Sunteți pe pagina 1din 13

Minodora Dobreanu

Biochimie clinici
Implicatii practice

Edifia a II-a

IAE
HM
EDITURA NNPOTCET,A
20LO
Cuprins

Crprins...... vll
Irtoducere la Edi{ia a II-a....................i......... ........xi
Ceftotut 1. Aspecte moleculare ate vie{ii. Compozi{ia chimici gi organizarea materiei vii...............1
Minodora Dobreanu
e1ementard..................
1.1 Compozilia .........................1
fundamentali...........
1.2 Constituenlii ...........................1
organizat.....
1.3 Organismul viu ca sistem ...................3
energie.................. .....................3
1.4 Aspecte moleculare ale vielii: spaliu, timp,
Crftolul2. Echilibrul hidro-electrolitic.......... ........5
Minodora Dobreanu
2.1Apa qi via!a........ ..............5
2.2 Distribulia apei gi electrolililor ?n organism................. ..............5
2.3 ProprietSlile apei........ .........................7
2.4 Schimburile hidrodinamice. Forlele care coordoneazS migcarea apei qi electrolililor intre
compartimente.................. ..........7

3:ifli,T,i.?#ili'"tl[:ffiiil;,;;;;;t,i;;--t- --- - --"---- : 13


2.7 Homeostazia potasiu1ui................ .........................18
2.8 Homeostaziahidro-electrolitici a pacientului chirurgical ........20
2-9Prezentiri de ca2.......... ..............-......20
Bibliografie selectiv5...... ........................22
Crftolul3. Homeostazia calciului, fosforului qi magneziului............... ......23
Minodora Dobreanu
3.1 Homeostazia ca1citilui................. ......23
3.2 Mecanisme implicate in homeostazia fosfo-ca1cic6..............................f.. ........................24
3.3 Tulburdrile metabolismului calciului gi fosfatuIui................ ........................26
3.4 Investigarea tulbur[rilor metabolismului fosfo-calcic........... .......................29
3.5 Afecliuni osoase metabolice.. ...........29
3.6 Homeostaziamagneziului............. ........................30
3.7 Prezentilri de ca2.......... .....................31
Bibliografie selectiv5...... ........................32
G{itdd 4. Eehilibrul acido-bazic al organismului.......... .......33
Minodora Dobreanu
4.1 Mecanisme implicate in homeostaziaacido-ba2icd............... .......................33
4.2Yaialri fiziologice gi patologice ale parametrilor echilibrului acido-ba2ic......................39
4-3 Potasemia gi echilibrul acido-ba2ic.................. .........................41
4-4Prezpntfui de ca2........ .......................42
Bibliografie selectiv6...... ........................43

