CALCULUL SI CONSTRUCTIA AUTOVEHICULELOR

– PROIECT –

STUDENT: ȘTIOROBELEA Bogdan Gabriel

GRUPĂ: 2443
AN: III
SPECIALIZARE: Autovehicule rutiere
Cuprins

1. Introducere .................................................................................................................... 3
1.1. Cerinte impuse ........................................................................................................ 4
1.2. Clasificare ............................................................................................................... 4
1.3. Functionarea ambreiajului mecanic ........................................................................ 5
1.4. Variante de ambreiaj ............................................................................................... 7
1.5. Variante d ambreiaj similare ................................................................................. 10
1.6. Justificarea variantei alese ..................................................................................... 12
2. Bibliografie ................................................................................................................... 13
3. Memoriu justificativ de calcul ...................................................................................... 14
1. Introducere

Ambreiajul este un organ de mașină care prin cuplare transmite un moment de putere a unei
mișcări de rotație, sau întrerupe această mișcare de rotație prin decuplare. Ambreiajele sunt folosite în
mecanismele care au 2 axe, în general unul dintre ele este antrenat de un motor, iar celălalt antrenează
cealaltă parte a mecanismului. Dezactivarea transmiterii cuplului de rotație, lasă cele două axe să se
miște independent. Activarea ambreiajului se poate face atât în timp ce acesta se rotește sau în timp ce
stă neînvârtit.
Ambreiajele pentru autovehicule pot fi cu "cuplare și decuplare comandată" sau cu "cuplare și
decuplare automată", au o gamă largă de aplicare, fiind utile de exemplu, pentru schimbarea treptelor
de viteză a unui automobil.
În cazul automobilelor echipate cu cutii de viteze manuale este indispensabilă utilizarea unui
ambreiaj. Acesta este poziţionat între motor şi cutia de viteze şi are două funcţii majore:
1. permite întreruperea fluxului de putere dintre motor şi cutia de viteze;
2. permite cuplarea progresivă a motorului la cutia de viteze în timpul demarajului.
Ambreiajul este subansamblul care realizează separarea cinematică a mototrului de transmisie,
fiind plasat între motor și cutia de viteze, fiecare dintre acestea fiind compatibile în dimensiuni.
Ambreiajul în construcția autovehiculului compensează dezavantajele motorului cu ardere
internă.Cel mai mare dezavantaj al motoarelor cu ardere internă fiind imposibilitatea pornirii sub
sarcină,un alt dezavantaj fiind imposibilitatea inversării sensului de rotație și mersul neuniform al
arborelui cotit (funcționare instabilă sub o anumită turație).

Fig. 1 Ambreiajul

1. bloc motor 4. placa de presiune

2. volanta motorului 5. arc diafragmă
3. discul de ambreiaj
 1.1. Cerințe impuse

Decuplarea motorului de transmisie este necesară in următoarele cazuri:

−la pornirea din loc a automobilului
−in timpul mersului la schimbarea treptelor de viteză
−la franarea automobilului pentru viteze mai mici decat cele corespunzătoare mersului in gol a
motorului
−la oprirea aotovehiculului cu motorul in funcțiune
Cuplarea progresivă a motorului cu transmisia este necesară in cazurile:
−la pornirea din loc a automobilului
−după schimbarea treptelor de viteză
Datorită faptului că motorul cu ardere internă nu pornrește in sarcină, trebuie realizată o cuplare
progresivă a arborelui motor cu arborele primar al cutiei de viteze ,deoarece arborele cotit are
o turatie suficient de mare fata de restul transmisiei care are turatia zero astfel se preintampina o
cuplare brusca care ar produce solicitari mari in transmisie care pot sa conduca la ruperea
danturii rotilor dintate in angrenare.In afara de aceasta, acceleratiile mari care ar aparea la pornirea din
loc ar fi daunatoare pasagerilor.
Conditii impuse ambreiajului la decuplare:
−sa permita decuplarea completa si rapida a motorului de transmisie
−efortul actionarii decuplarii ambreiajului sa fie redus din partea conducatorului
Conditii impuse ambreiajului la cuplare:
−sa asigure o cuplare progresiva ,pentru a evita pornirea brusca din locreducand astfel socurile
din organele transmisiei
−sa permita eliminarea caldurii care se produce in timpul procesului de cuplare la patinarea
ambreiajului
−sa asigure in stare cuplata o imbinare perfecta fara patinare (in timpul mersului) intre motor si
transmisie
Conditii generale impuse ambreiajului:
−sa aibe o durata lunga de serviciu si o rezistenta la uzura cat mai mare
−sa aibe masa proprie cat mai mica
−sa ofere siguranta in functionare
-sa aibe o constructie simpla si dimensiuni reduse
−sa fie usor de intretinut.

