VARIANTA

l. Procesul infecțios reprezintă: A,B,E

A. multiplicarea și diseminarea microorganismului;
B. eliminarea microorganismului;
C. prezența germenilor pe suprafețe;
D. simbioza între microflora normală și gazdă;
E. pătrunderea microorganismului.

2. Diagnosticul etiologic poate fi precizat prin: A,B,C,D

A. examinarea directă a produsului patologic;
B. cultivarea și identificarea agentului infecțios in vitro;
C. evidențierea unor structuri antigenice;
D. evidențierea anticorpilor specifici prin reacții serologice;
E. niciuna din afirmatiile anterioare.

3. Semnul Koplik: A, D
A. este patognomonic pentru rujeolă;
B. apare în ultimele 2 zile ale perioadei catarale din rubeolă;
C. se prezintă sub formă de mici papule alb-cenușii, în dreptul incisivilor inferiori;
D. D. apar ca grăunțele de gris, cu areolă roșiatică, aderente la mucoasă;
E. se îndepărtează ușor cu spatula.

4*. Nu sunt complicații ale rubeolei: B

A. Artrita;
B. Enterocolita;
C. Hepatită; D. Trombocitopenia;
E. Encefalita.

5, Erupția din scarlatină are următoarele caracteristici: C, D, E

A. este micro-maculo-papuloasă cu elemente mari, care confluează;
B. tegumentul este fin, catifelat;
C. apare pe gât și trunchi ( respectă întotdeauna fața);
D. D. la nivelul plicilor: semnul Grozovici-Pastia
E. se generalizează în 2-3 zile.

6. Manifestările clinice în erizipel sunt următoarele:A, D, E

A. frison, febră 39-400C;
B. hepato/splenomegalie;
C. adenopatie generalizată;
D. D. debutul este brusc;
E. alterarea stării generale.

7*. Referitor la polimorfismul erupției din varicelă, sunt false următoarele afirmații: B
A. simultan sunt prezente macule, papule, vezicule și cruste;
B. toate elementele eruptive trec prin toate stadiile de evoluție;

1
C. evoluția este particulară fiecărui element eruptiv: poate trece din maculă direct în veziculă
sau se poate opri în stadiu de maculă sau papulă; D. există mai multe valuri de viremie;
E. timpul în care o maculă devine papulă și apoi veziculă diferă de la un element la altul.

8. Mononucleoza infecțioasă se manifestă clinic prin: A, B, D, E

A. febră neregulată;
B. angină;
C. erupție papulo-veziculoasă;
D. D. adenosplenomegalie;
E. modificări hematologice caracteristice.

9. Primoinfecția HIV (sindromul retroviral acut) se manifestă: C, D, E

A. la 30% din infecții dar puține cazuri sunt recunoscute;
B. durează în medie 1-2 luni;
C. tablou clinic de sindrom mononucleozic, meningită, meningoencefalită;
D. D. paralizii de nervi cranieni sau neuropatii periferice;
E. miopatie.

10. În hepatita acută virală A următoarele afirmații sunt false: C, E

A. se transmite pe cale digestivă;
B. poate da epidemii hidrice;
C. se transmite pe cale parenterală
D. ; D. există vaccin;
E. nu există vaccin.

I I . Evoluția și prognosticul hepatitei virale B: A, D, E

A. dependentă de capacitatea de a limita infecția cu VI-B;
B. formele ușoare și medii se vindecă dar nu lasă imunitate durabilă;
C. prognosticul imediat este bun în cazurile de hepatită fulminantă;
D. D. pot să apară afectări renale sau vasculare;
E. la persoanele cronic infectate cu VHB poate surveni suprainfecția cu VHD.

12*. În cazul unei meningite cu lichid purulent, dacă examenul bacteriologic arată coci gram
pozitivi, cel mai probabil este vorba, despre: A
A. Pneumococ;
B. Meningococ;
C. Haemophilus Influenzae; D. Haemophilus pneunoniae;
E. Listeria monocytogenes.