WI
WII Cuprins

Capitolul 5. Hemoproteine gi metabolismul fierului... ,.,,,.45


Eniko Nemes- Nagt
5.i Hemoglobina mioglobina..
gi ....."'....45
5.2 Metabolismul fierului .........'..'.'.......58
5.3 Degradarea hemului. Ictere........... ........................62
5.4Incompatibilitatea de Rh 9i de grupdABO................. ....'.........64
5.5 Prezentdri de ca2........ .......................65
Bibliografie selectiv6...... ........................67
Capitolut 6. Vitaminele gi importan{a lor medicali..... .............69
Elena Luminila Enache, Minodora Dobreanu
6.1 Vitaminele hidrosolubile................ ......................'70
6.2 Vitaminele 1iposo1ubi1e................. ...."...'......"..'....82
6.3 Prezentdri de ca2........ "......................90
Bibliografie selectiv6...... ..............'..........91
Capitolul T. Metabolismul carbohidra{i1or..... .......93
Minodora Dobreanu
7.1 Sursele de carbohidra1i................ ......95
T.2lJtilizarea glucozei de cdtre celulele organismului'.................. ......'.".'......102
metabolismului
7.3 Mecanismele de reglare ale ......106
7.4 Diabetul zaharat........ ..'...............'...112
TSPrezentdri de ca2........ .."'.............'..118
Bibliografie selectiv6...... ......'.....'.........119
Capitolul 8. Metabolismul lipidelor/ lipoproteinelor qi ateroscleroz .............. .............121
Minodora Dobreanu
8.1Lipidele --...-...-......--.-.--l2l
8.2Lipoproteinele............ .-.....--...-....--..123
8.3Metabolismul lipidelor / 1ipoproteinelor............ .-..-...---..---.....127
8.4Tulburdri ale metabolismului lipidic - Dislipidemiile..".."....... ..............'...134
8.5Factorii de risc aterogen - Ateroscleroza................ ................138
8.6Considerente privind tratamentul dislipidemiilor................ .......................144
8.7Prezentdri de ca2........ .....................149
Bibiografie selectiv6...... .......................150
Capitolul 9. Aminoacizii: structuri, clasificare, metabolism .....................153
Didona Ungureanu
9.1 Structurd ......................153
9.2 Proprietdli acido-bazice ale aminoacizilor.......... ....................i53
9.3 Peptidele ......................156
9.4 Metabolismul aminoacizilor........ .......................157
Bibliografie selectiv[...... ......................177
Capitolul 10. Proteine - structurS, funcfii qi metabolism. Proteinele plasmatice............................179
Minodora Dobreanu
10.1 Structura proteinelor ......................179
10.2 Proprietdjile generale ale proteinelor.............. .......................181
10.3 Clasificareaproteinelor............... ......................182
10.4 Proteinele p1asmatice................ .....183
10.5 Cazuri clinice comentate... ............198
Bibliografie selectiv6...... .......................200
Capitolul 11. Metode de separare qi caracterizare a proteinelor........... ,,,.201
Ileana Funduc
11.1Electroforeza............. ....................201
Cuprins u
Cromatografia.........
11.2 ......................209
imunologice
11.3 Metode .....................215
Bibliografie. ......................221
Capitolul 12. Concepte de bazl in interpretarea varia{iilor patologice ale enzimelor serice.........223
Mircea Cucuianu, Ioana Brudascd
l2.l.Date generale privind enzimele...... .................223
12.2. Activitatea enzimaticd in celulele vii............ ...............,.......232
12.3.Bazele fiziopatologice ale diagnosticului enzimatic ............240
l2.4.Yaloarea diagnosticd a determindrilor de enzime ...............242
Bibliografie selectiv6...... ......................256
Capitolul 13. Biochimia, fiziologia qi patologia hemostazei. ......................259
Ioana Brudascd
13.1 Hemostaza- noliuni introductive.................. ....259
13.2 Hemostazaprimarl,. .......................260
13.3 Coagu1area................ .....................269
13.4 Mecanisme anticoagulante fiziologice... ...........276
13.7 Fibrino1i2a.............. ....280
13.8 Particularitdli ale hemostazei in diferite stSri fiziologice qi patologice.........................283
13.9 Trombozele............. .......................287
selectiva......
Bibliografie .......................290
Capitolul 14. Receptorii celulari gi mecanismele de transducfie a semnaIuIui................................29I
Scridon Alina
celulari...
14.1 Receptorii ......................292
14.2 Mecanisme semnalreceptor-independente.... .......................302
secunzi...
14.3 Mesagerii ......................303
14.4 Conchnii.................. .....................318
Bibliografie selectiv6...... ......................318
Capitolul 15. Hormonii hipofizari qi tiroidieni ....321
Elena Luminila Enache
15.1 Hormonii hipofizari. .....................321
15.2 Hipofiza posterioard ......................341
15.3 Hormonii tiroidieni.. ........-............349
15.4 Bibliografie se1ective.................. ......................357
Capitolul 16. Considerente practice in determinarea in laborator a hormonilor............................359
Liviu Sorin Enache, Elena Luminila Enache
16.1 Introducere............. .......................359
16.2 Tehnici de laborator utilizate in diagnosticul bolilor endocrine.... ...........362
16.3 Tipuri de produse biologice utilizate pentru dozdri hormonale... .......-.....367
Bibliografie selectiv5...... ......................367
Capitolul 17. ADN - organizare, replicare qi reparare. ..........369
$tefan Hobai, Octavian Popescu
aADN...
17.1 Organzarea structurald ......................369
17.2 Replicarea ADN....... .....................385
17.3 Repararea ADN....... ......................392
Bibliografie selectatd...... ......................396
Capitolul 18. ARN - transcriere, prelucrare gi reglarea exprimlrii genice......... .........397
Stefan Hobai, Octavian Popescu
18.1 Transcrierea ADN... ......................397
18.2 Prelucrarea transcriptelorprimare ....................405
18.3 Reglarea exprimdrii genelor........ ......................410
X Cuprins

Bibliografie selectat6...... ......................418


Capitolul 19. Aspecte paraclinice gi metabolice in proliferlrile ma1igne.................. ,,,.421
Minodoro Dobreanu, Alina Mdrginean
19.1 Introducere............. .......................421
19.2 Transformdri metabolice in celulele maligne....... .................423
19.3 Diagnosticul precoce al proliferdrilor maligne .....................424
19.4. Peptide non-hormonale ca qi indicatori de malignitate - markeri tumorali...... ...........426
19.5 Sistemul endocrin difu2............ ....436
19.6 Tumori non- endocrine producltoare de hormoni...... ..........439
79.7 Enzime qiizoenzime .....................442
speciale.......
19.8 Proteine serice ..........444
19.9 Determinarea markerilor tumorali...... ..............446
19.i0 Evaluarea clinic5...... ...................450
19.11. Recomandiri pentru utilizareamarkerilortumorali...... .....451
19.12 Proteomica. Un nou nivel de inlelegere a malignitalii .................. .........453
Bibliografie selectiv6...... ......................456
Capitolul20. Patochimia funcfiilor rena1e......... ......................459
Minodora Dobreanu, Annamaria FOldes, Sorin Giju
20.1 Elemente de structurd renal6...... ....459
2}.2Metabolismul rena1............ ............463
20.3 Funcliile renale...... ....464
rena1e..........
20.4. Explorarea de laborator a funcliilor .................467
20.5 Sindroame nefrologice............... ....478
Bibliografie selectiv5...... .......................483
Capitolul 21. Patochimia func{iilor hepatice
Andrea Marta Fodor
func!iona1e..................
21.1 Elemente structurale gi .....................485
hepatice....
Zl.2Bxplorarea de laborator a funcliilor ....................490
21.3 Patochimia icterelor ......................493
21.4 Prezentdri de ca2..... ......................500
Bibliografie selectiv5...... ......................501
Capitolul 22. Patochimia tubului digestiv.......
Liviu Sorin Enache, Minodora Dobreanu
22.1Fmc[iile digestive ale cavitSlii bucale qi esofagului................... .............503
22.2Patochimia qi explorarea de laborator a funcliilor gastrice....... ................504
22.3 Patochimia gi explorarea de laborator a digestiei gi absorbliei intestinale...................508
22.4Explorarea de laborator a funcliilor pancreatice exocrine...... ..................516
Bibliografie selectivd...... ......................523
Capitolul 23. Biochimia inimii 525
Dan Dobreanu
23.1 Biochimia contracliei miocardice .....................525
23.2Metabolismul miocardic.... ...........531
Bibliografie selectiv5...... ......................539
Anexa 1. Abrevieri .........541
Anexa 2. O cronologie a biochimiei............. ......................54s
Anexa 3. Valorile normale qi limitele de decizie clinicl ale testelor de laborator............................549
Anexa 4. Index de subiecte. ...............555
Capitolul 1.
Aspecte moleculare ale vie(ii.
Compozi[ia chimicl gi organizarea materiei vii

