Sunteți pe pagina 1din 6

Clujul neștiut – Statuia Sfântului Gheorghe

Publicat in: 03 nov. 2017


etichete: Clujul neștiut, radiocluj.ro, statuia sfântului Gheorghe ucigând balaurul, statuii sfântului Gheorghe ucigând balaurul

“Într-o piaţă veche mi-e popasul.


Adast, să-mi umplu înc-o dată ceasul
Privind la o statuie de aramă,
Rămasă-aci din veacuri de candoare.
O vrajă în prajma ei mă cheamă.
E sfântul care a purces călare
Cu suliţa balaur să omoare.”

Aţi ghicit desigur, paşii lui Blaga s-au oprit nu o dată în faţa statuii sfântului Gheorghe ucigând balaurul,
de pe Strada Mihail Kogălniceanu din Cluj. Forţa personajului în încleştarea cu fiara apocaliptică ne trimite la
o imagine pe care ne-o relatează istoricul Vladimir Bogosavlievici:
Vladimir Bogosavlievici: În Libia, în oraşul Silena, spune legenda că exista un balaur care şi-a făcut culcuşul
lângă izvorul de apă al oraşului. Şi pentru a da apă orăşenilor, în fiecare zi lua ca şi ofrandă la început un
animal, o oaie, şi pe urmă o fecioară. La un moment dat, prin tragere la sorţi, ajunge ca să fie sacrificată
fiica conducătorului oraşului. Şi atunci apare Sf. Gheorghe care, prin darul lui Dumnezeu şi prin faptul că şi-a
făcut o cruce înainte de a se lupta cu balaurul, omoară balaurul, îl duce în oraş ca şi trofeu. Bineînţeles, o
eliberează pe fecioară şi tot oraşul, spune legenda, a trecut la creştinism.
Sf. Gheorghe din legendă e acelaşi cu martirul roman din primele secole care a ales să moară pentru
credinţă, deşi era un general admirat al Împăratului Diocleţian. Statuia de la Cluj e o copie târzie a
originalului de la Praga, care e prima sculptură ecvestră expusă într-o piaţă publică în Evul Mediu.
Vladimir Bogosavlievici: Statuia aceasta a fost comandată în secolul al XIV-lea de împăratul Carol al IV-lea
de Luxemburg, tatăl lui Sigismund de Luxemburg, pentru a o da cadou fiului său şi nurorii sale Maria de
Anjou. A ajuns la Praga, unde este şi astăzi originalul. Se spune că este în muzeul lor de istorie. Ca statuie
publică este probabil prima în zona asta a Europei. De fapt împăratul Francisc Iosif a comandat două copii:
una pentru Budapesta şi una pentru Cluj. Iniţial, această statuie era în faţa părculeţului din faţa Bibliotecii
Centrale Universitare Lucian Blaga, expusă acolo în 1904. Din 1960 este adusă aici (şi cred că este mai bună
locaţia aceasta în faţa Bisericii Reformate), cu această inscripţie în limba latină: scrie numele lui Gheorghe
(Gheorghios, bineînţeles) şi Martin, ei sunt executanţii acestei statui şi ei sunt din Cluj.
O curiozitate a statuii Sfântului Gheorghe e faptul că zalele călăreţului au ca model tocmai solzii balaurului,
de unde Lucian Blaga deduce că “Învingătorul dacă vrea să învingă, e nevoit să semene cu învinsul”.
Monumentul a fost conceput de doi meşteri clujeni, Martin şi Gheorghe, fiii pictorului Nicolae. Un alt motiv de
mândrie locală. El a ajuns – şi poate nu întâmplător – pe fosta Uliţa Lupilor, unde, în Evul Mediu, aceste
fioroase animale se aventurau până la marginea oraşului.
 
Andrea Nagy/Ovidiu Moldovan
Ce să faci într-o sâmbătă dimineaţa decât să porneşti într-un tur ghidat al propriului oraş? Mai bine de
50 de clujeni au lăsat la o parte tabieturile unei dimineţi de week-end şi au participat la un tur ghidat cu
profesorul de istorie Vladimir Bogosavlievici. Unii au mai fost şi la celelalte două tururi organizate de
asociaţia Vechiul Cluj şi profesorul Bogo (cum îi spun elevii de la George Bariţiu unde predă), alţii au
fost pentru prima dată.