1.2. Clasificare

a)Ambreiajele utilizate la automobile se clasifica ,dupa principiul de functionare in:

1) ambreiaje mecanice
2) ambreiaje hidrodinamice
3) ambreiaje electromagnetice
4) ambreiaje combinate
Ambreiajele cele mai raspandite la automobile sunt cele mecanice la care legatura intre partea

4
 conducatoare si partea condusa se realizeaza prin itermediul fotei de frecare .
La automobilele de lux se intalnesc ambreiaje hidrodinamice care lucreaza dupa principiul
masinilor hidraulice rotative(legatura dintre partea condusa si partea conducatoare se realizeaza
cu ajutorul unui lichid).
In cazul ambreiajelor electromagnetice legatura dintre partea conducatoare si partea condusa se
face prin pulbere magnetica.Unele automobile sunt echipate cu ambreiaje combinatecum ar fi:
hidraulic –mecanic ,electromagnetic-mecanic,centrifugal –mecanic.
b) Dupa forma suprafetei de frecare si directia de aplicare a fortei de apasare exista:
1) ambreiaje cu discuri(forta axiala)
2) ambreiaje cu tamburi(forta radial)
3) ambreiaje conice(forta radial-axiala)
c) Dupa modul de ralizare a fortei :
1) ambreiaje cu arcuri
2) ambreiaje cu parghii
3) ambreiaje electromagnetice ,hidrostatice cu apasare hidraulica

1.3. Funcționarea ambreiajului mecanic

Ambreiajul mecanic functioneaza pe baza fortelor de frecare care apar intre suprafetele de
frecare.
Partile componente ale unui ambreiaj mecanic sunt grupate astfel :
−partea conducatoare
−partea condusa
−mecanismul de actionare

Fig.2 Ambreiaj mecanic

 Funcționarea ambreiajului mecanic se bazeaza pe forțele de frecare care apar între două sau
mai multe perechi de suprafețe sub acțiunea unei forțe de apăsare.
Partea conducătoare a ambreiajului este solidară la rotație cu volantul motorului, iar partea
condusă cu arborele ambreiajului. Pe volantul motorului este apăsat discul condus de către discul de
presiune datorită forței dezvoltate de arcuri. Discul condus se poate deplasa axial pe canelurile arborelui
ambreiajului. Discul de presiune este solidar la rotație cu volantul prin intermediul carcasei. Partea
conducătoare a ambreiajului este formată din: volant, discul de presiune, carcasă și arcurile de presiune.
Partea condusă se compune din: discul condus cu garniturile de frecare și arborele ambreiajului. Prin
frecarea ce ia naștere între suprafețele de contact ale volantului și discul de presiune pe de o parte și
suprafețele discului condus pe de altă parte, momentul motor este transmis arborelui primar al cutiei de
viteză și mai departe, prin celelalte organe ale transmisiei, la roțilemotoare. Dacă se apăsa asupra pedalei
mecanismului de comandă al ambreiajului, forța se transmite prin pârghia cu furcă la manșonul discului
de presiune și învingând forța dezvoltată de arcuri, depărtează discul de frecare, iar momentul motor nu
se transmite mai departe; această este poziția decuplat a ambreiajului. Cuplarea din nou a ambreiajului
se realizează prin eliberarea imediata a pedalei, după care arcurile vor apăsa din nou discul de presiune
pe discul condus, iar acesta din urmă pe volant.
Atâta timp cât între suprafețele de frecare ale discurilor și volantului nu există o apăsare mare,
forța de frecare care ia naștere între aceste suprafețe va fi mică. În acest caz, ambreiajul nu va putea
transmite întregul moment motor și în consecință, va există o alunecare între volant și discul 3 condus,
motiv pentru care discul va avea o turație mai mică. Această este perioadă de patinare a ambreiajului.
În această situație se va transmite prin ambreiaj numai o parte din momentul motor. În perioadă de
patinare a ambreiajului, o parte din energia mecanică se transformă în energie termică,iar ambreiajul se
încălzește, producând uzură mai rapidă a garniturilor de frecare ale discului condus. La eliberarea
completă a pedalei ambreiajului, forță de apăsare dezvoltată de arcurieste suficient de mare pentru a se
transmite în întregime momentul motor.
La ocupalre brusca a ambreiajului ,solicitarile transmisiei pot depasi de trei ori momemtul
maxim al maororului. Aceasta se datoreaza faptului ca la eliberarea brusca a ambreiajului forta de
apasare dintre suprafetele de frecare este data ata de forta arcurilor de presiune cat si de fortele de inertie
ce iau nastere in momentul contqctului discului de presiune cu discul condus .