13. În meningita virală (seroasă, aseptică) LCR-ul prezintă:A, D, E

A. aspect: clar sau ușor opalescent;

C. proteinorahia 1-5g/L;
D. celularitatea: sute de limfocite pe mmc;
E. clorurorahie, glucorahie normale.

14*. Perioada de stare în tetanos NU se caracterizează prin: C

A. febră;
B. tulburări vegetative ;
C. comă;
D. tulburări metabolice;
E.stare de conștiență păstrată.

15. Manifestările respiratorii din perioada de stare în gripă sunt:A, C, D

A. catar nazal aderent, vâscos, cu senzația de nas înfundat;
B. congestie faringiană intensă;
C. arsură, durere retrosternală ( traheită);
D. tuse uscată, cu spută vâscoasă, aderentă, greu de eliminat, cu striuri sangvinolente;
E. tuse umedă, cu expectorație abundentă.

16. În sindromul de răspuns inflamator sistemic se regăsesc două sau mai multe din următoarele
manifestări clinice: A, B, D, E
A. febră peste 38 C sau hipotermie;
B. tahicardie peste 90 b/min;
C. transpirații profuze;
D. tahipnee peste 20 respirații/min sau hiperventilație cu PaC02 sub 32 mmHg;
E. leucocitoză mai mare de 12.000 sau leucopenie sub 4.000.

17. În accesul de tuse din tusea convulsivă: A, B, D, E

A. faciesul este congestionat (chiar cianotic în accesele prelungite);
B. conjunctivele sunt hiperemiate, uneori cu microhemoragii;
C. mucoasa căilor respirarorii superioare este uscată, congestionată;
D. D. limba este proiectată în afară și cu vârful orientat în sus;
E. se pot produce ulcerații ale frâului lingual.

18. În meningita urliană: A, B, D, E

A. semnele de iritație meningiană pot fi mai slab exprimate;
B. LCR este clar, hipertensiv;
C. LCR este tulbure, chiar purulent;
D. în LCR sunt sute sau una-două mii de celule;

E. E. în LCR predomină limfocitele.

19. Infecția cu virusul HIV se soldează cu: B, C

A. insuficiență hepatică;
B. disfuncții imune majore;
C. tulburări neurologice progresive;
D. D. modificări tegumentare;
E. coagulare intravasculară diseminată.

20. Flora saprofită are rol important în apărarea față de agenții infecțioși prin: A, B, C, D
A. competiția pentru receptori;
B. alertarea sistemului imun;

3
C. competiția pentru substrat nutritiv;
D. D. producția de bacteriocine;
E. inhibarea răspunsului imun.

21. Contagiozitatea în rujeolă: A,B,C,E

A. este foarte mare: 90% din contacții receptivi;
B. începe în perioada prodromală, cu 3 zile înaintea eru
se menține 4-6 zile de la apariția erupției; D. se menține și în perioada de pigmentație;
E. este potențială până la afebrilizare.

22. Poliomielita forma paralitică se caracterizează prin: A, B, D, E

A. paralizii brusc instalate, asimetrice, inegale;
B. paralizii care interesează mușchii
centurilor;
C. comă;
D. modificări neuro-vegetative;
E. glob vezical.

23*. Tratamentul în stadiile I și II ale bolii Lyme NU se face cu: C

A. Doxiciclina 14- 21 zile la pacienți cu vârsta peste 8 ani( 10 zile- la fel de eficient);
B. Amoxicilina este indicată la copii și gravide;
C. Vancomicină;
D. Cefuroxim în caz de alergie la amoxicilină;
E. Macroiide.

24*. Următoarele afirmații sunt adevărate: D

A. un bolnav cu hepatită acută A în copilărie nu va mai face altă hepatită pe parcusul vieții;
B. același bolnav va putea să facă încă odată hepatită A;
C. un bolnav cu hepatită acută A la pubertate poate să mai facă hepatită A peste vârsta de 70 ani;
D. un bolnav cu hepatită acută A poate să facă hepatită C;
E. un bolnav purtator Ag HBs nu poate să facă hepatită acută A.

