Sunteți pe pagina 1din 15

II.

STUDIUL PRIVIND EVIDENTA ALTOR VALORI DE


TREZORERIE SC BOWEN COMPANY SRL

II.1. CARACTERIZAREA GENERALĂ A TREZORERIEI

Noţiunea de trezorerie cuprinde ansamblul lichiditaţilor monetare şi a echivalentelor de


numerar de care dispune o entitate pentru a face faţă plăţior scadente.
Lichidităţile monetare reprezintă mijloacele băneşti efective pe care le deţine o entitate,
avand următoarea structura:
• numerarul aflat în casieria entităţii;
• disponibilităţile băneşti aflate în conturile din bănci;
• avansuri de trezorerie.
Echivalentele de numerar reprezintă investiţii financiare pe termen scurt, care sunt uşor
convertibile în mijloace băneşti efective, avand urmatoarea structură:
• valori de încasat: efecte comenrciale, cecuri etc.
• titluri de plasament: acţiuni, obligaţiuni etc.
• alte valori: timbre fiscale, timbre poştale, bonuri valorice de combustibil, tichete de
masă.
Titlurile de plasament denumite şi valori mobiliare de plasament, valori pe termen
scurt negociable sau investiţii temporare sunt titluri de valoare achiziţionate în vederea
realizării unui câştig pe termen scurt sau protejării lichidităţilor, după caz. Spre deosebire de
titlurile de participare a căror posesiune este durabilă, perioada de rotaţie a titlurilor de
plasament nu depăşeşte, de regulă, un an. Ele se identifică cu acţiunile, obligaţiunile,
bonurile de tezaur sau trezorerie şi alte titluri de valoare dobândite pe termen scurt. Veniturile
se realizează prin diferenţa dintre preţul de vânzare mai mare şi preţul de cumpărare şi sub
forma dividentelor şi dobânzilor încasate. Protejarea sau acoperirea disponibilităţilor băneşti
se face în raport cu fenomenul inflaţionist, variaţia puterii de cumpărare a monedei(riscul de
schimb) şi riscul dobânzii.
Din structura titlurilor de plasament fac parte şi acţiunile proprii răscumpărate temporar în
vederea atribuirii salariţilor societăţii, regularizării cursului de bursă sau reducerii capitalului

7
societăţii(de obicei în perioada de prelungită recesiune economică), precum şi obligaţiunile
emise şi răscumpărate.
Disponibilităţile băneşti în lei şi în devize se delimitează sub forma numerarului din
caseria întreprinderii,depozitelor la bancă în conturile curente sau de disponibil şi prin alte
valori financiare care datorită naturii lor sunt convertibile imediat în disponibilităţi băneşti. În
această ultimă situaţie se află valori de încasat sub forma cecurilor, efectelor comerciale şi
cupoanelor primite de la plătitori şi depuse la bancă spre încasare. Motivaţia încadrării
acestor titluri sau documente de valori în activitatea de trezorerie şi nu în categoria
creanţelor, este aceea că ele devin lichidabile(disponibile) într-un termen foarte scurt.
Disponibilităţile sau depozitele create în conturile de bancă pot funcţiona la vedere
sau la termen. Dacă nu acţionează la vedere este recomandabil să se utilizeze tehnica
contului curent sau a casei de credit. Prin acest cont se înregistrează toate operaţiile băneşti
între întreprindere şi bancă. În situaţia în care încasările sunt mai mari decât plăţile, soldul
contului reprezintă disponibilităţile băneşti, iar dacă încasările sunt mai mici decât plăţile,
soldul exprimă creditele acordate de bancă.
Depozitele la termen în bancă reprezintă o formă de imobilizare a lichidităţilor pânăla un
an, fără a fi transferabile sau utilizate înainte de termenul final. Procedând astfel, dobânda
este mai mare decât în cazul disponibilităţilor băneşti la vedere, care lipseşte sau este foarte
mică.
Din categoria disponibilităţilor băneşti fac parte acreditivele şi avansurile de trezorerie. Pri
poziţia avansuri de trezorerie sunt delimitate disponibilităţile băneşti repartizate spre a fi
girate de către administratori sau alte persoane împuternicite de întreprindere în vederea
efectuării unor plăţi în favoarea întreprinderii. La această poziţie se includ şi avansurile
acordate salariaţilor pentru efectuarea de cumpărări.
Acreditivul reprezintă mijloacele băneşti păstrate la bancă păstrate la bancă într-un cont
distinct la dispoziţia furnizorului din care urmează a se efectua plăţile către acesta pe măsura
livrării mărfurilor, executării lucrărilor sau prestării de servicii.
Structura patrimonială denumită alte valori de trezorerie se individualizează sub forma
timbrelor fiscale şi poştale, tichetelor şi biletelor de călătorie, biletelor de tratament şi odihnă
şi alte valori.