Punctul de plecare a fost Librăria Universităţii, cu traseul strada Napoca, strada Potaissa, strada
Universităţii, strada Mihail Kogălniceanu, punctul final fiind Biserica Reformată cu statuia lui Sf.
Gheorghe.

Trei ore, profesorul Vladimir Bogosavlievici le-a vorbit participanţilor la tur despre istorie şi istorisiri,
oameni şi clădiri, conţi şi prinţese, fantome şi prostituate, francmasoni şi embleme de pe clădirile
Clujului. Unii şi-au luat notiţe, alţii au filmat şi fotografiat, iar alţii au fost copleşiţi de volumul mare de
informaţii şi au pus mereu întrebări lămuritoare.

FIECARE CASĂ SPUNE O POVESTE

Câţi dintre noi am avut timpul şi curiozitatea să ridicăm ochii din pământ sau din smartphone şi să ne
întrebăm cine a ridicat cutare clădire sau cine a stat înaintea actualilor proprietari ori a cui este
emblema de pe zid şi ce înseamnă? Sâmbătă, toţi cei care au luat parte la ghid au privit, poate pentru
prima dată, oraşul în alt fel decât au făcut-o până acum. Şi, în mod cert, vor vedea şi de acum înainte
cu alţi ochi Clujul.

Fiecare casă din centru are povestea ei, ilustrată de multe ori de emblemele pe care le poartă pe pereţi.
Vă vom spune aici istoria şi povestea caselor şi clădirilor de pe Uliţa Lupilor (actuala stradă Mihail
Kogălniceanu) şi a bisericii cu statuia lui Sf. Gheorghe.

Când am intrat pe Uliţa Lupilor, profesorul Bogo s-a întrebat retoric de ce numele străzii nu a rămas ca
pe vremuri, menţionând că Mihail Kogălniceanu nici măcar nu a pus piciorul vreodată prin Cluj. Lăsând
la o parte dilemele legate de numele actual al străzii, Vladimir Bogosavlievici a explicat de ce a fost
botezată Uliţa Lupilor: “Se numea Uliţa Lupului pentru că în Evul Mediu, unde acum este Cimitirul
Central, erau păduri. Lupii mai veneau pe aici, de aceea se numea Uliţa Lupului”.
ŞCOALA UNDE A ÎNVĂŢAT AVRAM IANCU
Pe Uliţa Lupilor a călcat la un moment dat şi Avram Iancu. A studiat în actuala clădire a Liceului Bathory
Istvan, care a funcţionat ca instituţie de învăţământ din 1727. Tot aici au învăţat şi Aron Pumnul şi elita
maghiară catolică. Potrivit profesorului clujean, pe vremea aceea şcoala nu era condiţionată de etnie, ci
mai degrabă de statut social. Avram Iancu provenea dintr-o familie înstărită de aceea şi-a permis să
înveţe în şcoala de pe Uliţa Lupilor şi să stea în gazdă în Cluj.
Clădirea actualului Liceu Bathory Istvan a fost refăcută după un mare incendiu care a mistuit
Clujul. “Această clădire a fost făcută după un mare incendiu care a mistuit Clujul. Foarte multe clădiri au
fost reconstituite şi această clădire a fost construită cu pietre aduse din Mănăştur, de la biserica
Calvaria”, a explicat Bogosavlievici.
CLĂDIREA UBB ŞI STATUILE DETERIORATE DE COMUNIŞTI
Cu toţii am trecut pe lângă sediul central al Universităţii Babeş Bolyai de nenumărate ori. Dar câţi dintre
noi au văzut şi statuile de pe frontispiciu? Sunt şase şi fiecare reprezintă o ştiinţă. Comuniştilor nu le-au
fost pe plac şi au reuşit să le strice când au preluat clădirea universităţii.

