Sunteți pe pagina 1din 14

NERVUL VAG (X)

Generalități
• Cel mai lung nerv cranian
• Principala eferență a parasimpaticului cranian
• vagus (lat) = călător, rătăcitor – teritoriu larg cervico-
toraco-abdominal – nerv pneumogastric
• vagus = nedefinit – pierderea identității stânga-dreapta
sub pediculii pulmonari
• Nerv mixt:
• Motor:
• fibre eferente viscerale speciale pentru mușchii faringelui,
laringelui, esofagului superior
• fibre eferente viscerale generale – axoni preganglionari
parasimpatici, fac sinapsă în microganglionii intraparietali ai
organelor toracoabdominale cu excepția colonului stâng și a
viscerelor pelvine
• Senzitiv:
• fibre aferente somatice generale – de la tegumentele urechii
externe
• fibre aferente viscerale speciale – provin de la receptorii
gustativi faringieni, de la chemo și baroreceptorii arcului aortic
și atriilor
• fibre aferente viscerale generale – axonii neuronilor din
ganglionul inferior sestinași sensibilității viscerale
Originea reală
• Motor:
• Fibre eferente viscerale speciale – nucleul
ambiguu
• Fibre eferente viscerale generale – nucleul
dorsal al vagului
• Senzitiv
• Fibre aferente somatice generale de la
tegumentele urechii externe – ggl. superior
(jugular). Axonii acestor neuroni vor face
sinapsă în nucleul spinal trigeminal
• Fibre aferente viscerale generale – ggl. inferior
(nodos).
• Fibre aferente viscerale speciale - ggl. inferior
(nodos).
Ganglionul inferior este fuzionat parțial sau
conectat prin ramuri comunicante cu ggl. simpatic
cervical superior. Neuronii săi își trimit axonii
centrali nucleului solitar
Originea reală
• Motor:
• Fibre eferente viscerale speciale – nucleul
ambiguu
• Fibre eferente viscerale generale – nucleul
dorsal al vagului
• Senzitiv
• Fibre aferente somatice generale de la
tegumentele urechii externe – ggl. superior
(jugular). Axonii acestor neuroni vor face
sinapsă în nucleul spinal trigeminal
• Fibre aferente viscerale generale – ggl. inferior
(nodos).
• Fibre aferente viscerale speciale - ggl. inferior
(nodos).
Ganglionul inferior este fuzionat parțial sau
conectat prin ramuri comunicante cu ggl. simpatic
cervical superior. Neuronii săi își trimit axonii
centrali nucleului solitar
Originea aparentă
• 8-10 rădăcini
• șanțul colateral dorsal,
între nervul glosofaringian
și accesor
Traiect și raporturi
• Segment intracranian,
(transcisternal)
• traversează unghiul pontocerebelos
• se angajează prin porul vagal al
foramenului jugular
• ganglionul superior (jugular)
• conține protoneuronul sensibilității
cutanate
• axonii centrali ajung în nucleul spinal
trigeminal
• ganglionul inferior (nodos, plexiform)
• conține protoneuronul sensibilităților
viscerale
• axonii centrali ajung în nucleul solitar
Traiect și raporturi
• Segment facial profund
• ocupă loja neurovasculară a
spațiului
maxilovertebrofaringian:
• posterior: fascia prevertebrală, ggl
cervical superior
• anterior: m. stilofaringian
• medial: rinofaringele
• lateral: fascia parotidiană
Traiect și raporturi
• Segment facial profund
• e situat în teaca vasculară cervicală,
între carotida internă și jugulara
internă.
• este încrucișat posterior de n. hipoglos
care aderă la ggl. nodos
• primește anastomoze de la n. IX, XII,
C1, C2, ggl. cervical superior
• se unește cu ramura medială a n.
accesor (conține axoni eferenți ai n.
ambiguu pentru mușchii laringelui pe
calea n. recurent)
• Segment cervical
• e situat în teaca vasculară cervicală,
separată de septul Langenbeck într-un
compartiment medial, neuroarterial și
altul lateral, venolimfatic
Ramuri colaterale
1. Ramura meningeală
• are originea în ganglionul superior
• inerveazî dura mater a fosei craniene posterioare
2. Ramura auriculară
• are originea în ganglionul superior
• se angajează prin ostium introitus în canaliculul mastoidian care se
deschide în segmentul mastoidian al apeductului lui Fallopio, deasupra
foramenului stilomastoidian
• se alătură ramurii auriculare a n. facial
• inervează:
• tegumentul retroauricular
• pereții posterior și inferior ai meatului acustic extern
• fața laterală a membranei timpanice