1-3
1.4. Variante de ambreiaj

1. Ambreiaj monodisc simplu cu arcuri periferice

Fig.3 Ambreiaj monodisc simplu cu arcuri periferice

Ambreiajul monodisc simplu cu arcuri periferice .In figura 1.6(a) este reprezentata contructia
unui ambreiaj monodisc simplu cu arcuri periferice .
Partile componente ale ambreiajului se grupează in: organe conducătoare , organe
conduse si mecanismul de comanda .
Organele conducătoare sunt : volantul ,împreuna cu carcasa, discul de presiune, arcurile
de presiune si pârghiile de declupare .
Discul de presiune este solidara rotaţie cu volantul si se poate deplasa axial. Arcurile ,
care realizează forţa de apăsare a suprafeţelor de frecare , sunt aşezate intre discul de presiune si
carcasa ambreiajului . Pârghiile de deplasare sunt prevăzute cu doua puncte de articulaţie : unul in discul
de presiune si celalalt in carcasa .
Organele conduse ale ambreiajului sunt : discul condus si arborele ambreiajului. Discul
condus este aşezat intre volant si discul de presiune , putând sa se deplaseze axial pe arborele
ambreiajului prevăzut cu caneluri la fel ca si butucul discului . Pe discul condus sunt fixate prin nituri
doua garnituri de frecare ce au un coeficient de frecare mare .
Mecanismul de comanda se compune din manşonul de debreiere si pedala ambreiajului .
La debreiere . se apasă pedala ambreiajului si tija se deplasează spre dreapta iar furca de
debreiere împinge manşonul de debreiere spre stânga . Rulmentul de presiune apasă pe capetele interiore
ale pârghiilor de declupare , iar acestea se rotesc in jurul punctelor de articulaţie de pe carcasa . In felul
acesta , pârghiile de declupare deplasează discul de presiune spre dreapta, comprimând arcurile .
Deoarece discul condus nu mai este apăsat asupra volantului, transmiterea momentului de la motor la
cutia de viteze se întrerupe .
La ambreiere ridicând piciorul de pe pedala , furca de debreiere este readusa in poziţia
iniţiala de către un arc de readucere si o data cu ea si rulmentul de presiune.

