198

46
232

231

137
53
190

222

221

226

115
73
78
101
103
71
192

129
91
337

85

118
77
97
96
95
102
58
396

64
107
108
354

191

131
134
98
33

34
394

177

195

194

106
67
66
69
68
35
336

363

113

114

112

88
72
146
36
370

196

74
92
60
145
93
193

197

124
125
126
141
178

75
109
369

367

366

39
70
368

104
76
268

267

446

455

438
416
425
423
424
415
443
418
434
408
421
442
414
441
444
430
440
409
412
433

182

228

227

38

139
180

105
179

80
52
181
234

130

128
127
183

28
173

14

12

223

156
447
450
451
452
171

439
428
449
436
426
422
435
429
410
133
199

186

185

393

358

245

329
285

397

213

311
399

374

184

287

94
395

401
235

7
9

431

110
29
111

120

121

86

119

87
122

123

89
90
62
61
456

437

161

174

175

117

116

432

361

17
382

375

376

377

378

380

279

356
355

49
236

50
206

208

32

239

274

371

372

132
8

27
260

254
284

170

168

57
56
169

340

136
400

144

143

353

328

31
99
233

230
404

160

142
18

176

229

41
335

45
344

343

40
264

25
63
100
166
334

330

332

21
20

51
333

339

265

289

135
162

164

165
163

331

320

342

172

305

365

362

364

59
138
209

403
402

406
309

291

292

54
310

290

158

293

286

350

314

312

351
219

385

390

391

392

388

387

389

386

345

295

296

297

298
346

214

315

308

288

323

316

324

325

300

319
307

317

318

271

273

306

275

384

381

211

201
302

357

167

202

347

348

301

65
238

248

383

313

379
338

407

243

259

244

241

140
352

79
220

205

216

303

263

212
217

413
411
417
420
419
448
427
187

15
6

445

149
373

148
204

276

150
147
4
3
282

304

159

157
153

155
341

152
2
1
278

280

277
281

200

405

251

240

151
154

326

327

81
321

82
83
84
322

247

30
11

203

266
225

360

272

237

26
37
359

47
10

48
189

13
23
22

215

294

283

16
224

269

19
218

188

24
246

249

250

210

257

252

207

256
255

260

261

258

253

242

454
453
270

262

349

299

44
43
42
55
398
Alfa a achizitionat de la Beta marfuri care s-au dovedit a fi de proasta calitate. Ca atare, in anul N, Alfa a intentat un proces entitatii Beta. Pana la sfarsitul anului, sentinta nu este cuno
Beta va rambursa societatii Alfa contravaloarea marfurilor de proasta calitate, in valoare de 100.000 lei. In anul N+1, procesul este incheiat si Beta ii plateste despagubiri societatii Alfa
nr. 3.055/2009, precizati: a) Ce inregistrari contabile efectueaza Alfa in anul N; b) Ce inregistrari contabile efectueaza Alfa in anul N+1.
Alfa a achizitionat in anul N un utilaj la costul de 20.000 lei. In anul N+1 utilajul s-a stricat. In vederea repara
Alfa a achizitionat un utilaj in valoare de 20.000 lei si marfuri in valoare de 2.000 lei pe care le transfera integral punctului de lucru L. Conform OMFP nr. 3.055/2009, contabilizati la pun
Transferul marfurilor.
Alfa a achizitionat un utilaj in valoare de 25.000 lei si marfuri in valoare de 3.000 lei pe care le transfera integral punctului de lucru L. Conform OMFP nr. 3.055/2009, contabilizati la Alfa
marfurilor.
Alfa a constatat la inventarierea marfurilor o lipsa in gestiune in suma de 2.000 lei, pe care o imputa salariatului X la pretul de vanzare 2.500 lei, TVA 24%. a) Minusul
Alfa a cumparat in anul N un teren la costul de 100.000 lei. In anul N+1 terenul a fost reevaluat la val 150.000
Alfa a luat cu chirie de la societatea Beta o cladire in valoare de 500.000 lei, in scopul folosirii ei ca sediu administrativ, pe o durata de 20 de ani. Chiria lunara platita societatii Beta est
contractului de inchiriere, Alfa ii restituie cladirea societatii Beta.
Conform OMFP nr. 3.055/2009, contabilizati: a) Primirea cladirii; b) Plata lunara a chiriei; c) Restituirea cladirii.
Alfa a semnat cu societatea Beta un contract de leaseback pentru un utilaj in urmatoarele conditii: a vandut utilajul la pretul de vanzare de 500.000 lei, TVA 24% (cost 410.000 lei, amor
cumulata pana la momentul vanzarii: 280.000 lei), si I-a inchiriat in leasing operational pe 4 ani, rata privind chiria lunara find in valoare de 12.000 lei, TVA 24%. Conform OMFP nr. 3.05
leaseback la locatar; b) Tranzactia de leaseback la locator.
Alfa a semnat cu societatea Beta un contract de leaseback pentru un utilaj in urmatoarele conditii: vinde un utilaj la pretul de vanzare de 67.200 lei,TVA 24%, si il inchiriaza in leasing
financiar pe durata de 8 ani, ratele privind chiria lunara find in valoare de 700 lei, iar rata dobanzii 10%. Durata de viata utila a utilajului este de 10 ani, costul sau este de 50.000 lei, iar
amortizarea cumulata pana in momentul vanzarii este de 15.000 lei, metoda de amortizare find cea liniara. Conform OMFP nr. 3.055/2009, contabilizati la locatar: a) Recunoasterea tran
dobanda si plata acestora; c) Amortizarea lunara a utilajului.
Alfa a vandut marfuri unui client din afara UE in comision, practicand un comision de 6%, valoarea externa CFR 1.500 euro, transportul pe parcurs extern antecalculat 200 euro. Valoar
cheltuielilor de transport din factura prestatorului de servicii a fost de 250 euro. Cursurile de schimb au fost: la livrarea marfurilor 4,2 lei/euro; la incasarea creantelor 4,35 lei/euro; la p
parcurs extern 4,32 lei/euro; la plata transportului pe parcurs extern 4,35 lei/euro. Conform OMFP nr. 3.055/2009, contabilizati: a) Livrarea marfurilor la extern in conditii de livrare CFR;
vandute; c) Regularizarea operatiei privind transportul extern; d) Plata datoriei fata de prestatorul de servicii de transport; e) Factura de comision si retinerea comisionului din suma d

