Privire istories asupra descoperirii si valorificarii substanfelor minerale de eitre om Istoria descoperirii SMU reprezints, intr-un fel, istoria civilizafiei insigi. Interdependenja dintre gradul de utilizare a SMU si nivelul gradului de civilizafiei este evident. De cand omul primitiv a fost atras de mineralele din minereuri, fie din rajiuni estetice, fie din rafiuni economice, SMU au dominat evolutia politica, sociala si economica a lumii, De peste 5000 de ani, SMU au fost factorul major in inflorirea culturii, cheia puterii industriale gi a influentei in lumea afaceritor. Periodizarea preistoriei in functie de natura SMU utilizate si de gradul lor de finisare, indie impertanfa rolului SMU chiar si pe primele trepte ale dezvoltirii societatii omenesti (Tabetul 1) Din pacate, momentul inifiat al descoperirii si utilizarii SMU de catre om este dificil de fixat in timp. Cercetarile arheologice au demonstrat ins c& datarea primelor intrebuntairi se ttueaz in epoca desprinderii omului de stadiul animal. In acelasi timp, s-a demonstrat c& mai inti s-au utilizat SMU nemetalice si, mult mai tarziu, cele metalice (Cu, Sn, Au, Fe etc.). Majoritatea uneltelor si atmelor omului preistoric erau confecfionate din roci dure: cuarfite, granite, diorite ete, Din Neolitic au rimas indicii certe privind unele exploatati de silex. Astfel, in Europa sunt cunoscute peste 150 de centre preistorice de exploatare a silexului, Exploatarea acestuia incepe in Neoliticul mediu gi se prelungeste in unele zone pani in epoca bronzului, extinzindu-se astfel peste 3 milenii, Metodele de exploatare erau variate : sanjuri, pututi, cariere, galerii subterane. Cele mai cunoscute situri de exploatare a silexului sunt cele de la Spiennes (Belgia), Grime's Graves (Marea Britanie), Krzemionki (Polonia), Jablines (Franta) si Rijekholt-Sainte-Gertrude (Olanda) (Figurile 1, 2, 3, 4, 5) Omul preistoric a mai utlizat argila, obsidianul, agatul, hematitul, ocrul ete. (Figurile 6, 7,8,9) Unele aspecte privind intrebuintarea SMU pe teritoriul Roma: 1, Paleolitic (Fig. 10) Caracteri: 1.1 se folosesc doar cdteva SMU pentru confectionarea uneltelor gi armelor (cremene, jasp, obsidian, cuartit, menilite etc.) $i pentru tatuarea corpului (ocru etc.); 1.2 exploatari de silex: Mitoe Prut, Valea Lupului (Jasi), Baile Herculane et 1.3 pe dealurile Valcelelor si Prose, localitatea losisel (Bihor): ateliere paleolitice de prelucrare a opatulut; 2. Neolitic (Fig. 11) Caracteris 2.1 perfectionare a activitajii de exploatare si prelucrare a SMU; 2.2 se executdi mici galerii din care silexu! este extras cu picon din com de cerb, ciocane si dalfi de cremene sau silex 2.3 iacepe folosirea metalelor native (Cu: topoare-dalta de arama masiva la Decea, Mures gi Cucuteni, lagi; Au: Decea, Mures); 3. Epoca bronzului! (Figurile 12, 13) Caracteristici: 3.1. se pun bazele metalurgiel bronzului, ceea ce permite confectionarea uneletelor armelor de bronz, superioare calitativ celor de cupra si a céror confectionare este mai facil datorits procedeului de tumnare; 3.2. depozite de bronz: Gusterifa (: ibiu), Uioara (Alba), Spinlaca (Alba); " initial, alia) de Cu eu Sn, unr rt George Teodoreseu [HP -Scan]Tab. 1 (dupa Wilson, 1994 — ou completari gi modifi i) Perioada ] | Anil Cateva tipuri de om! SMU folosite’ Epoca Pietrei > Paleolitic Y inferior: - Prechellean ~ Chellean - Acheulean, - Levalloisian Y mediu: - Levalloisian - Mousterian_ Y superior: ~ Aurignacian - Solutrean - Magdalenian > Mecolitic > Neolitic Neolitic (noua epocés de piatra) Calcolitic Epoca cuprului Epoca bronzului Epoca fierului Epoca earbunelui Revolufia industriala (bazatai pe cairbune, fier, abur) Epoca petrolului Epoca electricititit Epoca atomi 1 : dupa Marza, 1982 - cu complet | inire 2000000 - 4000 THe. | | inire 2000000- 300000 | ir | Intre 300000 - 30000 i.Hr intre 30000 - 120003. Intre 12000 - 8300 i.Hr Intre 30000- 4000 LHe. | SW Asia: intre 9000 - 6000 ir, Europa: anul 4000 Hr intre 4000 pana la anul 3000 ifr incepe in anul 3000 1.Hr | incepe in anul 2500 7.Hr incepe in anul 1000 i.Hr facepe in anu! 1600 DC intre anii 17501850 DC simodificari Pitecanthropus Sinanthropus Atlanthropus Maueranthropus Fontéchevan Swanscomb Neanderthal Cro Magnon Chancelade Actual Obsidian Silex (Focul) Silexite, roci dure Diverse minerale $i roei Roci dure Minerale si roci dure lustruite Minerale si roci dure lustruite, cupru Metalurgia specializata a cuprului, unelte de cupra Metalurgia specializata a cuprului si staniului, unelte de cupra gi bronz Metalurgia specializatd a fierului, unelte de fier3.3. se intensificd exploatarea Au. S-au identificat peste 130 de puncte cu obiecte de Au in Transilvania in care, pe Kinga Au prelucrat, s-a gisit si Au brut, Exemplu: tezaurul de ta Perginari (Dambovita); 3.4. se intensificd exploatarea si preluctarea chihlimbarului. Exemplu: perlele de chihlimbar de la Sarata Monteoru (Buziu); 3.5. se intensified exploatarea sdrii atét din izvoare sirate edt si din zAcdminte propriu- ise, Exemple: Valea Florilor (Cluj), Oona Mures (Alba). 4. Epoca fierului 4.] Prima epoca a fierului (Hallstatt) (Figurile 14, 15): Caracteristici: 4.1.1 continua metalurgia bronzului (depozite de bronz: Moigrad, Salaj; Fizesul Gherlei, Cluj); 1.2 continua extractia Au si Ag: 3. Fe provenit probabil din lentile de limonit incepe sa inlocuiasea, treptat, bronzul. Obiecte de Fe: Moigrad, Salaj; Sieu, Maramures: Babadag, Tulcea 4.2 A doua epoca a fierului (La Téne) (Figurile 16, 17, 18) Caracteristici: 4.2.1 _fierul inlocuieste complet bronzul; 4.2.2 “cuptoare de topit fieru!: Doboseni (Covasna), Ciregu (Mehedinti); 4.2.3. exploatari de fier: Ghelari (Hunedoara), Teliue (Hunedoara), Sancraieni (Harghita), Gridistea Muncetului (Hunedoara); 4.2.4 exploatari de aur: Baia de Crig (Hunedoara), Rosia Montana (Alba) 4.2.5 de prelucrare: aur - Baia de Cris (Hunedoara), Rosia Montana (Alba); argint - Gridistea Muncelului (Hunedoara), Pecica (Arad) 5. Epoca romand ( anii 102-271/272) (Figurile 18, 19, 20) Caracteristici: 5.1 se intensifica si reglementeaza exploatarea SMU (exemplu: tablele cerate de la Rosia Montana); 5.2 minele devin proprietate imperiala, dar exista si miei concesionari; 5.3 lucriti miniere (de suprafaya si subteran): u: Barza, Caraci, Baia de Cris, Rosia Montan’, Baia de Aries; Hg ~ Izvorul Ampoiului; Fe ~ Ghelar, Teliue; marmura — Ruschija, Bucova; tuf de Dej ~ Dej (Cluj); caleare — Baciu (Cluj) 6. Epoca postromandé Caracteristici: 6.1 activitatea minierd inregistreaz’ o descrestere puternicd; 6.2 continua extractia: Fe - Dulcesti (Neamf), Butniiresti (Neamf), Brateiu (Sibiu), Budureasea (Prahova), Targusoru (Prahova), Ghelari (Hunedoara); Aw aluvionar, sari. 7. Epoca feudalismuului 7.1 Feudalismul timpuriu Carecteristici: 7.1.1 se intensified exploatarea Fe; 7.1.2 se exploateaza atat zaicimintele de Fe deja cunoscute edt $i ocurentele reduse de limonit;7.1.3 exploatiri de Fe: Ghelar (Hunedoara), Sarasdu (Maramures), Vase (Bikor), Rodna Veche (Bistrita-Nasaud), Garvan-Dinogefia (Tulcea), Capus (Chui) 7.1.4 exploatiti de Au+Ag: Zlatna (Alba), Baia de Aries (Alba), Rosia Montana (Alba), Sasar (Maramures), Cavnic (Maramures); 7.1.5 in Transilvania se colonizeazi mineri germani gi, probabil, slovaci. 7.2 Feudalismul avansat Caracteristici: 7.2.1 continua exploatarile pentru Fe, Au, Ag, Cu ete. 7.2.2. se intensificd prospectiunile pentru identificarea SMU: intr-un capitol al celebrului manuscris de la Sibiu redactat de Conrad Haas si Hans Walach (loan Romanul) sunt expuse principiile de prospectare magneticd a ‘minereului de Fe (Ioan Toderascu — Istoria medievala a romanilor); exploatari de: Fe — Vatra Domei (Suceava), Arsifa (Suceava), lacobeni (Suceava), Legul Ursului (Suceava), Fundul Moldovei (Suceava), Baia de Fier (Gor)), Baia de Arama (Mehedinji), Au+g+Pb+Zn — zona Baia Mere, Hg —lzvorul Ampoiului (Alba), Cu - Baia de Arama (Mehedinti); 7.2.4 tehnologie avansata: = vagonefi cu royi de lemn pe sine de lemn (zona Brad); + se utilizeaz forfa hidraulicd pentru acfionarea steampurilor de ta prelucrarea minereului aurifer si pentru acfionarea foalelor la cuptoarele de topit minereu; = intre secolele XVII-XVIII se introduce prafil de pusea in minerit i 7.3 Feudalismul tarziu Caraeteristici: 7.3.1 se imbunatijesc procedeele de extractie a minereului; 3.2 in 1838 se pune in functiune la Zlatna prima masina cu aburi din Transilvania 3 Idu Criciun (Zlatna) si Urs Muntean in 1797 (Sdedramb) proiecteaza noi modele de steampuri (Fig. 21). 8. Epoca capitaliste Caracteristici 8.1 epar tehnici noi de exploatare: introducerea masinii cu aburi si a energiei electrice; 8.2 siderurgia reclama mari cantitaji de carbune; 8.3 se intensitica prospectarea si exploatarea metalelor pretioase; 9. Epoca socialista Caracteristici: 9.1 se intensified la maximum exploatarea ziiclimintelor deja cunoscute gi se introduc in exploatare noi zacdminte sau sectoare din zic&minte; 9.2 s¢ executa ample luerari de prospectiune si explorare pentru toate tipurile de SMU; 9.3 apar lucriri de referinta in domeniul geologiei: = Ion Bancila(1958) - Geologia Carpatilor Orientali.Ed. $tiingifica; - Vasile Mutihac, Liviu lonesi (1974) - Geologia Roméniei. Ed. Tehnica; = Virgil Ianovici, Mircea Borcos, Marcian Bleahu, Dan Patrulius, Mihai Lupu, Radu Dumitreseu, Haralambie Savu (1976) - Geologia Muntilor Apuseni. Ed. Academiei Republicii Socialiste Romania; - Ion Béneila (1980, 1981) - Geologie inginereasc& (vol I si 11). Bd. Fehnics;- loan Marza (1982, 1985) ~ Geneza zicimintelor de origine magmatica (vol. I si II). Ed. Dacia; - Mareian Bleahu (1983-1989): Tecionica globala (vol. 1 si Hl). Ed. stiintifica si enciclopedica; - Mircea Stndulescu (1984): Geotectonica Roméniei, Ed, Tehnica; - Ton Berbeleac (1988) — Zacdminte minerale si tectonica global. Ed. Tehnica; - ete, Geologie economics, minereu, ziicimant Geologia economica, disciplina de sintezi® a stiintelor geologice, studiazi distributia zactmintelor, evalueazi rezervele de SMU si abordeazi aspectele economice legate de valorificarea acestora. Obiectivul principal al geologiei economice este dirijarea cercetarii ‘Acimintelor si identificarea acelora care pot fi valorificate in conditii de rentabilitate economics maxima. Cu alte cuvinte, obiectul de studiu al geologiei economice il reprezint& doar SMU care au valoare economic’ si/sau industria. Deci, indiferent daci este vorba de ziciminte metalifere, de combustibili fosili (petrol, gaze naturale, cirbuni) sau de alte materiale geologice (sare, gips, materiale de constructie), in momentul in care acestea au o valoare comerciala devin obiectul de stuciu al geologiei economice. O problema care mu a fost inca pe deplin elucidata este aceea a legdturii dintre geologia economical si economia mineral. Bogatytev (2009), citindu-i pe Eremin si Dergachev (2007) aratd c& pani la destrimarea fostei URSS economia minerald se ocupa de un spectru foarte larg de probleme care includea: informatii despre distributia diferitelor ,marfuri” minerale; geneza si resursele/rezervele avestora; clasificarea economicé a zcimintelor; modalitati de valorificare si preparare; pieje minerale etc. La ora actuala’, preocupirile economiei minerale se axeazA in primal rind pe studierea aspectelor economice ale exploatirii si utilizarii SMU. De aceea, economia mineral utilizeazi un limbaj specific analizei economico-financiare si geologiei, Jimbaj aparut toemai din nevoia de a rispunde problemelor puse de industria resurselor naturale. Datorita importanei resurselor naturale, acest limbaj este utilizat de tofi ,jucitorii” din industrie, incluzind guveme nationale si regionale, corporatii, banci si companii finaneiare, firme de consultanga ete. ‘Minereul a fost infeles o lunga perioada de timp ea reprezentand o substan format in ‘mod natural in scoarja terestra din care, prin extragerea unui metal (sau unor metale) se obfine un profit. in sens modern, termenul de minereu include, pe lingA mineralele metalice gi aga- numitele mineralele industriale*. in ceea ce priveste notiunea de minereu, definitiile date de citre diversi autori sunt diferite, inaudi (1994), diseutand despre geologia economics, precizeaza: “Which other discipline integrates the details of field observations, petrology, mineralogy, geochemistry, structural geology, and geophysics to understand uid flow and mass transfer in the upper crust?” Bogatyrev (2009), analizind luerarea lui Eremin si Dergachev (2007) privind situajia economiei minerale din Rusia considera cd, dimpotriva, domeniul acesteia s-a extins, Asttel, pe King’ clasificarea marfurilor minerale gi analiza economica a resurselor si rezervelor acestora, economia minerala se ocupa si de utilizarea resurselor minerale, de cererea piotei pentru diferite produse minerale, prospectarea gi explorarea zctmintelor, prepararea minereurilor, comertul ex SMU si formarea prejurilor acestora, protectia mediului, aspecte legislative legate de utilizarea resurselor ete. "Noerstaller, 1998 — "Le terme minéraux industriels peut se définir comme comprenant tous les minéraux, extraits et traités pour des usages industriels, sauf les minéraux combustibles solides et les minéraux métalliféres, mais en comprenant teutefois la proportion de ces demiers servant a des usages non métallurgiques. Dans notre etude, les roches ordinaires comme le sable et le gravier et divers prodaits manufacturés comme le ciment et les produits reéfractaires, sont consideres comme des minéraux industriels. La comparaison avec les autres mingraux (clestivdire les minerais métalliferes et les combustibles minéraux solides) confirme clairement que Jes minéraux industriels, vviennent en tée au point de vue de leur nombre, du volume mondial, de la production et de sa valeur. " 5Astfel, Marza (1982) este de pirere edt minereul reprezint& substanta minerala extrasa dintr-un zacamant cu seopul valorificarii sale si poate fi constituité dintr-un singur mineral (minereu monomineral) sau obignuit dintr-un agregat de specii minerale (minereu polimineral), din care se poate extrage printr-un procedeu tehnologic adecvat, in condifii de rentabilitate economic’ unul sau mai multe metale (substante). Privite din punctul de vedere al naturii lor, minereurile pot fi metalifere si nemetalifere. in funcjie de componengii utili continufi se pot sepata minereuri monometalice (minereu de Fe, Mn etc.) sau monominerale (diamant, sulf, azbest ete.), din care se valorifica un singur mineral si minereuri polimetalice , din care se extrag mai multe metale (Cu+Pb+Zn ete.) sau minereuri poliminerale, cand se valorifica mai mul componenti (cazul pegmatitelor). Minereuri refractare’ sunt considerate substantele minerale cu confinut eccnomic corespunzitor, pentru care