25. Bacteriemia se caracterizează prin: A, D

A. prezența germenilor vii în circulația sanguină;
B. hipotermie;
C. hipotensiune arterială;
D. D. hemocultură pozitivă;
E. alterarea acută a conștienței.

26. Alegerea antibioticului adecvat implică: A, B, D

A. identificarea microorganismului;
B. determinarea sensibilității la antibiotice;
C. controlul sursei de infecție;
D. factori ai gazdei ce influențează tratamentul;
E. prezența sindromului inflamator

27. Erupția din rujeolă: A, C, E

A. este eritematoasă, congestivă;
B. se generalizează într-o săptămână;
C. se prezintă ca macule cu contur neregulat;
D. nu lasă tegument indemn între elementele eruptive;
E. etapizată, centrifugă, descendentă.

5
 28. Care din următoarele afirmații referitoare la scarlatină sunt adevărate: A, C, E
A. este o boală infecto-contagioasă acută;
B. este determinată de serotipuri de streptococ P-hemolitic grup B;
C. are evoluție endemo-epidemică;
D. clinic apare febra, enantemul: pete rozate pe palatul moale, fosele amigdaliene;
E. exantem congestiv micro-maculo-papulos.

29. Următoarele sunt complicații ale scarlatinei: A, C

A. cardiovasculare;
B. encefalomielita, encefalita;
C. articulare (reumatism poliarticular acut);
D. D. panencefalita sclerozantă subacută;
E. pneumonia cu celule gigante Hecht.

30. Următoarele afirmații privind complicațiile erizipelulului sunt adevărate: B, C

A. la distanță: nefrită, septicemie;
B. locale: celulite, flegmoane;
C. generale: nefrită, septicemie;

D. sindrom Reye;
E. articulare (reumatism poliarticular acut).

31. Erupția din zona zoster are caracter: A, D, E

A. unilateral, nedepășind linia mediană a corpului;
B. bilateral, simetric;
C. unilateral, depășind uneori linia mediană a corpului;
D. D. macule congestive, ușor indurate, papule apoi vezicule;
E. dispoziție topografică a erupției în bandă sau centură.

32. CMV poate fi transmis: A, B, C, D, E

A, pe cale respiratorie; B.
prin lapte matern;
C. transfuzii de sânge; D.
contact sexual;
E. vertical (de la mamă la făt).

33. Perioada de latență clinică în infecția HIV: A, C, D

A. durează de la câteva luni la peste IO ani;
B. este infecție simptomatică, netransmisibilă;
C. este infecție asimptomatică, transmisibilă;
D. D. se caracterizează prin replicare virală susținută;
E. testele serologice (ELISA și Western Blot) sunt negative.

34*. Perioada de incubație în hepatita acută A este: C

A. IO zile;

6
B. 12 zile;
C. 14-42 zile;
D. Peste 3 luni;
E. Peste 6 luni.

35. Tratamentul formelor severe de hepatită virală B asociază:A, C, D, E

A. Entecavir 0,5 mg/zi;
B. Ribavirină 1000mg/zi;
C. asigurarea suportului energetic, reducerea amoniemiei;
D. prevenirea și combaterea hemoragiei digestive;
E. prevenirea și combaterea edemului cerebral.

36*. Constantele LCR normal sunt:A

A. aspect: clar, ca ' 'apa de izvor";
B. celularitate : 30-40 leucocite /mmc;
C. proteinorahie: 0,40-0,50 g/l, valoare exprimată calitativ prin reacție Pandy negativă; D.
glicorahie: 2/3-3/4 din valoare glicemiei;
E. clorurorahie: 520-550 mg%.

37. Profilaxia rabiei postexpunere presupune: A, D

A. spălarea, dezinfecția sau cauterizarea plăgii potențial rabigene;
B. ser (lg specifice) antirabic;
C. vaccinare;
D. vaccinare și ser (lg specifice) antirabic;
E. tratament antibiotic.