Minodora Dobreanu

l. I Comp ozifia elementari proteinele gi acizii nucleici sunt principalii purld-


tori ai informafiei biologice, astfel incAt, prin in-
-'::.:iismele vii sunt alc6tuite din elemente
, - termediul lor, azotul reprezinti de fapt suportul
. -:.3 sistemelor anorganice, care vor fi numi-
: r -r.emente (elemente biogene). Compozilia material al vielii.
--.,.:s:relor vii este o oglind6 a mediului incon- 1.2 Constituenfii fundamentali
-"-.:::. ;ntre cele doud existand schimburi de Prin asocierea bioelementelor in organism
-::-:tA- energie qi informalie alcdtuind aga nu- apar combinalii chimice minerale gi organice.
.. .-.: cicluri ale elementelor (C,
N, Fe etc). Combinaliile minerale cele mai importante sunt
: ementele constituente:
.
apa gi electrolilii (sdrurile minerale).
. macroelemente (pane h 99o/o din orga- Apa, cel mai abundent constituent al majori-
- .::1e vii): O, C, H, N, p, Ca; tdlii organismelor vii (40-95%), poate fi conside-
. oligoelemente (0,05-1% din organismele rat mediu de dispersie pentru elementele compo-
: \a. K. Cl, Mg, Fe, S; nente ale organismului (organismul este ,,un sis-
r microelemente (<0,05% din organismele tem dispers").
, '. '. Zn. Mn, Cu, Co, F, I, Mo. Apa influenfeazd profund interacliunea mole-
\lacro- gi oligoelementele au rol structural gi culard in sistemele biologice prin cele doud pro-
'..:;tional, iar microelementele au rol catalitic. prietSli debazd:
Carbonul este elementul cel mai caracteristic l. Polaritatea - molecula de apd este un dipol
:crtru materia vie. Rolul biologic al carbonului electric (degi nu are sarcind electricd neti).
:s:e determinat de structura electronicd gi proprie- 2. Coeziunea internl - moleculele de apd
"=:ile chimice particulare: element tetravalent, are aflatein vecindtate, exercit6 o for,t6 de atrac{ie
:,rsibilitatea de a forma leglturi chimice simple, mare una asupra celeilalte, de aceea punctul de to-
:.:ble gi triple, concretizate in organism in struc- pire, de fierbere, cdldura de evaporare, de fuziune
.;ri catenare lineare/ ramificate, lungi/ scurte, in- gi tensiunea superficialS sunt mai mari decdt ale
:rise/ deschise, aromatice, extrem de diverse, cu altor hidruri (HrS, NH3) sau ale altor lichide com-
'rpect tridimensional complex. Carbonul se com- parabile. Aceste proprietili se datoreazd distribu{i-
:lna in legdturi covalente gi cu N, O, H, R S. ei specifice a electronilor in molecula de apd: pe-
In organismele vii hidrogenul gi oxigenul se rechile de electroni puse in comun de atomul de
:6sesc predominant asocia{i sub formd de apd oxigen qi cei doi atomi de hidrogen nu aparJin in
H,O), care este mediu biogen prin excelenld. egalS mdsurd partenerilor; nucleul oxigenului are
Azotul in formd liberS nu intrefine viala, in o fo4d de atraclie mai mare decdt al hidrogenului,
combinalii insd este indispensabil sistemelor vii: astfel atomul de oxigen are o incs.rcdtur6 locald
2 Capitolul l. Aspecte moleculare ale vielii. Compozilia chimici qi organizarea materiei vii

fn)
V/-\
xim de stabilitate, fiind coliniare cu legdtura cova-
lentd O-H a moleculei de apd invecinate; in apa li-
\/\,/ chidd fiecare moleculS formeazh leg6turi de hi-

AY

(y
drogen cu alte 3,6 molecule invecinate; pe mdsurd
ce temperatura cre$te, scade numdrul legiturilor
de hidrogen intermoleculare. Legbtura de hidro-
gen nu este specificd doar apei (apare qi in interio-
rul proteinelor, acizilor nucleici etc).