8
Concursurile bancare se delimitează sub forma creditelor de trezorerie(soldul creditor al
contului curent), creditelor bancare pe termen scurt, acordate prin cont separat pentru nevoi
temporare şi creditelor de scont(credit acordat de bancă posesorului de credit pentru
scontare înainte de scadenţă).
Fluxurile de trezorerie reprezintă ansamblul operaţiilor monetare şi financiare pe care le
efectuează e entitate economică pentru asigurarea mijloacelor băneşti şi efectuarea
decontărilor curente.
În cadrul operaţiilor monetare se includ încasările şi plăţile curente, care se efectuează în
legatură directă cu decontarea drepturilor de creanţă şi a obligaţiilor scadente ale entităţilor
economice.
Operaţiile financiare asimilate trezoreriei generează angajamente sub forma creditelor
bancare pe termen scurt.

II.2.Instrumentele de plată
Obligaţiile băneşti între societăţile comerciale sau între societăţile comerciale şi alte
persoane fizice juridice se pot efectua, după caz, în numerar şi fără numerar.
Plata/încasarea în numerar se face imediat, fără intermediere, prin mişcarea directă a
sumelor băneşti.
Documentele de încasări- plăţi în numerar care sunt folosite pentru înregistrarea
operaţiilor de casă sunt:
Chitanţa serveşte ca document justificativ, pentru încasarea unei sume în numerar în
caseria societăţii comerciale. Ca o variantă a chitanţei este chitanţa pentru operaţii în
valută.
Pentru cumpărarea unor produse, lucrări sau servicii, în condiţiile în care nu se
întocmeşte factură, se completează chitanţa fiscală.
Predarea sumelor de casierul societăţii comerciale către casierii plătitori se consemnează
în procesul-verbal de plăţi.
Împuternicirea este documentul justificativ prin care se autorizează o persoană membră a
familiei sau încadrată în mulcă la aceeaşi unitate pentru a încasa drepturi băneşti de la
casieria întreprinderii când titularul nu se poate prezenta pentru aceasta.

9
Borderoul documentelor achitate cu cecuri de decontare este utilizat ca document
justificativ, împreună cu anexele, pentru sumele achitate cu cecuri de decontare din carnete
cu şi fără limită de sumă.
Registrul de casă, în lei sau în valută, serveşte ca document centralizator de înregistrare
operativă a încasărilor şi plăţilor în numerar efectuate de casieria întreprinderii pe baya
actelor justificative. Pe baza lui se stabileşte soldul de casă la finele fiecărei yile.
Factura sau factura fiscală document pe baza căruia se întocmesc instrumentele de
plată a produselor şi mărfurilor livrate, lucrăriloe executate sau a serviciilor prestate. Se poate
folosi şi ca document de însoţire pe timpul transportului şi de recepţie- încasare în gestiune a
primitorului.
Operaţiile de încasare/ plăţi fără numerar constau în lichidarea drepturilor băneşti prin
utilizarea unor instrumente şi mijloace de plată, fără mişcare efectivă a sunetului băneşti. Din
categoria acestor instrumente de plată adoptată de sistemul de plăţi din România fac parte:
cecul, cambia, biletul la ordin şi ordinul de plată.
Cecul este un instrument de plată utilizat de titularii de conturi bancare cu disponibil
corespunzător în aceste conturi. Circuitul său se derulează între trei persoane, trăgător- tras-
beneficiar. Instrumentul este creat de trăgător care, în baza disponibilului construit în
prealabil la o societate bancară, dă ordin acesteia, în calitatea sa de tras, să plătească la
prezentare, o sumă determinată unei terţe persoane sau însuşi trăgătorului, aflat în poziţie
de beneficiar.
Cecul prezentat este plătit numai la vedere( prezentarea), termenele de prezentare fiind
de 8 zile, dacă cecul este plătibil în localitatea în care a fost emis şi 15 zile, în celelalte
cazuri. Cecul poate fi la purtător, cel prezent mai sus, cecul barat, cecul certificat şi cecul de
călătorie.
 Cecul barat constă în înscrierea a două linii paralele orizontale sau oblice pe faţa cecului.
Bararea indică obligaţia ca beneficiarul să regurgă la serviciile unei bănci pentru încasarea
sumei înscrisă pe cec, încasarea în numerar direct de la banca trăgătorului nefiind posibilă.
 Cecul certificat prin care banca( trasul) confirmă pe cec existenţa şi blocarea
disponibilului necesar efectuării plăţii.
 Cecul de călătorie prin care trăgătorul poate condiţiona plata acestuia de identitatea
dintre semnătura persoanei care a primit cecul( posesorul) şi semnatura persoanei care