Alfa a vandut marfuri unui client din afara UE pe cont propriu in conditii de livrare FOB: valoarea externa FOB este de 1.230 euro. Cursurile de schimb au fost a)b)c)
Alfa achizitioneaza 2.000 de pungi cu scop de revanzare la pretul de 2 lei/punga, ecotaxa 0,1 lei/punga, TVA 24%. Conform OMFP nr. 3.0555/2009, contabilizati achiz
Alfa achizitioneaza 3.000 buc. De materie prima la pretul de 5 lei/buc. La receptie se constata o lipsa de 200 buc., care I se imputa la pretul de 5 lei/buc. delegatului
Alfa achizitioneaza 50 de bilete de tratament la pretul de 1.500 lei/bilet, comision perceput de agentia de turism 500 lei, TVA la comision 24%. Biletele sunt distribuit
Alfa achizitioneaza 50 de carnete a cate 20 de tichete de masa la valoarea nominala de 9 lei/tichet. Costul imprimatelor este de 500 lei, TVA 24%. Alfa a acordat efe
Alfa achizitioneaza combustibil in valoare de 3.000 lei, TVA 24%, destinat unui vehicul pentru care TVA este dedusa in proportie de 50%. Conform OMFP
Alfa achizitioneaza de la Beta, pe baza de factura, materii prime in valoare de 40.000 lei si materiale auxiliare in valoare de 30.000 lei, TVA 24%, pe care le lasa in custodia societatii Bet
lipsei spatiilor de depozitare. La expirarea perioadei, bunurile sunt aduse in gestiunea societatii Alfa, intocmindu-se nota de primire, receptie si constatare de diferente. Pentru societa
produse finite, al caror cost efectiv de productie este de 55.000 lei, iar pretul de inregistrare este de 60.000 lei.
Conform OMFP nr. 3.055/2009, precizati: a) inregistrarile contabile efectuate de Alfa; b) inregistrarile contabile efectuate de Beta.
Alfa achizitioneaza echipament de protectie in baza facturii: pret de cumparare 3.000 lei, TVA 24%. Echipamentul de protectie este distribuit salariatilor, suportat in prop
Alfa achizitioneaza in luna aprilie N marfuri in valoare de 5.000 euro de la un furnizor german. Alfa primeste factura de la furnizor, aceasta fiind datata inainte de
Alfa achizitioneaza la 31.12.N-1 un echipament Ia un pret de 500.000 lei. Se estimeaza o durata de utilitate de 10 ani si o reziduala de 30.000 lei. La data de 01.07.N+1, managementul int
echipamentului si intreprinde actiuni pentru a gasi un cumparator. Prin urmare echipamentul este clasificat ca detinut in vederea vanzarii. Valoarea justa a echipamentului este de 430
vanzare sunt estimate la 3.000 lei. Vanzarea este estimata sa aiba loc peste 6 luni. La sfarsitul exercitiului N+1, valoarea justa diminuata cu cheltuielile generate de vanzare este 425.00
Inregistrarile contabile efectuate de entitate la data de 01.07.N+1; b) Inregistrarile contabile efectuate de entitate la data de 31.12.N+1.
Alfa achizitioneaza marfuri de la Beta in baza facturii: pret de cumparare 2.000 lei, rabat inscris in factura 10%, TVA 24%. Conform OMFP nr. 3.0555/2009, contabilizati inregistrarea fac

Alfa achizitioneaza marfuri de la Beta in baza facturii: pret de cumparare 2.000 lei, rabat inscris in factura 10%, TVA 24%. Conform OMFP nr. 3.0555/2009, contabilizati: a) b) inregistrare
Beta.
Alfa achizitioneaza materii prime in valoare de 3.000 lei, TVA 24%. Ulterior, ii returneaza furnizorului materii prime in suma de 1.000 lei, primid o factura in rosu in
Alfa achizitioneaza prin intermediul unei banci 8.000 de actiuni Beta, care reprezinta 70% din capitalul societatii Beta, … La sfarsitul anului N, valoarea titlurilor stab
Alfa achizitioneaza prin intermediul unei banci 8.000 de actiuni Beta, care reprezinta 70% din capitalul societatii Beta, … Societatea Beta este cotata pe o piata reg
Alfa achizitioneaza prin intermediul unei banci 8.000 de actiuni Beta, care reprezinta 70% din capitalul societatii Beta, … Societatea Beta nu este cotata pe o piata
Alfa achizitioneaza tichete de calatorie in valoare de 3.000 lei, TVA 24%. Ulterior se utilizeaza tichete de calatorie in valloare de 1.800 lei, pentru deplasari in interes
Alfa achizitioneaza titluri imobilizate ale societatii Beta, in valoare totala de 100.000 lei (actiuni la entitati af
Alfa achizitioneaza un utilaj in valoare de 200.000 mii lei. Durata de viata este de 8 ani, iar entitatea il amortizeaza prin metoda liniara. La sfarsitul anului 2 de functionare se hotaraste c
durata de 6 ani, aceasta fiind durata de viata utila (durata ramasa de 4 ani). Conform IAS 8, contabilizati: a) Amortizarea anului 1; b) Amortizarea anului 2; c) Amortizarea anilor de Ia 3
Alfa acorda entitatii Beta un imprumut de 100.000 lei pe termen de 2 ani, cu o dobanda anuala de 20%, care
Alfa acorda in data de 23.12.N un avans unui salariat in vederea unei deplasari in tara, in suma de 2.500 lei. Avansul nu a fost decontat pana la sfarsitul anului. In
Alfa acorda in data de 28.12.N un avans de 2.000 lei administratorului firmei, in vederea achitarii unor facturi catre furnizorul de marfuri. Avansul nu a fost decontat
Alfa are ca obiect de activitate livrarea de marfuri. Clientul constata ca o parte din marfuri prezinta defecte si intenteaza firmei un proces judecatoresc. La sfarsitul anului N, consilierii
si necesitatea platii unei amenzi in valoare de 20.000 lei. Alfa are mari dificultati financiare si nu dispune de lichiditati. In vederea asigurarii sumelor necesare platii amenzii, se hotaras
le detine, gasind deja si un cumparator. Valoarea contabila neta a cladirilor sectiei este de 25.000 lei, pretul de vanzare negociat fiind de 32.000 lei. In anul N+1 are loc vanzarea cladiril
32.000 lei, si se plateste amenda stabilita prin hotarare judecatoreasca Ia terminarea procesului in suma de 26.000 lei. Aplicand IAS 37, precizati care sunt inregistrarile contabile afere

Alfa are in stoc furnituri de croitorie si doc evidentiate in contabilitate in contul 302 „Materiale consumabile". Alfa ii trimite societatii Beta pentru prelucrare doc in valoare de 4.000 lei
furnituri in valoare de 1.000 lei. Beta prelucreaza aceste materiale si obtine halate de lucru, manopera facturata find de 2.000 lei, TVA 24%. Alfa primeste halatele de la Beta si le distrib
valoarea lor, restul find suportat de catre intreprindere.
Conform OMFP nr. 3.055/2009, precizati: a) inregistrarile contabile efectuate de Alfa; b) inregistrarile contabile efectuate de Beta.
Alfa are un angajat cu un venit brut de 3.000 lei si doua persoane in intretinere. Alfa are obligatia sa constituie si sa vireze la bugetul statului urmatoarele sume: contrib
Alfa are un angajat cu un venit brut de 3.000 lei si doua persoane in intretinere. Retinerile din salarii sunt: contributia personalului la asigurarile sociale 10.5%; contrib
Alfa constituie un depozit in data de 01.02.N, in suma de 3.000 euro, cu scadenta la 30.04.N. La data constituirii depozitului, cursul de schimb valutar este de 4,1220 l
Alfa construieste in regie proprie o cladire pe care o incepe la data de 01.01.N si o finalizeaza la data 31.11.N. Cheltuielile inregistrate in legatura cu constructia au fost: materii prime 1

Alfa construieste in regie proprie o cladire pe care o incepe la data de 01.01.N si o finalizeaza la data 31.11.N+1. In anul N, cheltuielile inregistrate in legatura cu constructia au fost: ma
Alfa construieste o cladire pentru nevoi proprii. Dobanzile imprumuturilor contractate pentru aceasta constructie au fost pana in prezent capitalizate. In cursul anului N, managementu
sa contabilizeze dobanzile la cheltuieli ale perioadei, considerand ca noua politica conduce la informatii mai fiabile. Dobanzile capitalizate au fost 8.000 lei in anul N-1 si 21.000 lei in ex
rezultatului global al anului N prezinta: profit inainte de deducerea dobanzilor 80.000 lei, cheltuieli cu dobanzile anului curent 7.000 lei. Cladirea nu a fost inca terminata. In N-1, Alfa a r
• Profit inainte de deducerea dobanzilor 65.000 lei • Cheltuieli cu dobanzile - • Profit inaintea impozitarii 65.000 lei La inceputul anului N-1, rezultatul reportat a fost 72.000 lei, iar la sfar
Capitalul social al lui Alfa este 24.000 lei. Nu exista alte componente de capital propriu. Excluzand incidenta fiscala conform IAS 8: a) Prezentati un extras din situatia rezultatului globa
situatia modificarilor capitalurilor proprii; c) Prezentati un extras din note.