nu s-a gisit o tehnologie de preparare industrial, Gocht et al. (1988) definese minereul drept roca al cdrei continut de metal este suficient de ridicat pentru o exploatare profitabil’ in condifiile economice si tehnologice actuale, Evans (1993, 1998) opteazA pentru definifia UK Institution of Mining and Metallurgy care considers cl minereul este un agregat mineral solid, format in mod natural, care prezinta interes economic gi din care pot fi recuperafi prin preparare unul sau mai mulfi_componenfi valorosi economic. Guilbert si Park (2000) considera ci minerewrife sunt rocile sau mineralele care pot fi exploatate, preparate si livrate piefei sau industriei cu un profit. Autorii amintiti sunt de parere c& in grupa minereurilor pot fi incluse 4 categorii: mineralele metalice, mineralele nemetalice’, combustibilii fosili si apa. Misra (2000) discuta notiunea de minerew in strinsé legatura cu aceea de zacamént, precizind ci mineralele care prezinta interes economic tntr-un zicimant poart denumirea de minereu. Sinclair si Blackwell (2002) disting 3 sensuri de aplicare a termenului de minerew in cazul rocilor mineralizate: a) in sens geologic si stiintific; b) in sensul controlului calitajii in cazul rezervelor de minereu; ¢) in sensul delimitirii zonelor mineralizate dintr-o mina, indiferent de continut ‘Moon et al. (2006) abordeazi problema minereului din punctul de vedere al Australasian Joint Ore Reserves Committee (2003), insistand asupra termenilor de resursi minerala” si rezerva de minereu®. Indiferent de pozitia adoptata, opiniile tuturor specialistilor converg asupra faptului c& ecuatia minereului are doua solutii. Prima solutie este cea economicd, legata de profitul care trebuie si se objind in uma valorificarii unuia sau a mai multor constituenti ai agregatului mineral; a doua solujie este cea geologicd si se referd la caracteristicile calitative (continut, parageneza etc.), cantitative (rezerve etc.) si tehnologice (exploatare, preparare etc.) Nofiunea de zdedmdnt este strains legata de aceea de minereu, interconditionindu-se reciproc. Marza (1982) considera c& zdicdémdntul este o concentratie naturala in scoarja Pamantului, de substanfe mono- sau poliminerale, de formatie mono- sau poligenetica, definita de caracteristici proprii (parageneza, confinut, forma de zicimént etc.), care se poate exploata in condiii de rentabilitate economied, in cazul in care se discuté despre acumulari reduse, fir importanféi economicd, este indicat si se utilizeze termenul de mineralizdiri. Autorul citat subliniazd multitudinea de fatete care se reflecti in nofiunea de zéicdmdnt (evolutia tehnicilor de exploatare si preparare, cererea piefei, solicitarile societafii etc.), cea ce modificd permanent, fie in sens pozitiv, fie in sens negativ, volumele de SMU care pot fi considerate z&caminte. » Atentie la ambiguitatea termenilor: vezi si Guilbert J.M., Park Jr., C.P. (1999) * Guilbert, J. M., Park Jr,, C.F. (1999): Building stone and industrial materials, such as abrasives, clays, refractory materials, lightweigt aggregates, and salfs, are also ores, but they are classified separately as nonmetallics, industrial minerals and rocks...” Resurse mineralA va fi discutatt ulterior. * Rezerva de riinerew/metal va fi discutata ulterior.Gooht et al. (1988) considera zdicamantul o acumulare locali a unei resurse minerale specifice, conturaté geologic, eare poate fi exploatatit in condifiile actuale economice. Mista (2000) defineste zdedmdntul ca un volum de rocd cu un confinut ridicat inte-un element chimic/mineral (elemente chimice/minerale) in raport cu abundenja erustali medie si care are o potenfiala valoare economics De fapt, zic&mantul (ca si minereul) este o suma a unor factori dintre care se pot aminti 1 factori geologici: potenfialul geologic al resurselor minerale al cZiror amplasament este fezabil din punct de vedere logistic; 2, factori tehnologici: tehnologii de exploatare si preparare’; 45. factori economici: 3./. raportul cerere — oferta; 3.2. regimul si nivelul taxelor 3.3. politici investifionate “; 3.4, conflicte civile; factori politici: 4.1. instabilitate politica”; 4.2, nationalizari anterioare'® ; factori legislativi: cadral legislativ stabil gi previzibil pentru investifiis 6 factori ecologici: politic: restrictive ale unor guverne in scopul diminuarit impactului cercetarii si exploatirii SMU asupra mediului'’; 7. factori sociali: 7.J. un loc de munca in industria extractiva genereaza in medie 3,7 locuri de munea in domeniile conexe'*; 7.2. fenomene de genul conflietului dintre firma Eurogold/Gabriel Resources gi locuitorii din zona Rosia Montana'? "7", wo Wn, ® Apostol, Gh. (1984): “tun watat de geologic aplicatA daténd din vremea lui Louis-Philippe, ealeulele de productie pentu zicimintele floniene de cupru se ficeau la confinuturi medi de 8% Catre anul 1890, un asemenea tratat ficea calculi eu 2,5-3% si astzi 1,5-2% in regiunile de zicdminte bogie, eltele deedt “porphyry copper. "© Moldovan, A. (2007): “Prin proiectal de majorare a unor taxe si a redevenjei miniere pe substanfe, bugetul statului at incasa suplimentar circa 152 milicane lei, respectiv de peste dou ori mai mult decat a incasat anul recut” " Rajesh, R, (2008) India Approves Increase in Royalties on Mineral Mining, The Wall Stret Journal "2 Haiduc, S. 2010): “Mongolia este pe punctul de a decola din punct de vedere economic. In orice caz, aga sustin rnumerosti analst,uluiti de bogitia de materi prime... nou! presedinte Elbegdor) Tsakhia a decis si suprimne taxa de 68% Ja aur si cupru, instituita de precedental guverm. Dupi cupru si aur, rezervele de cirbune, de foarte bund calitate si sitwate in imediata apropiere de uriaga piafd chinezi, focalizeaza atentia investiterilor strini in Mongolia.” "Cine investeste in corcetarea si exploatarea ziciimintelor : a) statul, dacd este motivat din alte ratiuni decét objinerea de profit imediat; b) bancile, daca sunt in cautarea unor debujee pentru plasamente profitabile pe termen Jung; ) concemele transnafionale, specializate in asemenea investi '* Dimitriadis, D, (2009): “Siguranta aproviziondrii industriilor europene poate fi imbundtatita prin investifit substanfiale fn sectoral miner al noilor state membre cu potential geologic, uilizind $i Imbunatatind mecanismele de asistenf deja existente ale UE.” " Bednik, A. (2008) La rébellion touarégue s'intensifie sur fond de concurrence tranco-chinoise". Le Monde Diplomatique ® Dijk, R. van otal. (2008): “Allende also nationalized Chile's copper tines and deducted what he termed to be “excessive profits” from compensation owed (o US, private companies, bringing the total amount owed below ze10". "The Economist din 30 septembrie 2010: “BP raised $3.5 billion in five- and ten-year bond auctions, which attracted strong investor demand, The British oil company will have to pay roughly $20 billion as compensation for ie ot! spill a ts offshore dil inthe Gulf or Mexico, BP also fired the head of its exploration division au said itis undergoing @ big reorganisation of its safety operations ahead of the arrival of Robert Dudley. its new boss, on October Ist.” "5 imitriadis, D. 2009) “...0 operajiune de extracfie ereeazA, in medie, de patru ori mai multe locuci de munca indirecte dectdireete in regiunea in care este situa.” "Academia Romina (2009) - Declarajia Academiei Romane in leyaturt cu proiectul de explostare miniera de ta Rosia Montant: “Stramatarea si reamplesarea forfai a persoanelor care refuza sisi vands proprctailerised st anifeneze Statsl Roman in procese la Curtea Drepturilor Omului de I Strasbourg, eu consecinfe greu de evaluat in ezent.” 5 "The Economist din 6 aprile 2006: “A foreign investor promising upto 1,200 jobs and a $2 billion boost to a poor country is normally welcome, But not when the investment is a gold mine, and the country is Romania... There are 7Abordand zicdmintele in contextul ultimului deceniu al secolului al XX-lea si primului deceniu al secolului al XXI-lea se poate afirma cd perioada respectiva s-a caracterizat prin: -concurenti la scaré mondial; -modificarea regulilor comerfului internafional”; -modificarea reglementirilor privind protectia mediului; -evolutia politicilor sociale; -destr”imarea unor state cu potentiale mari de resurse minerale. Ca alare, se pot face unele observa in legatura cu activitatea miniera™ si anume: 1, cercetarea si exploatarea zicimintelor se face, inevitabil, acolo unde sunt emplasate; 2. trasdturile cantitative si calitative confera fiecdrui zacamant in parte caracter de unicai, Acest aspect confer valori economice diferite chiar zicdmintelor care au genezi comund. La randul ei, valoarea unui zicamant trebuie corelata cu factorii timp si cerere gi oferta pe pia{ai substanfelor mineral 2. spre deosebire de alte surse naturale, exploatarea resurselor minerale duce ta «puizarea acestora, datorité imposibilitafii regeneraxii; 4, factorii durata si/sau intensificare a exploatirii unui zitcdimant duc la cresterea adancimii de exploatare, ceea ce are din punct de vedere economic, un impact negativ; 5, elapele valorificdrii unui zicdmant se deruleaza intt-o perioadd de timp mult mai mare comparativ cu alte sectoare; 6. valorificarea zacdmintelor presupune investifii enorme, a ciror durati de recuperare este mare, rata profitului“* fiind, in general redusd 7. considerente tehnice si economice impun ca raportul dintre numarul punctelor de cercetare si volumul cercetat din scoarta terestré sa fie foarte mic. Consecinfe: rise mare gi/sau erori inerente in aprecierea calitatii si cantitafii rezervelor, ceea ce duce la un rise sporit in exploatare. Geopolitica resurselor, incotro? Anderson si Anderson (1998) considera c& dupa incheierea Razboiului Rece se prefigureaza un nou conflict dupa o asa-zisi ,axd Nord-Sud”. Linia de demareafie intre Nord gi Sud ar fi reprezentati de frontiera dintre Statele Unite ale Americii si Mexic iar in Europa ar trece prin centrul Mari Mediterane. in partea esticd a Israelului, separarea este mai dificil de ficut pentru ca farile arabe au multe in comun cu farile in curs de dezvoltare dar si unele dintre cele mai ridicate PIB-uri din lume, datorita imenselor rezerve de petrol si gaze naturale, India (cu certitudine) si China (cel putin Ja ora actuala) pot fi incluse in categoria {Zrilor ,sudice” din unele puncte de vedere, Noile {ari industrializate, cum ar fi Corea de Sud, pot fi plasate in categoria firilor ,.nordice” strong arguments in favour of the mine, though they rarely get a hearing in the partisan and excitable Romanian media, Average incomes in the region are only one-thitd the national average (itself « measly $270 a month). More than half of the workers there are unemployed; that will rise to 90% once another communist-era gold mine closes later this year. In a village of 2,000 people that will have to be demolished (lhe company plans to rebuild a ‘modernised replica Skm away) more than half the homes lack running walet, Some 42% of the villagers have ‘already sold their homes to the company.” 2 Wesselingh, I, (2010)~ Mining or heritage: the battle for Rosia Montana, Taipei Times din 29 august 2010 % ‘The Economist 26 septembrie 2009 - The G20 Summit, Regaining their balance. A new chapter for the world economy, maybe. Vezi cursurle urmatoare Se caleuleaza ea raport procentual intre masa profitului si costurile ficute pentru obfinerea acesteia, volamul capitalulu folasit sau cifra de afacerDar ce separa grupa {arilor ,nordice” de aceea a yarilor ,sudice”? Din grupa farilor -nordice” fac parte acele state care au economii dezvoltate si diversificate, tehnologii de varf, erestere controlata a populatiei si standarde relativ inalte de viafi. Tarile ,sudice” sunt state sfrace, care au economii slab dezvoltate sau in curs de dezvoltare (in cazul cel mai favorabil), tehnologii invechite, populatii numeroase si standarde scaizute de trai. Uneori aceste {ari pot fi afectate de penurie de alimente sau de apa Dar care ar fi, in viziunea lui Anderson gi Anderson (1998) cauza tensiunilor dintre Nord si Sud? in unele cazuri este vorba de amplasarea strategica a unor {ati din grupa ,sudica” sau de existenta unor probleme teritoriale intre acestea si state dezvoltate economic. insa factorul cel ‘mai susceptibil si declangeze un potential conflict sunt resursele. Tari ca Brazilia, fostul Zair, Africa de Sud, Gabonul, Zambia, Zimbabwe si China’ sunt prineipalii furnizori de materii prime minerale, Tarile din Golful Persic, Venezuela”, Mexicul, Nigeria, Algeria, Libia si Indonezia detin rezerve imense de petrol si gaze naturale. In concluzie, farile din grupa ,sudics” sunt principalele detindtoare si surse de materi prime. $i tocmai nevoia erescéind’ de materii prime minerale il face pe Anderson (1993) si considere cd epocii Razboiului Rece ii va urma epoca geopoliticii resurselor. Resurse esentiale si resurse strategice Nofiunea de resursd esensial’ este extrem de controversata la ora actual. Astfel, daca pentiu specialistii americani doar energia si materialele strategice au un impact major asupra deciziilor politice jucdnd astfel un rol decisiv in sfera geopoliticii”’, in Orientul Mijlociu o alta resursti este mult mai important decdt petrolul si anume apa. Astfel, conflictul arabo-israelian™* a avut si are si o dimensiune ,hidropolitict”™”, dimensiune care influenjeaza si astizi stabilitatea ‘in Golful Persic. Pe de alts parte, dupa cresterea accentuata a prefului petrolului intre ani 1973- 1974, s-a adus in discufie o alta resursi: Henry Kissinger 2 ameninjat producdtorii arabi de petrol (i nu numai™) cu ,arma alimentar&” (Anderson, 1998), Atributul de siraregic se aplict acelor resurse care joacd un rol esential in geopolitica datoriti importangei lor gi potenfialelor probleme de aprovizionare. In categoria resurselor sirategice se individualizeaza mineralele strategice. Introdusi pentru prima data in Marea Britanie, nojiunea de mineral strategic, conform Institution of Mechanical Engineers (1981), includea mineralele vitale pentru apdrarea nafionald si care trebuiese importate in totalitate sau in mare parte. in accepfiunea ,,The Office of Technology Assessment” (1985) si a lui Anderson (1988), mineralele strategice sunt incluse in grupa materialelor strategice si indeplinese umnitoarele criterii: /, sunt vitale pentru industria de aparare si pentru industriile legate de aceasta si de prima necesitate pentru domeniul civil; 2. depind in mare masuré de import; 3. exist putine surse importante de aprovizionare (sau stocuri reduse cantitativ) . ® Realitatea TV din 23.05.2009 — “China cumpara milioane de tone de minereu, profitind de preturite mici, Potrivit statisticiloroficiale, Beijing-ul a importat in aprilie 57 de miioane de tone de minereu de fier si aproape 400 de mii de tone de cupru. » Pravda din 28.02.2007 ~ “President of Venezuela Hugo Chavez. signed a decree yesterday on the final nationalization ofall oil deposits in the country. The decree will come into effect on May 1. “I signed the decree on the nationalization of the oil deposits controlled by foreign companies. We are recovering property and management in these strategic areas. The privatization of oil is over in Venezucta. This was the last area that we hadn't recovered. This is the true nationalization of the oil. ‘The oil belongs 10 all Venezuelans. If they [foreign companies developing Venezuelan oil wells] reject our offer then they can leave the country.” Chavez said.” 7 The Wahingion Post din 17.09.2007 - “Alan Greenspan, the former Federal Reserve chairman, said in an interview that the removal of Saddam Hussein had been “essential” to secure world oil supplies”. * Organizatia Exetzyisrocl (2009) - Jewish proposal for Jewish Homeland, 1919 : From the Proposals Presented by the Zionist Organisation to the Paris Peace Conference, 1919: “The economic life of Palestine ... depends on the available water supply. It is, therefore of vital importance not only to secure all water resources already feeding the country, but also to be able to conserve and control them st their sources.” ® Haaretz din 12.04.2001 ~ “Is it possible today to concede contro! of the hill aquifer [in the West Bank], which supplies a thitd of our water?” 