
Primele doua dispozitive au fost instalate in Citicorp Building din
New York si John Hankock Building din Boston in anii ’70 in
scopul diminuarii raspunsului dinamic al cladirii la vant.
Tehnologia s-a raspandit repede in Japonia unde este utilizata
destul de frecvent pentru vânt şi seism.
Doina Verdeş
9.4 Sisteme active cu amortizare variabilă
Amortizori cu lichid de acordare
Doina Verdeş
Cazul Hotel Cosima Japonia
In loc de-a utiliza blocuri grele de beton, pot

fi utilizate rezervoare mari de apa. Apa
misca in directie opusa mişcării cladirii si se
opune miscarii ca si tipul amortizor cu masă
acordată, TMD. Pentru acest motiv
rezervoarele se numesc Amortizori cu lichid
acordat (Tuned Sloshing Dampers, TSD)
sau Tuned Liquid Dampers, TLD).
Trebuie punctat ca ei sunt acordati la

aceeasi frecventa proprie ca si cladirea.
Un astfel de dispozitiv e instalat in cladirea
Hotel Cosima din Japonia.
Doina Verdeş
Cazul Hotel Cosima Japonia
Doina Verdeş
9.4 Sisteme active cu rigiditate variabilă:
amortizori cu mase active
Doina Verdeş
Dispozitiv cu masa de amortizare activa
(Active Mass Damper sau AMD)
In 1990 japonezii au constatat ca acelasi dispozitiv poate lucra mult
mai bine daca este putin ajutat. Daca blocurile se misca in fata si in
spate ca un pendul, acesta ar putea lucra mult mai bine daca i s-ar
ajusta viteza si frecventa miscarii lor.
Pe aceasta cale dispozitivul s-ar putea adapta la orice schimbari a
frecventei cladirii. Acesta poate raspunde mai repede. Este ca si cum
cineva l-ar impinge pentru a porni.
Datorita acestui ajutor el se numeste dispozitiv cu masa de
amortizare activa Active Mass Damper sau AMD .
Doina Verdeş
Clădirea Shinjuku Park Tower
din Japonia
Doina Verdeş
Kyobashi Seiwa Building and AMD (Kobori, 1994)
Doina Verdeş
Doina Verdeş
Sinteza privind dispozitivele de control activ
[..2004]
Amortizor cu masa
m de acordare activa
Amortizor cu masa
de acordare lichida
Sistem de diagonale
active
Sistem cu brate
active
Sistem cu tiranti
activi
Sisteme active sau

pasive de izolare a bazei
Doina Verdeş
Sistem de amortizare hibrid (HMD)
Sistemul de amortizare hibrid (hybrid mass damper HMD) este

combinaţia dintre amortizorul pasiv cu masa acordată (TMD)şi un
actuator de control activ.Capacitatea dispozitivului de a reduce
răspunsul structural consta in principal in mişcarea naturală a TMD.
Forţele din actuatorul de control sunt folosite să crească eficienta
HMD şi robusteţea de a schimba caracteristicile dinamice ale
structurii. Energia şi forţele cerute pentru a opera intr-un system tipic
HMD sunt mult mai mici decât cele associate unui system în
întregime cu masa activă de o aceeaşi performanţă.
Doina Verdeş
Un exemplu de aplicare este sistemul HDM instalat in Sendagaya
INTES building din Tokyo in 1991. HMD este instalat la nivelul 11 şi
constă din două mase ce controlează micările transversal si de
torsiune a structurii iar actuatorii prevăd capacitatea de control activ.
Rezervoarele de apă pentru circuitul de răcire - condiţionare, sunt
folosite ca blocuri de masă aşa încât nu s-a introdus altă masă
suplimentară. Masa reazemă pe reazeme de cauciuc multistrat, cu
scopul de a reduce energia consumată în HMD şi pentru a asigura
masei o deplasare orizontală.
Doina Verdeş
Sendagaya INTES building cu amortizori hibrizi (Higashino
and Aizawa, 1993)
Doina Verdeş
Sendagaya INTES building
Poziţionarea maselor la nivelul 11.
Doina Verdeş
Inregistrări ale deplasărilor la acţiunea vântului
în clădirea Sendagaya INTES
Rafala cu intensitate maximă a avut viteza de 30.6 m/s; înregistrarea evidenţiază starea în carea fost
activat controlul cât şi starea fără control
Doina Verdeş
Sendagaya INTES building
Analiza spectrelor Fourier arată o micşorare a răspunsului cu 18% si respectiv 28 % pentru translaţie
si reapectiv torsiune.
Doina Verdeş
Capitolul X
Cerinţe privind conformarea