2. Ambreiaj monodisc cu arc central de tip diafragmă

1-arbore cotit 6-carcasa,

2-disc de ambreiaj, 7-reazem,
3-volant, 8-arc diafragma,
4-surub de fixare, 9-arborele ambreiajului;
5-disc de presiune,
 La unele tipuri de ambreiaje, rolul arcurilor de presiune este îndeplinit de un arc central sub
formă de diafragmă, format dintr- un disc de otel subțire, prevăzut cu tăieturi radiale. Acest arc este
concav și îndeplinește atât rolul arcurilor periferice cât și pe cel al pârghiilor de declupare. La ambreiajul
monodisc utilizat la autoturismul Dacia 1300, arcul tip diafragma este montat în carcasă cu ajutorul
știfturilor. Pe știfturi, pe ambele părti ale diafragmei, se află inelele.Când ambreiajul este cuplat, arcul
tip diafragma se reazemă în carcasă prin prin intermediul inelului și datorită formei sale concave, apasă
forta asupra discului de presiune iar acesta la rândul sau asupra discului condus și volantului. La
declupare, mișcarea se transmite, de la pedală ambreiajului, prin mecanismul de comandă, la rulmentul
de presiune, care se deplasează spre stânga și apasă asupra părții interioare a diafragmei se va deplasa
deci spre dreapta. În felul acesta, discul condus nu mai este apăsat pe volant de către discul de presiune
iar legătura dintre motor și cutia de viteză se va întrerupe.

3. Ambreiaj monodisc cu arc central

În poziţia ambreiaj cuplat, discul de presiune 14 apasă discul condus 5 pe suprafaţa volantului
2, asigurând astfel transmiterea momentului motor la cutia de viteze. Prin apăsarea pedalei ambreiajului,
cablul flexibil 12 acţionează furca 11, care, prinintermediul rulmentului de presiune 6, apasă asupra

4
părţii interioare a diafragmei 15, astfel încât zona exterioară a acesteia eliberează discul de presiune.
Aceasta este poziţia ambreiaj decuplat.
Avantajele acestui tip de ambreiaj sunt:- asigură o presiune uniformă şi constantă asupra
discului de presiune (nu are tendinţa să patineze când garniturile sunt uzate)
- are dimensiuni de gabarit şi greutate mai mică, comparativ cu alte tipuri de ambreiaje;
- forţa necesară decuplării este mai mică decât în cazul ambreiajului cu arcuri elicoidale;
- asigură o cuplare mai lină datorită elasticităţii mari a lamelelor arcului de diafragmă.

1.5. Variante de ambreiaj similare

− ambreiaj Seat Toledo 1.9 TDI

Date tehnice:
Motor: 1898 cm
Putere: 148 CP
Cuplu: 320 Nm
Diametru ambreiaj: 221 mm
Nr. de dinti: 28
−ambreiaj audi a3 1.9 tdi

Date tehnice:
Motor :1897 cm3
Putere: 131 Cp
Cuplu: 280 Nm
Diametru: 210 mm
Nr dinti: 26 dinti

−ambreiaj opel astra h

Date tehnice :
Motor: 1900 cm3
Putere: 118 CP
Cuplu : 280 Nm
Diametru: 240 mm
Nr.dinti: 30
 1.6. Justificarea variantei alese

In stare liberă, arcul diafragmă are o formă tronconică, iar la montare în ambreiaj el este
deformat în raport cu inelul exterior şi apasă cu partea exterioară pe discul de presiune. La decuplare se
deformează în raport de inelul interior, iar partea lui exterioară se deplasează spre dreapta împreună cu
discul 5. Acest tip de ambreiaj este monodisc, simplu, cu comandă mecanică, prin cablu flexibil,
princare se transmite forţa maximă de debreiere de 160 N, realizându- se o cursă de debreiere pentru
rulmentul de presiune de 7,5... 8,5 mm, pentru o cursă la pedală de 150 mm (cursa nominală necesară
debreierii fiind de 96,3...109 mm).
A fost adoptată această soluție constructivă datorită eficienței în funcționare, asigurarea unei
presiuni constante pe toată suprafața discului de ambreiaj, ceea ce duce la o uzură uniformă, deci și la
o durată de viață mai lungă. O durată de utilizare ridicată implică și costuri mai reduse
pentruconsumator, în concluzie această variantă constructivă satisface și nivelul de economicitate impus
de clientela.
2. Bibliogafie

[1] ***Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, www.utcluj.ro,

[2] Bobescu, Gh., Motoare pentru automobile și tractoare. Volumul I. Teorie și caracteristici, Editura
„Tehnica”, Chișinău, 1996
 Memoriu justificativ de calcul

Calculul ambreiajului ajută la obţ inerea dimensiunilor principale ale

acestuia cu ajutorul valorii momentului motor ş i cu ajutorul parametrilor constructivi ai
motorului ş i ai autovehiculului.
În urma efectuă rii acestui calcul, vom obţ ine dimensiunile garniturilor de
frecare, calculul arcurilor de presiune, calculul arborelui dar ş i calculul mecanismului de
acţ ionare.