2°Hfllman J.8. 1978)- “President Ford and former seeretary Butz, at onetime used the erm agr-power” implying that the US coufd unleash a food weapon to bring the Third World and the Soviet Union to heel.” 9‘Clubul de la Roma si economia mineral Probleme Primi ani ai deceniului al optulea al sec. XX. s-au caraeterizat prin previziuni optimiste privind economia mineral mondiald. insi rapoartele Clubului de la Roma atrag atentia asupra peticolului epuizarii resutselor naturale ale Terrei (gi indeosebi asupra epuizarii SMU) si elaboreazd mai multe modele privind evolutia civilizafiei umane. Primul raport (Meadows, 1972) ia in calcul ca parametri interdependenti cresterea populatiei, evolutia productiei agricole gi a productiei industriale, volumul resurselor naturale gi degradarea mediului (Fig. 29). Se consider’ ca rezervele dovedite de resurse naturale sunt cea mai importanta constrangere a dezvoltarii economice, la mijlocul secolului al XXI-lea declansandu-se haosul” datoriti lipsei resurselor alimentare. Criza materiilor prime si malnutritia ar duce Ja cresterea ratei mortalitatii, populajia diminuandu-se drastic. Simultan eu diminuarea productiei industriale ar avea loc si o reducere a poluarii. Solufia evitarii acestui scenariu apocaliptic ar consta, in viziunea autorului, in stoparea cresterii economice (mai exact in ,crestere economica zero"). Meadows igi revizuieste si corecteaza modelul in 1992, ajungand la concluzia ck omenirea depiise limitele indicate in primul raport, consumand resurse neregenerabile in exces si generind o deteriorate iremediabila a mediului, A treia revizuire a ‘modelului inifial a avut loc in anul 2004, Autorul considera ca datele prezentate anterior sunt confirmate, omenirea depasind in consum ,capacitatea de sustenabilitate a Terrei” (Fig. 22). Al doilea raport (Mesarovici, Pestel, 1974) pleaca de la conceptul eresterii organice, societatea fiind paralelizatit cu un organism viu, cresterea caruia este intt-o prima etapa rapida, exponentiali, pentru ca la maturitate si urmeze o plafonare fir ea organismul si isi inceteze functionarea (Fig. 23). in plus, se adopta premisa acumulatii unor tensiuni sociale explozive generate de lipsa resurselor naturale si poluarea masiva. Un aspect interesant il constituie metoda de impartire a lumii in 10 regiuni, pe baza unor criterii economico-sociale i naturale (in cadrul edirora SMU joaea un rol major). Un alt raport publicat de Gabor, Colombo, King si Galli in anul 1978 revine la modelul lui Meadows avand ins in vedere mutafiile produse in domeniul energiei, resurselor energetice si tehnologiei pe plan mondial. Raportul face o analiza riguroasa a situatiei si perspectivelor resurselor naturale, insistindu-se pe utilizarea nerafionala a resurselor Terrei si in special pe exploatarea excesiva a resurselor minerale neregenerabile. Tot in anul 1978 Montbrial publica raportul ,L'Energie : le compte & rebours” in care abordeaz’ problemele exploatarii irationale a petrolului, carbunilor si gazelor naturale”. Céteva réspunsuri ale societifii moderne la problemele ridicate de Clubul de la Roma - progresul tehnicilor de cercetare, exploatare si preparare a SMU; - sediderea permanenti a continuturilor exploatabile; ~ se au in vedere doar rezervele dovedite, nefinandu-se seama de migcarea tezervelor; - reciclarea materiilor prime; - tehnologii cu consum redus de materii prime; -nu se face o diferenjiere intre diferitele resurse neregenerabile gi se consider ci aproximativ toate se vor epuiza cam in acelasi interval de timp; = poluarea poate fi cvitata”*; 51 Lembargo sur le pétrole décidé en 1973 a fait comprendre au monde que l’énergie était une matiére précieuse, rare et, surtout, que les ressources n'étaient pas inépuisables....Les pénuries d’énergie peuvent prendre humanité & la gorge. Le pétrole, source essenticlle, va faire défaut.” ® Conventia asupra poluarii atmosferice transfrontaliere pe distanje Iungi (1979); Conventia de la Viena privind protectia stratului de ozon (1985); Protocolul de la Montreal privind substantele care distrug stratul de ozon (1987); Convenfia privind evaluarea impactului asupra mediului in context transirontalier (Espoo) (1991), Convenjia Cadra Nafiunilor Unite privind Schimbsrile Climatice (1992); Protocolul de la Kyoto al Conventiei Cadru a Nafiunilor Unite privind Schimbarile Climatice (1997); Tratatul Cartet Bnergiei gi a Protocolului Cartei Energiei privind 10-se ignora rolul mecanismului prefurilor in problematica insuficientei resurselor naturale. Tendinge actuale in economia mineral Rezultat al evolufiei societifii si progresului tehnologie sensul economic al globalizaii se coneretizeazi in integrarea economiilor mondiale (IMF, 2008), aspeet reflectat de circulay transfrontalier’ a bunutilor, serviciilor si capitalului, acestea flind interconectate si interdependente (Bhargava, 2006). Plecind de la principiul enunfat de Simon (1998) conform cliruia intre cererea si oferta pe plan mondial exist interactiuni complexe care conduc in final Ja identificarea unui substituent pentru resursa redusi cantitativ, Lane (2006) accentueazi rolul Jucat de piejele mondiale. La randul lor, piefele sunt influenfate de cererea mondial si mai ales de preful la care poate fi satisf%icut aceasta cerere. Astfel, dup Lane (2006) factorii economici (prezenja/absenja infrastructurd, costuri de exploatare si preparare ete.) au un rol determinant in exploatabiliatea zicimintelor. Factorilor economici Ii se adaugi actiunile guvernamentale, legislatia, amploarea reciclarii, aparifia noilor tehnologii de exploatare si preparare (Moon si Evans, 2005), regimul taxelor si impozitelor, barierele comerciale, aspectele privind ariile protejate si/sau siturile arheologice, stabilitatea politica, forla de munca calificata, nivelul coruptiei (Jackson si Green, 2015). Analizénd formarea prefurilor Henckens et al. (2016) considera ca distribujia inegala a resurselor minerale in scoarja terestra (Fig. 24) coroborati cu situajia geogolitic’ 1a un anumit moment dat permite ca unii producitori (Wilson, 2015) si poati influeata direct piefele (OECD, 2017). insd factorul determinant in accentuarea in viitor a cererii de resurse minerale (indeosebi de paméntuci rare) pe plan mondial il reprezint& explozia demograficd coroborat& cu cresterea standardului de viaja (Fig. 25, 26, 27, 28, 29, 30, 31). in ceea ce priveste metodele de tranzactionare ale materiilor prime minerale se pot separa doud situatii, Astfel, dac& metalele de baz (aluminiul, cuprul, plumbul, nichelul, staniul, Zineul etc.) sunt tranzacfionate la burse de valori (de exemplu, London Metals Exchange, New York Commodity Exchange etc.), alte materii prime minerale (galiu, indiu, pamanturi rare) se tranzacfioneaz& uneori pe picle mai putin transparente si in cantitiji mult mai mici (Nassar et al., 2015; EP, 2017), Estimarile pe termen mediu gi lung referitoare 1a cererea de minerale utile realizate de companii si specialisti in domeniu (Kesler, 2007; Espi si Moreno, 2010; Meinert et al., 2016) au impulsionat investifiile in activitatea de cercetare geologica (Fig. 32, 33, 34, 35, 36, 37) astfel inet pentru unele tipuri de resurse minerale si existe un echilibru intre cerere si oferta (Fig. 38, 39, 40) cu toate c& prefurile au inregistrat variafii semnificative (Fig. 41, 42, 43), Fondata din rajiuni economice in anul 1951 prin Tratatul de la Paris de etre Franta, Germania de Vest, Italia, Belgia, Luxemburg si Olanda, Comunitatea European a Carbunelui gi Ofelului avea ca principal obiectiv partajarea resurselor de carbune si ofel ale statelor membre (Alter si Steinberg, 2007). Desi este formati in prezent din 28 de firi. Uniunea Europeand apsrutd ca urmare a semnarii in anul 1993 a Tratatului de la Maastricht, inregistreaza un deficit de resurse minerale (Fig. 44, 45) care, in viitor, ar putea afecta grav securitatea european prin soaiderea competitivitasii economice a industriei (Verheugen, 2007; de Wijk, 2009; Dimitriadis, 2009; EC a, 2016). Ludndu-se in calcul ponderea in diferitele ramuri industriale cat gi riscurile de aprovizionare/achizitie pentru diferite resurse minerale s-a stabilit (EC b, 2011; EC ¢, 2014) lista materiilor prime critice pentru UE (Fig. 46) si implementarea inifiativei privind materiile prime (Fig. 47). ‘Membra a UE din anul 2007, Romania este unul dintre pufinele state care pot contribui Ja securitatea mineral prin resursele minerale pe care le detine (Fig, 48; Tab.2, 3, 4). insa pentru o valorificare superioara a resurselor minerale in scopul maximalizarii profitului gi cficienta energetic si aspecte legate de mediu (1997); Conventia privind efectele transfrontaliere ale accidentelor industsiale (2603); Tratatul de la Paris, 2015 etc. il‘Tab. 2. Rezerve geologice in Roménia (dup MININD, 2004; Diya, 2014) Resurse minerale Substanta om Ga — _Nivelulinterventiet statulul Lgnit mmilioane tone 2800 7 Huila milioane tone 900 saad ‘Minereuri aura-argentifere millioane tone 40 Minereuti polimetatice millioane tone 90 sees Minereuti cuprifere milicane tone 900 Sare mmilloane tone 4000 : *: Parl iaterventie *: redusi, la acordarea de subventii pentru exploatarea in subteran, a transferur capital +; majora, prin acordarea de subvenii pentru exploatare, transferuri sociale si alocafii de eapital weet foarte mare, prin acordarea de subventii pentru exploatare, transferuri sociale, alocatii de capital si esalonarca datorilor catre furnizorii de energie electrica ‘Tab. 3 Resurse minerale in Roménia (dup MININD, 201 1- cu simplificari) Resutsa mineral la 01.01.3011 : Substanta sau grupa de Productia nett fn anul 2011 substante minerale jor sociale si, partial, alocatii de OM Ga oN Ca Lig wi: toue 306 wlone 3088 nus il tne oz niitone 2122 ines: ; oily i tne 160 it one 0 Bineourpolinsaice al one @ iiltone o Minereuri cuprifere mil. tone 443 mii tone 31,8 concentra cures sare gems mil tone 4390 iit tne 2249 Sabsianfenemetaitere mil. tone 308 miitne 168 Roci utile -emmenale ini. tne 0 as 2 pps i ne 2s0 a 31326 nilione 9789 mitre 1068 Tab. Resse mieten Ronni (dup Sinonese, 2016 —eu simpli) Susi au gra de Relrsé mineral 01.02.2016 Produc neti nan 2OIS substanje minerale (ANRM) UM Cantitate_ UM Cantitate Resurse neal metalfere dure-argeatere tone 760 is esr tinereur cupsere ant tone us intone ‘026 iineeurpotmetale ye a ei i Zn} Tesurseseundare jazuri de decantare mile? = 308,49 halide mil. m® - 1421 asiguréa dezvoltirii cconomice este necesara elaborarea unei viziuni pe termen lung care, dupa parerea lui Constantinescu et al. (2015), lipseste in cazul Roméniei, Simetizind analiza pairimoniului najional mineral realizati de Constantinescu et al. (2015), Constantinescu (in Dascalu, 2016) si Simionescu (2016) se pot remarca urmatoarele aspecte: 1. avantaje: LL. atuul principal al Roméniei in societatea globalizata nu este att volumul resurselor naturale cAt extraordinara lor diversitate: minereuri cuprifere, minereuri polimetalice care includ elemente rare, disperse si paménturi 12radioactive, resurse energetice (cirbune, minereu de uraniu, petrol, gaze naturale), bauxitd, ape earbogazoase; 12. evaluarile Consiliului Economic European gi ale Institutului Geologic al SUA plaseazi Romania pe locurile 3-4 din punct de vedere al resurselor geologice; 13, distributie armonioasi a resurselor minerale in raport cu inffastruetura de transport ceea ce faciliteaz’ transportul inclusiv pe cale fluviala/maritima, La, existenta unor baze de date detinute de Agentia National pentru Resurse Minerale, Institutul Geologic al Roméiniei, Academia Romana gi sectiile de profil din universitatile romanestis 15. expertiza geologic in domeniul minereurilor feroase i neferoase, al metalelor prefioase gi rare gia hidrocarburilor: 16. cadrul institutional si legislativ compatibil eu cerinfele UE i adaptat la principiile piefei interne din Uniunea Europeans. 