Clasificarea motoarelor cu ardere internă

Din punctul de vedere al obținerii lucrului mecanic, aceste motoare se clasifică în:

motoare cu ardere internă cu piston, cu mișcarea liniară a pistonului, sau rotative;

motoare cu reacție.

La turbinele cu gaze, denumirea de motor se folosește doar pentru cele folosite în aviație, când se
discută despre întregul motor, adică toate părțile lui, în care se execută ciclul termodinamic, nu doar la
discul paletat.

Motoarele cu ardere internă rotative sunt utilizate pe scară mai redusă datorită problemelor
tehnologice mari si a fiabilității mai scăzute. Cel mai cunoscut tip de motor cu combustie internă rotativ
este motorul Wankel, dar există și alte soluții, de exemplu cu pistoane în foarfece, sau cu diferite alte
sisteme.

Clasificarea motoarelor cu ardere internă

După natura combustibilului

motoare la care se întrebuințează drept combustibil benzina, au carburator sau pompă de injecție.

motoare la care se întrebuințează drept combustibil motorina, au pompă de injecție.

motoare cu gaz la care se întrebuințează drept combustibil un combustibil gazos, de obicei gaz natural
sau un amestec de combustibil.

Motor cu piston în 4 timpi.

După numărul de curse simple efectuate de piston într-un ciclu ( sau numărul de timpi)

motoare în patru timpi;

motoare în doi timpi.

Motor în patru timpi.

Motor în doi timpi.

După spațiul producerii amestecului carburant

Motoare cu formarea în exteriorul cilindrului a amestecului carburant. Este cazul motoarelor cu

carburator, injecție de benzină în conducta de aspirație și al motoarelor cu gaze cu instalație de formare
externă a amestecului aer-combustibil.

Motoare cu formarea în cilindru a amestecului carburant. Din această categorie fac parte motoarele cu
injecție de combustibil cum sunt motoarele Diesel sau și unele motoare cu aprindere prin scânteie și
motoarele cu gaze la care combustibilul gazos este introdus în cilindru printr-o supapă aparte în timpul
aspirației.

După felul aprinderii amestecului carburant

Motor cu aprindere prin scânteie (prescurtat MAS). După admisia și comprimarea amestecului carburant
în cilindrii motorului, în apropierea PMI(punctul mort interior) al pistonului, are loc aprinderea. Aceasta
se realizează prin producerea unei scântei între electrozii bujiei, care aprinde amestecul carburant.
Arderea are loc într-un interval de timp relativ scurt, în care presiunea și temperatura gazelor din
cilindru cresc repede până la presiunea de 30 - 40 daN/cm³ și temperatura de 1800 – 2.000 °C. Datorită
presiunii gazelor din cilindru, care acționează asupra pistonului, acesta se deplasează spre PME (punctul
mort exterior), și rotește prin intermediul sistemului biela-manivela, arborele motor. Această cursă a
pistonului, se mai numește și cursă activă sau cursă motoare.

Motor cu aprindere prin comprimare (prescurtat MAC sau Diesel). La sfârșitul compresiei, combustibilul
este introdus sub presiune în cilindru, fiind pulverizat foarte fin cu ajutorul injectorului, montat în
chiulasă. Datorită contactului cu aerul fierbinte din interiorul cilindrului, particulele pulverizate se aprind
și ard, iar presiunea din cilindru crește, moderat, menținându-se relativ constantă pe durata arderii.
Gazele rezultate în urma arderii apasă asupra pistonului, determinând deplasarea acestuia spre PMI,
efectuând cursa activă. Supapele rămân închise până aproape de sfârșitul acestei curse.

După așezarea cilindrilor sunt

motoare cu cilindrii în linie.

motoare cu cilindrii în V.

motoare cu cilindrii în W.

motoare cu cilindrii și pistoanele opuse, boxer.

motoare înclinate, la care cilindrii au axele situate în același plan, însă înclinat față de planul vertical.

motoare cu cilindrii așezati în stea, utilizate cu precădere unde este nevoie de un raport putere/greutate
mare, de exemplu în aviație și în marina militară (vedete).

Motoare cu cilindrii în „Δ” Delta, Napier Deltic-motoarefolosite la căile ferate și vapoare englezești.