10
încasează cecul la prezentare. O primă semnătură se pune în momentul primirii cecului şi a
doua în momentul însasării, în prezenţa funcţionarului bancar sau în momentul efectuării
unei plăţi, în prezenţa beneficiarului.
Cambia este simultan un instrument de plată şi un titlu de credit prin care trăgătorul, creat
de titlu, plăteşte o datorie faţă de o anumită persoană( beneficiar) prin intermediul altei
persoane( tras) care era datoare trăgătorului. Plata se face la ordinul trăgătorului sau a
beneficiarului, după caz.
Biletul de ordin este un instrument de plată prin care emitentul îşi ia angajamentul de a
plăti, la o anumită dată, o sumă determinată beneficiarului sau celui care este legitim al
instrumentului. Ca titlu de credit este creat de emitent în calitatea de debitor care se obligă să
plătească o sumă de bani la un anumit termen sau la prezentarea unui beneficiar aflat în
calitatea de creditor.
Ordinul de plată este o dispoziţie necondiţionată, dată de către emitentul acestuia unei
societăţi bancare receptate de a pune la dispoziţia unui beneficiar o anumită sumă de bani la
o anumită dată.
Discutat în raport cu timpul trecut, ordinul de plată este asemănător cu dispoziţia de plată
folosită până în prezent, cu caracteristicile adaptate condiţiilor economice, finanţarea şi
legislative actuale.
Cecul simplu înlocuieşte ”cecul de numere”, fiind utilizat pentru ridicarea de numere din
conturile de la bănci.

Structura documentelor privind operaţiile de încasări si plăţi diferă în funcţie de modalitatea


de decontare a obligaţiilor băneşti dintre entităţile economice, care se poate face în numerar
sau fără numerar.

Documente privind decontările în numerar


Plata- încasarea în numerar se face imediat, fără intermediere, prin mişcarea directă a
sumelor băneşti. Documentul utilizat pentru înregistrarea operativă a încasărilor şi plăţilor în
numerar efectuate prin casieria entităţii este Registrul de casă.

11
Înregistrarea operaţiilor de încasări şi plăţi în registrul de casă se face pe baza
documentelor justificative, care, în principal, sunt următoarele: Dispoziţie de plată- încasare
către casierie, Chitanţă, Monetar, Bon de comandă- chitanţă, bon de vanzare, cec de
numerar, borderou de achizitie, statul de salarii, lista de avans chenyinal, foaie de
vărsămant.
Documente privind decontările fără numerar
În cazul încasările- plăţii fără numerar există un decalaj între momentul iniţierii şi cel al
finalizării decontării, care se face, de regulă, prin intermediul băncilor.
Plăţile fără numerar utilizează instrumente şi mijloace de plată emise pe suport de
hartie, magnetic sau electronic.
Încasările şi plăţile fără numerar se înregistrază în extrase de cont, pe baza documentelor
care reflectă operaţiile efectuate prin conturile bancare. Extrasul de cont este emis de către
bancă şi cuprinde: data emiterii, numărul documentelor justificative, soldul precedent,
încasările, plăţile, soldul final.
Principalele instrumente de plată fără numerar sunt: Cecul, Ordinul de plată, Biletul la
ordin şi Cambia.

II.3. ORGANIZAREA CONTABILITĂŢII TREZORERIEI

Organizarea contabilităţii trezoeriei se face avandu- se în vedere mai multe obiective, cum
sunt:
• efectuarea plăţilor şi a încasărilor la termenele scandente
• evidenţa şi controlul operativ al operaţiilor de trezorerie cu şi fără numerar;
• gestionarea eficientă a investiţiilor financiare şi a creditelor bancare pe termen scurt;
• fundamentarea bugetului de trezorerie;
• respectarea legislaţiei financiar-bancare şi fiscale.
În funcţie de obiectivele urmărite se stabilesc conturile sintetice şi analitice,sistemul de
documente pentru consemnarea operaţiilor de trezorerie,modul de înregistrare şi prelucrare
al acestora.