Legdturi de hidrogen 'P -€r'€z


D.r2 '
F : fo4a de atraclie a doi ioni cu incdrciturd
electricd opusd;
ar,ez : sarcinile ionilor;
r: raza dintre ioni;
D : constanta dielectric6 a solventului (80 D,
pentru apd).
tr'igura 1.1. Molecula de ap[ gi legdtura de
Caracteristicile structurale enuntate determind
hidrogen
proprietdlile apei: este solvent pentru sdruri cris-
pafiial negativ[ 6-, iar atomii de hidrogen au o in- taline, pentru compuqi polari neionici (glucide,
cdrcdturd localS parlial pozitiv6 6*, avAnd drept alcooli, aldehide etc.), interactioneazd, cu mole-
consecinld forma triunghiularS a moleculei gi apa- cule amfipatice (acizi gragi liberi, fosfolipide).
rifa dipolului electric. Analize spectroscopice gi Substanlele dizolvate exerciti la rdndul lor un
de raze X au demonstrat cb unghiul legdturilor co- efect asupra moleculelor de ap[: scad punctul de
valente H-O-H este de 104.5", aminunt care ald- inghelare, cresc punctul de fierbere, scad presiu-
turi de aranjamentul electronilor in moleculS ii nea de vapori gi conferd solu{iei proprietatea de a
conferd acesteia asimetria electricE. avea presiune osmotici.
Atraclia electrostaticd dintre douS molecule de SSrurile minerale au roluri variate: rol struc-
apd are carezritat redistribuirea incdrc6turii elec- tural (Ca, P in oase), rol catalitic (Fe, Mg, Zn),
tronice a ambelor molecule, duc6nd la o asociere importanld fizico-chimicd (echilibrul osmotic,
electrostaticd complexd (Figura 1.1) numiti "le- acido-bazic, electric in lesuturi) prin prezenla
gdtura de hidrogen"; datorit6 distribuliei tetraedri- Na*, K*, Cl, HPo42-/t{zPo+-, HCo:-.
ce a electronilor in jurul atomului de oxigen, fie- Dupd rolul lor, combinaliile organice (biomo-
care moleculd de apd este potenlial capabild sd leculele) se impart in: constituenli organici fun-
formeze legSturi de hidrogen cu 4 molecule de damentali ai materiei vii (glucide, lipide, protei-
apd invecinate. Acest lucru are loc in gheala cris- ne, acizi nucleici) qi efectori biochimici (enzime,
talind la OoC, in care legiturile de hidrogen au ma- hormoni, vitamine etc).
Atomi Molecule Macromolecule Organite celulare Celule

Limita microscopului
Legdtura C-C Hemoglobina optic Hematie

0,1 nm 1nm 10 nm 10'nm 10'nm 100 nm


10-'o m 10-n m 10-'m 10-i m 10-u m 10-u m

Figura 1.2. Scara dimensiunilor unor biostructuri


9apitolul 1. Aspecte moleculare ale vielii. Compozi{ia chimici 9i organizarea materiei vii

Absorbtia Viteza catalizei Diviziunea


unui foton enzimatice microbian6
Despiralarea
Biosinteza
Vibratii ADN
unei proteine
p roteinice

I
10-'' s s
10'' 10-6 s 10-'s 1s 10' s
(ps) (ns) (trs) (ms)
Figura 1.3. Scara desfbgurdrii in timp a unor reaclii biologice

1.3 Organismul viu ca sistem 1.4 Aspecte moleculare ale vietii:


organizat spa(iu, timp, energie
Sistemul organizat este un complex de ele- Spaliul biologic este volumul ocupat de micro-
:ente aflate in interacfiune: substanlele organice qi macrostructuri. Acesta variazd de la nivelul le-
-.: anorganice constituie structuri spaliale tridi- gdturilor chimice la limitele de vizibilitate ale mi-
:ensionale intre care au loc reaclii intr-o succe- croscopului optic (10r-10-5 m = 0,1-10 pm) gi p6-
i : :.rne gi interdependen{d ri guros determinate. n5la de 105 ori mai mult (Figura 1.2):
Organismele vii sunt sisteme biologice orga- o legdturi chimice: covalenti -
1 A; elec-
-.zate cu o capacitate funclionald substanlial mai
trostaticd - 2-3 A; de hidrogen - 2,5-3 A; van
:are decdt suma algebricd a funcliilor structuri- der Waals <3-4 A;
. -,: constitutive gi cu proprietatea de autoreglare. . molecule'. glucoza < I nm (- 2,5 A); he-
Sistemele biologice se diferenliazd prin nive- moglobind - diametru 6,5 nm;
.: de organizare ierarhizat5: organism -+ organe . organite: ribozomi: 0,05 pm (- 50 nm);
virusuri: 10-100 nm;
- Iesuturi -+ celule -+ agregate moleculare -+ o elemente celulare: bacterii: 1-2 pm; leu-
rrrlecule + atomi.
Pentru menfinerea, funclionarea gi regenera- cocite - 10 pm.
::a continub a sistemelor vii, acestea realizeazd, Timpul biologic este durata in care au loc anu-
s:rimburi continue de energie, substanld qi in- mite transformiri gi interacliuni limitate in spaliu
::rnalie cu mediul inconjurdtor. Totalitatea (Figura 1.3). De exemplu, receplionarea energiei
transportate de un foton in celulele cu conuri din
::ansformdrilor de substan!6, energie, informalie :
retini (10 12 s I ps); miqcarea monomerilor pro-
:::"ltr-un organism viu poartd numele de metabo- :
teici in cadrul structurii cuatemare (10-e s 1 ns);
. sm. Metabolismul are doui componente: cala-
despiralizarea ADN dublu catenar o-helix cores-
:clismul (faza degradativd), prin care din mole-
:*le mai mari rezultd, molecule mai mici gi se
punzitoare unei gene (10-6 s:
1 ps); reaclii catali-
zate de enzime (10-3 s = I ms); sinteza proteicd
:roduce energie qi anabolismul (faza constructi-
(60 - 120 s = 1 - 2 minute); multiplicareabacterii-
ii).prin care din molecule mici, cu consum de
lor(3600 -7200 s: 1 - 2ore).
=:rergie, se formeazd produqi complecai. Metabo- Men{inerea homeostaziei sistemelor vii se re-
.:smul asigurd homeostazia organismului respec-
alizeazdprintr-un aport continuu de energie. Sur-
:.r (starea stalionard structurald qi funcfionald) sa energetic6 pentru organismele vii este radialia
:r:n echilibrul intre intrdri pi ieqiri. solar6; aceasta este folositd in mod direct de or-
Obiectul biochimiei clinice este studierea ganismele autotrofe : plantele verzi fotosintetize-
::oceselor metabolice care au loc in condilii azd substanle organice, inmagazineazd energia
:.inde de temperaturd, pH qi presiune din orga- solard in legdturi chimice ale substanlelor sinteti-
:ismele vii, in contextul homeostaziei sau tulbu- zate. Din COz, HzO gi cu aportul luminii solare,
:-ii acesteia. se formeazi substanfe organice (carbohidrali,
Energie solard ril;l
\ l' E
Celule fotosintetice
(autotrofe) Celule heterotrofe

