Capitolul 7

SUBSISTEMUL TEHNICA GENERALĂ A CULTURILOR

PROTEJATE ŞI FORŢATE DE LEGUME

Obiective:
9 Cunoaşterea metodelor de cultură
9 Construcţiile de sere, răsadniţe şi adăposturi
9 Lucrările solului în sere, răsadniţe şi adăposturi don plastic
9 Dirijarea factorilor de mediu
9 Folosirea raţională a serelor, răsadniţelor şi adăposturilor din
plastic

Cuvinte şi expresii cheie:

Culturi protejate de legume, culturi forţate de legume, seră cu sticlă,
seră cu plastic, adăpost cu plastic, soluţii nutritive, hidroponică,
hidrocultură, aeroponică, hidrocultură; dezinfectarea solului, mobilizarea
solului, montarea foliei de polietilenă; microclimatul din sere, instalaţia
automată de aerisire, umbrirea serei, aerisirea, fertilizarea cu CO2.

Rezumat
În acest capitol se redă foarte pe scurt tehnologia generală de
cultivare a plantelor legumicole în sere, adăposturi şi răsadniţe. În cultura
protejată şi forţată se practică numeroase metode de obţinere a legumelor,
de la cele mai simple, cu cheltuieli reduse, până la cele mai complicate, în
flux continuu în tot timpul anului, cu costuri ridicate. Din tehnica generală
sunt de reţinut acţiuni, lucrări şi aplicaţi specifice, cum ar fi: lucrările
solului, dirijarea microclimatului şi folosirea spaţiului din seră, pe
orizontală şi pe verticală.
Subsistemul de culturi legumicole protejate sau forţate reprezintă o
componentă definitorie a legumiculturii de mare eficienţă economică. Prin
metodele sale subsistemul acesta asigură produse legumicole în perioada
rece a anului, folosind diferite procedee agrotehnice specifice. În principal
protejarea se face cu material plastic, iar forţarea în sere acoperite cu sticlă,
încălzite prin registre cu un agent termic. Se prezintă pe scurt construcţiile
specifice pentru protejarea şi forţarea legumelor în perioada rece a anului.
 Sisteme horticole comparate

7.1 Metode de cultivare

Spre deosebire de terenul descoperit cultivat cu legume prin

diferitele metode arătate în celelalte capitole, în construcţiile special
amenajate se propun cu totul alte căi de obţinere a produselor legumicole, în
funcţie de condiţiile climatice din exterior şi microclimatice din interior. În
spaţiile închise, cu microclimat controlat şi dirijat, trebuie găsite metode de
cultivare corespunzătoare pentru eşalonarea recoltelor. Trecem în revistă
principalele metode recomandate şi aplicate în practica de zi cu zi şi care
prezintă performanţe economice sigure.

7.1.1 Terenul încălzit.

Se foloseşte în fermentaţie, fiind un
procedeu ceva mai costisitor decât
cele enumerate, în schimb recoltele
sunt mai timpurii. Încălzirea cu
băligar se poate face prin: cuiburi de
băligar semiîngropate peste care se
aşează un strat de pământ şi prin
brazde încălzite (Fig. 7.1). Pentru a
avea rezultate mai bune, legumele
cultivate în acest fel, trebuie să fie şi
protejate de frig, cu material plastic.
Prin aceste procedee se pot obţine
recolte mai timpurii cu 2 – 3
săptămâni decât prin culturile
obişnuite de câmp. În urma
acoperirii o parte din căldura
acumulată în timpul zilei se menţine
în sol şi peste noapte, încât legumele
nu suferă din cauza frigului în
Fig. 7.1 Cuib încălzit cu băligar
timpul brumelor. şi acoperit cu plastic

7.1.2 Cultura în adăposturile joase cu plastic

Sunt construcţii simple, uşoare, de dimensiuni reduse, acoperite cu

material plastic care pot fi montate şi demontate cu uşurinţă. Pelicula de
polietilenă are 1,40 m lăţime şi 0,05-0,20 mm grosime (fig. 7.2). Lungimea
adăposturilor nu trebuie să depăşească 10-50 m pentru a fi manevrată uşor.
Susţinerea peliculei se face pe arce pe arce de nuiele, fier-beton sau tuburi
SUBSISTEMUL Tehnica generală a culturilor protejate şi forţate de legume

PVC cu cele doua capete înfipte în pământ din metru în metru. Marginile
peliculei se îngroapă, trăgându-se peste ele pământul cu sapa. Aerisirea se
face pe la capete sau prin ridicarea peliculei pe una din laturi, de regulă în
partea opusă vântului. Cele mai utilizate sunt adăposturile de tip tunel.