12
II.4.CONTABILITATEA VALORILOR DE ÎNCASAT

Noţiuni generale
Valorile de încasat sunt instrumente de plată la termen aflate în posesia beneficiarului
pentru a fi încasate în termen scurt.În această categorie se includ:cecul,bletul la
ordin,cambia,warantul.Aceste valori se grupează în contabilitate astfel:
Cecuri de încasat-sunt instrumente de plată la termen primite de la clienţi şi depuse la bancă
pentru încasare.
Efecte de încasat-sunt bilete la ordin sau cambii depuse la bancă pentru încasarea
acestora la scadenţă.
Efecte remise spre scontare-sunt instrumente de plată la termen depuse la bănci în
vederea încasării acestora înainte de scadenţă,operaţie numită scontare;banca percepe o
dobandă (taxă de scont) calculată în raport cu numărul de zile rămase pană la scadenţă.

II.5.CONTABILITATEA OPERAŢIILOR EFECTUATE PRIN CONTURILE


BANCARE

Noţiuni generale
Încasările şi plăţile efectuate prin conturile bancare se numesc decontări fără
numerar şi se fac prin virarea unor sume în lei sau în valută din contul debitorului în contul
creditorului. Decontările fără numerar utilizează instrumente şi mijloace de plată emise pe
suport de hărtie, magnetic sau electronic.
Caracteristicile decontărilor fără numerar sunt:
 Natura lor dublă, determinată de un trasfer de fonduri propriu-zis şi de un flux de mesaje
între părţi, conţinand instrucţiuni de plată;
 Diferenţa în timp între momentul iniţierii şi cel al finalizării plăţii;
 Existenţa unuia sau mai multor intermediari(bănci) în procesarea acestui tip de plăţi.
Fluxurile contabile ale decontărilor fără numerar pot fi sistematizate astfel:
 Încasări: stingeri de creanţe monetare, încasări de venituri şi caştiguri;
 Plăţii: stingeri de datorii monetare, achitarea cheltuielilor şi pierderilor;

13
 Transferuri băneşti(viramente interne) între diferite conturi de trezorerie.
Pentru disponibilităţile în valută se deschid conturi distincte pentru fiecare tip de valută.
Încasările şi plăţile în valută se echivalează în lei în cursul zilei, iar la sfarşitul lunii
disponibilităţile în valută se evaluează în lei la cursul din ultima zi a lunii. Datorită fluctuaţiei
cursurilor valutare, pot apărea fie diferenţe favorabile, care se înregistrează la venituri
financiare, fie diferenţe nefavorabile, înregistrate la cheltuieli financiare.
În anumite cazuri, de regulă la sfârşitul exerciţiului financiar, se impune înregistrarea în
contabilitate a unor sume în curs de decontare. Sunt considerate sume în curs de decontare:
• sumele depuse la bancă, dar neînregistrate în extrasul de cont;
• sume virate de către terţi, dar neapărute în extrase de cont,
• sume achitate prin mandat poştal de către terţi, dar neajunse la bancă;
• sume consemnate în conturi separate la bănci pentru procurări de valută;

II.6. CONTABILITATEA DECONTĂRILOR ÎN NUMERAR

Noţiuni generale
Entităţile pot efectua o serie de decontări în numerar, fie în lei, fie în valută. În condiţii
normale, aceste operaţii au o pondere redusă în totalul decontărilor, întrucat sumele mari de
numerar necesită spaţii de depozitare şi prezintă riscuri în manevrare( distrugere fizică,
pierdere, furt etc).
Atunci cand se foloseşte numeralul, plata se face individual, imediat şi fără intermediere.
Încasările şi plăţile în numerar se fac prin caseria entităţii, cu respectarea reglementărilor
privind decontările în numerar.
Potrivit normelor, plafonul zilnic maxim de plăţi în lei, efectuate în numerar, este de 10.000
lei, iar plăţile către o singură persoană sunt admise în limita unui plafon de 5.000 lei. Sunt
interzise plăţile fragmentate în numerar către furnizori, pentru facturile a căror valoare este
mai mare de 5.000 lei, cu excepţia plăţilor către magazinele de tipul cash&carry, pentru care
plafonul maxim este de 10.000lei.
Fluxurile contabile ale decontărilor în numerar pot fi sistematizate asfel:
 încasări:stingeri de creanţe monetare, încasări de venituri şi câştiguri;

14
 plăţi: stingeri de datorii monetare, achitarea cheltuielilor şi pierderilor ;
 transferuri băneşti (viramente interne) dinspre casierie spre celelalte conturi de
trezorerie sau invers.