rE)
f;",1
Figura 1.4. Ciclurile carbonului qi oxigenuluiin biosferi
proteine, lipide) gi oxigen (Figura 1.4). Organis' dele - in acizi graSi. Prin descompunerea enzi-
mele superioare sunt in general heterotrofe: utili- maticd a acestora in 3 etape catabolice (Figura
ze azd ener gia inmagazinatd in le gdturi I e chimi ce 1.5), se elibereazl inilial unitdlile constituente
ale substanlelor (glucide, proteine, lipide) sinteti- (etapa I), ulterior energia inmagazinati in legdtu-
zate de autotrofe prin fotosintezb. rile chimice fiind transferatii prin intermediul le-
Substanlele nutritive obiqnuite sunt clasifi cate g6turilor fosfat macroergice (ATP) consumatori-
in trei categorii: glucidele polizaharidice care se lor (se regdsegte sub forma contracliei muscula-
transformb in monozaharide (hexoze, penloze), re, transportului membranar, biosintezei divergi-
proteinele sunt degradate in aminoacizi, iar lipi- lor compugi etc). Etapa a II-a constd in transfor-
marea unitililor constituente in inter-

I
Polizaharide
@ l
mediari mai simpli (piruvat, acetil-co-
enzimdA), care sunt utilizali in etapa
a III-4 in cdile catabolice comune (ci-
clul Krebs gi lanful de oxidare biologi-
l*' 1 ^,, l^* ci) in scopul eliberdrii energiei. Cdile
rffi;-l {;;;;l
ll
AG, Glicerol catabolice sunt convergente: pleacd de
la produgi variali spre o cale comund
simpld (reaclii exergonice). Anabolis-
me
{ |aie mul (biosinteza) arc dimpotrivd, un
PIR aspect divergent: porne$te de la un nu-
mdr restrdns de precursori din care re-
t zulti un numdr foarte mare de produgi
finali, cu prelul unui insemnat aport
[;J*A energetic (reaclii endergonice).
Eliberarea energiei in organism are

I loc cu randament diferit, in funclie de


tipul anaerob (n :4 o%) sau aerob
(q= 40%) al reacliilor catabolice.

r":'_']"/' --)
*f *, I
@@@
Figura 1.5. Schema generald a metabolismului
Capitolul 4.
Echilibrul acido-b azic al organismului

Minodora Dobreanu

Procesele biologice qi reacliile enzimatice de- Oxigenul gi dioxidul de carbon sunt substanle
pind de concentralia protonilor in mediul de esenliale ale metabolismului: in timp ce oxigenul
:eacfie. Mala este posibild doar in limite restr6n- este utilizat in lanlul de oxidare biologic6 pentru
de pH (7 - 7,7 ceea ce inseamnd o concen- formarea apei (cu eliberarea unei cantitdli insem-
=
ralie a protonilor de aproximativ 10-7 - 2 x 10t nate de energie: doi sau trei moli de AIP/mole-
nol/L). pH-ul lichidelor extracelulare este ugor cu16 de ap[ formatd), dioxidul de carbon rezdtd
alcalin, situat in intervalul 7,35-7,45. Avdnd in in urma proceselor de decarboxilare; in fesuturi,
". edere cE procesele
metabolice din organism dar mai ales in interiorul hematiei, dioxidul de
:roduc zilnic 50-100 mmol de protoni (Tabelul carbon formeazd cu apa acidul carbonic, care di-
-r I;. care trec in lichidul extracelular, ar rezulta o sociazd in ioni bicarbonat qi protoni.
;e$tere a concentraliei protonilor cu 2,5-5
:rmol/L, ceea ce ar fi incompatibil cu viala, 4.1 Mecanisme implicate in
*dnd in vedere concentralia fiziologicd a proto- homeostazia acido-bazicd
:ilor (aproximativ 40 nmol/L). Aceste schimbdri
sunt cu atdt mai importante cu cdt este bine cu- 4.1.1 Procese fiziologice generatoare de
:oscut faptul cd modificdrile cu cdteva zecimale protoni (reacfii de dehidrogenare)
de valorii optime a aciditdlii mediului intem, au Catabolismul incomplet al carbohidralilor gi
,:onsecinle grave, in special prin modificarea acizilor graqi (compuqi cu C, H, O) (Tabelul 4.1):
gradului de ionizare al proteinelor (fenomen care o in anaerobiozd, glucoza se transformd in
:Iecteazd profund activitatea enzimelor). acid lactic,