Fig. 7.2 Adăpost temporar din material plastic folosit la

protejarea culturilor timpurii (orig.)

Adăposturile cu peliculă de polietilenă sunt folosite pentru

acoperirea temporară (30 - 40 zile) a culturilor timpurii de tomate, varză
timpurie, conopidă, salată sau a culturilor de toamnă, oferind posibilitatea
plantării mai timpurii cu două săptămâni sau prelungirea perioadei de
vegetaţie toamna târziu.

7.1.3 Cultura în serele acoperite cu material plastic

Sunt construcţii uşoare executate din rigle de lemn, arcuri de fier-

beton, conducte din ţeavă neagră sau aluminiu, conducte din polietilenă. Ele
pot să fie individuale sub formă de tunel, de regulă cu un singur
compartiment sau bloc, cu două sau mai multe compartimente (fig. 7.3).
 Sisteme horticole comparate

Fig. 7.3 Sere individuale tip tunel acoperite cu plastic (solar) cu schelet
de ţeavă sau fier-beton (orig.):
a – vedere generală, b – soluţii de fixare a construcţiei: 1 – cu suporturi de
fier, 2 – în pahare de beton

7.1.4 Cultura în serele acoperite cu sticlă şi încălzite

În condiţiile climatice din ţara noastră, în perioada rece a anului, care

se prelungeşte timp de 180 de zile, din noiembrie până în mai, nu se pot
efectua culturi de legume termofile în teren descoperit. Pentru lărgirea
consumului de legume în lunile de toamnă târzie, de iarnă şi primăvară se
folosesc serele. Specific legumiculturii intensive este producerea răsadului
în aceste tipuri de construcţie, pentru a executa plantarea la epoci timpurii şi
a obţine recolte ridicate şi mult mai precoce, comparativ cu semănatul direct
în câmp. Serele constituie o verigă principală în procesul de producţie
legumicol.
Serele se folosesc în tot timpul anului, cu deosebire pentru recoltare
în perioada septembrie – decembrie şi februarie – iunie. Sunt construcţii
capitale din lemn sau metal acoperite cu sticlă transparentă şi dotate cu
instalaţii speciale (fig. 7.4).
SUBSISTEMUL Tehnica generală a culturilor protejate şi forţate de legume

Fig. 7.4 Tipuri de sere (orig.)

Serele, fiind construcţii de lungă durată, se aşează pe un teren bine

ales, plan, cu expoziţie sudică sau sud-estică. Terenul trebuie să fie ferit de
stagnarea apei la suprafaţa lui.
 Sisteme horticole comparate

Serele se încălzesc cu ajutorul conductelor metalice prin care circulă

agentul termic vehiculat, apă caldă de 80ºC sau fierbinte de 90-140ºC.
Agentul termic este produs în centralele de termoficare sau centralele
termice proprii, de unde este trimis prin conducte magistrale la sere.
Serele sunt prevăzute cu un sistem de reglare şi dirijare automată sau
mecanică a încălzirii, aerisirii şi udatului.
7.1.5 Cultura forţată în medii nutritive apoase (hidroponice)
Modalitatea de producţie, pe un substrat artificial, în care substanţele
nutritive sunt în totalitate asigurate din exterior, prin aplicarea periodică a
soluţiilor nutritive. Reprezintă culturi forţate din sere sau cultură „fără sol” .

Metoda de cultură „hidroponică” este apreciată ca superioară

deoarece dă posibilitatea să se pună la dispoziţia plantelor condiţii optime de
mediu: hrană, apă, căldură. Combaterea prevenită a bolilor este mai uşoară
şi se reduc o parte din lucrările de îngrijire. În cultura hidroponică se poate
realiza mai uşor automatizarea procesului de producţie şi permite o densitate
foarte mare de plante la unitatea de suprafaţă.