seismică a podurilor
CAPITOLUL X
Cerinţe privind conformarea seismică a podurilor
10.1 Efectul condiţiilor de fundare şi a naturii terenului

10.2 Criterii pentru stabilirea protecţiei seismice a podurilor
10.3 Alcătuirea suprastructurilor
10.4 Măsuri constructive pentru transmiterea forţelor seismice
longitudinale la infrastructuri
10.5 Modele de calcul dinamic pentru poduri
Doina Verdeş
10.1 Efectul condiţiilor de fundare şi a
naturii terenului
Răspunsul seismic al podurilor cu considerarea efectelor condiţiilor locale de
amplasament constituie o problemă esenţială însă dificilă în proiectarea
antiseismică a podurilor.
Una din variantele în care se poate aborda efectul condiţiilor de fundare şi a
naturii terenului asupra comportării structurilor la acţiuni seismice, este
considerarea efectului interacţiunii sol-structură; ea este cea mai
cuprinzătoare şi include: influenţa condiţiilor geologice şi geotehnice asupra
caracteristicilor mişcărilor seismice (natura şi grosimea straturilor,
granulozitatea, densitatea aparentă, porozitatea, rezistenţa la penetrare,
viteza de propagare a undelor, perioadele vibraţiilor proprii ale solului,
factorii de amortizare etc.);
comportarea dinamică a terenurilor de fundare solicitate la acţiuni seismice
(tasarea nisipurilor uscate, lichefierea terenurilor necoezive saturate);
- modificări ale răspunsului seismic al structurilor ca urmare a interacţiunii lor
cu solul (amplificarea răspunsului sau diminuarea acestuia în condiţii
specificede teren) ;
- probleme specifice de proiectare antiseismică a unor fundaţii speciale de
adâncime (de exemplu, pe coloane).
Doina Verdeş
Efectul lichefierii terenului sub fundaţia unui perete de chei
Japonia, cutremul Tohoku, martie 2011
*sursa EERI Special report 10011
542
Condiţii nefavorabile din punct de vedere seismic
- dezagregarea puternică şi degradarea intensivă a rocilor ca urmare a
proceselor fizico-geologice,
- sensibilitatea deosebită la înmuiere a pământurilor,
- regiunile cu surpături, halde, săpături miniere
Dacă se impune realizarea unor căi de comunicaţie, poduri, tuneluri, clădiri

etc. în asemenea condiţii sînt necesare măsuri pentru consolidarea
terenurilor de fundaţie precum şi a unor elemente de construcţie.
De asemenea, la proiectarea antiseismică a unor poduri sau tuneluri de