Tabelul 4.I. Substanle acide produse in organism


cantitatea Concentrafia
Acidul Sursa Calea de eliminare produsl plasmatici
Dioxidul de carbon Respiralia celulari Pulmonar 20.000 mmollzi 21-30 mmolll-
Acizi organici:
Acid lactic Glicoliza anaerobd Gluconeogenezd 1.000 mmol/zi l mmol/L
Corpi cetonici Spirala Lynen Oxidare celulard l mmol/L
Acizi anorganici:
Deriva{i de acid
Compugi cu fosfor Renald 10 mmol/zi
fosforic
Deriva{i de acid
Aminoacizi cu sulf RenalE
sulfuric

JJ
Capitolul 4. Echilibrul acido-bazic al

o acizii graqi in perioade de fl6m6nzire ge- . ,,- ^, lt).laro.)


k.lHrot-l(a=fr,
nereazd corpi cetonici. LZ'VA]
Catabolismul complet al compugilor organici :
Ka constanta de aciditate a componentei
care conlin qi alte componente dec6t C, H, O:
acide a tamponului.
o in condilii aerobe qi completat cu respi- '-l
ralia celular5, glucoza se transformd in CO, gi apd,
o prin spirala Lynen completati cu respiralia
pH= pKa+lg#
" ;
IHA)
celularS, acizii gragi se transformd in apd gi CO2,
. pH=-tglrrO-)
aminoacizii (prin gruparea NH2 sunt ) pKa=-lg Ko
sursa de azot pentru sinteza ureei,
o grupbrile tiolice se oxideaz6 in sulfali. Acidul slab qi sarea sa se gdsesc concomitent
Ureea qi sulfalii sunt eliminali pe cale renalS. in aceeagi solufie; deoarece sarea se gdsegte in
Majoritatea produqilor de degradare metabo- formd aproape complet disociatS (echilibrul
lici sunt acizi (acidul carbonic, corpii cetonici, reacliei 2 este ,,deplasat" la dreapta), conform le-
acidul lactic, oxalic, uric etc.). In ciuda formdrii gii acliunii maselor echilibrul reacliei 1 va fi
continue a acestor acizi, pH-ul sAngelui gi altor ,,deplasat" la st6nga, sau cu alte cuvinte ecualia
lichide biologice, rdm6ne totugi neschimbat. Ca Henderson - Hasselbach pentru sistemele tam-
urmare, in aceste lichide trebuie s6 existe qi sd pon se poate scrie in forma urmStoare:
funclioneze nigte sisteme chimice, care pot neu- [. I

traliza de la moment la moment cregterea con- , = pKa


pH
' +Qff
"lacidl'; determin6nd doi
centraliei H* - sistemele tampon (buffer).
dintre parametrii ecualiei, prin calcul poate fi
4.l.2.Procese care menfin constantl concen- aflat al treilea.
tralia protonilor in lichidul extracelular Valoarea de pH a unei soluf,i tamporL numiti aci-
Mecanisme imediate, fizico-chimice: siste- ditatea actuata, este determinat6 de raportul cantit5lii
mele tampon (sunt doar o mdsurd temporard). componentului bazic (sarea acidului slab, formati cu
Mecanisme tardive, biologice: o bazA putemicd) gi acid. Aceasti valoare rdmdne
o functia respiratorie (eliminarea de CO); constantd indiferent de cantitatea absolutd a compo-
o funclia renald (pentru eliminarea NFt* $i nenlilor. Prin modificarea acestui raport in limita ca-
pacitilii de disociere a acidului slab, pot fi alc[tuite
HrPO4 );
sisteme de tampon cu valori diferite de pH.
o funclia digestiv6 (ficatul transformd aci-
Capacitatea de tamponare (CT) a unui tampon
dul lactic in piruvat gi din acesta, sintetizeazd
este definiti ca fiind numdrul de echivalenli de H*
gllcozd- gluconeogeneza- care poate fi stocatd
sau HO- care addugali la un litru de tampon modi-
sub formd de glicogen).
ficE pH-ul soluliei cu I unitate; CT este maximd
4.1.2.1Mecanisme fizico-chimice de reglare a daci concentraliile celor doi componenli ai tam-
echilibrului acido-bazic. Sistemele Tampon ponului sunt egale (la pH-ul soluliei egal cu pKa);
prin dilulie pH-ul soluliei r6m6ne acelagi, CT insd
Sunt amestecuri oblinute din acizi sau baze
scade; un sistem tampon actioneazd optim in in-
slabe cu sirurile lor cu baze sau acizi tari gi au
proprietatea de a se opune varialiei pH-ului me- tervalul de pH = pKa + l.
in organism funclioneazi patru sisteme tampon:
diului la adiugarea limitatd de acizi sau baze:
o tamponul bicarbonat / acid carbonic
l. HA+H2O(€A-+H3O+ (HCO3-/ HzCO3) - pK s26s3 : 6,1;
2. KA+-r>A-+ K* o hemoglobina (HHb/ KHbOz):
Rearanjdnd gi logaritmdnd expresia matema- PK*oru = 7,3: pKt1;oz:7,16;
ticd a constantei de echilibru a primei ecualii, se o proteinele (Prof / HProt);
obline ecualia Henderson - Hasselbalch pentru . tamponul fosfat (HPOa2 /HzPO+-):
sistemele tampon: pK g2pea = 6,8;
I tt .l Primele doud sunt tampoane predominant ex-
*-_lA-l.lHro-)
, tracelulare, iar ultimele doud tamponeazd mai
lu,o).Iru)' ales intracelular gi in urind (fosfaJii).
Capitolul 4. Echilibrul acido-bazic al organismului 35