7.2 Lucrările solului în sere, răsadniţe şi solarii

Pentru fiecare ciclu nou de cultură, pământul trebuie pregătit, adică
afânat, mărunţit, dezinfectat şi fertilizat în raport cu nevoile arătate de
analizele de laborator (tabelul 7.1)
Lucrările de pregătire a terenului în sere
Tabelul 7.1
Înlăturarea resturilor vegetale După desfiinţarea culturii precedente. Se face
manual sau cu grebla mecanică
Irigarea de aprovizionare Se execută prin aspersiune, pe brazde sau cu
furtunul, înainte de mobilizarea solului.
Mobilizarea solului Se foloseşte sapa rotativă „Vicon” sau „Toro” la
adâncimea de 25-28 cm, în agregat cu tractorul
V-400; manual cu cazmaua
Fertilizarea cu gunoi de grajd sau Este indicată remorca pentru sere+tractorul V-
turbă 400, îngrăşămintele fiind împrăştiate uniform pe
sol.; manual
Încorporarea materiei organice şi Se face cu freza Howard sau pentru păşuni, în
mărunţirea terenului agregat cu V-400, la 12-14 cm.; manual
SUBSISTEMUL Tehnica generală a culturilor protejate şi forţate de legume

Dezinfectarea solului Se aplică dezinfectarea termică cu abur, sub

Fertilizarea cu îngrăşăminte
chimice
prelată sau cu agregatul Brinkman şi
dezinfectarea chimică cu dispozitiv sau maşini
speciale; manual
Se execută cu maşina “Vicon” centrifugală cu o
împrăştiere uniformă pe suprafaţă solului în
agregat cu tractorul V-400.; manual

Încorporarea îngrăşămintelor În acest scop se foloseşte freza Howard +V-400,

chimice la adâncimea de 15-20 cm.; cu cazmaua
Modelarea terenului Se face manual sau mecanizat cu rigolatorul
(cultivator + rariţă) sau cu maşina de modelat
solul pentru sere, în agregat cu tractorul V-400;
manual

7.3 Dirijarea factorilor de vegetaţie

Pentru a obţine recolte ridicate şi timpurii din culturile forţate trebuie

aplicate măsurile agrotehnice indicate în aceste condiţii de cultură şi dirijaţi
permanent factorii de vegetaţie ca să corespundă cu cerinţele plantelor,
folosind aparatură simplă sau electronică. Pentru a realiza acest lucru este
necesar să se studieze şi să se urmărească evoluţia condiţiilor meteorologice
în construcţii, modul cum ele influenţează asupra creşterii şi dezvoltării
plantelor legumicole şi care sunt posibilităţile de a dirija aceste condiţii.
Dintre factorii care determină microclimatul din sere, răsadniţe şi
adăposturi, rolul cel mai important îl au căldura şi lumina, aerisirea etc.
7.3.1 Căldura
Cea din interiorul construcţiilor este rezultatul influenţei temperaturii
exterioare şi al încălzirii realizată cu ajutorul instalaţiilor speciale.
Temperatura se menţine cât mai constant, la nivelul cerut de specii, funcţie
de faza lor de vegetaţie şi de intensitatea radiaţiei solare.
Regimul termic din seră se mai dirijează prin aerisire şi umbrire. În
ce priveşte legătura căldurii cu ceilalţi factori, cea mai importantă este
corelarea cu lumina. Căldura trebuie să se menţină la limita optimă în zilele
însorite, iar în cele noroase cu +30 … + 40C mai mică; la fel şi noaptea
temperatura va fi mai scăzută.
7.3.2 Lumina

Este influenţată de intensitatea radiaţiei solare. Dirijarea ei urmăreşte

în primul rând folosirea cât mai economică a luminii naturale disponibile.
 Sisteme horticole comparate

Curăţirea sticlei, orientarea favorabilă a rândurilor de plante, densitatea

potrivită a plantelor în seră sunt măsurile practice care se iau în acest scop.

7.3.3 Umbrirea

Este un mijloc de reducere a intensităţii luminii prea puternice din

timpul verii, care determină creşterea foarte rapidă a căldurii la limite peste
nevoile plantelor şi care pot fi dăunătoare. Umbrirea împiedică creşterea
exagerată a temperaturii şi atenuează trecerile bruşte de la lumina slabă la
lumina foarte puternică.