lungimi importante trebuie să se ţină seama de modificările bruşte în profilul
litologic longitudinal (geotehnic şi geologic).
Doina Verdeş
10.2 Criterii pentru stabilirea protecţiei
seismice a podurilor
Doina Verdeş
Criteriile protecţiei seismice a construcţiilor feroviare
şi rutiere
calitatea ireproşabilă a execuţiei
asigurarea tuturor condiţiilor impuse de exploatarea în deplină siguranţă şi
fără întreruperi de circulaţie.
Din complexul de măsuri care asigură protecţia antiseismică a construcţiilor,
cele mai importante se referă la:
1) alegerea corectă a amplasamentului lucrărilor:
Să se evite fundarea infrastructurilor în terenuri nefavorabile din punct de
vedere seismic;
Desigur, amplasamentele podurilor şi tunelurilor sînt determinate în principal
de traseul caii de comunicaţie, de aceea trebuie acordată o atenţie specială
alegerii sistemului de fundare în zonele seismice.
10) Adoptarea unor structuri statice si a unor alcătuiri constructive care să
conducă la un răspuns seismic bun al podurilor.
3) Alegerea corectă a materialelor şi a calităţii acestora.
Doina Verdeş
4) Elaborarea unui calcul dinamic la acţiunile seismice care să permită
includerea tuturor factorilor care definesc riscul seismic real.
5) Prevederea măsurilor constructive suplimentare care să asigure
rezistenţa şi stabilitatea elementelor separate ale structurilor, ale
racordărilor etc.
6) Asigurarea unei calităţi deosebite a tuturor lucrărilor. In literatura se
apreciază că executarea necorespunzătoare a construcţiilor amplasate
in zone cu activitate seismică puternică anulează efectele măsurilor de
protecţie seismică.
Doina Verdeş
10.3 Alcătuirea suprastructurilor
Doina Verdeş
Alcătuirea suprastructurilor de poduri pentru o comportare bună la acţiuni
seismice trebuie să rezulte din studiul mai multor variante, ale căror
parametrii fundamentali sunt:
deschiderea de calcul şi lăţimea podului,
schema statică a grinzilor principale,
înălţimea de construcţie disponibilă,
modul de execuţie (monolit sau prefabricat),
materialele folosite pentru realizarea suprastructurilor (metal, beton armat,
beton precomprimat, suprastructuri mixte) etc.
Doina Verdeş
Rezultă astfel pe baza unor criterii tehnice si economice:
numărul grinzilor principale sau forma secţiunii casetate,
distanţele dintre grinzi sau dintre pereţii casetelor,
elementele geometrice ale grinzilor (înălţimea, grosimea inimii, lăţimea
şi grosimea plăcii),
distanţa dintre antretoaze sau diafragme,
lăţimea consolelor de trotuar.
Doina Verdeş
Soluţii de alcătuire a suprastructurilor pe grinzi
Varietatea soluţiilor de alcătuire a suprastructurilor pe grinzi este

deosebit de mare:
Structurile pot fi cu grinzi (două şi patru grinzi în secţiune

transversală) pentru poduri de şosea cu deschideri cuprinse
între 15 şi 45 m şi distanţa între grinzi de 10,70—6,00 m;
Structuri cu grinzi cu secţiuni casetate cu pereţi subţiri (grinzi

continue cu deschideri de 80—100 m).
Doina Verdeş
Poduri de cale ferată
alegerea numărului de grinzi în secţiune transversală este mai

simplă, datorită poziţiei fixe a căii ferate pe pod;
în mod curent se aleg două grinzi în secţiune, iar deschiderile sînt
cuprinse între 15 şi 35 m;
pentru deschideri mai mari sau dacă numărul liniilor este de două
sau mai multe, se recomandă secţiuni transversale mai puternice cu
rigiditate mare.
Doina Verdeş
10.4 Măsuri constructive pentru
transmiterea forţelor seismice
longitudinale la infrastructuri
Doina Verdeş
Podurile având pile înalte vor respecta la proiectare:
Asigurarea preluării forţelor seismice longitudinale produse la
nivelul suprastructurii pe grinzi prin intermediul aparatelor de
reazem şi transmiterea lor la infrastructuri
De aceea, o dată cu definitivarea dispoziţiei generale, la proiectare