1.Determinarea momentului de calcul

Pentru transmiterea momentului motor maxim fă ră patinare, pe toată
durata de funcţ ionare este util ca momentul de frecare M a al ambreiajului să fie
mai mare decât momentul maxim al motorului. Pentru aceasta se introduce în calcul
un coeficient de siguranţ ă , care pentru autoturisme ia valori între 1,1.....1,5.

Se introduce pentru coeficientul de siguranț ă  valoarea de:

  1.1
Momentul motor al autovehiculului ales este:

M max  280 [Nm]

Momentul de calcul al ambreiajului este dat de relaţ ia

M a    M max  308 [Nm]

2.Dimensionare garniturilor de frecare

Calculul garniturilor de frecare cuprinde: determinarea dimensiunilor, calculul

presiunii specifice ş i verificarea la uzură .
Garniturile de fricț iune sunt componente ale discului condus prin intermediul că
rora se stabileș te prin forț ele de frecare legă tura de cuplare a ambreiajului. Suprafeț
ele de frecare reprezintă că ile de legă tură din partea conducă toare ș i partea
condusă a ambreiajului.

a. Determinarea dimensiunilor garniturilor de frecare. Dimensiunile

garniturilor de frecare se aleg în funcţ ie de valoarea momentului maxim al motorului ş i
de tipul automobilului.
Suprafaţ a garniturilor de frecare:

A=λ *Mmax;
în care: -λ coeficient ce depinde de tipul automobilului ş i de tipul ambreiajului

-Mmax este momentul motor maxim care se exprimă în daNm.

 Valorile coeficientului λ pentru autoturisme sunt cuprinse între 2.5....3
cm^2/Nm .
Se alege valoarea coeficientului , in cm^2/Nm, egală cu:

  2
Valoarea suprafetei garniturilor de frecare, exprimata in cm^2, este:
2
A    M max  560 cm

Pentru ambreiajele de automobil C=0.53...0.75

C  0.53

Numă rul discurilor conduse ale ambreiajului este:

n  1

Numă rul suprafeț elor de frecare dintre partea conducă toare ș i partea condusă este:

i  2 n  2

Raza exterioară a suprafeț ei de frecare se determină cu relaț ia:

  Mmax
Re   1  11.133 [cm]
 1  C i
2

Cunoscând Re ş i C se poate determina Ri ş i Rm.

Raza interioară a garniturii de frecare, se exprimată în [cm], este:

Ri  C Re  5.9 [cm]
Raza medie a garniturii de frecare, exprimată în [cm], este :

Re  Ri
Rm   8.517 [cm]
2
Din STAS 7793- 67 se aleg dimensiunile standard pentru diametrul exterior ș i cel interior al
ambreiajului:

De  225 [mm] Di  150 [mm]

b. Determinarea presiunii specifice dintre suprafetele de frecare

Pentru calculul ambreiajului coeficientul de frecare se alege din intervalul

0,25....0.30.
Se alege valoarea coeficientului de frecare:
  0.29

Raza medie a suprafeț elor de frecare in [m]:

2
Rm  Rm 10 [m]

Rm  0.085 [m]
Forţ a de apă sare F asupra discurilor ambreiajului se determină din condiţ ia ca momentul de frecare al
ambreiajului Mmax să fie egal cu momentul de calcul Ma.
Forta de apasare F asupra discurilor ambreiajului se determina cu relatia:

  M max 3
F   6.235  10 [N]
i   Rm

Diametrele exterior, respectiv interior al garniturii de frecare, in [cm], sunt:

De  2 Re  22.266

Di  2 Ri  11.801

Presiunea specifică dintre discurile ambreiajului se determină cu relaţ ia:

daN
F
p  2
A mm

în care: F este forţ a de apă sare asupra discurilor ambreiajului ş i A este suprafaţ
a unei garnituri de frecare.