2. dezavantaje: 21. lipsa unui program national coerent de cercetare sistematica a resurselor”, nerespectarea deciziilor, a partenerilor romani gi straini si a acordurilor internationale’' , comunicarea interinstitutionalé slaba si fara finalitate; 22. lipsa de tansparengi in ceea ce priveste accesul la bazele de date geologice, geochimice gi geofizice generati de legislatia actuala (ORNISS, 200: ANRM, 2003; HG, 2003); 23. capacitate diminuata de cercetare ~ dezvoltare — diseminare a informatiilor, prospectarea pentru identificarea de noi resurse/rezerve fiind in prezent doar pur accidentala’’: astfel, companiile care efectueaza lucrari de explorare si/sau exploatare isi desfuisoara activitatea fie in perimetre deja cunoscute, fie in extinderea acestora (CNU, 2017; CUPRU MIN, 2017; ELD, 2017; ESM, 2017; GBU, 2017); 24, rentabilitatea scazuti a exploatarii rezervelor deja cunoscute din cauza tehnologiilor depasite, a incintelor miniere abandonate (galerii principale de acees la zacaimént, pufuri de exploatare etc.) gi a drumutilor de acces degradate fa care se adauga demolarea unor uzine de prelucrare/concentrare; 25. lanful prospectiune ~ explorare - resurse/rezerve ~ exploatare — utilizare jn industrie are verigi lips din cauza disparitiei cererii unor agenti economici care au fost desfiintayi: 2.6. desfiinfarea unor agenfi economici specializati in producerea utilajelor specifice activititilor de cercetare geologic’ si exploatare; afectarea economiei zonclor miniere restructurate (ME b, 2016) cat si lipsa unor politi economice eoerente in domeniul resurselor minerale™ (Fi 49, 50; Tab. 5, 6) a dus la o diminuare drastica a produselor miniere’’ romanesti: astiel, conform EurActiv (2008) productia mineralelor neenergetice s-a redus la numai 0,05 mifioane tone in anu! 2007 comparativ cu 21,5 milioane tone in anul 1989; 5 Desi sau elaborat o serie de strategli pe termen lung in domeniul resurselor minerale (HG, 1994; MENIND a b, 2004; ME a, 2016) acestea, in majoritatea cazurilor, au au fost finalizate * AGBR; 1996; ACR, 2011; ICSID, 2015; CETA, 2017. Roxana Pencea Briidayan (campaigner Mining Watch Romania) si Pia Eberhardt (campaigner pentru politici comerciale la Corporate Europe Observatory) propun denunarea de cdtre Rominia a acordului CET si nerecunoaytereadecizilr ICSID (RMORG, 2016), * Cu excepfia zAcamintelor de petrol si a celor de gaze naturale. % Marga (2017) subliniaza faptul ci ,statele care nu se profileaza printe-o politica proprie mu-si pot satisiace interesele si valorifica resursele” vor conta mai putin in lumea globalizat. Produsul rezultat din getivitatea de exploatare a unui zAcamant, liveat ca atare sau sub form de sorturi rezultate in urma unui proces tehnologic de prelucrare/preparare pentru a fi ulilizat ea produs finit sau ca materie prima fa fabricarea unui alt produs (MO, 2003), 13‘Tab. 5 Evolujia numirului de angajati in sectorul minier din Romania (dupa MININD, 2004 ~ cu simplificéri) ‘Amul ‘Sectorul Programat Observayii 2003, ———___“S0N_ 2004 -2005=—«2008-=—«2007 a 18325 17342-18492 1449213462 Hui b 983 1850 100010301020 x 2 Lighit a 23929-21506 19906 1787315359 b 223 160010332524 0 eee a 23992 18093 4UBL_ «106421098 b 3509 © 40024393544 1500* ea a 2000 2000 «170015201400 b 0 300,180,120 0 TOTAL a 67846 $8941 51179-44527, 37319 b 6915__7752___5652__7218__—2520* ‘existent la inceputul perioadei biredus In perionda *: 1500 persoane se disponibilizeaza in luna ianuarie 2007 C.NUraniutul 2009 3 2014 1 1998 132 Minereuri 2009 2 20u4 1 1998 206 Carbuni 2009 38 2014 5 4George Teodoreseu [HP -Scan] Q DS. \L eS Legea Minelor ( februatie 1998; republicati 2003) - Auloritatea competenta - Agentia Nationala pentru Resurse Minerale, care reprezinta interesele statului in domeniul resurselor minerale, conform atributiilor stabilite de prezenta lege; - Zacdmant - acumularea naturald de resurse/rezerve minerale, valorificabila din punct de vedere tehnie si economic. - Resursé mineralé - substanta naturali din scoarla terestré, format& in urma proceselor geologice, utilizabila ca atare sau prin prelucrare in activitatea economico-sociala; ~ Rezervai ~ partea de zicimént determinata camtitativ si calitativ prin lucriti de explorare gi exploatare, avand stabilite conditiile tehnice si economice de valorificare; - Fond geologic nafional - totalitatea datelor privind resursele si rezervele minerale objinute din activitafi miniere si petroliere, indiferent de natura suportului de stocare; - Fond national de resurse/rezerve - totalitatea resurselor/rezervelor evidenfiate gi inregistrate de catre autoritatea competent pentru fiecare tip de resurs’ mineral a farii, determinate conform reglementdtilor specifice; - Prospectiune - ansamblul de studii si luerari de suprafaya care se realizeaza pentru identificarea posibilitajilor existenfei unor acumuliri de resurse minerale; ~ Explorare ~ ansamblul de studii si activitiji pentru identificarea zictmintelor, evaluarea cantitativa si calitativa a acestora, precum gi determinarea condijiilor tehnice si economice de valorificare; - Dezvoliare - ansamblul lucratilor eare constau in realizarea minelor si carierelor, construirea gi montarea instalafiilor specifice, a echipamentelor sia altor utilitafi necesare extracfiei, prelucrari, transportului gi stocarii provizorii ale produselor miniere; ~ Exploatare - ansamblul de lucriri executate in subteran si/sau la suprafaf pentru extragerea resurselor minerale, prelucrarea si livrarea acestora in forme specifice; = Perimetru. de prospectiune, explorare si exploatare ~ aria corespunzitoare proiecfiei la suprafai a conturului parfii din scoarta terestra in interiorul céreia, pe un interval de adancime determinat, se realizeaz lucriri de prospectiune, explorare, respectiv de exploatare, precum si suprafe(ele necesare desRisurdrii activitijilor de preluerare, preparare a resurselor minerale si de stocare a produselor reziduale miniere; ~ Activitate minierd ~ ansamblul de lucriri privind prospecfiunea, explorarea, dezvoltares exploatarea, prepararea/prelucrarea, concentrarea, comercializarea _produselor_miniere, conservarea si inchiderea minelor, inclusiv lucrarile aferente de refacere si reabilitare a mediului; = Producti minierd - cantitatea de produse miniere extrasi in vederea prelucriii. gi/sau comercializirii de catre titular; ~ Produs minier ~ produsul rezultat din activitatea de exploatare a unui zicdmént, livrat ea atare sau sub forma de sorturi rezultate in urma unui proces tehnologic de preluerare/preparare pentru a fi utilizat ca produs finit sau ca materie prima Ja fabricarea unui alt produs; - Produs rezidual minier ~ produsul remanent depus in halde si iazuri de decantare, rezultat din activitati miniere; - Concesiune minieré - operatiunea juridicd prin care statul, reprezentat de ANRM, transmite pentru 0 perioada determinaté unei persoane, dreptul si obligatia de a executa, pe rise si cheltuiali proprii, activititi miniere avand ca obiect resursele minerale, in schimbul unei redevente minicre pentru exploatare gi al unei taxe pe activitatea de prospectiune, explorare gi exploatare a resurselor minerale; Principii de baza privind cercetarea geologic’ ; Cercetarea geologic’ cuprinde ansamblul lucrarilor necesare pentru cunoasterea cantitaii si calitiii resurselor/rezervelor minerale si a condifiilor geologive si tehnico ~ economice de valorificare a acestora.in cursul cervetirii geologice, in vederea stabilirii cantitaii si calitii resurselor minerale sau rezervelor se vor urmari: localizarea spajiala conturul i forma corpurilor de S.M.U.S. conditiile hidrogeologice stabilirea zonelor sau intercalafiilor sterile stabilirea diferitelor sorturi calitative tofi factorii naturali care pot influenfa tehnologia de exploatare, preparare, prelucrare si valorificare a S.M.U.S. vey Cereetarea geologick se executi tn evape de lucru, care de regult, se sueved, conducaind progresiv la cresterea gradului de cunoastere a resurselor minerale/rezervelor si cuprinde urmatoarele faze (Figura 31): 1 Prospecfiunea geologic Ansamblul de studii si lueriri de suprafai care se realizeazi pentru identificarea posibilitejilor existengei unor acumuldiri de resurse minerale. Etape ale prospectiunii geologice: I. recunoasterea: 4) consta in interpretarea datelor geologice preexistente, insofiti, eventual, si de cercetiri indirecte, intocmirea de studii geologice complexe si hirti geologice; b) obiective: identificarea zonelor cu un potential de resurse minerale; )_ pe baza rezultatelor obfinute: cy) se evalueaz resursele de prognoza: 2) se stabilesc zonele in care este posibild continuarea prospecfiunilor geologice; s) se intocmese programele de luc jecesare; 2 prospectiunea (propriv-zisd): 4) const in executarea de cercetiti prin eartare geologic, metode geochimice, foraje de la suprafafa, lucrasi miniere de suprafat’, studii si determindiri de laborator pe probe din lucrarile executate sau din aflorimente; b) pe baza datelor obfinute din lucrarile de prospeotiune se verified resursele de prognozz si se evalueaza resursele posibile: ©) resurse posibile: cy) parte a resurselor minerale al cfiror grad de cunoastere are caracter nformativ; cy) conturarea si estimarea cantitajii si calitafii se bazeazi pe date rezultate din Tueréri executate fn faza de prospeefiune sau_prin extrapolarea paramettior de calcul de la limita resurselor indicate; cy) continuitatea geologicti este presupusti; cy desi estimarea cantitajii si calitjii prezinta grad sc&zut de siguranta si un nivel aproximativ de ineredere, permite luarea unor decizii continuarea cercetatrilor geologice. Premisele geologice ale lucrarilor de prospe Proiectarca si exccutarea luerarilor de prospectiune se bazeazi pe cunosterea condifiilor geologice cere au dus 1a formarea, acumularea gi conservarea SMU, Premisele geologice pot fi: 4) universale = valabile pentru intreaga litosfera (exemplu: cea mai mare parte a zicimintelor lichid-magmatice sunt legate, sub raport genetic gi spatial, exclusiv de roci bazice si ultrabazice); 2b) regionale = valabile pentru o anumiti provincie metalogenetica™ (exemplu: spinelii cromiferi iau nastere in formatiuni peridotitice si gabbro-peridotitice); ¢) locale = valabile pentru 0 anumita zona a unei provineii metalogenetice (exemplu: in cadrul complexelor ultrabazice de tip alpin, importante ‘economie sunt zicdmintele de cromit localizate in dunite), J. Premise magmatice Unele ziicaminte se leaga genetic de anumite aspecte ale manifestarilor magmatismului. De aceea, identificarea pe teren a unor asemenea manifestari poate fi un argument pentru evidentierea unor zicaminte endogene. in studierea premiselor magmatice trebuie sA se aiba in vedere: 4) legatura dintre complexele de roci magmatice si zcamintele de SMU; b) compozitia chimica si mineralogicd a rocilor magmatice in comparalie cu aceea a SMU; ¢) distributia zonala a mineralizayiei; @) niyelul de eroziune. @) Legatura dintre complexele de roci magmatice si zdicdmintele de SMU intre zicdmintele de SMU gi complexele de roci magmatice pot exi: @;) legituri genetice: se refera la legitura directa a zécimintelor endogene cu anumite complexe de roci De exemplu, este evidenta legitura dintre complexele de roci ultrabazice si zicdmintele lichid-magmatice® de Cr gi de metale din grupa Pt. Astfel, sursa initial a Cro prezinta magmele (rocile) ultrabazice (dunite, harzburgite, lherzolite, piroxenite) si mai putin cele bazice (gabbrouti, sroctolite, norite), confinutul in Cr setizand paralel cu cresterea magmelor (rocilor). Alte exemple de legituri genetice: > zicimintele de Ti-Fe si magmele (tocile) bazice (si mai putin cele ultrabazice) constituind principala surs& de zdcminte ortomagmatice”’, titanomagnetitice (exemplu: complexul Bushveld ~ Africa de Sud ~ Figurile 32 si 33; Tabelul 3) si ilmenitice (exemplu: zicimintele Storgangen, Sogndal si Egersund din Norvegia, asociate noritelor); > zAcimintele de apatit-nefelin si unele roci alcaline (Figurile 37, 38, 39, 40) ; > zicimintele de sulfuri de Ni-Cu gi rocile bazice si ultrabazice (complexe ofiolitice). Geochimic, magmele bazice-ultrabazice se caracterizeaza printr-un clark** ridicat in Fe, Ti, Cr, Ni, Cu, Pt, Pd, Se, elemente cu afinitate chimicd in special fafa de O si 8, rezultand compusi minerali (oxizi, sulfuri) care, in procesele petrometalogeniei endomagmatice se acumuleaza generand zacaminte de oxizi $i sulfuri. Magmele bazice (gabbroide) genereazi concentrafii metalifere de tip oxidic, respectiv titano-magnetitic 5 arza, 1. (1982) —“Consideram provinciile metalogenetice, unitati spatiale geostructurale, remarcate prin evolutie structogen, magmatism i metalogenie specifica.” % Veri Dimiteseu, R. (1982) — pag. 13; Stumbea, D. (2007)— pag. 19 * Sens Dimitreseu (1982) — pag. 6 si 13, % Clarke = unitate de msurl (exprimaté procentual) a abundenfei medii a unui element chimie tn crust( Fe, TitV, Sc) si sulfidic (Cu, Ni+Co). Exemplu: z Sudbury (Canada) (Figurile 34, 35, 36). > carbonatite® si intruziuni complexe; > zactmintele de diamante in kimberlite. imintele Stillwater (SUA) si Legitura dintre zécdmintele de minereuri si granitoide"” este uneori neclar defini complexele de roci granitoide caracterizdndu-se adesea prin intruziuni complexe si repetate. in majoritatea cazurilor, zicdmintele legate de granitoide se formeaz& dupa toate fazele succesive ce caracterizeazi manifestitile intrusive, existdnd ins’ si exceptii. De aceea este mai simplu si se demonstreze legitura genetic’ cu intregul complex granitoidic decat cu o anumith faz de formare a avestuia. az) legituri agenetice (@intdmplétoare): apar cfind zicdmintele de minereuri si complexcle magmatice sunt apropiate sub raport spafial, dar intre ele nu se evidengiazi anumite raporturi genetice. 1) Compozitia chimicd si mineralogicé a rocitor magmatice Examinarea mineralelor din rocile magmatice precum gi determinarea varstei absolute gi a raportului dintre izotopii' unor elemente din roci si din minereuri ofera informatii pentru descifrarea relaiilor de consangvinitate dintre masivele magmatice si mineralizajiile asociate acestora. c) Distributia zonala a mineralizatiei Distribufia zonala a mineralizafiei este important pentru precizarea raporturilor dintre complexele de roci magmatice gi zicamintele de SMU asociate lor. in zona Cornwall (Anglia), in jurul unui corp granitic hercinic, se dispun zonal filoane care contin o mineralizajie de Sn, W, Bi, As, Cu, Zn, Pb, Ag si Sb, grupate in 3 zone principale: zona central cu easiterit, zona mediand, cupriferd gi zona extern cu mineralizafii de Pb si Zn (Figura 41), @) Nivelut de eroziune 2. Premise metamorfice In Iegatura cu caracterele litologice si stratigrafice ale formatiunilor, premisele metamorfice pot da indicajii asupra zonelor in care pot apiirea zicdminte metamorfozate si metamorfice propriu-zise, Pentru conturarea zonelor favorabile acumulirilor de SMU este necesari: = cunoagterca suecesiunii pe vertical a formatiunilor (Figura 42); = cunoasterea variafiilor laterale de facies”; = cunoasterea elementelor structurale din 43); iprinsul formajiunilor cristalofiliene (Figura ? Vezi Mitchell, R.H. (2005); Guibert, IML, Park, C.P. (1999) —pag. 125-126 Radulescu, D. (1982) : ,Termen colectiv uiliznt pentru desemnarea rocilor plutonice bogate in cuart, Ieueocrate iololewcocrate, atta vreme eft identifica exact ava fst facut” " Vezi Guilbert, .M., Park, C.F. (1999) - pag, 271-290; Misra, K.C. (2000) ~ pag. 148-193 * Vezi tancu,0.G. (2007) 4~ identificarea orizonturitor in care apar acumuliri de SMU cu importang’ economica (Figura 42); = stabilirea prezenfei corpurilor granitice anatexice"’, sincinematice si/sau postcinematice, in formatiunile cristaline. Identificarea faciesurilor migmatitice"', a zonelor de injectie gi a fenomenclor de metamorfism de contact prezint& importanja pentru zAciminte peginatitice"’, pirometasomatice™ si hidrotermale’”; - asocierea formajiunilor cristaline cu corpuri eruptive bazice si ultrabazice metamorfozate, care au caracterul unor magmatite inifiale, de care pot fi