Alfa construiete o cladire, perioada contractului find 01.08.N- 30.09.N+2. La sfarsitul exercitiului N, costurile au fost de 30.000 lei, valoarea lucrarilor in curs de executie la sfarsitul anu
30.09.N+2, costul efectiv este de 200.000 lei.Facturarea se realizeaza pentru suma de 250.000 lei. Conform OMFP nr. 3.055/2009, contabilizati: a) Recunoasterea costurilor pe naturi de
lucrarilor nereceptionate de beneficiar pana la sfarsitul perioadei pentru anii N si N+1; C) Inregistrarea lucrarilor obtinute in anul N+2;d) Facturarea.
Alfa decide scoaterea din evidenta a unui debitor, pentru valoarea de 12.000 lei. La o data ulterioara, termenul de prescriptie expira si debitorul nu devine solvabil.
Conform OMFP nr. 3.055/2009: a) Contabilizati scoaterea din evidenta a debitorului; b) Precizati ce inregistrare se efectueaza la expirarea termenului de prescriptie.
Alfa decide scoaterea din evidenta a unui debitor, pentru valoarea de 65.000 lei. Conform OMFP nr. 3.055/2009, contabilizati: a) Scoaterea dij eidenta a debitorului; b) Reactivarea debit

Alfa deschide un acreditiv pentru plata datoriei fata de un furnizor extern, in suma de 3.000 euro. Cursul de schimb este de 4,2431 lei/euro. Datoria a fost inregistrata
Alfa detine la inceputul lunii martie anul N un stoc initial de materii prime in suma de 5.000 lei … in conditiile utilizarii metodei inventarului intermitent.
Alfa detine la inceputul lunii martie anul N un stoc initial de materii prime in suma de 5.000 lei … in conditiile utilizarii metodei inventarului permanent.
Alfa detine la inceputul lunii martie anul N un stoc initial de produse finite in suma de 5.000 lei… in conditiile utilizarii metodei inventarului intermitent.
Alfa detine la inceputul lunii martie anul N un stoc initial de produse finite in suma de 5.000 lei… in conditiile utilizarii metodei inventarului permanent.
Alfa detine o cladire veche despre care se cunosc informatiile: cost de achizitie 1.200.000 lei, amortiza
Alfa detine un echipament care la 31.12.N este clasificat ca disponibil pentru vanzare si este evaluat Ia valoarea justa mai putin cheltuielile de cesiune. Vanzarea este estimata a avea l
31.12.N este de 40.000 lei, iar cheltuielile de cesiune sunt de 3.000 lei. Rata dobanzii lunara de 0,7%. La 31.12.N+1, valoarea justa este estimata la 38.000 lei, iar cheltuielile de cesiune s
finantarii conform IFRS 5.
Alfa este mandatata sa desfasoare o tranzactie comerciala ca intermediar intre Beta, avand calitatea de cumparator, si Gama, avand calitatea de vanzator. Alfa ii factureaza cumparato
lei, si ii transfera vanzatorului pretul proprietatii, mai putin valoarea comisionului de 5%. Conform IAS 18, care este marimea venitului? Care este formula contabila de recunoastere a a

Alfa exporta marfuri pe cont propriu unui client din afara UE in conditii de livrare CIF: valoarea externa CIF 1.500 euro, transportul pe parcurs extern 200 euro, asigurarea pe parcurs e
transport din factura prestatorului de servicii a fost de 150 euro. Cursurile de schimb au fost: la livr a) b) c) d) e)
Alfa exporta marfuri pe cont propriu unui client din afara UE in conditii de livrare CIF: valoarea externa CIF 1.500 euro, transportul pe parcurs extern 200 euro, asigurarea pe parcurs e
transport din factura prestatorului de servicii a fost de 250 euro. Cursurile de schimb au fost: la livr a) b) c) d) e)
Alfa exporta marfuri unui client din afara UE pe cont propriu in conditii de livrare CIF: valoarea externa CIF 1.500 euro, transportul pe parcurs extern 200 euro, asigurarea pe parcurs e
fost: la livrarea marfurilor = 4,2 lei/euro; a) b) c) d)
Alfa ii vinde marfuri societatii Beta in baza facturii: pret de vanzare 2.000 lei, rabat inscris pe factura 10%, TVA 24%. Conform OMFP nr. 3.0555/2009, contabilizati inre
Alfa importa marfuri de la furnizor extern, Beta, cu sediul in SUA, in urmatoarele conditii: pret de cumparare 1.500 dolari (include transportul si asigurarea pe parcu
Alfa incaseaza pe 15.12.N suma de 6.000 lei reprezentand chiria anuala, din care valoarea de 1.000 lei este aferenta anului N. a) Contabilizati incasarea chiriilor pe 14.12.N; b)
Alfa incepe in luna august anul Nconstructia unui utilaj. Pentru testarea functionarii corecte a utilajului
Alfa incheie un contract pentru executarea unor prestatii, durata de realizare fiind de 3 ani. Din cauza fluctuatiilor mari de pret, venitul contractual nu poate fi determinat in mod fiabil.
pentru fiecare an, in corelatie cu stadiul de executie, sunt: anul N - 200 lei; anul N+1 - 300 lei si anul N+2 - 350 lei. In anul N+2 se emite o factura catre client, pret de vanzare 1.000 lei. D
marimea venitului si recunoasteti tranzactiile din punct de vedere contabil. Calculati rezultatul.
Alfa inchiriaza de la Beta o cladire, evaluata la 200.000 lei. Chiria este in suma de 1.000 lei/luna, plata facandu-se la sfarsitul anului din contul curent. Durata contractului de inchiriere e
de inchiriere se restituie cladirea. Conform OMFP nr. 3.055/2009, contabilizati: a) Preluarea cladirii luate cu chirie; b) inregistrarea chiriei totale datorate; c) Plata anuala a chiriei; d) Re
Alfa obtine din productie proprie 2.000 de pungi la costul de productie de 1,5 lei/punga. Ulterior, vinde unui client 1.800 de pungi la pretul de vanzare de 2 lei/punga
Alfa obtine produse finite, utilizand metoda costului standard. La inceputul lunii decembrie, situatia stocurilor era: - pantaloni: 300 buc., evaluate la costul standard
Alfa participa la capitalul social al entitatii Beta SA, nou-infiintata, cu un utilaj a carui valoare de aport det
Alfa plateste pe 15.12.N suma de 2.000 lei reprezentand prima anuala de asigurare CASCO, din care valoarea de 800 lei este aferenta anului N. a) contabilizati plata primei de asig
Alfa prezinta la inceputul lunii decembrie urmatoarea situatie a stocului de marfa: Si 371 = 200 buc. X 155 lei/buc = 31.000 lei; a) b) c) precizati cu ce valoare vor fig
Alfa primeste bunuri de la o persoana fizica spre vanzare, in regim de consignatie, in valoare de 20.000 lei, comision 12%, TVA 24% din valoarea comisionului. Dupa vanzarea marfurilo
catre populatie, Alfa face plata catre deponent. Contabilitatea este organizata sub forma unor servicii de vanzare contra unui comision.
Conform OMFP nr. 3.055/2009, contabilizati: a) Primirea marfurilor spre vanzare in consignatie; b) Vanzarea cu numerar a marfurilor; c) Plata deponentului; d) Scoaterea din evidena a

Alfa primeste de la un client o cambie in suma de 50.000 lei, cu scadenta la 60 de zile, reprezentand contravaloarea produselor finite vandute acestuia. Alfa sconteaza efectul comerci
zile. Taxa scontului practicata de banca este de 25% pe an. Conform OMFP nr. 3.055/2009: a) Contabilizati primirea efectului comercial; b) Contabilizati depunerea efectului comercial l
Contabilizati scontarea efectiva a cambiei; d) Precizati ce inregistrare contabila se efectueaza la scadenta.