se stabileşte schema optimă a legăturilor care asigura transmiterea
forţelor seismice longitudinale la infrastructuri, în funcţie de
condiţiile locale.
Doina Verdeş
Modul de alcătuire a suprastructurilor influenţează valorile
parametrilor dinamici care determină răspunsul seismic global al
structurilor.
Flexibilitatea mare a pilelor înalte, echipate cu aparate de reazem

fixe care să preia forţele seismice longitudinale condiţionează
deformabilitatea longitudinală a sistemului structural şi determină în
consecinţă o valoare ridicată pentru perioada fundamentală proprie
de vibraţie (T1).
Doina Verdeş
Flexibilitatea mare a pilelor înalte, echipate cu aparate de
reazem fixe care să preia forţele seismice longitudinale
condiţionează deformabilitatea longitudinală a sistemului
structural şi determină în consecinţă o valoare ridicată pentru
perioada fundamentală proprie de vibraţie (T1).
Dimpotrivă, amplasarea aparatelor de reazem pe culeele de

înălţime redusă, rigide, modifică substanţial comportarea
structurii odată cu creşterea puternică a rigidităţii longitudinale a
ansamblului, care are drept consecinţă reducerea perioadei
fundamentale proprii de vibraţie.
Doina Verdeş
10.5 Modele de calcul dinamic
pentru poduri
Doina Verdeş
Poduri pe grinzi cu aparate de reazem cu frecare de
lunecare
Depaşirea forţelor de frecare în timpul oscilaţiilor seismice este

posibilă numai la cutremure avand gradul de intensitate seismică cel
puţin 9; în cazul unor cutremure de intensitate mai mică,
infrastructura şi suprastructura au în punctul de rezemare deplasări
comune, oscilând împreună.
Avînd în vedere că din această categorie fac parte podurile cu
deschideri mici, la stabilirea modelului de calcul sînt admise
simplificări importante, rezultând sisteme dinamice simple, cu un
grad de libertate.
La evaluarea flexibilităţii sistemului se poate avea în vedere şi
contribuţia deplasării fundaţiei (rotire şi translaţie laterală).
Doina Verdeş
Masa m, concentrată la extremitatea superioară a pilei, are
valoarea:
(R S + R d + Gs )
m=
g
unde:
RS- reacţiunea grinzii din stînga
Rd - reacţiunea grinzii din dreapta
Gs – greutatea părţii superioare a pilei
g – acceleraţia gravitaţiei
La determinarea reacţiunilor celor două grinzi se au în vedere şi

încărcările mobile de pe deschiderile respective. Se pot neglija
masele părţilor inferioare ale pilelor.
Doina Verdeş
Astfel, pentru podul din figura, avand mai multe deschideri cu grinzi
simplu rezemate, modelul dinamic pentru calculul unei pile poate fi
acceptat ca un sistem cu 1GLD.
Doina Verdeş
Poduri pe grinzi cu aparate de reazem cu
rulouri
Forţele de frecare din reazemele mobile prezintă valori mici, la
vibraţii longitudinale. Suprastructurile in acest caz au deplasări
independente de infrastructuri.
Podul poate fi separat funcţie de modul de dispunere a aparatelor de
reazem fixe sau mobile in mai multe părţi componente care pot fi
analizate ca sisteme dinamice separate.
Se pot identifica următoarele tipuri de pile:
- pilă care susţine o singură grindă cu reazem fix
- pilă cu ambele reazeme fixe
- culee care prezintă reazem fix
- culee care susţine suprastructura printr-un reazem mobil
- pilă care susţine ambele grinzi cu reazeme mobile
Doina Verdeş
Pilă care susţine o singură grindă cu reazem fix
RM RF
R F – Reazem fix
RM – Reazem mobil
Doina Verdeş
,
d
G
h h
Perioada de vibraţie T1
T1 = 2 ⋅ d
Gh3 1
d= =G
3EI K
Doina Verdeş
a. Pilă cu ambele reazeme fixe
RF RF
Doina Verdeş
Culee care prezintă reazem fix
Doina Verdeş
Opritor
de limitare ∆
a deplasărilor
RM RM RM RF
a. b.
- a. culee care susţine suprastructura printr-un reazem mobil
- b. pilă care susţine ambele grinzi cu reazeme mobile
Doina Verdeş
Pod cu grinda continua
Doina Verdeş
Pod în cadre
Doina Verdeş
Scheme de calcul pentru poduri in arc [30]
Doina Verdeş
Scheme de calcul pentru poduri
Cazul podurilor dunărene:Borcea si Cernavoda (5)
569
Reazeme mobile de tip pendular
Reazeme tip pendular