legate genetic Zcaminte lichid-magmatice sau hidrotermale 3. Premise litologice Compozifia litologiea a unor roci poate influen{a formarea unor zicziminte de SMU, atat metalifere cét mai ales nemetalifere, Multe roci folosite in construcfii (calcare, nisipuri, pietriguri ete.) au proprietaile determinate de insisi compoziia lor litologic’. Zécimintele de hidrocarburi sunt localizate in scoarfa in strans’ dependenfa de litologia unor roci sedimentare (granulafie, porozitate, permeabilitate etc.). Alte zicdminte cum ar fi cele de sare gem, al unor sedimente evoluate in condifii de climat arid, favorabil evaporarii intense, cea ce determina precipitarea sirurilor din solufii si depunerea lor in complexele sedimentare, in ordinea inversé a solubilitajii lor. Porozitatea si fisuratia unor roci sedimentare influenfeazi circulafia solufiilor mineralizatoare, facilitind patrunderea acestora din zonele unde au fost generate (topiturile magmatice) inspre partile superioare ale scoarfei ips ete. apar dezvoltate in faciesul lagunar 4. Premise stratigrafice in anumite perioade ale evolutiei scoarjei terestre au existat o serie de factori care au i formarea si acumularea SMU. ai structurale majore si pentru anumite tipuri de SMU, varsta unor Pentru unele ur subdiviziuni siratigrafice are o importants major De exemplu, in eazul zonelor subcarpatice acumulirile de sare sunt asociate ou sedimentele badeniene, zicimintele de petrol cu depozitele meofiene, iar stratele de lignit cu depozitele daciene. in bazinul Transilvaniei, gazele naturale sunt cantonate in intervalul Badenian-Sarmatian iar oolitele feruginoase de la Cpus sunt incluse in sedimente eocene. Deci, uncle acumuliri de SMU sunt legate de anumite cicluri de sedimentare, de fazele de transgresiune si regresiune marin, precum si de etapele de intrerupere a procesului de sedimentare. © Veri Radulescu, D_ (1982) ~ pag. 254; Veri lancu, 0.G. (2007) pag. 117 * Veri Dimitreseu, R. (1983) —pag. 6 “ Veri Dimitteseu, R. (1983) ~ pag. 6 * Veri Diminescu, R. (1983) —pag. 6 yeu, 0.G. (2007) — pag. 129George Teodorescu [HP -Scan] Qe \ 2 LO Premise structurale Identificarea legditurilor intre diferitele tipuri de structuri si zdcdmintele minerale condue 1a o prognozi credibila si ia 0 crestere a eficientei prospectiunii. Dintre structurile importante pentru cercetarea geologica se pot aminti: 1, Structuri tectonice 1.1 Structuri stratificate in unele cazuri, soluiile mineralizate circula pe stratificafie si, in anumite conditii, pe planele de stratificafie se pot localiza acumulari de SMU. Exemple: zicdmintele triasice polimetalice din Europa imintele de Sb si Hg din China. Unii cercetatori includ in aceasté grupa si structurile de ecranate. Dup& ce strabat culcusul permeabil, solufiile hidrotermale' se consolideazi sub stratele impermeabile? din acoperis, forménd ziciminte ale elementelor chimice cu capacitate ridicata de migrare (As, Sb. Hg, dar si Pb si Zn). Din acest punet de vedere Dimitrescu (1983) precizeaza cf dolomitele si calcarele sunt considerate ca roci magazin favorabile in special in cazul in care sunt acoperite de un ecran de roci impermeal 1.2, Structuri eutate Sunt importante pentru zicdmintele hidrotermale, dar in primul rind pentru cele de combustibili fosili (petrol si gaze naturale). Migrdnd din zonele mai adanci ale litosferei, solutiile mineralizante folosese structurile disjunctive drept canale de acces. Ulterior, solutiile mineralizante folosesc si invadeaza porii $i fisurile rocilor. in final, soluile ajung in structurile cutate preexistente (axe anticlinale, flexuri), precum si in diferite capcane structurale. 1.3.Structuri legate de zonele de fisuratie Fisurile de origine tectonicd-postmagmatici impreund cu fisurile de origine magmatica, asigura circulajia solufiilor hidrotermale, jucdnd un rol important in localizarea acumuléilor de SMU (zicdminte de tip greizen’, hidrotermale de temperatura medie — Cu, Mo, Au, Ag, Pb, Zn etc., hidrotermale de temperatura ridicata - Sn, W, Mo ete.) 1.4 Structuri disjunctive 1.4.1. Structuri disjunctive regionale Se caracterizeazai prin extinderea lor pe directie (sute pana la mii de km) si pe inclinare (zeci de km). Datoriti’adéncimii gi faptului od pot fi reactivate, structurile disjunctive regionale faciliteaz& migrarea spre suprafafa a magmelor si solufiilor mineralizante (Figurile 45, 46, 47). Daca faciliteazé transportul si repartitia magmatitelor si solujiilor mineralizante, structuri disjunctive regionale nu favorizeaza formarea zicimintelor de SMU. Aceasta, pe de o parte, pentru c& dislocafiile regionale sunt zone cu temperaturi ridicate, superioare celor care ¢are ar favoriza consolidarea zAchmintelor postmagmatice. Pe de alta parte, vitezele de circulatie ale vaporilor, gazelor si solufiilor hidrotermale in structurile disjunctive regionale sunt mari si nu ' Vezi si Pirajno, F. (1992)— Hidrotermal Mineral Deposits. Principles and Fundamental Concepts for the Exploration Geologist. Springer. * Analizdnd crculatia solufilor hidrotermale in functic de porozitatea rocilor Maza (1999) araté c& porozitatea subcapilar’ (ciametrul porilor <0,01 mm - de exemplu cazul rocilor sedimentare pelitice) stopeaza/ eeraneaza ‘curgerea sclutilor. * Veri Evans, A.M. (1993) - pag. 154 . ifavorizeazi formarea zicimintelor de SMU. Ca urmare, dislocafiile regionale favorizeaz’ dispunerea cdmpurilor mineralizate gi nu a z8cdmintelor 1.4.2. Structuri disjunctive locale in zonele mai apropiate de suprafafa gi in condifiile unor presiuni mai scdzute, structurile disjunctive regionale genereazA sisteme disjunctive locale. Acestea, pe misura indepartirii de dislocafiile regionale, se ingusteazA accentuat devenind capeane pentru solutiile hidrotermale. 2. Structuri tectono-magmatice 2.1 Steucturi tectono-plutonice 2.1.1, Structuri prototectonice Se formeazi in cursul proceselor complexe de diferentiere gi de consolidare a maselor mari de magmi, procese in urma cirora structurile plan-paralele constituite din diferentiatele magmelor tazice si ultrabazice pot cuprinde si zicdminte stratiforme de cromit, platind, titano- magnetit, sulfuri de Cu-Ni ete (Figurile 48, 49, 50). 2.1.2 Structurile zonelor apicale Sunt caracteristice ‘masivelor granitice. Prezinté important structurile de pseudostratificatie, de fisurafie si de clivaj atat in zonele apicale eat si din zonele marginale ale masivului, eare pot confine zdeaminte pegmatitice de cuart, zicéminte filoniene si de tip stockwork" de casiterit, wolframit, Au, Be ete (Figurile 51; 52). 2.1.3 Structurile zonelor de contact, Caracteristice pentru granitoidele in contact cu rocile inconjuritoare. in sistemele de fisuri de contracfie se creeaz condifii pentru circulafia fluidelor hidrotermale si, uneori, pentru depunerea mineralizafiilor. 2.2 Structuri tectono-vuleanice Iau nastere sub-influenta activitifii-vuleanice, dar gi prin acfiunea proceselor tectonice. 2.2.1, Structuri ale efuziunilor Formate din curgeri de lave in care se interpune si material piroclastic/sedimentar, generdind astfel seri vulcanice si vuleanogen-sedimentare. in cazul pillow lavelor generate in cazul curgerilor submarine, in spatiile din cadrul acestora, va fi posibilé circulajia ullterivari a solutiilor hidrotermale posibil generatoare de acumulati filoniene sau sub forma de cuiburi de zeolifi, sulf ete (Figura 53), * Retele dense de ertipituri subtiri mineralizate, care strabat roci impregnate gi ele eu minerale metalifere (Dimitrescu, 1983)2.2.2. Strueturi ale aparatului vul nic 2.2.2.1. Structuri de cupoli Se formeaza in primul rind de-a iungui structurilor disjunctive regionale (si in special la intersectia a2 sisteme de structuri disjunctive) si constau din serii groase de material efuziv, cu © participare majora a materialului extruziv. Localizarea corpurilor mineralizate in cupolele zonate pe verticala sau orizontalé este condifionati de prezenja unor sisteme de fisuri si/sau rizonturi litologice favorabile (Figura 54), 2.2.2.2, Structuri de neck Se formeazi in fungul unor structuri regionale sau la intersectia a 2 sisteme de fisuri. Localizarea $i morfologia SMU depind, indeosebi, de sistemele de fisuri tectonice gi tectono- magmatice care afecteaz neck-ul (Figurile 48, 55, 56) . 2.2.2.3. Structuri de caldera Tau nastere, in majoritatea cazurilor, prin prébusirea acoperisului in faza de calmare a activitatii vuleanice (Figura 57) si au diametre de peste 10 km. in alte, atunci efind este vorba de caldere de explozie, dimensiunile sunt mai reduse (Figurile 58, 59). Zacimintele hidrotermale de Au, Cu, Sa, polimetalice ete. se localizeaza pe sistemele de falii gi fisuri concentrice, conice si radiale, care afecteaza structurile. 2.2.3. Structuri ale zonelor subvuleanice Apar in magmatite/rocile inconjuratoare consolidate la nivelul subvulcanic. Corpurile subvulcanice rezultate din manifestirile timpurii au alura de sill-uri (Figura 48), sunt cantonate la adéncimi mici si sunt interstratificate cu efuuziuni si material piroclastic. Sunt pufin importante pentru acumukiri de SMU. Corpurile subvulcanice rezultate din manifestarile tarzii se formeaza in stadiile finale ale fii vuleanice si sunt localizate la adancimi mari (1500-2000 m). Morfologic, au forme de lacolit, stock sau dike (Figura 48) si sunt discordante in raport cu formatiunile vulcanice gi vulvanogen-sedimentare pe care le stribat, Zaictimintele legate de aceste corpuri sunt localizate in zonele de contact dintre cle si efuziuni, piroclastite si tufuri. Unii termeni ai seriilor vuleanogen-sedimentare pot juca rolul unor ecrane protectoare activi 2.3, Structuri ale pipe-urilor 2) Pipe-uri magmatic (Figura 60) iau nastere in conditit diferite: ~ in legatura cu intruziuni, in parjile superioare ale zonelor apicale sau in legaturd cu intruziunile mici hipoabisale; ~ in legatura cu complexele vulcano-imtruzive: ~ in legiturd cu cu complexele vuleanice; ~ in condifiile specifice de formare a kimberlitelor b) Pipe-uri pneumatolotice-hidrotermale: iau nastere prin actiunea vaporilor, gazelor sau solufiilor hidrotermale. Nu au legituri direct cu corpurile magmatice si sunt constituite din brecii de explozie, freevent bogat mineralizate: ziciminte primate de diamante in kimberlite, zaciminte de tip greisen (Cu, W TR), hidrotermale si metasomatic-hidrotermale de W, Cu, Pb-Zn, Au, Au-Ag, U ete,Indici in prospectiunea SMUS Cuprind (otalitatea semnaimentelor geologice sau de alt natura care pot sugera existenfa acumularilor de SMU intr-un anumit perimetru. Daci premisele geologice creeaza posibilititi de prevedere a unei eventualle prezenje a SMU intr-o zona, indicii de prospectiune in existent a ziicdmintelor sau ivirilor de SMU. eventuala Indici naturali directi 1.1. Aflorimente Ailorimentele pot fi caracterizate atat prin intermediul probarii, pentru stabilirea continutului in elemente principale si accesorii, ct si prin studiul compozitiei mineralogice si a particularitatilor structurale si texturale ale mineralizatiei. ins rocile, minereurile si mineralele sunt in general instabile in conditiile existente la suprafaja Pamantului, find supuse procesului alterarii supergene’, Procesele alterarii supergene (alterarea mecanie’, alterarea chimica, alteratea generata de activitatea microorganismelor ~ Stumbea, 1999) conduc la transformari atit de profunde ale rocilor si mineralizafiei primare incéit, pentru caracterizarea aflorimentului sunt necesare cercetiri speciale. Procesele de transformare ce afecteazi mineralizatia dintr-un afloriment prezinté, de regulé, zonalitate vertical putindu-se separa zona de oxidatie, zona de cimentatie si zona minereului primar® (Figurile 61, 62, 63). 1.2, Fragmente de minerale utile Fragmentele existente in cadrul aureolelor mecanice de dispersie, generate sub actiunea de alterare supergend a zicimintelor de SMU oferd indicatii asupra carecterului mineralizatici si a distanfei pnd la afloriment (Figura 64). Se studiaz’i: -paragenezele minerale identificate in fragmentele identificate in aureolele mecanice de dispersie; ~ habitusul fragmentelor , care indic& distanfa pana la afloriment; - mineralele de ganga caracteristice pentru zicamintele filoniene ~ete 1.3. Concentrate de minerale grele Obfinute prin preluerarea probelor recoltate din aureolelel mecanice de dispersie, concentratele de minerale grele pot da indicatii directe referitoare Ta existenfa unor acumuliiri de SMU (Figutile 65; 66). fu alte cazuri, in astfel de concentrate se yaisese mincrale care pot da indicati asupra existenfei unor minerale utile in structura geologica prospectata. De exemplu, berilul si topazul pot reprezenta minerale indicatoare pentru zAcimintele de wolfram si staniu, iar piropul pentru zacamintele de diamant. indirecte $ Alterarea supergen’ reprezinta procesul care genereaza o alterare pronunata a rocilor si mineraletor magmatic, metamorfice si sedimentare, care s-au dovedit a fi instabile in condifitle caracteristice suprafetei Pamantului (Stumbea, 1999). " Pentru transiormatile rocilor a se vedea Stumbea (1999), 4Pentru a se obfine informafii asupra caracterului SMU, este de dorit si se identifice asociafii caracteristice de minerale. 1.4, Maluri din albiile cursurilor de ape Prin proprietatea lor de a refine prin adsorbjie sau schimb ionic unele elemente chimice (Cu, Co, Pb, Ni, Ba, As,V ete.) antrenate din zicdmintele care au fost levigate, malurile pot da indicafii asupra existenjei acumularilor de SMU. Freevent, in componenta malurilor din albiile cursurilor de apa pot fi recunoscute asociafii de minerale secundate (malachit, limonit etc.) provenite din levigarea zonelor de oxidatie a zcimintelor primare, intim asociate cu minerale grele (Figura 67). Identificarea unor astfel de asociafii constituie indicatii importante referitoare Ja prezenta unor mineralizati 1.5. Izvoare de ape minerale Pe linga faptul c& apele minerale pot ele insele constitui obiectivul cercetirilor geologice, mai pot da si unele indicafii asupra prezenfei unor zZicdminte. Identificarea zonelor mineralizate se realizeaz si prin analizarea probelor din cursurile de apii ce au levigat corpurile de SMU sau aureole de dispersie ale acestora, caz in care se constati coafinuturi ridicate ale unor elemente chimice, eventual valori variabile ale pH-ului apelor. 