Alfa primeste de la un client un efect de comert in valoare de 2.000 lei. Ulterior, Alfa depune la banca pentru scontare efectul de comert, taxa scontului perceputa de ban
Alfa primeste de la un client un efect de comert in valoare de 2.000 lei. Ulterior, Alfa remite bancii spre incasare efectul comercial. Ulterior se incaseaza efectul, comisio
Alfa primeste de la un client un efect de comert in valoare de 2.000 lei. Ulterior, Alfa remite bancii spre scontare efectul de comert, taxa de scont fiind de 200 lei. Comisi
Alfa primeste prin donatie un utilaj cu o valoare de piata de 60.000 lei. Durata de viata utila a fost fixata la 5 ani, iar metoda de amortizare este cea liniara. a) Primirea prin dona
Alfa primete sub forma de subventii suma de 30.000 lei, din care 3.000 lei se incaseaza la data acordarii, iar restul, in aceeasi perioada. Suma de 7.000 lei este aferenta cifrei de afaceri
restul, pentru perioadele urmatoare), suma de 5.000 lei este pentru plata unor materii prime achizitionate si este aferenta perioadei in curs, iar restul este pentru plata personalului si e
OMFP nr. 3.055/2009, contabilizati primirea si incasarea subventiei.
Alfa receptioneaza marfuri in data de 20.07.N, in valoare de 5.000 euro, primite fara factura de la un furnizor cu sediul in franta. Cursul de schimb al BNR aplicabil la
Alfa ridica de la banca suma de 2.000 euro pentru a acorda un avans unui salariat pentru o deplasare in strainatate. Cursul de schimb este de 4,2560 lei/euro. La
Alfa SA incheie un contract pentru executarea unor prestatii in valoare totala de 1.000 lei, durata de realizare fiind de 3 ani. Costurile aferente serviciilor prestate sunt in total 850 lei. C
pentru fiecare an, in corelatie cu stadiul de executie, sunt: anul N - 200 lei; anul N+1 - 300 lei si anul N+2 - 350 lei. a) Verificati daca rezultatul tranzactiei poare fi evaluat in mod fiabil, c
in fiecare an, conform IAS 18, marimea venitului si recunoasteti tranzactiile din punct de vedere contabil. Calculati rezultatul.
Alfa schimba materia prima (a) al carei cost este de 8.000 lei cu materia prima (b) cu o valoare justa de 15.000 lei, pentru care plateste numerar 3.000 lei. Bunurile schimbate nu sunt si
Conform IAS 18, calculati marimea venitului generat de aceasta tranzactie. Ce inregistrare contabila efectueaza Alfa?
Alfa schimba materii prime (a) a caror valoare justa este de 12.000 lei, iar costul, de 8.000 lei cu materii prime (b), detinute de Y, valoarea justa a bunurilor primite fiind de 15.000 lei, aju
favoarea lui Y de 3.000 lei. Materiile prime schimbate sunt similare ca natura si valoare. Conform IAS 18, calculati marimea venitului generat de aceasta tranzactie. Ce inregistrare cont

Alfa schimba utilajul X cu utilajul Y primit de la Beta. La data schimbului, situatia celor doua utilaje este
Alfa se aprovizioneaza cu materii prime: 20 buc. X 200 le/buc. pret de cumparare si cheltuieli de transport 1.000 lei. Cota de TVA este de 24%. a) achizitia materiilor
Alfa vinde in anul N un calculator la pretul de 1.000 lei si include in factura si taxa de asistenta tehnica, ce reprezinta 10% din pretul de vanzare. Service-ul se desfasoara timp de 2 ani,
recunoasteti tranzactia de vanzare si de service.
Alfa vinde marfuri la pretul de vanzare de 5.000 lei, TVA 24%. Contravaloarea marfurilor este incasata partial cu tichete de masa (150 tichete x 9 lei/tichet) si partial
Alfa vinde produse finite in valoare de 3.000 lei, TVA 24%, cost de productie 2.600 lei. Ulterior, clientul ii returneaza societatii Alfa produse finite evaluate la 1.000 lei,
Analizati in fiecare caz criteriile de recunoatere a unui activ: a) O societate din industria farmaceutica dezvolta un vaccin pentru un virus. Au fost finalizate primele doua faze ale testel
semnificative cu privire Ia primirea aprobarilor legale necesare pentru utilizare si nu a demarat productia si marketingul pentru vaccin; b) O societate din industria farmaceutica dezvo
a obtinut aprobarile legale necesare in tara X si a demarat procedurile pentru obtinerea acestor aprobari in tara Y. Experienta anterioara demonstreaza ca vor fi necesare teste clinice s
aprobari. Anumite vaccinuri aprobate spre comercializare in tara X nu au fost acceptate in tara Y nici chiar dupa teste suplimentare; c) Grupul X a semnat un acord cu privire Ia cesiun
afaceri anuala a societatii Gama atinge un anumit nivel, grupul va incasa un bonus suplimentar; d) In exercitiul N, societatea Alfa a inaintat o actiune in instanta impotriva societatii Be
proprietate intelectuala asupra unui produs. Nu a fost pronuntata o sentinta definitiva in acest caz. Despagubirea solicitata de societatea Alfa este de 500.000 lei.