Tamponul bicarbonat / acid carbonic - este I uco;l


::1 mai important tampon sanguin, atdt prin capa- pH =6,1+le +_ -+
' pCOr.0,03
--:tatea mare de tamponare (asigurd - 52-55 % din
JT a sAngelui: 40Yo in plasmd qi 15% intraeritro- Concentralia HzCO: este exprimatd prin produ-
::tar), c6t gi prin rapiditatea regenerdrii compo- sul dintre presiunea partiald, a COz (pCOz 40 -
::ntelor sale (CO: se elimind respirator, iar HCO: mmHg) gi coeficientul de solubilitate al acestuia in
:3 recupereazd gi se neoformeazd,la nivel renal). apd (0,03). Cifra 6,1 este valoarea pK" a acidului
Limitele stabilizdrii aciditdli actuale (capaci- carbonic, iar 1,3 este logaritmul raportului de con-
:'tea de tamponare a sistemului), sunt dependente centralie bicarbonat I acid carbonic : 2411,2.
:-' cantitatea componenlilor. in cazul sistemului AvAnd in vedere faptul cd pKa pentru acest tampon
,:mpon bicarbonat / acid carbonic, aceasti depen- este destul de depdrtat de pH-ul fiziologic, raportul
r3ntA se explicd prin faptul ci in solulie apoasd intre componenta metabolicd (I-{CO: ) gi cea respi-
.::bii componenli disociazd electrolitic. Spre deo- ratorie (COz) a tamponului in plasmd este 20; deci
,:cire de ionii specifici ai componenlilor (l.Jan din concentralia HCO: este 23 - 25 mmol/L.
,.:ea bazicd gi H* din acidul slab, care determind pH-ul s6ngelui qi lichidului extracelular depin-
, aciditatea actualS a sistemului tampon), ionii de de de reglarea raportului HCO3 /H2CO3, reglaj re-
*CO:-sunt furnizali
de ambele substan{e. Dat fi- alizalrapid de pldm6n prin eliberareaCOz gi de ri-
-: cd bicarbonatul de Na este un electrolit puter- nichi, prin eliminarea H* (sub formd de NHan gi
- : (care disociazd 100%) suprimd disocierea aci- H2PO4-), reabsorblia gi neoformarea HCO:-.
--.ui carbonic, astfel incAt concentralia actuald a -
Hemoglobina asiguri 38 % din CT a s6nge-
.CO:-este determinatd de cantitatea sdrii, iar cea lui, capacitatea sa de tamponare fiind asiguratd de
. :{- este dependentd exclusiv de gradul disociali- grupdrile polare ale aminoacizilor din structura
: acidului carbonic in condiliile existente: globinei; este o cromoproteini cu rol tampon im-
NaHCO: € HCO:-+ Na* portant datoriti concentra{iei mari pe care o are in
=:.O + COz <----+ H:CO: €
HCO3- + H* sAnge, rolului de transportor al gazelor sanguine gi
In cazul acestui sistem tampon, valorile celor doi abundenlei histidinei in structura sa (pKs. 7).
,::ametri pot fi calculate in felul urm6tor: conform
=
Proteinele plasmatice (altele decdt hemoglo-
.= i acliunii maselor (Guldberg-Waage), valoarea ra- bina), asiguri 5 - 10 % din CT sanguind; proteine-
:, au1ui produsului concentra{iilor H* gi HCO:-gi al le sunt imporlante mai ales ca tampon intracelular.
.::lului carbonic nedisociat este constanti- Tamponul fosfat este modest reprezentat in
sdnge (- 2 Yo din CT sanguind), dar foarte bine
D, _[H-].lHcql
- lH rcql reprezentat intracelular gi in urini.