3. Ramurile faringiene
• au originea în ganglionul inferior
• trec anterior arterei carotide primitive
• formează plexul faringian împreună cu n. glosofaringian și simpaticul
cervical
• inervează toți mușchii faringelui cu excepția stilofaringianului (IX)
• inervează mușchii vălului palatin cu excepția tensorului (V3)
4. Ramurile pentru glomusul carotidian
• au originea în ganglionul inferior
• formează plexul sinusului carotic împreună cu n. glosofaringian și
simpaticul cervical
Ramuri colaterale
5. Ramurile cardiace superioare
• au originea în ganglionul inferior și trunchiul cervical al vagului
• coboară pe fețele anterolaterale al carotidei primitive stg/a. brahiucefalică
• formează plexul cardiac anterior
6. Nervul laringeu superior
• are originea în ganglionul inferior
• încrucișează lateromedial fața posterioară a carotidei interne apoi externe
• la nivelul cornului mare al hioidului se împarte în:
• ramură superioară, senzitivă – n. laringeu intern
• însoțit de vasele laringiene superioare
• încrucișează lig. tirohioidian lateral și trece între m. tirohioidian și membrana
tirohioidiană
• perforează membrana tirohioidiană
• ajunge submucos determinând plica n. laringeu superior
• inervează mucoasa laringelui și hipofaringelui
• ansa lui Galen: anastomoză cu ramul lateral al n. recurent
• ramură inferioară, mixtă – n. laringeu extern
• coboară de-a lungul inserției cricotiroidiene a constrictorului inferior al faringelui
• trece pe sub m. sternohioidian
• inervează m. cricotiroidian
• perforează membrana cricotiroidiană
• inervează mucoasa laringelui
Ramuri colaterale
7. Ramurile cardiace cervicale inferioare
• se distribuie plexurilor cardiace anterior (X
stâng) și posterior (X drept)
8. Nervul recurent drept
• ia naștere la marginea inferioară a a.
subclaviculare drepte și o înconjură inferior
• urcă pe fața posterioară a carotidei comune
drepte și se plasează lateral între trahee și
esofag
• trece profund de m. cricofaringian și se
împarte în:
• ram medial: mușchii laringelui cu excepția
cricotiroidianului
• ram lateral care va forma ansa lui Galen împreună
cu ramura laterală a n. laringeu intern
Ramuri colaterale
7. Ramurile cardiace cervicale inferioare
• se distribuie plexurilor cardiace anterior (X
stâng) și posterior (X drept)
8. Nervul recurent drept
• ia naștere la marginea inferioară a a.
subclaviculare drepte și o înconjură inferior
• urcă pe fața posterioară a carotidei comune
drepte și se plasează lateral între trahee și
esofag
• emite ramuri traheale și esofagiene
• trece profund de m. cricofaringian și se
împarte în:
• ram medial: mușchii laringelui cu excepția
cricotiroidianului
• ram lateral care va forma ansa lui Galen împreună
cu ramura laterală a n. laringeu intern
Ramuri colaterale
9. Nervul recurent stâng
• ia naștere pe fața stângă a arcului aortic,
trece pe sub acesta
• trece între n. vag stâng și lig. arterial
• se dispune în șanșul traheoesofagian și
ajunge la gât unde are aceleași raporturi ca
cel drept
• emite ramuri traheale și esofagiene
10. Ramuri pulmonare anterioare
11. Ramuri pulmonare posterioare
12. Ramuri esofagiene