Sunteți pe pagina 1din 10

ROATD George gi miraculosul

DAHt siu medicament

Ilustralii de Quentin Blake

Traducere din englezi


de Florin Bican

AFiftiR
rA cu<xosrtNaA c4...

Dotot,z.;aLt<LLtg
Krawhg

Doavwwa
Kraw4g
Cuprins

Bunica 7
Un plan miraculos 18

George incepe sI prepare


medicamentul 23
Farmacia veterinarl 33
La foc iute. 39
Vopsea maro. 42
Bunica igi ia medicamentul. 45
Glinuga cafenie 57
Porcul, minzafii, oaia,
poneiul gi capra 66
10. O macara pentru bunica 76
11. 81
L2. Medicamentrrl miraculos

13. Medicamentul miraculos .:

L4. Medicamentul miraculos

15.
Bunica

Me duc piniin sat, la cumplrituri, ii spuse mama


-
lui George, in dimineafa zilei de simblti. Vezi si fii cu-
minte gi si nu te-apuci si faci prostii.
Oricum ai lua-o, era o prostie si-i spui a$a ceva unui
biielel. Asta-l ficu imediat pe George sI se intrebe cam
ce prostii ar putea si se-apuce sI fac5.

- $i nu uita si-i dai bunicii medicamentul la ora un-


sprezece, mai spuse mama.
Apoi iegi din casl pe upa din spate, inchizind-o in
urma ei.
Bunica, deqi mofiiain fotoliul ei de la fereastri, crlpi
un ochi scipirAnd de riutate qi croncini:
George, ai auzit ce !i-a spus mama. SI nu uili de me-
-
dicamentul meu.
uit, bunico, o asigur5 George.
- Numicar de data asta incearci sI fii cuminte in
- $i
lipsa ei.
Bine, bunico, ii risPunse George.
-George murea de plictiseali. Nu avea nici fragi, nici
surori. Tatil lui era fermier, iar ferma lor era la capitul
trZ
lumii, aga ci nu erau nici copii cu care sr se joace. se srtu-
rase si se tot uite-n negtire la porci gi giini gi vaci gi
oi. $i,
mai ales, se siturase sr locuiasci subacelagi acoperi; cu
muritura mumificati de bunici-sa. si-i poarte de griji
de unul singur nu era nici pe departe cea mai captivanti
ocupalie cu care si-pi umple o dimineafi de sambiti.
Pentru inceput ai putea si-mi faci un ceiuf, il in_
-
demnr bunica pe George. Asta o si te impiedice,'micar
cAteva minute, si faci weo prostie.
Bine, bunico, rispunse George.
-OricAt se strlduia, George nu putea s_o sufere pe bu_
nic5-sa. Era o babr egoisti gi acri. Avea dingii maronii gi
o gurili crimpofiti ca un poponef de cigel.

- CAt zahlr s5-qi pun azi in ceai, bunico? o intrebl


George.

- O lingur5, comandl ea. $i lapte deloc.


cele mai multe bunici sunt nipte brtrane doamne
drrgufe, blajine gi gata si-qi faci toatevoile. Nu si cea din
povestea noastr5. igi petrecea toati ziua stand in
fotoliul
ei de la geam, pi nu era zi in care sI nu se pl6ngi, sI nu
cirteascS, si nu scr6gnea'sci, sI nu critice, ,ir* i crireze
in legrturi cu orice subiect. Nici micar o singuri dati,
chiargi in zilele ei cele mai bune, nu-i zdmbise lui George,
intrebindu-I, ,,Ce mai faci tu, George, tn dimineafaasta?,,
sau,,Ce-ai zice si facem o partidi de Nu te suplra,
frate?,,
sau ,,Cum a fost azi Ia gcoall?,,. pirea ci nici nu_i pasi
de
s, I
l
ceilalli - numai pi numai de ea ii p5sa. Era o zgripfuroaici
ingrozitoare.
George se duse in bucitlrie gi ii ficu bunicii o ceapcl
cle ceai dintr-un singur pliculef. Adiugi o linguri deza-
hir, dar niciun strop de lapte. Amesteci in ceagcl pAni se
topi tot zahirul gi se duse cu ceaiul in camera dezi.
Bunica sorbi o inghilituri de ceai.
Nu-i destul de dulce, bomblni ea. Du-te qi mai
-
pune zahir.
George se duse cu ceagca inapoi in bucitlrie qi-i mai
adiugi o linguri de zahir. Amesteci din nou bine de tot
gi i-o aduse cu mare grijl bunicii.