II.7. CONTABILITATEA ACREDITIVELOR

Noţiuni generale
Acreditivele reprezintă disponibilităţi băneşti ale unei entităţi economice, virate într-un
cont distinct şi destinate achitării obligaţiilor faţă de furnizori la prezentarea documentelor de
livrare de către banca furnizorului băncii clientului. Acreditivul este o modalitate de
decontare, de regulă, impusă de către furnizor, frecvent utilizată în decontările internaţionale,
ca o măsură de siguranţă pentru încasarea creanţelor. Acreditivul poate fi alimentat şi din
credite pe termen scurt, dacă cumpărătorul nu dispune de lichidităţi proprii. Acreditivele pot fi
deschise în lei sau în valută.
Principalele etape privind derularea decontărilor pe bază de acreditive sunt:
 Încheierea unui contract comercial prin care partenerii au convenit decontarea pe bază
de acreditiv;
 Deschiderea acreditivului în lei sau în valută pe baza ordinului dat de către client băncii
sale;
 Livrarea bunurilor, concomitent cu întocmirea documentelor aferente;
 Utilizarea efectivă a acreditivului;
 Intrarea în posesia bunurilor pe baza documentelor prezentate de către client.

II.8.CONTABILITATEA AVANSURILOR DE TREZORERIE

Noţiuni generale
Avansurile de trezorerie sunt sume puse la dispoziţia administratorilor sau altor salariaţi
din entitate, în vederea efectuării unor plăţi în numele acesteia. De regulă, justificarea

15
avansului şi transformarea sa în cheltuială efectivă are loc la încheierea mandatului, pe baza
unui decont de cheltuieli. Avansurile de trezorerie se pot acorda în lei sau în valută.

II.9.CONTABILITATEA VIRAMENTELOR INTERNE

Noţiuni generale
Există anumite operaţii care reprezintă transferuri de mijloace băneşti dintr-un cont în
altul de trezorerie şi anume:
 între conturile bancare deschise la aceeaşi bancă sau la bănci diferite;
 între conturile bancare şi casieria entităţii.
Întrucat aceeaşi operaţie se evidenţiază în mai multe registre( registru de casă, extrase de
cont), există riscul unor înregistrări duble sau omiterea inregistrarii operaţiei respective.
Pentru evitarea acestor riscuri, se poate utiliza contul de tranzit 581” Viramente interne”,
care da posibilitatea ca dintr-o singura formula contabilă să se construiască doua formule
contabile prin intercalarea acestui cont ajutator.
De exemplu: ridicarea unei sume de la casierie şi depunerea acesteia la bancă se
consemnează în registrul de casă la rubrica “plăţi’’, cat şi în extrasul de cont la
rubrica “încasări”. Pentru a se evita anumite erori contabile, această operaţie
se va înregistra folosind două formule contabile: una care exprimă ridicarea.
sumei de la casierie, iar cealaltă, depunerea sumei la bancă.

II.10. OPERAŢIUNI CONTABILE PRIVIND TREZORERIA


SC BOWEN COMPANY SRL

Jurnal de bancă – valută

16
03. 03. 2009-05-29

1. În data de 29. 02. 2009-05-29 s-au emis doua facturi in suma de 4100 €, respectiv 3675
€,
curs € = 3, 6548 RON.
Factura 58:
4100 x 3, 6548 = 14984, 68
Factura 59:
3675 x 3, 6548 = 13431, 39
2. S-a încasat cu chitanţa nr. 21 suma 1200 € reprezentând contravaloarea facturii 58, iar
cu chitanţa nr. 22 suma 1200 € reprezentând contravaloarea facturii 59. Deci au mai rămas
de achitat din - factura 58: 4100 – 1200 = 2900 €
- factura 59: 3675 – 1200 = 2475 €
Restul (2900€ + 2475€ = 5375 €) se achită cu ordin de plată în data de 03. 03. 2009-05-29
şi se înregistrează diferenţele de curs respective.
4385,76 5314 = 4111 4385, 76
1200 € x 3, 6548 = 4385, 76
Se achită restul la facturile 58 şi 59.
19644, 55 5124 = 4111 19644, 55
5375 € x 3,6548 = 19644,55
387,54 5124 = 765 387,54
5375 € x (3,7269 – 3,6548) = 5375 € x 0,0721 = 387,54
3. Eliberare valută
5000 x 3,7269 = 18634,50
18634, 50 581 = 5124 18634,50
Comision bancar
25 € x 3,7269 = 93,17
93,17 627 = 5124 93,17