2. Indici naturali indirecti 2.1, Elemente indicatoare Zacimintele de SMU includ, pe Hinga elementele chimice care fac obicctul cereetir geologice, mai multe clemente caracteristice (Tabelul 4) . Ca si prezinte importanja pentru cercetarea geologic’, elementele indicatoare trebuie s& indeplinease’ anumite conditii si anume: ~ st fie caracteristice pentru un anumit tip genetic de zicamént; ~ si fie uniform rispandite in zicdmant si in aureola de dispersie primara’ a acestuia; ~ sti poata fi detectate de cat mai multe metode de analiza chimica; ~ sd prezinte mobilitate optima in conditii supergene. Tabelul 4—Céteva elemente indicatoare specifice unor anumite tipuri genetice de ziicaminte | ‘Zécimént | Elemente indicatoare Zacimimte de tip greisen | Li, Rb, Be, Sn, W, Mo, Bi, Ti, Ga__| ‘ZSciminte polimetalice _| Ag, Cu, Ba, As, Hg, Sb Zaciminte portitice de Cu_| Mo, Ag, Zn, Pb, Hg, Au, As, Sb, + W ‘Zaciminte de Sb Si, Ba, Sr, As, Hg, + Au, + Ag ” Aureolele geochimice primare sunt reprezentate prin spatiile care inconjoara zicamintele, imbogitite sau siricite fntr-un anumit complex de elemente chimice.lmbogatirea sau siricirea rocilor in unele elemente chimice se produce obisnuit sub acjiunea proceselor metalogenetice. Din acest motiv, aureolele geochimice primare sunt fntotdeauna singenetice cu corpurile de minereu si reprezintd extinderi spatiale firesti ale acestora (Gandrabura, 1991).George Teodorescu [HP -Scan] 2.2.Minerale indicatoare McClenaghan (2005) defineste mineralele indicatoare ca acele speci minerale care apar in aureolele mecanice de dispersie’ si dau indicatii asupra unui anumit tip de zicamént, alterare hidrotermala sau litologie. Din punctul de vedere al cercetirii geologice, prezint& important doar mineralele rezistente fizie si chimic in aureolele mecanice de dispersie si in zonele de oxidatie si care pot oferi informaii despre condifiile fizico-chimice de formare ale 7 si despre localizarea acestora. Exemple de minerale indicatoare: = ziciminte de Pt: mineral indicator cromitul; ~ Zieaminte de diamant: mineral indicator piropul; ninte de sulfuri din skarne: mineralele indicatoare granatii, vezuvianul, epidotul. 2.3.Plante indicatoare Singh (2005) considera ci in zonele in subsolul cArora sunt prezente diferite ziciminte de SMU se pot dezvolta anumite asociatii de plante’ (plante metalofite) care constituie indicatori extrem de utili in cercetarea geologic’. La ora actual sunt identificate peste 200 de specii de plante care pot da indicafii asupra existenfei unor mineralizatii (Tabelul 4). Pe de alti parte modificatile patologice ale plantelor (nanism, modificarea culo: frunzelor ote.) datorate excesului sau deficienfei unor elemente chimice in solurile pe care evolueaza pot da indicafii importante in activitatea de cercetare geologic’. Formele de relief Panizza (1996) considera cd procesele geomorfologice pot influenta geneza, pozitia si conservarea unor acumulari de SMU, Astfel, resursele minerale in raport cu aspectele geomorfologice se clasifica i a) dependente direct de relief: materiale de construetii (nisipuri, pietriguri etc.), zlcdminte clastice (aur, diamant, minerale grele), produsi de alterare (caolin, bauxita ete.), zliciminte de ,.bazin” (turba etc.); 5) dependente indirect de relief: petrol, carbuni, saruri; ©) independente de relief: zicdminte metalifere situate la addncime mare. Alte exemple: - formele pozitive de microrelief sunt caracteristice filoanelor cuarfifere gi pegmatitice, zonelor intens silicifiate (atat a mineralizafici propriu-zise cat si a rocilor din imediata apropiere); - formele negative ale microreliefului sunt proprii mincralizafiilor care se descompun usor in conditiile de PTX” ale suprafejei, Sunt caracteristice pentru. minzraliza(iile filoniene compacte, pentru lentilele de bausita ete.; - zicaminte secundare aluvionare (exemplu: zicdmintele de tip placers). $ Vezi discuia de la curs * Rencz si Ryerson (1999) precizeaza c, incd din anul 1556, Agricola a sesizat modificarile suferte de plantele explorare generalat > explorare detaliata La zicdmintele care prezinta condijii naturale evident favorabile valorificarii, cele 2 faze se pot suprapune (fazei uniedi de explorare), 1. Expiorare generala Objective: @) Stabilirea cu caracter preliminar a conturului, formei si structurii corpurilor de SMUS (zicaméntului) ») estimarea cantitativa si calitativé a potentialului de resurse: - adancimea gi modul de dispunere a corpurilor de SMUS; = compozitia mineralogic si chimic’ a SMUS si, dact este posibil, variafia acestora pe directia $i inclinarea ziciméntului; = numirul si modul de delimitare a corpurilor de zicdmént fap de rocile inconjuritoare © fumizarea elementelor necesare pentru aprecierea posibilititilor de valorificare. in uma explortirii generale, se intocmeste un studiu (de prefezabilitate) in care se analizeazi condifiile tehnico ~ economice de valorificare a zicZmantului. In cazul unor coneluzii favorabile, rezultatele Iucririlor de explorare general servese la elaborarea programului explorarii detaliate sau in faz unics, Metodologie de cercetare: a) metoda indirect’: a) se aplica in cazul in care extinderea si constitujia zicamantului sunt cunoscute cel putin in linii generale; 2) consti in formularea unor ipoteze privind zicamantul pe baza argumentelor geologice, geochimice si geofizice si intocmirea unui proiect care prevede verificarea ipotezelor prin lucrari de interceptare 4) metoda directa: by) se aplica daca ziciméntul este acoperit, iar extinderea prezints aspecte complexe; ibz) presupune executarea unor luerati sistematice, cu puncte de imerceptare izolate sau dupa rejele uniforme care, pentru stabilirea unor detalii suplimentare, se pot completa cu puncte de interceptare suplimentare, in cazul explorarii generale, unii cercetatori separa 2 subfaze (subetape): a) subfaza pregatitoare: 1) se utilizeaz’ metoda directs: 4) lucriri: eartéti, foraje scurte, lucrari miniere de suprafata (dezveliri, santuri, pufuri), galerii de coasti scurte, Iucrati geochimice si geofizice, cercetiri si studii de laborator, uncori lucrari de referinta (foraje si galeri a3) obiective: - cercetarea S.M.U. si a rocilor inconjuraitoare ~ cercetarea indicilor care contribuie Ia clarificarea caracteristicilor mineralizat 5) subfaza principals: bj) este indicaté metoda indirect’; bz) luerari: foraje gi lucrari miniere: ba)obiective: - conturarea parfilor accesibile ale zicimantului; - determinarea parametrilor de calcul pentru studiu de etapa. 2. Explorarea detaliatat Obiective: ©) cunoasterea structurii geologices 2) cunoasterea formei si structurii zicdimantului; ©) precizarea cantitii resurselor minerale si a rezervelor; @) furnizarea informatiilor necesare pentru cunoasterea conditiilor tehnico — economice de valorificare, in vederea proiectarii (programitii) luerarilor de deschidere, pregatire, exploatare si a fluxului tehnologic de preparare. Lueriiri: a) se executi, de obicei, pe o portiune caracteristica zAcdmantului sau perimetrului care se preconizeaza ci va intra in exploatare; 4) lucratile miniere sau combinate de amploare mare, amplasate Ia distanje mai mici comparativ cu cele din explorarea generala, astfel incat s& se evite riscul neinterceptarii mineralizatiei 3. Explorarea in extindere Se refera la cereetai executate in scopul extinderii zonelor mineralizate cunoscute in zaiciimintele aflate in exploatare sau in zdcdmintele in care exploatarea a fost sistatd. Se pot separa 2 situati 4) explorarea in extindere pe inclinarea zAcaméantului (Figura 83a): % obiective: cercetarea prin lucriri miniere subterane si prin foraje a zonelor din zBcamént situate sub nivelul ultimului orizont cunoscut; 125) explorarea in extindere pe direcfia zacimantului (Figura 83): ¥ obiective: determinarea continuitaii pe directie a zicamantului, in special in cazul unor falieri sau efilari. Cazuri mai frecvente cénd se executa explorarea in extindere: a) in etapa de exploatare, cand datorita lucrarilor de pregitire, se objin noi date care modifica parametrii de calcul ai rezervelor; ©) simultan eu etapa de exploatare cand, din luerarile de exploatare se pot executa Juerati de explorare; ©) cAné unele zone ale unui corp de zicaimant se exploateazii, altele exploréndu-se; a) incazul in care exploatarea este sistat8, in scopul identificarii de noi corpuri de S.M.U. care apartin aceleasi formatiuni productive. Observatii: @) rejeaua de lucrari de cercetare geologic trebuie s# asigure un grad de certitudine de: - pind la 25% in cazul prospectiunii; - de pind la 70% in cazul explorarii generale; = de 90 ~ 95% in cazul explorarii detaliate 5) la zéctimintele care prezinté conditii naturale evident favorabile exploat ale exploririi se pot suprapune (explorare in fazd unica, ©) explorarea generala si de detaliu sau in faz unica se executd atat in cazul 2icimintelor noi, edt si in cazul extinderii zicdmintelor in exploatare sau cu activitate sistat ii, cele 2 fazeGeorge Teodorescu [HP -Scan] Gass bad B Marimi geologice studiate in explorare Principalele marimi geologice studiate in etapa de explorare a unui zicimant sunt: > grosimea mineralizaici; > continutul in componenti utili si diunatori (principali si accesorii); > greutatea volumetricd Datoriti volumului redus de date cu care se lucreazi, aspect impus de considerente economice, stabilirea legilor dupa care variazi marimile geologice mentionate este dificil (Figura 84), Intr-o forma generald, valoarea unei mérimi geologice P, poate fi exprimata sub forma: P=Fy20 unde: x, y, z= coordonatele punctului care aparfine corpului mineralizat 1 timpul Desi mu se cunose in forma expliciti, functiile care descriu corpurile mineralizate, satisfac condifiile: 2) sunt, in majoritatea cazurilor discontinue, cu mai multe maxime, minime si valori egale cu zero (cu excepfia greutifii volumetrice, aceasta variind in limite inguste si neputdnd fi egala cu zero); b) nu pot avea valori negative sau infinit de mari; ©) pot fi exact determinate in orice punct al ziicdmantului. Avand in vedere c&: 1) nu se cunose explicit funcfiile dupa care variazi parametrii studiaji 2) parametrii studiafi se determina intr-un numar redus de Iucrari de cercetare apare necesitatea utilizarii valorilor medii ale parametrilor. Cu edt numarul valorilor individuale studiate va fi mai mare, cu atat valorile medii ale parametrilor se vor apropia de mediile reale din zcamant (Figura 85). Ca particularitati ale marimilor geologice studiate in etapa de explorare se pot mentiona: 1. au caracterul unor variabile regionalizate Prin variabild regionalizata se injelege o functie de spatiu f(a carei valoare variaza de fa un punct M [a altul cu o oarecare aparenti de continuitate, fird a fi posibil, in general, si se giseascd 0 reprezentare matematicd a variafiei, Ludnd ca exemplu confinutul intr-un component util, acesta nu variazat aleatoriu de la un punct la altul al spajiului pe care este definit. Aceasta, datorita fenomenului general de mineralizare, care are o components de continuitate regional peste care ¢-au suprapus abateri locale, datorate unor condifii aleatoare (temperaturi, presiune, adéncime etc.). Deci nu se poate vorbi nici de o continuitate in sens strict matematic si nici de 0 vatiatie strict aleatoare a acestor variabile, admigandu-se ins o continuitate medie. Cunoasterea unei variabile regionalizate presupune: a) cunoasterea unui cdmp geometric in care variabila este definita; b) un suport geometric in care variabila poate fi determinaté prin diferite procedee fizico —chimice,2. privite din punctul de vedere al modalitajilor de cercetare (zécmantul nu se vede si punctele de cercetare sunt aleatoare) marimile geologice au un caracter aleator. ‘De exemplu, intr-o forma general formula de calcul a rezervelor este urmatoarea: M=REaV-7-E=B-S-7-6 itea de rezerve de component util [Ag; #] R= cantitatea de minereu [/] greutatea volumetricd medie a minereului {¢/m'] = coninutul mediu al componentului util determinat pentru unitatea de calcul a rezervelor [%; g/t; kg/m? (= grosimea medic a zAcdmantului in situ [ma] S aria suprafefei minereului intr-un plan normal pe planul in care s-a determinat grosimea [mm] unde: Parametrii de calcul se determina asifel ca evaluarea geologica (Figurile 86; 87) a ZAcdmantului si coincida, pe cat posibil, cu cerinfele unei conturdri industriale, avanduese in vedere dependenja dintre unii parametri, Astfel, suprafaja se va contura qinandu-se seama de 0 grosime minim de exploatare care, la randul ei, se va stabili in funefie de un confinut limittt de conturare. Acesta depinde de un continut mediu minim ta care minereul poate fi valorificat, avand in vedere pierderile si dilujia din etapa de exploatare. Observatii: 4 evaluarea industrial stabileste condifiile in care un zcimant localizat si definit din punct de vedere geologic poate intra in circuitul economic ca obiect al industriei extractive; b) evaluarea industrial a unui ZAcamant se poate face in diferite etape de cunoastere a ziciméntului, evident cu precizia si riscurile aferente; o unii indicatori ai condifiilor industriale nu pot fi stabilifi si cunoscuti decat la finalul cercetirii geologice, astfel ci evaluarea industrial Picuta concomitent cu evaluarea geologica nu duce, intotdeauna, la rezultate concrete; d obiectul valorificarii este constituit de zaciméntul definit si conturat prin evaluare geologic’, adic dupa explorarea de detaliu; @ foarte rar, ziciméntul conturat ca obiect industrial coincide integral cu ZAcimantul conturat geologic, chiar daci evaluarea geologica a {inut seama de indicatorii de condifii industriale cunoscufi in etapa respectiva de cercetare. Parametrii de calcul ai rezervelor trebuie deci si respecte anumite valori limita, chiar daca aceste valori nu pot fi cunoscute si calculate in toate etapele de conturare geologic’ a zicimantului si de calcul al rezervelor geologice si anume: 1. Continutul mediu minim: reptezint& cel mai mic confinut mediu global in z&ciméntul conturat ca obiect industrial si la care minereul poate fi exploatat si valorificat Pra pierderi financiare si fara beneficii. in aprecierea limitativa a calititi, oricare din indicatorii de calitate poate indeplini functia confinutului minim (exemplu: pentru caolin — gradul de alb). in cazul unui zAcamént in explorare care nu a fost si nu este in exploatare, conjinutul mediu minim nu se poate determina decat aproximativ sau se poate adopta prin analogie cu zSckminte similare, saucontinutul medi minim global pe zicdmant [2/26]: cost exploatare minereu, inclusiv amortizarea investitiilor aferente [lei/t]; -ostul preparairii minereului, inclusiv amortizarea investitillor aferente; costul extractiei metalurgice [lei]; retul global de valorificare a minercului (inclusiv componentii accesorii)[leit; lei/g]; coeficient de recuperare a componentului util in procesul de exploatare (%); coeficient de recuperare a componentalui util in procesul de preparare (%); coeficient de recuperare a componentului util in procesul de extractie metalurgic’ (?