le
_.- Farfurioara unde-i?
risti ea. unde-ai mai vizut
se
tu ceagci firl farfurioari?
George ii aduse o farfurioari.
$i cu lingurifa ce se-aude, mi rog frumos?
- Dar
- fi-am amestecat eu ceaiul, buni. L_am ameste_
cat foarte bine.
Mersi. Prefer sr mi-r amestec singuri, dacr n-ai ni-
-
mic impotrivr, i-o retezi ea. Du-te gi adu-mi o lingurigr.
George ii aduse o linguriql.
cand erau acasi pirinfii lui, bunica nu-l comanda ni-
ciodati pe George in halul ista. Numai atunci c6nd rima-
neau singuri incepea si se poarte urAt cu el.
-- $tii care-i problema ta, biiete? il intreb5 cotoroanta,
privindu-l peste marginea ceptii cu ochigorii ria ai
ei, mici
gi afurisi;i . CreEti mult prea repede.
Biieqii care cresc prea
repede se fac lenegi gi progti.

- Dar, buni, nu-s eu de vini dacl cresc prea repede,


incerci George si se apere.
- Pii cum si nu fii? il repezi ea. crescutul e un obicei
prostesc al copiilor.
Dar trebuie si creqtem, buni. Daci n_am cregte,
-
ne-am mai face niciodati oameni mari.
nu

Prostii, biiete, prostii, i_o_ntoarse ea. Uit5_te la


-
mine. Ce, eu cresc? yezi bine ci nu.
Dar ai crescut pi tu odat5, buni.
-
,*l
Numai foarte pufin, il limuri bibitia. Am renunlat
-
sll mai cresc cAnd eram inci foarte micu!5, a9a cum am
rcnunfat [a toate celelalte obiceiuri prosteqti ale copil5-
rici, cum ar fi lenea, indlritnicia, l5comia, negliienfa,
tlezordinea gi prostia. Tu n-ai reugit sI scapi de niciunul
tlintre ele, aga-i?
Sunt inci foarte mic, buni.
- Ai opt ani, pufni ea. Asta inseamni cI eqti destul de
-
nlare sI te duci mintea la mai mult. DacI nu incetezi
irnediat si cregti, va fi prea tArziu.
tArziu pentru ce, buni?
- Prea
E caraghios, continui ea. Defa ai aiuns aproape la
-
fbl de inalt ca mine.
George igi privi cu luare aminte bunica. Ce-i drept, era
Jbarte micd de staturi. Picioarele ei erau atAt de scurte,
incAt avea nevoie de un sciunel pe care sI pi le spriiine,
iar capul nu-i ajungea decAt pAni la jumitatea spitarului
fbtoliului.
Tata spune ci-i bine ca birbatul sI f,e inalt, ii rea-
-
minti George.
Nu asculta de taicS-tu, il sfitui bunica. Asculti de
-
mine.
si fac si nu mai cresc? o intrebl George.
--_ Da'ce
Nu mai mAnca atita ciocolat5, ii rispunse bunica.
Ciocolata te face si cresti?
-
i
i 1I
I
Te face si cregti cum nu trebuie, se oflri bunicl-sa
-
Ia el. Cregti mare, in loc si creqti mic.
Bunica sorbi pufin ceai, dar nu-gi lui nicio clipl ochii
de la biiefelul care stitea in fala ei.
Deci nu care cumva si creqti weodati mare, ii spuse
-
ea. Totdeauna sI cregti mic.
Bine, bunico.
-
$i si nu te mai prind cI mininci ciocolatl. M5ndnci
-
mai binevarzS.
Aoleu! Varz5? Da' mie nu-mi place varza, se viiti
-
George.
Aici nu-i vorba de ce-fi place sau nu-gi place, il puse
-
bunica la punct. Important e si minAnci ce-fl face bine.
De azi inainte, vei mAnca varzide trei ori pe zi. Mungi de
varzi! Iar daci are omizi, cu atAt bine!
Vai de capul meu! ficu George.
- Omizile igi dezvoltl creierul, i[ informi babornifa.
-

x2 I
I