Pilă Reazem pendular
din beton armat cu
capete din oţel inox
Grinzi cu reazeme mobile
Doina Verdeş
Avarii la poduri după cutremurul Tohoku, Japonia,
magnitudine 9, din 11 martie, 2011
Avarii la aparatele de reazem
Schema podului cu poziţiile

reazemelor fixe şi mobile *sursa EERI Special Earthquake Report 2011
Doina Verdeş
Avarii din încovoiere la o pilă a podului survenită din
forţa longitudinală transmisă de suprastructură*
*sursa EERI Special Earthquake Report 2011
Doina Verdeş
Avarierea unei căi ferate (cutremurTohoku)
Doina Verdeş
Avarii la aparatele de reazem cu
rulouri*
Doina Verdeş
NOTIUNI FUNDAMENTALE DE INGINERIE
SEISMICA
Doina Verdes
BIBLIOGRAFIE
1. Bozornia Y., Bertero,V., Earthquake Engineering from

Engineering Seismology to Performance – Based Engineering,
CRC Press, Boca Raton, London, New York, Washington, D.C.,
ISBN 0-8493-1439-9, 2007
2. Chopra, Anil K. , Dynamics of structures, Theory and
applications to Earthquake engineering, 2007, Pearson
Education, Inc., ISBN 0-13-156174-X
3. Clough Ray W., Penzien J. - Dynamic of Structures, John Wiley &

Sons, 1993.
4. Crainic, l., Proiectarea nodurilor cadrelor de beton în codurile

de proiectare actuale, Rev Constructii, 2008
5. Fierbinţeanu N., Bazele proiectării podurilor, Ed Tehnică,

Bucureşti, 1986
6. Ifrim M., Dinamica structurilor si inginerie seismica, Bucuresti

Editura didactica si pedagogica, 1985
7. Kelly J.M., “Earthquake-Resistant Design with Rubber” Springer

Verlag London Ltd. 1997;
575
8. G. De Matteis, D. Inglese, S. Panico, F.M. Mazzolani Passive
Control Of Mr Steel Frames By Means Of Hysteretic Dissipative
Systems, The Golden Jubilee of the Faculty of Civil Engineering
of Cluj-Napoca (1953-2003), Cluj-Napoca, Romania , May, 16-
17, 2003
9. Manea D.L., Reducerea efectelor dinamice asupra constructiilor

prin sisteme de izolare aplicate la nivelul fundatiilor, Teza de
doctorat, UT Cluj- Napoca, 1997, Romania
10. Negoita Al. si colectiv , Inginerie seismica, EDP 1985
11. Pop I., Verdeş D, Manea D., - 1998, Pasiv System of Seismic
Isolation with Penduls and Friction Absorbers, Proceedings of 11TH
European Earthquake Engineering Conference, Septembre 9 −
12, Paris, France, ISBN 90 5410 982 3;
12. Skiner R. I., Robinson W.H., G. H. Mc VERRY – An

introduction to Seismic Isolation, John Wiley & Sons, 1993
13. Soong T. T., Nonstructural Performance and Performance-

based Earthquake Engineering, Iassy Romania 2004
14. S.Y. Chu, T.T. Soong, and A.M. Reinhorn - Active, Hybrid,
and Semi-active Structural Control – A Design and
Implementation Handbook, 2005 John Wiley & Sons, Ltd
15. Verdeş D. - Magnification Factors for Local Seismic