Din aceastd formuld poate fi exprimatd valoa- 4.1.2.2 Parametrii echilibrului acidobazic (EAB)
- j: Joncentraliei ionilor de H*: Servesc la aprecierea statusului acid-bazd in
H 2CO sAnge qi depind de locul de recoltare al sAngelui
ln' l= x' .l 3)
(arterial I
capilar /venos :
NCIY):
IHCO;)' o pH-ul actual este valoarea pH-ului s6n-
Deoarece logaritmul negativ al valorilor con- gelui recoltat in condilii de anaerobiozS; depinde
.:::ra!iilor H* indicd valoarea cifricd a pH, prin de temperatura la care se lucreazd,; pH :;oc :
::ritmarea ecualiei de mai sus se poate obline 7,451 7,40 I 7,35 (NCN);
. rarea acidit5lii actuale. Ecuafia Henderson - o presiuneapa('iald. a COz (pCOz) servegte
- ..selbalch pentru acest sistem tampon: la determinarea componentei acide a tamponu-
lui; pCOz : 35140145 mmHg (NCIY);
I nco,l r bicarbonatul actual (BA) este concen-
pH = pK loe
o-l " =;-:+
lH 2co 3)
.
tralia bicarbonatului la 37oC, in s6ngele recoltat
Ca urmare, valoarea aciditafli actuale (pH) a anaerob; normal: 24 !2 I 25tZ mmol/L (A / V);
'=: solulii tampon poate fi calculatb din raportul o bicarbonatul standard (BS) este concentalia
" -;entraliilor componentului bazic gi acid, iar in bicarbonat a plasmei echilibrate la3JoC, cu pCOz
- - ':.:atea titrabild (capacitatea de tamponare), din
:40 mmHg (valoarea din alveolele pulmonare) qi o
.--.
: c oncentra{iilor acestora. satnraf;e in Oz:100%o; la pH:7,4, BS :24 mmoVL;
tolul 4. Echilibrul acido -bazic al organismului

Alveol5 pulmonare

Tesut Hematie Hematie

r UU,
I

0,

a.
gazoase intre lesuturi gi hematii (a), respectiv intre hematii qi alveole pulmonare (b)
Figura 4.1. Schimburile
c total, TCOz (rezerva alcalini), re-
COz nare a s6ngelui se menline totuqi prin regenera-
prezintd conlinutul in COz al BA gi HzCO: din rea continud a acesteia. Aceast6 regenerare se re-
plasma separatd anaerob la 37"C; normal: 25*21 alizeazd prin doub mecanisme: mecanismul res-
pirator elimini excesul bioxidului de carbon prin
26!2mmollL (A/V) sau 55 vol. YoCOz
. bazele tampon (BT : BB : buffer base) expiralia pulmonard, iar mecanismul metabolic
(renal) recupereazd cantitatea consumatd a bicar-
reprezint6 suma anionilor tampon (BA+Hb+Prot);
bonalilor (rezervei alcaline). Tamponul bicarbo-
normal: 49!2mmollL
nat este unic: rdm6ndnd in echilibru cu aerul at-
c bazele tampon standard reprezintd suma
mosferic, se creazd un sistem deschis cu o capa-
anionilor tampon, in situalia ideal[ (BA : BS,
citate de tamponare mult mai mare decdt a oric6-
Hb = l4gl dL, Prot : 7 }glL):
rui sistem inchis.
BB,t: BS+Hb+Prot = 48 mmol/L Hematiile, pl6m6nii gi rinichii delin rolurile
o bazp exces @E) reprennti abaterea pozitivd
centrale in regenerarea sistemelor tampon ale or-
(exces de bazl, +BE) sau negativd (deficit de baze,
ganismului.
-BE) a BB*,,r de la BB*u,a; normal: -12 mmo1,/L a. Rolul hematiilor qi al pl5minilor -
presiunea pafiiald a oxigenului: pOz :
o transportul qi eliminarea COz
7sl 901 105 mmHg (V / C /A). Marea capacitate a pldmdnilor de compensare
o satura,tia in oxigen a hemoglobinei: 94- a acidit6tii actuale gi titrabile reiese din faptul cE
100%160-8s% (A/v) in urtna unei alimentalii fiziologice (2.000
. lacuna anionici, LA (anion gap), repre- kcallzi), se formeaz6 zilnic in organism cca' 500 g
zintS suma anionilor plasmatici, allii decdt Cl- 9i bioxid de carbon Si 42 g H*. Bioxidul de carbon,
HCO: (lactat, corpi cetonici, sulfali, fosfali); se ca produs final al arderii carbonului, fiind un gaz
c alculeazd din ecuali a: molecular neelectrolitic prezent in exces in lichi-
LA : Na.l+[K.]-[Cl]-[HCO3-]; in sdngele dul interstiJial gi s6nge, trece uqor prin membrane,
venos:5-14mmoUl. inclusiv cea a hematiilor. in interiorul acestora 9i
in prezenla apei (sub acliunea anhidrazei carboni-
4,1,2.3 Mecanisme biologice (fiziologice) de ce AC - - enzimd zinc-dependenti) bioxidul de
reglare a echilibrului acido-bazic carbon se transform6 in acid carbonic. Din disoci-
Capacitatea de tamponare a s6ngelui poate erea electroliticb a acestuia din urm6, se pun in li-
nettraliza produqii de degtadare cu caracter acid bertate ioni de HCO:-$i H*. Protonii se fixeazd
numai pentru o scurtd perioadd. De exemplu, temporar de molecula hemoglobinei reduse, care
cantitatea de acid lactic produsS prin arderea a se comportd ca un acid slab (pKa:7,3), prin ceda-
12 g gl:ucozd, consumS intreaga capacitate de rea in schimb a ionilor de K* pentru neutralizarea
tamponare a volumului s6ngelui circulant. Din bicarbona{ilor, care trec din hematii in plasmS, pe
acest motiv, capacitatea de tamponare a sdngelui seama unui schimb reciproc cu clorurile (Figura
se epuizeazdrapid qi asigur6 numai neutralizarea 4.ta). Ct inveligul lor bogat hidratat, acestea in-
imediatd gi temporard a metabolililor acizi. Ya- troduc in hematii cantitili insemnate de ap6, du-
loarea practic constantd a capacitdlii de tampo- cdnd la cresterea volumului eritrocitar qi a valorii