Analizati urmatoarele costuri angajate de o entitate si analizati in fiecare caz criteriile de recunoastere a unui activ: a) Costuri de formare a angajatilor; b) Un program informatic achizi
Exista valoare de plata pentru aceasta marca.
BCR - Sucursala Oradea primeste de la societatea X urmatoarele documente: - un ordin de plata in valoare de 86.000 lei, beneficiar societatea Y, client al BRD - Sucursala Arad, cu dec
73.000 lei, tragator societatea Z, tras OTP -Sucursala Municipiului Bucuresti (SMB), decontare in Bucuresti; - un ordin de plata in valoare de 58.000 lei, beneficiar societatea N, client al
prin sucursalele regionale ale BNR. Sa se inregistreze in contabilitate aceste documente.
BCR - Sucursala Oradea primeste de la societatea X urmatoarele documente: - un ordin de plata, in valoare de 6.000 lei, beneficiar societatea Y, client al BRD - Sucursala Arad, cu dec
3.000 lei, tragator societatea Z, tras OTP - Sucursala Bucuresti, cu decontare in Bucuresti; - un ordin de plata, in valoare de 58.000 lei, beneficiar societatea N, client at BRD - Sucursala
inregistreze documentele.
Cand se foloseste decontarea pe baza bruta ?
Care este cadrul normativ care sta la baza organizarii contabilitatii institutiilor de credit?
Care este componenta situatiilor financiare anuale elaborate de o institutie de cred?
Care este principalul instrument de decontare utilizat in operatiunile de transfer-credit? Caracterizati-l pe scurt.
Care este principalul instrument de decontare utilizat in operatiunile de transfer-debit si care sunt partile implicate in aceasta decontare?
Care este rolul BNR in organizarea sistemului bancar romanesc si care este baza legala care guverneaza activitatea bancii centrale?
Care este rolul contului 1111CM "Compensare multilaterala"?
Care este structura Planului de conturi al institutiilor de credit?
Care sunt cele doua banci specifice unei decontari prin cont de corespondent?
Care sunt componentele sistemului financiar-bancar din Romania?
Care sunt criteriile care stau la baza gruparii elementelor in bilantul contabil al unei institutii de credit?
Care sunt documentele care se deconteaza prin compensare multilaterala?
Care sunt structurile bancare cu rol operativ?
Care sunt subunitatile bancare operative care participa la compensarea multilaterala si ce rol au in acest proces de decontare?
Cate categorii de credite acordate clientelei cunoasteti? Care este criteriul de departajare?
Cate sisteme de verificare a decontarilor intre sedii cunoasteti ? Care sunt particularitatile fiecaruia?
Ce este imprumutul lombard?
Ce implicatie majora a avut asupra contabilitatii bancare Legea nr. 58/1998 privind activitatea bancara ?
Ce reprezinta reteaua institutiei de credit si cum poate fi interpretata din perspectiva contabilitatii ?
Centrala BCR achizitioneaza formulare tipizate in valoare de 20.000 lei, TVA 24%. Centrala le distribute astfel: SMB - 7.000 lei, Sucursala Ploiesti - 2.000 lei. Achita furnizorul care are c
Prezentati reflectarea acestor operatii in contabilitatea BCR, pe fiecare unitate operativa care intervine in tranzactii.
Conform OMFP nr. 3.055/2009, contabilizati operatiile de mai jos efectuate de societatea Alfa privind regularizarea inventarului: a) S-a constatat Ca un utilaj Cu o valoare stabilita la 12
b) S-a constatat un plus de materii prime, in suma de 4.000 lei; c) S-a constatat un plus de produse finite, in suma de 2.000 lei; d) S-a constatat un plus de obligatiuni, achizitionate ca i
suma de 8.000 lei; e) La inventarierea casieriei s-a inregistrat un plus de numerar de 1.500 lei; f) S-a constatat lipsa unui utilaj; valoare contabila 12.000 lei; amortizare cumulata 4.000 l
prime, in suma de 1.000 lei; h) S-a constatat un minus de produse finite, in suma de 7.000 lei; i) I se imputa unui salariat utilajul constatat lipsa la inventar, la valoarea de inlocuire de 1
unui salariat materiile prime constatate lipsa la inventar, la valoarea de inlocuire de 2.000 lei; cota TVA 24%; k) Se constata un minus de materii prime ca urmare a deprecierii calitative
suma de 3.000 lei; cota TVA 24%.

Conform OMFP nr. 3.055/2009, contabilizati operatiile de mai jos, efectuate de Alfa cu asociatii sai: a) Asociatul X depune temporar la dispozitia societatii Alfa suma de 1.000 lei; b) Se
asociatului X pentru suma depusa, in valoare de 500 lei; c) Se inregistreaza dividende de plata datorate asociatilor, in valoare de 1.800 lei; d) Alfa vireala din casierie suma de 1.200 lei
de acesta; e) Se inregistreaza dobanda de incasat de la asociatul Y pentru suma virata, in valoare de 300 lei.
Conform OMFP nr. 3.055/2009, contabilizati operatiile de mai jos, efectuate de Alfa cu o entitate din cadrul grupului: a) Se vireaza suma de 3.000 lei catre o intreprindere din cadrul gru
termen scurt; b) Se inregistreaza dobanda anuala de incasat aferenta imprumutului de mai sus avansat intreprinderii din cadrul grupului, in suma de 500 lei; c) Se inregistreaza dividen
detinute la intreprinderea din cadrul grupului, in suma de 1.000 lei; d) Se vand imobilizari financiare intreprinderii din cadrul grupului, la pretul de vanzare de 1.300 lei; e) Se incaseaza
din cadrul grupului, reprezentand un credit acordat pe termen scurt; f) Se inregistreaza dobanda anuala datorata aferenta imprumutului de mai sus primit de la intreprinderea din cadr

Conform OMFP nr. 3.055/2009, contabilizati operatiile de mai jos: a) se primeste sub forma de donatie un utilaj a carui valoare justa este de 3.000 lei; b) La inventarul anului N s-a cons
cu valoarea de 5.000 lei nu era inregistrat in contabilitate.
Conform OMFP nr. 3.055/2009, contabilizati operatiile de mai jos: a) Se vinde un program informatic la pret de vanzare 110.000 lei, TVA 24%; costul prog b) c) d) e) f) g)
Conform OMFP nr. 3.055/2009, contabilizati urmatoarele operatii efectuate de Alfa si precizati ce inregistrare se efectueaza in luna iulie: a) In luna aprilie se inregistreaza dobanda cuve
imprumut acordat pe termen lung unei alte entitati. Dobanda va fi incasata in luna mai; b) In luna mai se incaseaza dobanda; c) In luna iunie se incaseaza suma de 6.000 lei, reprezenta
lei dobanda lunii curente si 2.000 lei dobanda lunii viitoare, pentru un imprumut acordat pe termen lung unei alte entitati.
Conform OMFP nr. 3.055/2009, contabilizati urmatoarele operatii efectuate de Alfa: a) Acordarea in cadrul unei campanii publicitare a 150 de tichete cadou in valoar
Conform OMFP nr. 3.055/2009, contabilizati urmatoarele operatii efectuate de Alfa: a) Se inregistreaza un debit de 5.000 lei, datorati de salariatul X; b) S-au achizitionat marfuri de la un
firma specializata. La primirea bunurilor s-a constatat lipsa unor marfuri in suma de 3.000 lei, care se imputa soferului angajat al firmei de transport; c) In urma unui proces judecatore
despagubire datorata de acesta in suma de 7.000 lei; d) Se primesc prin donatie materii prime in valoare de 1.500 lei.

Conform OMFP nr. 3.055/2009, contabilizati urmatoarele operatii efectuate de societatea Alfa: a) Se primesc prin donatie materii prime evaluate la valoarea justa de
Conform OMFP nr. 3.055/2009, contabilizati urmatoarele operatii privind iesirea imobilizarilor corporale efec
Conform OMFP nr. 3.055/2009, contabilizati urmatoarele situatii: a) Pe data de 20.05.N se incaseaza o creanta comerciala in valuta in suma de 500 euro, creanta rezultata din vanzarea
de schimb valutar la data vanzarii marfurilor a fost de 4,4 lei/euro, iar la data incasarii, de 4,5 lei/euro; b) Pe data de 25.05.N se platete o datorie comerciala in valuta in suma de 400 eur
unor marfuri pe data de 05.05.N. Cursul de schimb valutar la daza achizitiei marfurilor a fost de 4,5 lei/euro, iar la data platii, de 4,4 lei/euro; c) Pe data de 28.12.N s-au vandut marfuri in
vanzarii 4,4 lei/euro. Cursul valutar comunicat de BNR la inchiderea exercitiului N a fost de 4,5 lei/euro; d) Pe data de 27.12.N s-au achizitionat marfuri in valoare de 300 euro, curs la da
comunicat de BNR la inchiderea exercitiului N a fost de 4,4 lei/euro; e) Se primete de la un furnizor un scont de 2% dupa data achizitiei bunurilor. Valoarea bunurilor este de 1.000 lei; f
acoperi o pierdere din calamitati in valoare de 1.000 lei.
Conform OMFP nr. 3.055/2009, contabilizati urmatoarele situatii: a) Se acorda o donatie in marfuri in valoare de 1.000 lei; b) Pe data de 20.05.N se incaseaza o creanta comerciala in va
rezultata din vanzarea unor marfuri pe data de 05.05.N. Cursul de schimb valutar la data vanzarii marfurilor a fost de 4,5 lei/euro, iar la data incasarii, de 4,4 lei/euro; c) Pe data de 25.05
valuta in suma de 400 euro, datorie rezultata in urma achiziiei unor marfuri pe data de 05.05.N. Cursul de schimb valutar la data achizitiei marfurilor a fost de 4,4 lei/euro, iar la data pla
4,5 lei/euro; d) Pe data de 28.12.N s-au vandut marfuri in valoare de 200 euro, curs la data vanzarii 4,5 lei/euro. Cursul valutar comunicat de BNR la inchiderea exercitiului N este de 4,4
achizitionat marfuri in valoare de 300 euro, curs la data achizitiei 4,4 lei/euro. Cursul valutar comunicat de BNR la inchiderea exercitiului N este de 4,5 lei/euro; f) Se acorda unui client
bunurilor. Valoarea bunurilor este de 1.000 lei; g) Un stoc de marfuri cu valoarea contabila de 12.000 lei a ars complet in urma unui incendiu.