4. Iniţiere schimb valutar: vânzare 400 € la curs negociabil 3,7121


400 € x 3,7121 = 1484,84

17
1484,84 581 = 5124 1484,84

Note contabile: 11. 03. 2009-05-29


5. Se achită cu filă CEC furnizorului IPSO contravaloarea facturii: 10221- plata parţială
2000 RON
2000 401 = 5121 2000
Se vinde EURO din contul curent în EURO contra RON
2013,11 5121 = 581 2013,11
Se înregistreaza comisioanele aferente

14. 03. 2009-05-29


6. Se achtă cu filă CEC furnizorul Claudia
10712,24 401 = 5121 10712,24
5 627 = 5121 5
Creditare cont licitaţii ( vânzare EURO: 3450 € x 3,6663 = 12648,74)
12648,74 5121 = 581 12648,74
Se achiă cu Ordin de Plată un furnizor prestări servicii forte
1943 401 = 5121 1943

comision:
5,00 627 = 5121 5,00
Se înregistreză dobânda:
33,50 666 = 5121 33,50
Se depune numerar în casă:
50 5121 = 581 50

7. S.C.Bowen Company S.R.L. înregistrează atât în extrasul de cont cât şi în registrul de


casă formulele contabile privind următoarele operaţii:

18
-ridicare de la bancă a sumei de 2000 RON;
-ridicarea de la casierie a sumei de 800 RON şi depunerea ei la bancă;
-deschiderea unui acreditiv în sumă de 1000 RON;
-restituirea în contul de disponibil a unui acreditiv în valoare de 350 RON.

a.Ridicare numerar de la bancă


2000 RON 581 Viramente interne = 5121 Conturi la bănci în lei 2000 RON
2000 RON 5311 Casa în lei = 581 Viramente interne 2000 RON

b. Ridicare numerar din casierie şi depunerea acestuia la bancă


800 RON 581 Viramente interne = 5311 Casa în lei 800 RON
800 RON 5121 Conturi la bănci în lei = 581 Viramente interne 800 RON

c. Deschidere acreditiv în lei


1000 RON 581 Viramente interne = 5121 Conturi la bănci în lei 1000 RON
1000 RON 5411 Acreditive în lei = 581 Viramente interne 1000 RON

d. Restituire acreditiv
350 RON 5121 Conturi la bănci în lei = 581 Viramente interne 350 RON
350 RON 581 Viramente interne = 5411 Acreditive în lei 350 RON

Tichete de masă
8. Se achiziţioneză 1000 bucăţi tichete de masă la valoarea de 7,5 lei. Serviciile de
imprimare sunt de 320 lei, cu TVA 19%.

19
Se înregistreză achizoţia conform Factură:
% = 401 7880,8
7500 5328 7500
320 628 320
60,8 4426 60,8

Se achită cu Ordin de plată furnizorul


7880,8 401 = 5121 7880,8
Se acordă salariaţilor 980 bucati tichete de masă si se scot din gestiune.
7350 604 = 5328 7380

Registrul de casă în valută


9. Retragere de numerar în valută:
5314 = 5124
10. Se plătesc asigurările în valoare de 125 €
125 € 613 = 5314 125 €

Registrul de casă în numerar în lei:


11. Se înregistreză restul de plată pentru salarii în valoare de 42000 lei:
42000 421 = 5311 42000
12. Se achiziţionează medicamente pentru trusa de prim ajutor în valoare de 30 lei:
30 604 = 5311 30
13. Se acordă ajutor deces în valoare de 1500 lei
1500 6458 = 5311 1500

Acreditiv

20
14. S.C. BOWEN COMPANY S.R.L. deschide un acreditiv în sumă de 1000 RON, din care
se fac plăţi către furnizori în valoare de 950 RON. Acreditivul neutilizat se virează în contul de
disponibil.
a. Deschiderea acreditivului
581 Viramente interne = 5121 Conturi la bănci în lei 1000 RON
5411 Acreditive în lei = 581 Viramente interne 1000 RON
b. Achitarea datoriei faţă de furnizori din acreditivul deschis
401 Furnizori = 5411 Acreditive în lei 950 RON
c. Retragerea acreditivului neutilizat
581 Viramente interne = 5411 Acreditive în lei 50 RON
5121 Conturi la bănci în lei = 581 Viramente interne 50 RON

21