Response of Nonstructural Panel - Simpozionul international
Construcţii 2000, oct.1993, Cluj-Napoca, vol.4, pag. 1369-1373;
16. Verdeş, D., - Seismic Response of Nonstructural Panels

Flexible Connected with Structural Elements - Simpozionul
international Construcţii 2000, oct.1993, Cluj-Napoca, vol.4,
pag. 1373 – 1377;
576
17. Verdeş, D., – Studiul panourilor în clădiri seismorezistente,
UT Cluj-Napoca, Romania, 1993;
18. Verdes, D., Pop I, Berindean O., 2002 “Passive Dissipation

System for Framed Structures”, Analele Universitatii Ovidius
Constanta, ISSN,12223-721;
19. Verdeş, D., Pop, I., 2000, Panouri neportante - Risc şi

siguranţă la acţiuni seismice, Analele Universităţii Ovidius
Constanţa, 325-328, ISSN,12223-721;
20. Verdeş, D., Pop, I., 2003, Panels and RC framed Structure,
Proceedings of the International Conference Constructions
2003 Cluj-Napoca, 281-289, ISBN, 973-9350-89-9
21. Verdeş, D., K. Ramanathan, A. Khosravifar, The Role of
EERI Seismic Design Competition in Imparting Technical
Competence and Professional Exposure in the Undergraduate
Civil Engineering Curriculum, First EUCEET Association
Conference Patras, Greece 24-25 November 2011, University of
Patras.
22. D. Verdeş, I. Bucur-Horvath, I. Pop, D. Manea, Seismic
Isolation System For Concrete Tanks, Seminar international
Constructions under Special Loads, TEMPUS JEP S-11297/96
Cluj-Napoca, ISBN 973-9400-87-6;
23. Bucur Ildiko, Verdeş Doina « The Seismic Behaviour of the
Reinforced Concrete Tanks », Annual Congress of the IASS-
Madrid 20-24 September,1999, « Shels and Special Structures
from Recent Part to the next Millenium »40th , vol II, Pgs E2.1-
E2.1;
24. Verdes D., Patologia avariilor structurale a constructiilor

din zone seismice, Conferinta nationala “Comportarea in situ a
constructiilor”, 22-24 septembrie 2004, Bucuresti
577
25. *** FEMA – NEHRP: Recommended Provisions for New
Buildings and Other Structures: Training and Instruction
Materials, FEMA 415 B
26. *** P100/2006 Romanian seismic design code
27. *** Earquake protection with seismic isolation, Dynamic
Isolation Systems, 775-359-333 DVD rev (3.0)
28. *** EUROCODE 8
29. *** Seismic Design Methodologies for the Next
Generation of Codes Balkema/Rotterdam/Bookfield/1997
30. ***Earthquake Hazard Mitigation for Nonstructural
Elements, FEMA P – 74 CD/ September 2005
31. ***FEMA Instructional Material Complementing FEMA
451
32. ***Federal Highway Administration (FHWA), 2011. Bridge
Performance During the Great East Japan Earthquake of March
11, 2011. Reconnaissance Report, forthcoming. Washington,
DC: Federal Highway Administration
33. *** EERI Special earthquake report 2011 , Learning from
Earthquakes - Bridge Performance in the Mw 9.0 Tohoku, Japan,
Earthquake of March 11, 2011
34. *** Shake table II, Instructor manual
35. *** A X-a Sesiune Nationala de Comunicari Stiintifice
Studenţeşti 2011, 6 Mai 2011
578

Notiuni Fundamentale de Inginerie Seismica Doina Verdes PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Notiuni Fundamentale de Inginerie Seismica Doina Verdes PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

NOŢIUNI FUNDAMENTALE DE

Invelisul exterior 500

Imaginea copertei Asociatiei

Principalele plăci identificate sunt:

Undele seismice pot fi grupate Principale

Unde P Unde S Unde de

Cutremur de suprafata, distanta

SEISMOSCOP – CHINA ANTICA

Magnitudinea este logaritmul in baza 10 al amplitudinii

Log E=11.8+ 1,5M

Scările de intensitate seismică sunt scări subiective care

MSK 1964 I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

EMI (PS69) I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

JAPAN 0 I II III IV V VI VII

RUSSIA I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

Relaţia magnitudine –energie pentru cutremure [25]

Aparatele pentru înregistrarea

Hazardul seismic din România este datorat contribuţiei a doi factori:

Hazardul seismic pentru proiectare este descris de valoarea de vârf

1904 6 Februarie 02:49:00 45.7 26.6 75 6 - 5.7 6.3 6.6 6

1934 29 Martie 20:06:51 45.8 26.5 90 7 6.6 6.3 6.3 6.6 8

1939 5 Septembrie 06:02:00 45.9 26.7 120 6 - 5.3 6.1 6.2 6

1945 9 Decembrie 06:08:45 45.7 26.8 80 7 6.3 6.0 6.2 6.5 7

1986 30 August 21:28:37 45.5 26.47 133 8 7.2 7.0 - 7.1 -

1990 30 Mai 10:40:06 45.8 26.90 91 8 7.0 6.7 - 6.9 -

1990 31Mai 00:17:49 45.8 26.89 79 7 6.4 6.1 - 6.4 -

FOCARE FAGARAS SI BANAT

Cercetări pentru cunoaşterea probabilităţii de apariţie în

Răspunsul seismic al sistemului

2.1 Modelarea comportării structurale

- configuraţia generală - geometrie, legături, material;

Calculul structural se poate face în domeniul liniar elastic sau în

Modelul se poate alcătui introducând alături de elementele structurale

Este cazul pereţilor de compartimentare sau de închidere care

Grade de libertate dinamică GLD

- procedeul maselor concentrate

Grade de libertate dinamică:

a. mase concentrate în noduri b. mase concentrate la nivelul

Variaţii liniare pentru forta elastică şi de amortiozare

Fs(t1)=K ∆ y(t) FD(t1)=C ∆ y& ( t )

∆Fs Secanta la curbă

m&y&(t ) + cy& (t ) + ky (t ) = Fef (t ) (1)

y(t) - deplasarea dependentă de timp a masei (m) relativă faţă de teren

Fef (t) - forţa excitatoare

Fef (t) = – mÿs

Ecuaţia (1) poate fi scrisă astfel:

&y&(t ) + 2ωξy& (t ) + ω 2 y (t ) = − &y&s (t ) (2)

ω - este frecvenţa proprie neamortizată a sistemului

ξ - este fracţiunea din amortizarea critică

Primul termen reprezintă oscilaţiile proprii ale sistemului.

Neglijînd aportul oscilaţiilor proprii libere care se amortizează

y(t) – deplasarea masei funcţie de timp

Expresii pentru viteza relativă şi acceleraţia absolută

Viteza relativă se obţine prin derivarea expresiei deplasării y(t)

•PGA = 343 cm/s/s - El Centro

-deplasare relativă spectrală Sd (ξ , ω)

-viteză relativă spectrală Sv (ξ , ω)

-acceleraţie absolută spectrală Sa (ξ , ω)

Raspunsul in deplasari pentru trei tipuri

Pseudospectrul vitezei Spv (ξ , ω) este definit de relaţia:

S pv (ξ , ω ) ≡ ∫ &y&s (τ )sin ω (t − τ ) exp[− ξω (t − τ )]dτ 

S v (0, ω ) ≡ ∫ &y&s (τ ) cos ω (t − τ )dτ 

S pv (0, ω ) ≡ ∫ &y&s (τ )sin ω (t − τ )dτ 