7.3.4 Umiditatea

Este un factor care poate fi creat şi dirijat de cultivator, după nevoile

plantei. În perioadele cu nebulozitate mare, radiaţia fiind redusă, există
pericolul de a creşte peste măsură umiditatea aerului. Acelaşi pericol există
şi în serele din material plastic, unde vaporii de apă se condensează pe
suprafaţa foliilor. În aceste cazuri, se intervine prin aerisire; dacă afară
umiditatea este mai ridicată (de pildă plouă) atunci aerisirea nu are efect.
Ridicarea temperaturii aerului – cu respectarea nevoilor culturii – are ca
efect scăderea umidităţii. În acelaşi scop se va evita udarea prin ploaie
artificială. În cazul când se urmăreşte creşterea umezelii în aer, se fac
pulverizări de scurtă durată, udându-se potecile şi conductele.

7.3.5 Aerisirea

Este o operaţie care permite cultivatorului să dirijeze mai mulţi

factori: regimul de aer şi gaze, temperatura şi umiditatea.
Pentru aerisire se folosesc ferestrele. Suprafaţa ocupată de ferestre trebuie să
fie de 20-30% din totalul suprafeţei de sticlă, din care pe acoperiş 20% şi
10% pe pereţii laterali. Deschiderea ferestrelor poate varia în funcţie de
intensitatea cu care trebuie să se facă aerisirea. O aerisire puternică se obţine
deschizând atât ferestrele din pereţii laterali, cât şi pe cele de pe versanţi.

7.3.6 Regimul de nutriţie

Creat în sere, este influenţat de fertilitatea naturală a solului şi de

aplicarea îngrăşămintelor. Acestea se introduc în sol înainte de cultivare sau
în cursul vegetaţiei. În ultimul caz se foloseşte instalaţia specială de reglat şi
controlat concentraţia de îngrăşăminte care, amestecate în apă, se aplică cu
apa de udat.
SUBSISTEMUL Tehnica generală a culturilor protejate şi forţate de legume

În sere se folosesc cantităţi mari de îngrăşăminte, deoarece se şi

extrag multe elemente nutritive odată cu recolta. Cantităţile date la fiecare
cultură se stabilesc în urma analizei solului şi după compararea conţinutului
găsit cu cel care trebuie să fie într-un sol fertil. Dozele ce se dau în medie la
o cultură, pe un hectar, sunt de 50-80 tone gunoi semidescompus,
500-1000 kg superfosfat; 600-800 kg sulfat de potasiu la îngrăşarea de bază,
la care se adaugă cca. 800-1000 kg azotat de amoniu şi câte 300-500 kg
superfosfat şi sare potasică în cursul vegetaţiei.

7.4 Folosirea raţională a spaţiilor cultivate

Serele, răsadniţele şi solariile constituie mijloacele cele mai
importante pentru eşalonarea producţiei legumicole în perioada rece a
anului. Pe de altă parte valoarea mare a investiţiilor necesare la înfiinţarea
lor şi costul ridicat al producţiei sunt particularităţi care determină necesitate
folosirii lor cât mai intensiv, în tot cursul anului, chiar în perioadele
prielnice culturilor neadăpostite. Folosirea raţională şi intensivă a terenului
se poate asigura prin practicarea culturilor succesive şi asociate (Mănescu
Bujor – 1966) 1 .
La alegerea succesiunilor de culturi se va ţine seama de lungimea
perioadei de vegetaţie a fiecărei culturi în parte, aşa încât să se poată
planifica cu precizie intervalul de timp cât va ocupa spaţiul şi să se
programeze corect datele de produs răsad, plantat şi desfiinţat fiecare ciclu
de cultură. Aceste date, odată stabilite, vor trebui respectate cu stricteţe.
Alegerea speciilor şi soiurilor se face având în vedere sarcina de lărgire a
sortimentului, dar şi de posibilităţile de valorificare, adică de cerinţele
consumatorilor în perioada respectivă.
Succesiunile care se aleg depind şi de tipul construcţiei, de condiţiile
de mediu pe care le pot oferi acestea, respectiv de perioada în care pot fi
folosite. De pildă, răsadniţele încălzite biologic au o perioadă mai scurtă de
folosire decât cele încălzite tehnic.
7.4.1 În serele cu sticlă încălzite se foloseşte un număr redus de
succesiuni în care intră speciile cele mai importante atât pentru consumul
intern, cât şi pentru export, cu o eşalonare riguroasă a recoltărilor. Aceste
specii sunt: tomatele, castraveţii, ardeiul gras şi vinetele. Numai în cazuri
rare, pe suprafeţe reduse s-au introdus în succesiuni: salată, conopidă sau

1
Mănescu Bujor, Contribuţii la studiul folosirii serelor, răsadniţelor şi adăposturilor
temporare, în „Studii şi cercetări economice”, Bucureşti, ASE.
 Sisteme horticole comparate

flori (crizanteme, garoafe). În serele cu destinaţie de înmulţitor se foloseşte

în succesiuni şi producerea răsadurilor (fig. 7.5).