Suprafata A a unei garniturii de frecare se calculează cu formula:

A       D 2  D 2  104  2.8  mm62

  e i  10
 
4

F
p 
A
daN
3
p  2.227  10 2
mm
 3.Lucrul mecanic de patinare

La calculul momentului de inerţ ie Ia se poate utiliza formula:

4
Ga  1320 9.81  1.295  10 [N] Ga este greutatea totală a automobilului

rr  0.29 [m] rr este raza de rulare a roţ ilor motoare, în m

icv1  3.934

i0  2.536

i0 este raportul de transmitereal transmisiei principale

it  icv1  i0

it  9.977

2
Ga rr
Ia 
g 2
i0

Pentru calcule aproximative, se utilizează diferite relaţ ii la calculul lucrului

mecanic de frecare. Una dintre acestea fiind urmă toarele:

2
rr 3
L  357.3 Ga  3.909  10 daNm.
2 2
i0  icv1

L
Ls 
i A
4
Ls  6.981  10

Lucrul mecanic specific de frecare calculat, nu trebuie să depă ş ească

valoarea de 0,75 daN.

4.Calculul gradientului termic la piesele ambreiajului

   0.8 -numă rul pieselor raportat la numă rul suprafeţ elor conjugate

mp  0.23 [N] -masa pieselor ce se incă lzesc

c  500 J/kg*K -că ldura specifică a pieselor

Creş terea de temperatură ( t ) se datorează frecă rilor care apar între partea condusă ş i
partea conducă toare ş i are valori maxime la pornirea de pe loc. Acest gradient de temperatură se
determină cu relaţ ia:

 L
t   27.195
c mp

5.Calculul arborelui ambreiajului

Arborele ambreiajului (care este ş i arborele primar al schimbă torului de viteze).
Arborele este solicitat la torsiune de că tre momentul de calcul al ambreiajului Ma.

 ta este solicitarea admisibilă la torsiune ş i are o valoare cuprinsă între 1000.....1200

daN/cm2.

Alegem  ta, in N/mm2:

 ta  110

Diametrul interior al arborelui

Arborele ambreiajului prezintă o porț iune canelată pe care se deplasează butucul discului
condus.
Diametrul interior al arborelui se calculează cu formula:

3
  Mmax 1000 16
d i   24.25 [mm]
   ta

Se adoptă pentru diametrul interior al arborelui:

d i  26 [mm]

Geometria canelurilor ( conform DIN ISO 14) :

z  6 - numă rul de caneluri

D  32 -diametrul nominal al canelurii

b  6 -lă ţ imea canelurii
 c  0.4

Verificarea la strivire a canelurilor:

h  D  d i

2
4   Mmax 10
ps 

z h  D  d i 
ps  59.004

Solicitarea admisa la strivire:

daN
psa = 250
2
cm

Verificarea la forfecare a canelurilor:

2
F 10 4
Tf  Tf  1.732  10
z b

daN
Tf  5687
2
cm

2
Soliitarea admia la forfecare Tfa= 300 daN/ cm

Solicitarea niturilor la forfecare

rm  80 mm rn - raza cercului pe care sunt dispuse niturile

Zn  6
Zn - numarul de nituri
 de  8 mm di  4 mm

An 
 
 de  di
2 2  An - sectiunea transversala a nitului
4
An  37.699

3
  Mmax 10 N N
Tf  Tf  17.021 2 Tfa  30 2
rm Zn  An mm mm

Verificarea niturilor la strivire:

Diametrul nitului: dn  6 mm
Partea activa a nitului: ln  8.2 mm

3
  Mmax 10 N N
ps  ps  13.042 psa  80 psa  ps
rm Zn  dn  ln 2 2
mm mm

Calculul arcurilor elementului elastic suplimentar:

Momentul care comprima arcurile:

  0.7 corficentul de aderenta

3
G  4.89 10 sarcina dinamica ce revine puntii motoare
2

is  3.8 raportul din treapta I

i0  3.7 raportul de transmisie principal
rr  0.29 m raza de rulare

G    rr
2
Me  Me  70.602 Nm
i0 is

Forta care solicita un arc:

Ze  6 Numarul arcurilor

Re  0.055 m raza de dispunere a arcurilor

Me
Fe 
Ze  Re

Fe  213.947 N

Arcul elementului elastic suplimentar se verifica:

 k  0.47 coeficentul de corectie al arcurilor
D  14 diametrul exterior
d  4 diametrul spirei
n s  7 numarul de spire
8 k  Fe D 10 N
t  t  560.134
3 2
 d mm
t  ta

N
ta  900
2
mm

Calculul mecanismului de acț ionare al ambreiajului

Raportul de transmitere al mecanismului

ia  30 45 se adopta ia  40
Randamentul mecanismului
m  0.80 0.85 se adopta m  0.84
Raza medie a garniturilor de frecare
Rm  93.75
Coeficentul de frecare
  0.25
Numarul de perechi de suprafete de frecare
i  2

Coeficentul de siguranta
  1.2

Momentul motor maxim

2
Mmax  13.3 10 da Nm

Calculul fortei de actionare a pedalei

Forta de actionarea pedalei la decuplarea ambreiajului se afla cu expreisa
  Mmax
Fp 
  i Rm ia m

Fp  1.013 N

Forta decuplarii complete Fp  10 15 da N

Calculul deplasarii totale a mansonului rulmentului de presiune

 Cursa libera a mansonului
Sl  2 4 mm
Se adopa Sl  3 mm

Jocul intre suprafetele de frecare pentru decuplarea completa

jd  1.3 mm
Raportul de transmitere al parghiilor de debreiere
ip  3

Numarul perechilor de suprafete de frecare

i  2
Deplasarea mansonului
Sm  Sl  jd  ip i
Sm  10.8 mm

Calculul cursei totale a pedalei

it  11 raportul de transmitere al pedalei
Sp  ( Sl  jd  ip i)  it
Sp  118.8 mm
in situatia in care pentru autoturisme intervalul normal este
Sp  100 150 mm

Calculul pedalei de actionare

Se considera o forta Fp  450 N ce actioneaza asupra pedalei
bratul fortei fiind: l  150 mm
4
momentul ce actioneaza asupra pedalei este: Mp  Fp l  6.75  10 Nm
Se alege profilul I cu urmatoarele dimensiuni
H  25 mm
B  18 mm

t  6 mm

h  13 mm

Verificarea pedalei la incovoiere

Modulul de rezistenta axial pentru sectiunea dreptunghiulara
2
H B 3 3
Wd   1.875  10 mm
6
 Modulul de rezistenta axial pentru portiunea decupata

h  
2 B  t

Wdec  2
 2   338 3
mm
6
Modulul de rezistenta axial pentru profilul I

3 3
W  Wd  Wdec  1.537  10 mm

Efortul unitar la incovoiere (A-A)

Mp N
ia   43.917
W 2
mm

Efortul unitar la incovoiere (B-B)

N
Mp
ib   36 2
Wd mm

Verificarea pedalei la torsiune

Coeficentul ce tine seama de raportul dintre latime si inaltime

  0.208
Modulul de rzistenta polar
pentru sectiunea dreptunghiulara
2 3 3
Wpd   H B  1.685  10 mm
pentru sectiunea decupata
2
B  t
Wpdec   h  
3
  97.344mm
 2 
pentru sectiunea I
3 3
Wp  Wpd  Wpdec  1.587  10 mm

Efortul unitar la torsiune pentru sectiunea (A-A)

Mp N
ta   42.521
Wp 2
mm

Efortul unitar la torsiune pentru sectiunea (B-B)

N
Mp
tb   40.064 2
Wpd mm
Efortul unitar echivalent la incovoiere in sectiunea A-A si B-B se determina:
N
2
aa  ia  4 ta  45.812 2
mm

2 N
bb  ib  4 tb  38.161
2
mm