Conform OMFP nr. 3.055/2009, contabilizati: a) Ajutoarele materiale cuvenite salariatilor, in suma de 4.000 lei, suportate din asigurarile sociale; b) inregistrarea drepturilor de personal
de drepturi de personal neridicate, in valoare de 1.800 lei; restul se prescrie.
Conform OMFP nr. 3.055/2009, contabilizati: a) Obtinerea de produse finite la cost de productie de 3.000 lei; b) Acordarea produselor finite propriilor salariat; TVA este sup
Conform OMFP nr. 3.055/2009, contabilizati: a) Plata avansurilor catre salariati din contul curent, de 2.000 lei; b) Cheltuielile cu salariile inregistrate pe baza statului c) d)
Conform OMFP nr. 3.055/2009, intocmiti Registrul-jurnal privind operatiile de inchidere a exercitiului financiar N, pe baza urmatoarelor date:
Specificari* Sold conturi Sold inventar Diferente (1 -2)
0 1 2 3
1. Materii prime 20.000 20.000 -
2. Produse finite 23.000 21.000 2.000
3. Marfuri - 30.000 30.000
*S-a folosit metoda inventarului intermitent.
b) Amortizarea imobilizarilor: cladiri 21.500 lei; echiparnente tehnologice si mijloace de transport 12.500 lei; mobilier, aparatura birotica 7.000 lei;
C) Provizioane si ajustari constituite la inchiderea exercitiului: riscul de litigiu cu un client 5.000 lei; ajustarea investitiilor financiare pe ternnen lung 1.200 lei; ajustarea stocurilor de
marfuri 2.000 lei; ajustarea creantelor 3.600 lei;
d) Regularizarea si delimitarea in timp a cheltuielilor si veniturilor: diferente de curs valutar nefavorabile din conversia creantelor in valuta 1.300 lei; cheltuieli cu asigurarile in avans 1

Conform OMFP nr.3.055/2009, contabilizati derecunoasterea urmatoarelor imobilizari necorporale: a) La expirarea unui contract de concesiune, odata cu restituirea
Conform prevederilor contractului colectiv de munca, o entitate are obligatia de a plati prime reprezentand participarea salariatilor la profit in valoare de pana la 5% din profitul distribu
aprobarea situatiilor financiare de catre AGA. Ca atare, in anul N se decide acordarea de prime in valoare de 500.000 lei. Primele sunt acordate in anul N+1. Conform OMFP nr. 3.055/20
se efectueaza in anul N; b) Ce inregistrari contabile se efectueaza in anul N+1.
Contabilul societatii Alfa inregistreaza in exercitiul N plata unei chirii aferenta urmatoarelor doua exercitii in suma de 2.000 lei astfel: 612 = 5121 2.000 lei. Ce principiu

Contabilul societatii Alfa, proaspat angajat, a avut de inregistrat in contabilitate o facture de vanzare a unui stoc de marfa emisa la 10.02.N, la valoarea de 10.000 lei, si incasarea acest

Contravaloarea lucrarilor executate conform situatiei de lucrari este de 20.000 lei, iar garantia de buna executie este de 6%, conform contractului, aceasta fiind retinuta din contravaloa
lucrarilor si evidentiata pe factura fiscala. Cota TVA 24%. Conform OMFP nr. 3.055/2009, contabilizati la constructor (prestatorul de servicii): a) Emiterea facturii fiscale; b) Inregistrarea
beneficiar; c) Incasarea garantiei.
Cu ocazia subscrieii aporturilor, valoarea la pret de emisiune este de 105.000 lei, iar valoarea nominala a actiunilor subscrise, de 100.000 lei. Primele de emisiune constituite au
Cum influenteaza categoria in care se incadreaza clientul contabilitatea institutiei de credit?
Cum se contabilizeaza un comision bancar provident dintr-o operatie interbancara, intre cele doua banci existand o relatie de cont de corespondent? Dar dintr-un serviciu acordat clie
Cum se contabilizeaza un credit de trezorerie acordat unui client in contul curent in urmatoarele conditii: valoare credit 1.000 lei, durata 1 luna, rata dobanzii 12%?
Cum se inregistreaza in contabilitatea unei banci comerciale dobanda aferenta contului curent pentru luna aprilie in suma de 120 lei?
Cunoasteti urmatoarele date: contravaloarea lucrarilor executate conform situatiei de lucrari 200.000 lei; garantie de buna executie 4%, conform contractului, fiind retinuta din contrav
Conform OMFP nr. 3.055/2009, inregistrati Ia beneficiar: a) Primirea facturii de Ia constructor; b) Constituirea garantiei de buna executie; c) Achitarea garantiei de buna executie.