%) unde: my Ke ho ky v % 2. Conginutul limita de conturare (conginutul marginal): reprezinta cel mai mic confinut al unei probe individuale de pe conturul mineralizafiei care intra in caleulul confinutului mediu pe fiecare sectiune de probare. Dupa caleularea confinutului mediu minim, se determina confinutul marginal prin caleularea conjinutului mediu pe seetiuni de probare si pundnd conditia ca media din fiecare sectiune de probare sa fie mai mare sau cel putin egala cu confinutul mediu minim. Metode de determinare: lip (= p)-7, unde: ¢,=confinutul in util al steritului eliminat la preparare (%, g/t); p= coeficient mediu de dilujie a minereului in exploatare (%): ‘p= coeficient de pierderi in component util in exploatare [2%]: p= cocficient de recuperare a componentului util in procesul de preparare [%] ae b) grafic: metoda compensitrii rezervelor de metal (Figura 88) 3. Grosimea minima exploatabila a corpului mineralizat in situ: conturarea geologic’ a Zicdmintelor trebuie si urmareascd incadrarea conturiirii industriale gi si fie cdt mai apropiata de aceasta. In conturarea geologici a zicdmintelor, factorul grosime intervine mai ales in cazul mineralizatiilor neomogene si cu contur neregulat, iar grosimea exploatabila, care in final defineste conturul, are o limiti sub care nu se poate cobori pentru a nu afecta calitatea minereului excavat. Sne unde: g = grosimea realé a mineralizatiei (mi); ‘g.= grosimea reali a rocilor sterile adiacente, ce trebt grosimi de lucru minim necesara [m]: Yq = greutatea volumetrica a minereul ‘mo ~ continutul mediu minim stabilit in prealabil [%, g/t]; y = greutatea volumetrica a minereului in zacdimént [t/m’]; ‘m= confinutul mediu al minereului din zicémant [%, g/t] excavate pentru realizarea une extras la un continut to [t‘m"]; in practicd se consider’ eat: a<30% g+g.=1 a> 30": 2 +g, = 0,74, Grosimea maximé de steril incluséi in minereul industrial: la conturarea geologic’ si industrial’ a zicdmintelor, sunt cazuri in care rocile sterile sau cu continuturi scazute, traversate de lucriri, trebuiesc incluse in sectiunea mincralizati, ca fiind de neevitat in exploatare, cu precizarea c& pe sectiunea respectiva continutul mediu nu trebuie si scad& sub confinutul mediu minim, (vezi notatiile de ta cazul 3) 5. Conjimutul mediu maxim pentru elemente ditunditoare: veprezint& cel mai mare confinut in component daunitor, la care ziciméntul poate fi exploatat si valorificat economic, prin fluxurile tehnologice actuale. 6. Confinutul de selectie al blocuritor de rezerve pentru exploatare: reprezint’ confinutul mediu pe cel mai sfrac bloc de rezerve din zAcimant care, impreuna cu celelalte blocuri de rezerve mai bogate, asiguri un conjinut mediu minim global pe zicdimant. Notind eu x confinutul blocului marginal (marginal valoric) si folosind o diferentiala se poate s pes dR” M=Rem, Rm) 4, gil aR ak unde: m= confinutul mediu global pe zAcdmant Valoarea critica a lui x este aceea care corespunde la un conjinut mediu minim pe zicimént mp, calculat dupa criterii tel = economice: am. Hy = My +R aR 7. Cuttoff grade (teneur de coupure): un. coninut oatecare prin aplicarea catuia fie se trece la exploatarea zicdméntului, fie acesta se abandoneaza considerdnd-se ca nerentabil. in acelasi timp, prin cutoff grade (teneur de coupure) se po intelege o serie de continuturi care impart in clase o distributie de continuturi sau separa minereul in fracfiuni de continut. Aceste coninuturi sunt utilizate pentru a defini volumul de material care va fi luat in calcul la nivel de mind, la nivel de preparare si la nivel de intreprindere metalurgics. Cutioff grade (teneur de coupure) optim: este continutul care permite maximizarea profitului. Cutioff grade (teneur de coupure) limita: este continutul la care profitul obtinut prin extragerea minereului este egal cu costurile exploatirii. 7.1. Cuttof grade (teneur de coupure) de planificare (etapa preliminara) in cursul explorarii gi a diferitelor etape de planificare a exploatirii unui zZicdmént, este necesara stabilirea unui cutoff (teneur de coupure) pentru a defini topografic si cantitativ limitele minereului potential. Fiindc& ta inceputul explorarii unui zieAmant nu se stie cu certitudine daca se va trece sau nu la exploatarea acestuia, cutoff (teneur de coupure) de planificare, in aceast’ etapa, este informal (semnicantitativ), in sensul c& acesta vizeazi o predictie satisficdtoare a valorii minereului care va fi eventual exploatat sau preparat, in general, resursele se calculeaz pentru un numér oarecare de cutoff (teneur de coupure). 4Exemplu : diferite cutoff (teneur de coupure) pentru un zicdmant de Cu (Tabelul 5) ‘Tabelul 5 (dupa Marcotte. 2009) Resurse (milioane t) ‘Confinut mediu Cutoff Cu obtinut Gone) 957 0,70 Ol —_| 6.699.000 749. 0,84 03, 6.291.000 435 | 114 06 4.959.000 7.2. Cuttof grade (teneur de coupure) de operare Cunoasterea sa este necesarii la debutul exploatirii pentru determinarea pe termen scurt a volumelor de minereu care vor fi pastrate ca rezerve si a volumelor de minereu care vor fi exploatate gi trimise la preparare. @) Cutoff (leneur de coupure) in mind: minereut al carui confinut este superior lui cutoff (teneur de coupure) este exploatat, pe cénd minereul al carui continut este inferior lui cutoff (teneur de coupure) este considerat steil. 1b) Cutoff fteneur de coupure) la concentrare: minereul exploatat la confinuturi care depagesc cutoff (teneur de coupure) va fi dirjat cdtre uzina de preparare pentru a fi concentrat. Minereul exploatat si care are conjinututi inferioare lui cutoff (teneur de coupure) va considerat ca steril sau va fi depozitat pe halde separate, pentru o concentrare ulterioara, ©) Cutoff (teneur de coupure) la prepararea metalurgica (utilizat mai rar): concentratul al cirui confinut este superior lui cutoff (teneur de coupure) la prepararea metalurgic& si care va fi rafinat si vandut. care influenfeazti cultof grade (teneur de coupure) de operare le si pretul de vanzare: de exemplu, cresterea prejului Au permite exploatarea profitabili a minereului care, a un pre{ mai sciizut, nu este rentabil a se exploata. Se pot lua 2 decizii: a1) se poate scddea cutoff (teneur de coupure) de operare in mind ; a2) daca se estimeazii cH respectiva crestere de pref a Au va fi de scurt& durati, se poate creste temporar cutoff (teneur de coupure) de operare in mind astfel ineat si se produc’ un volum edt mai mare de Au in intervalul de timp in care pretul este ridicat profitandu-se astfel de momentul economic favorabil. Aceasté ultima opjiune depinde in mare masuri de tipul exploatirii si daca existi posibilitatea sau nu de a recerceta zonele mineralizate abandonate temporar. b) metoda de exploatare : poate face dificila aplicarea cutoff (teneur de coupure) la nivel de mina, asifel ineat in cazul unor metode! nu se mai aplica aceste conjinuturi. Eventual, unele blocuri pot fi abandonate la sc&derea accentuata a conjinututilor. ©) evolufia tehnologiei : reducerea costurilor exploatirii si/sau preparirii duce ta cresterea cererii de minerale. ¢) evolufia exploatarii : din cauza actualizairilor, in criteriile de evaluare exploatarea debuteaza prin alegerea unui cutoff (teneur de coupure) mai ridicat, cea ce conduce la extragerea zonelor mai bogate din zicamént (se produce metal mai rapid). Ulterior, cutoff (teneur de coupure) se ajusteaza la un nivel mai sciizut. ©) politici interne si formarea stocurilor: unele metode de exploatare permit inmagazinacea minereului in mind. Acest aspect permite selecionarea si a minereului cu un conginut care va fi exploatat doar in cazul unei eventuale cresteri ulterioare a prejului metalului. £) dimensionarea instalatiilor : au o influenta direct asupra costurilor. Astfel, capacititi de producjie mari permit costuri de producfie pe tona de minereu extrasi mai reduse ceea ce permite sciderea cutoff (teneur de coupure). g) necesitatea concentririi : in scopul miximizarii recuperdrii la flotafie, este important ca minereul sa fie cit mai omogen posibil din punctul de vedere al con{inuturilor. Acest aspect * Marcotte, D. (2009) - Dans les méthodes de blocs foudroyés (Figure 89 ; 90), on récupére le minerai qui se présente sans appliquer de teneur de coupure. (Larousse, 2009 : Foudroyage ~ Eboulement volontaire du toit dans Varrigre-taille ou dans un chantier minier dont lexploitation est terminée) 5poate impune diluarea minereului cu confinuturi foarte ridicate sau, dimpotriva, adaugarea de minereu cu confinut ridicat in minereul cu confinut sirac. Sisteme de explorare Nofiunea de sistem de explorare implica amplasarea sistematica a lucratilor de cercetare in zcdimant sau a lucrarilor care traverseazi zicdiméntul, teva aspecte care impun o astfel de amplasare: a) necesitatea evidemtierii direcfiilor de variabilitate maximé a parametrilor geologici studiagi, precum gi a anumitor corelafii intre factorii genetici, petrogratic, structurali ete; 'b) necesitatca realizirii unor sectiuni geologice corespunzitoare geometriziiri formei ZicAmantului, pentru efectuarea caleulului de rezerve; ©) necesitatea unei sistematiziri a calculelor in scopul reducerii erorilor. Practio, sistemul de explorare se alege in functie de: a) rezultatele objinute in etapa de prospecfiune; b) etapa explortiii gi, deci, metodologia de explorare corespunzitoare; ©) conditii specifice locale ale zficimantului (forma, structurd, dimensiuni, etc.) Prin raportare la posibilitatile de studiu ale zacamintelor oferite de amplasarea lucrailor de explorare, se pot separa 2 tipuri de sisteme de explorare: 1. Sistemnul liniar (cu lucrari continue in sdiceimant) (Figura 91): Observatii: a) cereetarea se realizeazi pe linii de cercetare in zicdmént, de exemplu cu ajutorul direcfionalelor si a lucrarilor inelinate; b) factori care limiteazA aplicarea metodei: pozitia, addincimea la care este situat zicimantul, grosimea zicimantului; c) avantaje: cunoastere superioar’ a ziciméntului pentru ci metoda permite numeroase probiiri, masurdtori, observatii. d) este de dorit ca luerarile s4 fie amplasate in rejea. 2. Sistemul de explorare prin puncte (Figura 92) Observatii: a) mineralizatia este traversati de pufuri, foraje, transversale b) variante ale metodei: »,) dispunerea punetelor de explorare pe aliniamente bz) dispunerea punetelor de explorare in rejea ©) datorité aplicabilitayii ridicate, acest sistem poate fi considerat sistem general de explorare. Observatii generale: a) orice interceptare a zAcmantului constituie un punet de explorare; b) gradul de cunoastere a zicimintului si posibilitafile de interpretare geologic’ este influengat de densitatea punctelor de cercetare; ©) punctele de interceptare pot fi: ¢1) complete: dacd lucrarea de cercetare traverseaza integral zicdmantul, pe toat Jungimea traversarii determinandu-se confinutul in componenti utili si daunatori 2) parfiale: caz in care zicdméntul este traversat numai pe o anumit& portiune. 64) determinarea numirului critic de puncte de cercetare influenjeaz direct eficienta economica a cercetirii geologice (Figura 85) d)) estimarea cantitativa impune stabitirea pentru fiecare mérime studiati a unei valori medi; ds) un numir redus de puncte de cercetare duce la obfinerea unei medii care difera mult de media din zcamant ; da) un volum mare de lucréri conduce la medii calculate apropiate de media real din zAcimant; da) cxista totusi un numar critic de lucrari care, odati depasit, duce la cheltuieli inutile, neinfluentdnd in mod direct eroarea care afecteaz media calculati Refele de explorare Reprezinta ansamblul Iucririlor de explorare, amplasate sistematic pe anumite direcfii, in scopul traversarii mineralizatici ituie zAicdméntul cercetat. Cu ct amplasarea lucrarilor de explorare se face dupii o configurafie geometric omogend si regulati, cu atat zicdméntul va fi conturat mai precis, datoriti posibilitajii de realizare a unor secfiumi precise prin zicmént, cea de rejea de explorare se utilizeaza atét in cazul explorarii prin foraje cat gi prin luoréri miniere, daca si numai dacdi prin traversarile corpului mineralizat se pot pune in evidenga plane de scefionare completa ale acestuia, Moduri de amplasare a lucririlor: a) amplasarea pe aliniamente (Figura 93): a) utilizata in cazul zicimintelor care se dezvolt& preferential dupa 0 singura directie; ) aliniamentele se dispun perpendicular pe direcfia respectiva (in limita posibilititilor), urmarindu-se realizarea unor secjiuni prin zAcdmant. b) amplasarea in refed: ,) utilizata in cazul explor be) tipuri de refea: ba) refea patraticd: utilizata indeosebi in explorarea general, deoarece permite realizarea unui numar ridicat de sectiuni_ prin zicamént (Figura 94); bra) refea dreptunghiulard: ilizaté in cazul exploriii zicdmintelor care prezinti variatii a parametrilor de calcul ai rezervelor dupa 2 directii principale (Figura 95); bes) retea rombicd: se aplici in cazuri care nu se incadreazA in cele anterioare (Figura 96). ii zAcmintelor tabulare si izometrice Condifii care trebuie indeplinite de retelele de explorare: a) omogenitatea: presupune plasarea lucritilor de cercetare la distante egale; b) indesirea refelei de explorare din aproape in aproape: in explorarca generalé se utilizeaza o retea mai larg’ care, in explorarea detaliatd, va fi indesitd. Metode de indesire a lueratilor de explorare: 1. injumétatirea distantelor dintre lucrarile de explorare (Figura 97) 2. substituirea unui tip de refea prin altul (Figura 98) 3. metoda plicului (Figura 99)George Teodorescu [HP -Scan] Evaluarea geologi elor minerale, concretizata prin calculul rezervelor de minereu si metal, se bazeaz& pe anumifi parametri de cantivate si calitate. Acestia se stabilese ca valori medii ale unor muljimi de valori individuale, objinute din lucrarile de cercetare geologicé a zcamintelor, : Pentru un calcul de rezerve precis, este necesar ca determinarea parametrilor de calcul sit fie cat mai exacti. Dar precizia, chiar daci este riguros matematica in limita valorilor individuale (grosimi, continuturi stabilite pentru probe reprezentative), nu duce la obfinerea unor valori medi identice eu cele din ziictimant, Aceasti neconcordanffi este real si inerentit din urmitoarele motive: a) Ziciméntul este ascuns vederii si este masurabil si analizabil intr-un numiir limitat de puncte de iraversare ou lucriiri de cercetare; b) numérul de puncte de cunoastere fiind limitat, sunt necesare interpolti, extrapolari, interpretai cu caracter probabilistic. Practica a demonstrat cf, in majoritatea cazurilor, confinuturile calculate in etapa de exploatare nu corespund cu cele calculate pe baza datelor exploréirii, indiferent de prec probarii din etapa de explorare. Erorile comise in estimarea calitifii rezervelor in cazul sdictimintelor cu continuturi mari in component utili pot trece uneori neobservate, chiar in cazul prezentei unor dilutii nepreviizute (neadmise). in