“A fost dată în folosinţă în 12 octombrie 1902, când s-a inaugurat şi ansamblul Matia Corvin, Palatul de
Justiţie şi Muzeul Carpatin (actuala Casă Matei Corvin din Piaţa Muzeului). O parte din statuile executate
de sculptorul Ede Mayer au mai rămas pe frontispiciu şi reprezintă ştiinţele: filosofia, filologia, istoria,
matematica. Erau mult mai multe statui, o parte din ele sunt şi astăzi, nu ştiu în ce stare, la Grădina
Botanică. Ele au fost luate de pe frontispiciu şi duse. Iniţial, când comuniştii au preluat universitatea, în
1945, aceste statui au fost deteriorate”, a povestit profesorul.
INSTITUT PENTRU STUDENŢII DE ELITĂ

În clădirea Facultăţii de Teatru şi Televiziune a fost un institut pentru studenţii de elită. “La un moment
dat, piariştii au avut aici un institut pentru studenţii de elită, numit kalazantinum, pentru că Iosif de
Calasanz este fondatorul acestui ordin călugăresc romano-catolic care avea ca scop educarea gratuită a
populaţiei lumii. Până în 1914 a funcţionat acest centru, ulterior a fost luat de universitate, o perioadă
au fost birouri ale Primăriei, iar acum este sediu al Facultăţii de Teatru şi Televiziune, al Centrului
Cultural Brazilian şi Muzeul Universităţii”, spune profesorul de istorie.

PUŞCĂRIA MINORILOR ŞI TEATRUL CU CANDELABRE DIN LUMÂNĂRI

În clădirea cu balcon de pe Uliţa Lupilor, numită Clădirea Comitatului a fost sediul Prefecturii. “A fost
sediu al Prefecturii până la începutul secolului XX când s-a mutat unde este acum sediul Primăriei de pe
strada Moţilor”, menţionează profesorul Bogo.

Peste drum de clădirea cu balcon, este Colegiul Academic. Aici a fost “al doilea teatru al Clujului,
construit în 1820-1821, avea două etaje, 50 de loje, era luminat cu candelabre mari de lumânări şi a
funcţionat ca teatru până în 1906 când se dă în folosinţă noua clădire a teatrului”.

În actualul sediu al Arhivelor Române era sediul puşcăriei minorilor a Judecătoriei Cluj, în perioada de
sfârşit de secol XIX, început de secol XX. Unele celule au rămas şi sunt locaţii unde încă se studiază.

POVESTEA LICEULUI EMIL RACOVIŢĂ

Vladimir Bogosavlievici a prezentat, pe scurt, şi istoria Liceului Emil Racoviţă: “Sediul actualului Liceu
Emil Racoviţă este făcut la mijlocul secolului al XIX-lea. Iniţial, aici Biserica Reformată a cumpărat nişte
parcele care urmau să fie date pentru elevi, ca şi un fel de locuinţe. Ulterior, s-a făcut o şcoală
reformată, de fete, ca apoi această şcoală să fie dată şcolii civile, deci şcoală de stat, de aceea clădirea
liceului nu este revendicată. A fost şi liceu pedagogic, ca apoi să devină Liceul Emil Racoviţă”.

ISTORISIREA DESPRE SF. GHEORGHE ŞI STATUIA SA


Punctul terminus al turului ghidat a fost Biserica Reformată cu statuia Sf. Gheorghe. “Ceea ce vedeţi aici
este o copie, originalul este la Praga în Castelul Hradcany. Regele Carol al IV-lea de Luxemburg a vrut
să dea un cadou fiului său Sigismund de Luxemburg şi Mariei de Anjou. Aşa s-a gândit la meşterii
clujeni Martin şi Gheorghe, fiii pictorului Nicolae, care erau mai specialişti, ca să realizeze această
statuetă, care îl reprezintă pe Sf. Gheorghe omorând balaurul. Acest personaj, Sf. Gheorghe, născut în
Cappadocia (Asia Mică), a fost chemat la curtea unui rege, în Libia de astăzi, unde acest balaur mânca
tinerele fecioare. La un moment dat, balaurul o răpeşte şi pe Cleontina, fiica regelui. Sf. Gheorghe,
inspirat de Iisus vine, omoară balaurul, îl târăşte după   el în Silena şi tot oraşul a trecut la creştinism” , a
povestit profesorul.

Iniţial, statuia lui Sf.Gheorghe era în Piaţa Lucian Blaga, unde este strada Petru Maior, în faţa oficiului
poştal de pe colţ. Împăratul Franz Jozsef a dat câte o copie în ghips Clujului şi Budapestei. Copia în
ghips este la Muzeul de Istorie a Transilvaniei şi acum. Copia a fost pusă în faţa bisericii în 1960.