De cate feluri pot fi decontarile intre institutii de credit fara legaturi directe?
De cate feluri sunt decontarile institutiilor de credit?
De cate feluri sunt depozitele atrase de la clientela?
De cate feluri sunt depozitele interbancare?
Definiti activitatea curenta si activitatea extraordinara a unei institutii de credit. Dati exemple de asemenea activitati in cadrul unei institutii de credit.
Definiti comisioanele bancare; precizati de cate tipuri sunt si cum sunt reflectate in contabilitatea institutiei de credit.
Definiti contul de corespondent si precizati rolul Iui in procesul de decontare.
Definiti decontarea prin cont de corespondent si precizati care sunt cele doua conturi specifice acesteia.
Din perspectiva activitatilor permise, precizati principalele deosebiri dintre institutiile de credit si insitutiile financiare nebancare.
Dispuneti de urmatoarele date la inchiderea exercitiului N: impozit pe profit calculat si inregistrat la 30.11.N - 800 lei (din care s-au platit 500 lei); venituri aferente exerc
Dispuneti de urmatoarele informatii la sfarsitul anului N (soldurile conturilor) (in lei): marfuri 5.000; ajustari privind deprecierea marfurilor 100; avansuri pentru cumparari de stocuri 1.
casa si conturi la banci 4.000; cheltuieli in avans 1.500; venituri in avans 800, din care 500 sume de reluat intr-o perioada de pana la un an; imprumuturi din emisiuni de obligatiuni 700
creditori 600; furnizori - facturi nesosite 250; instalatii tehnice si masini 10.000; amortizarea instalatiilor tehnice 2.000; avansuri pentru imobilizari corporale 1.800; actiuni detinute la en
3.055/2009, care sunt sumele ce se vor inscrie la active circulante nete si total active minus datorii curente nete?
Dispuneti de urmatoarele informatii pentru situatiile financiare intocmite: impozitul pe profit datorat este de 5.300 lei, iar cel plait cumulat de la inceputul anului este de 4.200 lei.
Conform OMFP nr. 3.055/2009: a) Contabilizati impozitul pe profit datorat si platit in cursul anului; b) Precizati ce inregistrare contabila se efectueaza la regularizare.
Dispuneti de urmatoarele informatii pentru situatiile financiare intocmite: impozitul pe profit datorat este de 5.300 lei, iar cel platit este de 4.200 lei. Conform OMFP nr. 3.055/2009: a) Co
platit in cursul anului; b) Precizati ce inregistrare contabila se efectueaza la regularizare.
Dispuneti de urmatoarele informatii: a) Pentru o instalatie se trece de Ia amortizarea liniara la cea degresiva; b) Pentru evaluarea stocurilor la iesire se trece de Ia metoda FIFO Ia meto
imobilizarile necorporale se trece de la modelul cost la modelul reevaluarii; d) Se diminueaza durata de viata utila ramasa a unui utilaj cu 3 ani; e) Se constata ca anumite bunuri care f
precedent au fost inregistrate incorect in stocuri. Conform IAS 8, precizati pentru fiecare dintre cazurile de mai sus daca modificarile intervenite reprezinta o schimbare de politici con
contabile, o corectare de erori.
Fabrica Alfa, specializata in electrocasnice, produce masini de spalat pe care le vinde magazinului Beta si cuptoare electrice de aragaz pe care le vinde magazinului Gama. Alfa ofera g
prin contractul de vanzare, Alfa se angajeaza sa remedieze, prin reparare sau inlocuire, produsele care apar defecte de fabricatie timp de 3 ani de la data vanzarii. Pentru sfarsitul anul
anterioara a magazinului Beta a aratat ca niciun cumparator nu a solicitat timp de 3 ani repararea sau inlocuirea produselor. In schimb, pe baza experientei anterioare a magazinului G
existe in perioada de garantie unele solicitari din partea cumparatorilor de reparare sau de inlocuire a produselor. Astfel, estimarile furnizeaza urmatoarele date: 60% din produsele va
inregistra defecte minore si 10%, defecte majore. Daca pentru toate produsele vandute se identifica defecte minore, se vor inregistra costuri de reparatii de 2.000 lei, data se identifica
vandute, costurile de reparatii vor fi de 8.000 lei. In anul N+1, magazinul Beta anunta necesitatea unei reparatii pentru o masina de spalat in suma de 200 lei. In anul N+2, magazinul Ga
pentru un cuptor in suma de 900 lei. Se cere: a) Aplicand IAS 37, prezentati inregistrarile contabile pe care le face Alfa in fiecare din cei 2 ani; b) Argumentati cum ati stabilit valoarea p

Filiala F are un teren achizitionat in exercitiul N-2 la costul de 100.000 lei. La sfaritul exercitiului N, terenul este prezentat in bilantul filialei la costul sau de achizitie. insa politica grupu
de a prezenta, in bilantul consolidat, la 31.12.N, terenurile la valoarea justa (valoarea reevaluata). La aceasta data, valoarea justa a terenului este de 125.000 lei. In exercitiul N+1, terenu
se realizeze ajustarea situatiilor financiare individuale ale filialei.
In anul N se vinde un stoc de marfuri la pretul de vanzare de 15 lei; costul marfurilor vandute a fost 10 lei. Incasarea contravalorii stocurilor vandute se face in anul N+1. Contabilizati v
In anul N, o societate achizitioneaza un utilaj Ia pretul de cumparare de 51.000 Iei. Durata de utilitate este estimata Ia 10 ani. Managerii aleg politica de evaluare Ia cost mai putin amort
constatate. Costurile cu dezasamblarea sunt estimate Ia valoarea de 5.000 Iei. Utilajul nu este utilizat in producerea de stocuri. Pentru o finantare cu rambursare Ia o scadenta de 10 an
plata bancara este de 10%. La ce valoare este recunoscut echipamentul conform IAS 16?
In anul N+1, Alfa a descoperit ca anumite bunuri care fusesera vandute in decursul anului N au fost inregistrate incorect in stocuri cu valoarea de 7.000 lei in inventarul facut la data de
companiei Beta pe anul N+1 prezinta vanzari in valoare de 110.000 lei, costul bunurilor vandute fiind in valoare de 80.000 lei (inclusiv 7.000 lei eroare in soldul initial al stocurilor). In an
• Vanzari 70.000 lei • Costul bunurilor vandute (52.000 lei) • Profit inaintea impozitarii 18.000 lei In anul N, soldul initial al rezultatului reportat este de 22.000 lei si soldul final al aceluias
capital social de 6.000 lei si nicio alta componenta de capitaluri proprii cu exceptia rezultatului reportat. Actiunile sale nu sunt tranzactionate public si nu prezinta castigul pe actiune.
8: a) Contabilizati corectarea erorii; b) Prezentati un extras din situatia rezultatului global pentru anii N si N+1; c) Prezentati situatia modificarilor capitalurilor proprii; d) Prezentati un e

In atelierul de productie al unei entitati s-au inregistrat urmatoarele costuri in luna martie: costuri cu materia prima 20.000 lei, costuri variabile cu salariile 5.000 lei, costuri cu amortiza
a atelierului este de 1.000 buc./luna. In luna martie au fost produse 800 buc. Determinati valoarea costurilor de productie.
In baza datelor de la exemplul anterior, sa se calculeze amortizarea aferenta anului N+2. (O intreprindere achizitioneaza la 31.12.N-2 o instalatie la costul de 100.000 lei, amortizata linia
este reevaluata, valoarea justa stabilita de un evaluator autorizat fiind de 84.000 lei. Cazul 1: La sfarsitul anului N+1 exista indicii ca instalatia este depreciata si se stabileste valoarea r
90.000 lei, costurile cedarii 30.000 lei, valoarea de utilizare 70.000 lei. Cazul 2: Valoarea recuperabila se considera a fi egala cu 65.000 )
In baza unei finantari de 2.000.000 lei, un ordonator tertiar efectueaza urmatoarele tranzactii, din sume alocate de la bugetul de stat: - se inregistreaza drepturi salariale totale de 200.00
inregistreaza retinerile din salarii, astfel: contributii individuale Ia asigurarile sociale 21.000 lei, la asigurarile sociale de sanatate 11.000 lei, la asigurarile de somaj 1.000 lei impozitul p
contributiile institutiei privind: asigurarile sociale 41.600 lei, asigurarile sociale de sanatate 10.400 lei, asigurarile de somaj 1.000 lei; - se achita salariile nete si contributiile datorate; -
prime, in valoare de 900.000 lei, din care se consuma 300.000 lei; - se inregistreaza si se achita factura de electricitate, in valoare de 500.000 lei; - se inchide finantarea si se retrag sum
operatiile economice precizate; b) inchideti conturile de cheltuieli si finantari si analizati rezultatul obtinut.

In cazul unui leasing financiar care are ca obiect un mijloc de transport, dispuneti de datele: valoarea justa a bunului = 80.000 lei; valoarea actualizata a platilor minime de leasing (VAM
directe ale locatarului aferente negocierii si incheierii contractului de leasing sunt in valoare de 200 lei.a Conform IAS 17: a) Precizati cu ce valoare recunoaste locatarul bunul primit; b
recunoasterea initiala.
In contabilitatea societatii Alfa figureaza urmatoarele informatii: vanzari de marfuri 20.000 lei; costul de cumparare al nnarfurilor vandute 5.000 lei; venituri din productia imobilizata afe
proprie si neterminate pana la inchiderea exercitiului 28.000 lei; cheltuieli cu materiile prime 5.000 lei; venituri din subventii de exploatare aferente cifrei de afaceri care urmeaza a fi in
activelor constatate plus la inventar virate la venituri 8.000 lei; cheltuieli cu personalul 8.500 lei; amortizarea constructiilor 15.000 lei; venituri din cedarea activelor 12.000 lei; amenzi d
care s-au platit 600 lei; dividende de primit ca urmare a detinerii de titluri imobilizate 1.200 lei; cota de impozit pe profit 16%. Se exclude influenta TVA.
Conform OMFP nr. 3.055/2009, contabilizati: a) OperaIiile descrise mai sus; b) inchiderea conturilor de cheltuieli; c) inchiderea conturilor de venituri; d) Determinarea impozitului pe pr
net.