schimb, in cazul zdcdmintelor cu continuturi ‘ici in util, o eroare chiar redusd in stabilirea calitatii minereului, poate duce fie la abandonarea rezervelor, fic la supraestimarea acestora. Eroarea de analogie poate fi abordatit din 2 puncte de vedere: a) se datoreacti modului de interpretare a variatiei unui parametru determinat in zdctimént (grosime, confinut etc.) de la un punct la altul, in care parametrul respectiv a fost determinat; b) provine din inlocuirea in calcule a formei naturale a corputilor de minereu eu forme convenfionale, geomettice Observati 1) erorile de analogie sunt de neevitat, 2) aprecierea mdrimii crorii de analogie se poate realiza numai in cazul explorarit cu o refea regulata $i densa de lucrari, pe o suprafata relativ mare 3) masura variatiei relative limita maximd este datt de raportal dintre valoarea maxim a parametrului respectiv (P,,) si media valorilor selectiei (P): =P P unde: I¥ = coeficient de neuniformitate (de variabilitate) a parametrului P. Nofiuni de teoria erorilor Metode pentru optimizarea refelelor de explorare Cu cat o refea de explorare este mai densd gi cu eit numérul probelor recoltate din luctarile retelei de explorare este mai mare, cu atat se vor objine informatii mai complete asupra parametrilor de calcul ai rezervelor. informatie completi, din toate .punetele” ziicaméntului, este imposibil de obtinut si, paradoxal, nici nu este util. Aceasta deoarece 0 selectie aleasi dupa anumite criterii poate furniza, in limita unor erori acceptabile, informafiile necesare, mai ales dacd se are in vedere faptul ca retelele de explorare cu echidisiante mai mari sunt mult mai economice. Condifii ce trebuiese satisfticute de o refea optima de explorare: ~ a se vedea cursul trecut; - un rol deosebit revine aspectelor economice si a limitei erorilor acceptabile.Cereetirile efectuate pai optimizare: a) metode care propun pastrarea constante a vatorilor medii, a cantitaii dle informatie sau asigurarea unei precicil acceptabile in estimarea parametrilor consideragi; b) metode care folosese probabilitajile de interceptare ale corpurilor mineralizate cu refele de explorare cu echidistante date jn prezent indie’, in general, 2 grupe de metode pentru Alegerea metodei de stabilire a distanjelor optime se face in functie de: a) stadiul de cercetare a 7icimantului; b) modul de variajie a parametrilor caracte: ©) tipul zAcaméntului (forma, dimensiuni, adancimea la care este situat etc.) 1. Metoda mediilor constante (metoda elimindrilor succesive) Stabilirea refelei optime se realizeazi pomind de la informasiile initiale obfinute pe 0 zon (zone) a zacAmantului, in care s-au efectuat deja unele cercetiiri, SA presupunem c& se studiazi un parametru X al zAcimantului, determinat pe baza luctarilor amplasate intr-o refea de tip £2 &. Fie x; valorile parametrului in fiecare lucrare (foraj sau lucrare miniera) a refelei cu echidistanta &. Se efectueazi o ritire a refelei inijiale la echidistanta 2k, 3k, ..... nk, calculindu- se de fiecare data valoarea medie. Tn cazul unei ririri efectuate pe un aliniament (0 directic), se elimina (teoretic!) a 2-a, a 3... 4 nea lucrare. in cazul unei suprafeje, eliminarea lucrarilor se face parcurgénd traseul invers decit la indesirea lucrarilor de explorare (a se vedea cursul trecul], Comparind cu ajutorul diferitelor teste valorile medi, obfinute prin utilizarea in calcule a datelor din toate Iucratile cu cele obfinute prin rarire, daca diferenjele nu sunt semnificative, se considera cai refelele cu echidistangele k si 3k (de exemplu), realizeaza aceeasi estimare a valori medii reale a parametrului X, deci refeaua cu echidistanta 3k este optima Pentru utilizarea acestei metode se calculeaz valorile medii si dispersiile: Yea-v N O metoda mai pusin operativa consti in calcularea unei erori 5, si compararea acesteia cuo eroare admisa 5, =] Daca 6, <6, atunci se accepti ca rafional refeaua cu echidistanja care a fumnizat valoarea Observatii a) pentru aplicarea metodei trebuie s& existe certitudinea c& zona respectiva din zicdmant este suficient cerceratd gi ci este reprezentativis, b) un dezavantaj este acela ci densitatea optima se extinde asupra intregului zicmént, ftira a avea certitudinea cd zona aleasd este cu adevétrat reprezentativa pentru zdcéimént. Se aplica in cazul in care parametrul studiat are o variafie neregulatdl. Astfel, se determina consinuturile medii si abaterile standard, calculandu-se apoi erori relative pentru diferite distange: weIntervalul optim va fi acela pentru care ervarea calculatéi este mai mica sau gala fafa de 0 eroare admisé Metoda se apli 2.1, determinarea distanyei optime dintre lucrari pe un aliniament (directie): ashe, ane 10°F -rg(L— my -D-Y (a, an DSK unde: 1 = lungimea totala pe care se stabileste distanta dintre Iueriri (mm); eroarea de analogie (%); ‘oeficient de probabilitate; = numéul de luerari de cercetare executate in etapa anterioar’; 1 = distanja pe care se admite ci parametrul studiat igi pastreaz’ valoarea aproximativ constant (m); x)= valori individuale ale parametrului masurat in diferite puncte; ‘media aritmetica a valorilor 2.2. numéirul minim de lucrari necesare pe o suprafatdi data a zcéimantului: suprafata totala pe care se studiazii densitatea lucririlor de explorare (m?); suprafata din jurul unui punet de cercetare pe care se admite cf parametrul isi pistreaz valoarea constanta (m’); a7 =dispersia valorilor 3. Compararea datelor explordtrii cu cele ale exploatarit Obligatoriu, informariile utilizate in etapa de explorare pentru calcularea rezervelor sunt wverificate” in ctapa exploatdrii ziciméntului (rezerve de minereu si metal, suprafata zécimantului etc.). Diferenfa observati intre valorile parametrilor determinati in ctapele de explorare si exploatare reprezinta eroarea relativi. tn cazul rezervelor de minereu, de exemplu, croarca relativa este dati de relatia: 7 =Q=24l 100, unde: Q) =rezerve calculate in etapa de explorare rezerve calculate in etapa de exploatare Diferenjele mari intre valorile objinute in explorare si cele ale exploatiiii reflect, in primul rind, o densitate insuficienta a refelei de explorare. Acest aspect impune adoptarea unei refele cu o densitate ridicaté fie pentru zicaméntul in cauzd (explorare in extindere), fie pentru zcaminte similare.4. Metoda costurilor economice ale explorarii Kuzvart si Bohmer (1986) pleaca de la ideea eX un zAesimfnt este constituit din ,blocuri normate” si din ,blocuri anormale” (adick morfologie si tectonic’ foarte complicate, parametri de calcul ai rezervelor cu variabilitate ridicata ete.). Daca ,blocurile anormale” nu sunt bine studiate in etapa de explorare, acest aspect va genera ulterior, in etapa de exploatare, costuri suplimentare. Acest fapt impune densitate judicios stabilita a lucrailor de explorare. Pe baza raportului dintre suprafaja total a ,.blocurilor anomale” si suprafafa intregului zAcamAnt se poate scrie: unde: P; = coeficientul de variatie al z&cdmAntului explorat (se determind fie in etapa exploréitii ‘generale fic prin analogic cu zicdminte similare) Numiirul total al forajetor (7) refelei de explorare care pot contura zictimantul este: Ss Pe n=15 unde: / = distanfa dintre foraje (m) Dacdi suprafata unui ,bloc anormal” cu o forma aproximativ izometricé se exprima fumctie de diametrul stu Z, intervalul necesar dintre foraje pentru identificarea ,blocului anormal” este dat de relatia: E Costurile explora pentru o anumita densitate a lucr 6-D-S. ae? ior sunt date de relati Asn De unde: D = costul unui foraj Costurile suplimentare ale lucrarilor miniere de explorare pentru cercetarea ,,blocurilor anormale” sunt date de relagia: B= ABD unde: B; = costul explorarii unui ox? pentru ,,blocul anormal” P; = coeficientul de variafie (vezi relafiile anterioare) 1. =diametrul unui ,bloc anomal” neidentificat in etapa de explorare eu foraje Pentru ca explorarea si fie economic’ este necesar’ realizarea condifiei: 6-D-S A=Ba——> =P -B-P; we sau: J, cu aproximati12 f{25 RR Metoda se poate aplica pentru determinarca distanjei optime dintre lvcrari tn etapa explorarii detaliate. 5. Metoda compardrii gradelor de precizie Const in determinarea rezervelor Zicliméntului cu acelasi grad de precizie, prin modificarea densititii Iucrdrilor de cercetare, chiar dact conditiile geologice diferd in anumite limite. Deasitatea Iuerarilor de explorare in funefie de numarul de lucrari (7), de hingimea aliniamentului (J) sau de suprafata zaicdmantului (8) este data de relatia: d,=" sau d,="; S Gradul de precizie, q, este direct proporfional cu coeficientul de variatie K, . Sti admitem un ziicimdnt in cadrul cdruia s-a efectuat in zona Z; explorarea general, iar in zona Z; explorarea detaliatd. in cazul zonei Z; rejeaua de explorare are o densitate optima. Gradele de precizie pentru cele 2 zone sunt date de relatiile: a my 34. 5 Sky PSR Pentru ca in ambele zone si se calculeze rezerve cu acelasi grad de incredere, trebuie satisfaicuta relatia : a= Nh > Cunoscind suprafafa zonei in care urmeazi si se execute explorarea detaliatd (sau lungimea ci, deci lungimea aliniamentelor) si notind cu N numarul optim de lucrati de cexplorare care asigura acelasi grad de precizie pentru cele 2 zone, rezulta relafiile: N My a S1-Ka Se compara numdrul optim teoretic de lucrari N cu cel existent deja ny si, daca este cazul, se executiidiferenta de luerdri N-n. Exomplu: Explorarea generald: ~ foraje = 125 ~ suprafata = 500.000 ~ kg = 0,25 Explorarea detaliata: ~ foraje = 400 ~ suprafaja = 400,000 ~ kv ~ 0.50 IH 40D: 500.000-0,25 400.000 -0,50 N=250 foraje N~ nj ~ 250 ~ 125 ~ 125 foraje care trebuie sé se mai execute (pe lang cele 125 de foraje deja executate) in perimetrul in care se realizeazA explorarea general 56. Metoda entropiet informagionale Se axeazi pe ideea cd un fenomen de mineralizare poate fi privit ca 0 sursd de informagit, aceasta puténd fi studiath cu ajutorul paramettilor specifiei fenomenului (in special confinutul de element util, care poate fi considerat ca principal generator de semnale). Caracteristicile informagionale semnificative pentru explorare sunt: a) entropia informationaliz, consideraid un camp de probabilitate finit format dintr-un sistem de evenimente elementare Ay,....4q (Sistem finit de stiri) cu probabilitajile Py,.....Pu ( P20 si ))P=1), atunci entropia informafionala poate fi definitt cx misu uedeterminare a unui cmp de probabilitate sau ca masura a cantitaii de informatie pe care o confine un cémp de probabilitate finit, exprimandu-se conform relajiei: H = HPP.) =P, log, P, a gradului de b) energia informational: in cazul unui sistem finit de stiri (evenimente elementare) Al......An, care se produc cu probabilitifile P).....P, si care verified condifiile (P20 si DP =1), poate fi scrisa retaia: Ex ERP) =P adica energia informationala este definita ca o medie a probabilitailor Pj ale multimii starilor Aj. Daci intt-o zonii a ziicimantului s-a utilizat o refea de lucrari de explorare de tip k-k, atunci pe baza analizei parametrilor studiati, se poate determina, de exemplu, 0 disiributie a claselor de confinuturi. Prin raportarea numarului de valori din fiecare clas la numarul total de valori, se objin frecventele relative care estimeazd probabilititile claselor. Se calculeazt apoi entropiile informationale. Efectuzind rari ale rejelei de explorare la echidistanje 24, 3k......k fntre luerari, se objine un gir de valori ale entropiei informationale (un sir de cantitéi de informarie despre z&cimént. In final, se va alege ca relea optima, acea refea pentru care entropia informafionala mai este incd egal cu entropiile determinate anterior. Ca urmare, se compart Hl i eroarea objinuti cu relatia 6H, -100,cu 0 croare admisi Observatie: este de dorit si se utilizeze mai multe metode pentru o precizie superioars, 7. Metoda probabilitajilor de interceptare Se poate aplica ta studierea oricarui tip de zicamént, rezultate optime objindndu-se in cazurile: a) explorarea cu foraje verticale in cazul corpurilor de SMU care, in sectiune orizontala, corespund unor suprafeye aproximativ circulare: b) explorarea cu foraje orizontale sau luerari miniere subterane in cazul corpurilor de SMU care, in secfiune verticalé, au aspectul unor elipse. Pentru determinarea refelei optime de explorare se calculeazi probabilitdjile de interceptare a SMU cu refele de forme si dimensiuni date (Figura 100), alegandu-se in final refeaua pentru care probabilitatea de interceptare este maximd. fn acelasi timp, prin utilizarea criteriului economic, se compara valoarea cantitiii de minereu care s-ar putea pierde datorit& neinterceptirii cu rejeaua stabilit4, cu cheltuielile totale necesare pentru o explorare cu o refea mai densa de lueriiri Astfel spus, ziciméntul devine o {inti iar forajul (luerarea miniera), un twigitor”, determinandu-se posibilitatea atingerii fintei dintr-o singurt tragere.8 Metoda geostatistica Se vor revedea cursurile din anul I insisténdu-se asupra: - variabilelor regionalizate - _variabilelor geologice - izotopiei - anizotropiei ~ variogramei (semivariogramei) ~ krigajutuiInterpretarea caracteristicilor structurale cu ajutorul semivariogramelor Corpurile de minereu prezinti caracteristici specifice, a cAror eunoastere permite aprecierea reald a potentialului economic, caracterizat prin cantitatea si calitatea rezervelor in elemente utile. Aceste caracteristici se apreciazi pe baza informatiilor obtinute din Iucrarile de cercetare geologicd. Si presupunem cd, pe baza informatiilor geologice s-a construit semivariograma care corespunde modelului sferie (Figura 101). Prima caracteristica structurald evidenfiata este raza de influena (distanta a) de la care nu_ mai existd corelatie spatiala intre valorile variabilei geologice studiate. In figura, aceasti distanja coincide cu abscisa punctului de la care valorile semivariogramei nu mai depind de distanja h dintre lucrari (probe). in figura, distanja a se determina dupa formula modelului sferic. Pentru kane situtim in domeniul independentei spatiale intre valorile variabilei. Cazul h 0, atunci mineralizatia este discontinud (efect de pepitd), aspect reprezentat in figura de vatoarea C,. Prezenja efectului de pepit& sugereaz’ existenfa unor microstructur? nedepistate de cercetérile geologice (pasul probarilor este de ordinul metrilor, in timp ce microstructurile pot fi de ordinul centrimetrilor sau milimetrilor). Interpretarea unui efect de pepiti trebuie cut cu atentie, deoarece acesta poate si apari datorit sc&rii la care s-a 7(5)=160 h=10—r 7(10) =220 }ar-In5+b=3a-1,61+b = 160 3or-In10+6 =3a-2,30+b = 220 7) Se poate serie: porn [2 3er+2,30+b-160—3e-1,61~b +220 = 3ax(2,30 =1,61) = 60 => 0,69-34 = 60=> Prin sc&dere: rin scadere: 4 60 = 86,956