BISERICA A FOST CONSTRUITĂ DIN BANII LUI MATIA


“Biserica aparţine cultului reformat. Iniţial i s-a mai spus şi biserica Matia pentru că Matei Corvin a
sponsorizat direct realizarea ei la sfârşitul secolului XV, începutul secolului XVI. Această biserică, cu
hramul Sf. Maria a aparţinut Ordinului Minoriţilor (un ordin minor în cadrul Ordinului
Franciscanilor). Este cea mai mare biserică stil hală pentru că aceşti călugări, numiţi şi călugări cerşetori
trebuia să aibă spaţiu, să se vadă”, spune Vladimir Bogosavlievici.

La sfârşitul secolului XVI, călugării cerşetori sunt aruncaţi afară de reformaţi care distrug statui, picture
şi tot ce au prins în cale. La un moment dat s-au oprit din acest proces distructiv din cauză că 14 au
murit când au distrus o boltă.

Pentru o bună perioadă de timp, biserica a rămas în paragină, apoi a fost dată reformaţilor de către
Gabriel Bethlen. A venit apoi Gheorghe Rakoczi I care s-a dus în zona Ţărilor Baltice, a adus meşteri
care au refăcut cupolele bisericii.

CEA MAI MARE COLECŢIE DE BLAZOANE DIN ŢARĂ


În Biserica Reformată de pe Uliţa Lupului sunt toate “cărţile de vizită”, adică blazoanele, nobilimii
reformate. “La înmormântări era obiceiul să îşi ducă blazonul şi el rămânea în biserică. Unuia dintre şefii
reformaţi i-a venit ideea să facă o colecţie. Este cea mai mare colecţie de blazoane din ţară”, mai spune
Vladimir Bogosavlievici.

După o scurtă vizită a interiorului Bisericii Reformate, turul s-a încheiat în aplauzele participanţilor şi cu
promisiunea revederii în 6 august, ora 11.00, în faţa Bastionului Croitorilor.

Statuia Sfântului Gheorghe omorând balaurul, este o copie a Statuii Sfântului Gheorghe din Praga, originalul fiind realizat de
meșterii clujeni Martin și Gheorghe. Statuia originală de la Praga, prima statuie ecvestră din lume turnată în bronz folosind tehnica cerii
pierdute, a fost realizată în anul 1373 de sculptorii clujeni Martin și Gheorghe. În acest moment, originalul statuii se află în curtea interioară
a palatului regal din Praga, lângă catedrala Sf. Vit.
Statuia Sfantul Gheorghe din Cluj

Copia din Cluj a fost realizată în anul 1904 de József Róna, împreună cu copia din Budapesta, care se află în apropiere de „Bastionul
Pescarilor” (magh. „Halászbástya”) și a fost amplasată pe un soclu semnat de arhitectul Kálmán Lux. Statuia era amplasată  inițial în „Piața
Sf. Gheorghe” ( în prezent “Piața Lucian Blaga”), în fața Bibliotecii Universitare. În anul 1960 a fost mutată în mica piață din fața Bisericii
Reformate-Calvine de pe str. Kogălniceanu, locație considerată mai potrivită.

Statuia in locatia originala

Și pe bună dreptate, “mica statuie” (gândită inițial pentru interior), realizată în stilul gotic, se integrează perfect cu arhitectura bisericii,
construită tot în stil gotic. Într-o piață nu prea circulată, ticsită de mașini, la umbra unor castani, crează un colț de istorie medievală. În
timpul nopților lungi de iarnă, în acordurile minunate ale orgii din biserica alăturată, atmosfera creată te transpune într-o altă lume, de mult
apusă, chiar și pe alte coordoonate geografice, o lume din care agitația și cotidianul au dispărut, deschizând poarta către  lumea basmului,
unde balaurul este străpuns, cavalerul învinge, iar mâna fetei împăratului îi revine de drept.

Îmi aduc aminte de ora de istoria artei când ne-a fost prezentată statuia, la fața locului, de către profesor. Este un privilegiu să ai
asemenea opere de artă (fie ele doar copiile originalului) în orașul tău, făcând parte din curente artistice europene de mare importanţă,
care au marcat istoria omenirii.
Statuia Sfantului Gheorghe din Praga

Așa că vă invit să faceți o vizită în zonă pentru a admira statuia şi a trăi acel moment de basm de care vorbeam, sau, dacă ajungeți in
Praga, să vizitați neapărat și originalul (care după anumite surse este tot o copie), dar unde probabil nu veţi mai trăi acel moment de basm
pe care l-ați putea avea aici, aproape de noi.