Sunteți pe pagina 1din 1

BARLEY YELLOW DWARF VIRUS-PITICIREA GALBENA A ORZULUI

Boala este considerată ca cea mai răspândită şi păgubitoare viroză a cerealelor


cultivate şi a plantelor perene.

Simptome. Boala apare la început la marginea culturilor, ulterior evoluând în


vetre sau afectând întrega cultură. Toamna vârful frunzelor prezintă o îngăbenire aurie
sau portocalie care se extinde spre bază, mai întâi spre regiunea marginală, apoi pe toată
suprafaţa limbului, ultimele ţesuturi care se decolorează fiind cele din apropierea nervurii
principale. Frunzele îngălbenite sunt îngroşate, erecte şi rigide. Plantele infectate rămân
pitice şi vegetează timp îndelungat; înfrăţirea este stimulată iar sistemul radicular este
slab dezvoltat. Fraţii nu formează spice. Plantele infectate în fază foarte tânără sunt total
distruse.
Virusul poate ataca şi grâul, unde boala produce pagube mai mari, deoarece
frunzele se colorează progresiv, piticirea este accentuată iar tinerele plante nu înfrăţesc.
Ovăzul infectat de acest virus, la 2 – 3 săptămâni de la infecţie, prezintă pe frunze
pete clorotice, apoi galben roşiatice, brune – roşiatice sau chiar roşu strălucitoare, variaţia
culorii fiind în funţie de sensibilitatea soiurilor.
Secara este puţin atacată, iar porumbul este principala gazdă a acetui virus şi a
vectorilor lui. Pe porumbul virozat apar striuri de decolorare între nervuri, care evoluează
în striuri roşiatice la vârful frunzelor şi se constată o uşoară reducere a taliei plantei.

Plantele gazdă în afara orzului sunt: grâul, ovăzul, secara, orezul, porumbul

Agentul patogen. Barley yellow dwarf virus prezintă 5 tulpini diferite între ele prin virulenţă, cercul de
plante gazdă şi
specificarea vectorului. Virusul este inactivat la temperaturi cuprinse 65 – 70 oC.

Epidemiologie. Virusul este vehiculat de 14 specii de afide din genurile Afidele achiziţionează
virusul după 30 minute de hrănire şi îl pot retransmite în 15 – 30 minute iar peristenţa
virusului în vectori este 2 – 3 săptămâni. Prin infectarea samulastrei de orz şi a
gramineelor perene este asigurată transmiterea virusului în culturile de toamnă şi
persistenţa agentului patogen în timpul iernii.

Prevenire şi combatere. Această viroză se poate preveni prin însămânţarea în


epoca optimă, evitarea solelor ce au fost atacate unde poate fi samulastră infectată şi prin
cultivarea de soiuri rezistente. Soiurile de orz de primăvară trebuie semănate cât mai de
timpuriu pentru a se evita atacul afidelor – vectorii principali a virusului

S-ar putea să vă placă și