Fig. 7.5 Folosirea serelor

În tabelul 7.2 sunt prezentate mai multe scheme de succesiuni

realizate cu speciile sus-amintite care se pot aplica atât în serele de tip
individual, cât şi în serele bloc mai mici.

Succesiuni pentru sere individuale sau bloc

Tabelul 7.2
Nr. Succesiunea Data plantării Perioada de Data Pregătirea
crt. recoltare desfiinţării serei
1 2 3 4 5 6
1 Tomate ciclul I 1-5 I 25 III – 25 VI 25 – 30 VI 1 – 17 VII
Tomate ciclul II 22 – 25 VII 15 X – 15 XII 15 – 18 XII 20 – 30 XII
2 Castraveţi ciclul I 20 – 25 XII 25 II – 10 VI 10 – 15 VI 20 VI – 1 VII
Tomate ciclul II 10 – 15 VII 5 X - XII 5 – 8 XII 8 – 15 XII
3 Castraveţi ciclul I 25 – 30 XI 25 I – I VI 1 – 5 VI 5 – 25 VI
Tomate ciclul II 1 – 15 VII 25 IX – 10 XI 10 – 12 XI 12 – 25 XI
4 Ardei gras ciclul I 25 – 30 XII 15 III – 15 VII 15 – 20 VII 20 – 30 VII
Tomate ciclul II 1 – 15 VIII 1 XI – 10 XII 10 – 12 XII 12 – 20 XII
5 Vinete ciclul I 15 – 20 I 10 IV – 20 VII 20 – 25 VII 1 – 15 VIII
Răsaduri pentru 1 X – 15 I - 15 – 20 I 20 – 25 I
culturi ciclul I
SUBSISTEMUL Tehnica generală a culturilor protejate şi forţate de legume

După cum se vede, între două culturi trebuie asigurat un interval de

timp necesar pentru pregătirea solului şi executarea măsurilor de
dezinfectare, care sunt cu atât mai necesare, cu cât construcţia este folosită
un timp mai îndelungat pentru culturi.
În serele individuale cu suprafaţa mică, se pot folosi succesiunile
principale aplicate în serele industriale (succesiunea 1,2,4), dar în ciclul II se
pot introduce şi succesiuni mai variate cu salată, conopidă de toamnă, ţelină
de peţiol, cicoare de Bruxelles, crizanteme.

7.4.2 În serele cu plastic (solar) neîncălzite aceste succesiuni

aplicate pot fi folosite foarte intensiv utilizându-le atât în perioada de
primăvară, cât şi toamna pentru prelungirea culturilor târzii (tabelul 7.3)

Succesiuni pentru sere solar din material plastic

Tabelul 7.3
Nr. Succesiunea Data plantării Perioada de Data defrişării
crt. recoltare
1 2 3 4 5
1 Tomate 1 – 5 IV 25 V – 20 VII 21 – 25 VII
Fasole păstăi 1 VIII 15 IX – 15 X 15 – 18 X
Spanac 20 – 25 X 25 – 30 III 31 III
2 Vinete (ardei 10 – 12 IV 15 VI – 15 VIII 15 – 20 VIII
gras) 25 – 30 VIII 20 – 30 X 31 X
Salată 1 – 5 XI 25 III – 5 IV 6 IV
Ceapă stufat
3 Pepeni galbeni 10 – 15 IV 25 VI – 30 VII 5 – 10 VIII
Conopidă 10 – 20 VIII 15 X – 15 XI 15 – 20 XI
4 Dovlecei 10 – 12 IV 10 V – 15 VI 25 – 30 VI
Tomate 5 – 10 VII 20 X – 1 XI 1 – 2 XI
 Sisteme horticole comparate

Fig. 7.6 Lucrări în seră: 1 – dezinfecţia chimică a solului; 2 – repicatul răsadurilor;

3 – Răsaduri în ghivece de plastic înainte de plantare; 4 – legatul ardeilor graşi;
5 – stropitul roşiilor; 6 - sortarea legumelor; 7 – încărcarea legumelor;
8 – transportul mecanizat al legumelor de la o seră modernă.