38*. Care dintre următoarele afirmații referitoare la diagnosticul gripei este falsă: B
A. contextul epidemic este important pentru stabilirea diagnosticului de gripă;
B. perioada de incubație în gripă este lungă (aproximativ 10 zile);
C. simptomatologia prodromală (febra ridicată, artromialgii, cefalee, stare generală de rău) este
puțin specifică;
D. tabloul radiologic nu relevă semne specifice;
E. suprainfecțiile bacteriene sunt responsabile de o mare parte dintre decese.

39. În sepsis următoarele afirmații sunt false: C, E

A. poarta de intrare a bacteriilor poate fi cutanată;
B. poarta de intrare a bacteriilor poate fi urinară;
C. poarta de intrare a bacteriilor nu poate fi digestive;
D. diseminarea bacteriilor se face pe cale hematogenă;

E. E. diseminarea bacteriilor face numai pe cale limfatică.

40*. În etiologia sindromului dizenteric sunt implicați patogenii: D

A. Clostridium perfringens;
7
B. Calicivirus;
C. Rotavirusuri;
D. D. Shigella sp.;
E. Vibrio cholerae.

41 . În perioada de stare, tusea convulsivă trebuie diferențiată de: A, B, E

A. laringita acută;
B. adenoidite cornice acutizate;
C. bronșita acută;
D. pneumonie, bronhopneumonie;
E. tusea iritativă prin compresie mediastinală.

42*. Șocul septic NU se caracterizează prin: D

A. hipotensiune arterială (tensiune mai mică de 90 mmHg sau cu 40 mmHg mai mică decât cea
de bază) în ciuda hidratării corespunzătoare;
B. oligurie;
C. acidoză lactică;
D. HTA, embolie pulmonară;
E. alterarea acută a conștientei.

43*. Perioada de incubație în infecția cu HIV este de: B

A. 30 zile;
B. 5 - 150 zile;
C. 14 —28 zile; D. 10 ani;
E. 15 -45 zile.
44. Forma de manifestare a infecției NU este dependentă de: A, B, E
A. patogenitatea și virulența microorganismului;
B. capacitatea de apărare imună a gazdei;
C. anotimp;
D. evoluția epidemiei;
E. factori de mediu geografic.

45. Tablou clinic al encefalitelor se caracterizează prin: A, B, C

A. febră
B. disfuncție cerebrală (alterarea conștientei, convulsii)
C. sindrom de iritație meningeală prezent sau absent,
D. D. vărsături și scaune diareice,
E. disfagie, disfonie.

46*. Boala Lyme este determinată de: E

A. Ricketsii;
B. Fusospirili;
C. Coci Gram pizitivi;
D. Spirochete din specia Treponema;
E. Spirochete din specia Borrelia.

8
47* Perioada de incubație în sepsis este: C
A. 10 zile;
B. 10-20 de zile;
C. greu de determinat;
D. D. 30 de zile;
E. Peste 15 zile.

48. Sepsisul (infecție și SIRS) se caracterizează prin: A, B, C, E

A. febră peste 380 C sau hipotermie;
B. tahicardie peste 90b/min;
C. tahipnee peste 20 respirații/min sau hiperventilație cu PaC02 sub 32 mmHg
D. ; D. oligurie;
E. leucocitoză mai mare de 12.000 sau leucopenie sub 4.000.

49*. Cea mai frecventă cale de transmitere în rujeolă este: A

A. directă, aerogenă;
B. prin transfuzii de sânge;
C. parenterală;
D. prin obiecte contaminate;
E. directă, pe cale digestivă.

50. Rubeola postnatală — dobîndită: A, B, D, E

A. este frecvent inaparentă/ subclinică;
B. incubatia este de 14 - 21 zile;
C. perioada prodromală durează o săptămână;
D. erupția este maculo-papuloasă, neconfluentă, ”vine și pleacă repede";
E. adenopatii retroauriculare, cervicale posterioare, postoccipitale sunt uneori unica
manifestare.