In contractul prezentat anterior, conditiile de decontare prevad o plata initiala de 90.000 lei, urmata de o plata peste un an de 104.000 lei si de una peste doi ani de 101.400 lei. Se stie c
credit echivalent Ia o rata anuala a dobanzii de 10%. a) Determinati costul si dobanda; b) Efectuati inregistrarile contabile aferente tranzactiilor.
In cursul anului N, Alfa a achizitionat un stoc de marfuri la costul de 10.000 lei. La sfarsitul anului N, se estimeaza ca stocul ar putea fi vandut la pretul de 9.000 lei
In cursul anului N, Alfa si-a modificat politica contabila privind amortizarea imobilizarilor corporale, pentru a aplica o abordare pe componente, adoptand in acelasi timp modelul reeva
inregistrarile privind activele firmei nu au fost suficient detaliate pentru a aplica abordarea pe componente. La sfarsitul anului N-1, conducerea a contractat un studiu care a oferit info
precum valorile lor juste, durata de viata utila, valorile estimate reziduale si valorile amortizabile la inceputul anului N. Totusi, studiul nu a oferit o baza suficienta pentru o estimare fia
nu au fost inregistrate anterior separat, iar inregistrarile existente dinaintea studiului nu permit ca aceasta informatie sa fie reconstruita. Managementul lui Alfa ia in considerare modu
cele doua aspecte ale modificarii contabile. Ea a stabilit ca nu era posibil sa contabilizeze retroactiv modificarea conform unei abordari mai complete pe componente sau sa contabiliz
orice data anterioara datei de inceput a anului N. De asemenea, trecerea de la modelul costului la modelul reevaluarii se impune sa fie contabilizata prospectiv. Ca atare, managementu
noua politica incepand cu anul N. Informatii suplimentare: imobilizari corporale la sfarsitul anului N-1: valoare contabila 50.000 lei; amortizare 10.000 lei; cheltuieli cu amortizarea pros
lei; rezultatele studiului: evaluare 42.000 lei; valoare reziduala estimata 4.000 lei; durata medie de viata a activului 8 ani. Excluzand incidenta fiscala, conform IAS 8: a) Calculati cheltui
Prezentati un extras din note.

In cursul exercitiului N se contracteaza un imprumut extern guvernamental pentru acordarea avansului unui antreprenor, in valoare de 10.000 euro, cu dobanda de 5%, Ia un curs valu
ramburseaza pe o perioada de trei ani, in transe egale, astfel: in primul an - din venituri proprii; in urmatorul an - jumatate din venituri proprii si jumatate din finantari; in cel de-al treile
calculeaza si se platesc din venituri proprii la finele fiecarui an din valoarea ramasa de rambursat. Cursul de schimb valutar aferent perioadelor urmatoare va fi de: 3,60 lei/euro la sfar
anului 2 si 3,50 lei/euro la momentul rambursarii ultimei transe. a) inregistrati primirea creditului; b) inregistrati Ia sfarsitul primului an: dobanda, plata primei transe si diferentele de c
inregistrati Ia sfarsitul celui de-al doilea an: dobanda, plata transei de rambursat si diferentele de curs valutar aferente sumei ramase; d) Inregistrati Ia sfarsitul ultimului an: dobanda,
dobanzii corespunzatoare.
In cursul exercitiului N, entitatea raportoare Alfa, care aplica OMFP nr. 3.055/2009, a inregistrat in contabilitate urmatoarele tranzactii si evenimente: 1) Vanzarea unui teren la pretul de
TVA 24% (factura); costul de achizitie al activului vandut este de 800.000 lei; 2) Vanzarea de investitii financiare pe termen scurt achizitionate in cursul anului: 100 de actiuni la cursul b
data vanzarii este de 8 lei/actiune; 3) Vanzarea de imobilizari financiare: 1.000 de actiuni la cursul de 15 lei/actiune (acestea fusesera cumparate anul trecut la cursul de 16 lei/actiune s
lei/actiune); 4) La sfarsitul anului, intreprinderea detine investitii financiare pe termen scurt cotate: 2.000 de actiuni; cursul bursier la sfarsitul anului este de 20 lei/actiune (ele fusesera
cursul anului); 5) La sfarsitul anului, intreprinderea detine 500 de actiuni reprezentand imobilizari financiare cumparate in anul anterior la cursul de 16 lei/actiune si depreciate in bilan
inchidere este de 15 lei/actiune; 6) Intreprinderea detine o cladire achizitionata in urma cu 5 ani la costul de 500.000 lei. In bilantul anului trecut, cladirea fusese adusa la valoarea justa
din reevaluare pozitiva de 200.000 lei. Amortizarea anului curent a fost de 70.000 lei. La sfarsitul anului curent, valoarea justa a fost estimata la 300.000 lei. Rezerva din reevaluare disp
utilizeaza metoda reevaluarii valorii ramase; 7) Intreprinderea a vandut in cursul anului produse finite la pret de vanzare de 8.000.000 lei, TVA 24%; costul productiei vandute este de 5
in cursul anului de reduceri comerciale in valoare de 200.000 lei, TVA 24%, primite pe facturi ulterioare pentru materiile prime achizitionate de la furnizori; 9) Intreprinderea a acordat c
comerciale de 600.000 lei, TVA 24%, in baza unor facturi ulterioare; 10) Intreprinderea a primit factura privind un contract de leasing financiar. Chiria este de 100.000 lei, din care rambu
20.000 lei, TVA 24%; 11) La sfarsitul anului, intreprinderea inregistreaza un provizion pentru litigii estimat la 10.000 lei; 12) Se actualizeaza soldul contului de provizion pentru dezafect
trecerii timpului: soldul contului de provizion in bilantul anului anterior era de 15.000 lei, rata efectiva a dobanzii pentru o finantare echivalenta cu rambursare la scadenta find de 12%;
obligatiunilor achizitionate de la societatea Gama, rambursabile dupa 5 ani, in suma de 20.000 lei, din care dobanda cuvenita pentru perioada de detinere a instrumentului purtator de
anului s-au obtinut produse finite la costul de 6.000.000 lei; 15) La sfarsitul anului, intreprinderea decide ca in anul urmator sa vanda o cladire, ce va fi imbunatatita in vederea vanzarii
amortizare cumulata 40.000 lei. Valoarea justa estimata la 31.12.N este de 110.000 lei,
iar cheltuielile estimate cu cesiunea sunt de 5.000 lei; 16) Managerii decid ca in anul N+1 sa plateasca suma de 170.000 lei reprezentand prime privind participarea salariatilor la profit;
de 942.900 lei. A) Sa se prezinte solutiile contabile in conformitate cu prevederile OMFP nr. 3.055/2009; B) Sa se prezinte contul de profit si pierdere avand in vedere elementele de ven
particularitatile de prezentare ale modelului prevazut de OMFP nr. 3.055/2009.

In cursul exercitiului N, intreprinderea Alfa a evidentiat in contabilitate urmatoarele incasari si plati (in lei): (tabel) Incasari de la client 4.600.000 Plati din rambursarea de credite bancar
In cursul exercitiului N, societatea Alfa inregistreaza in contabilitate: 4111 = 707 100.000 607=371 80.000. Sunt inregistrarile de mai sus consecinta aplicarii principiilor intangibilita
necompensarii? Argumentati raspunsul.
In cursul lunii martie, BCR - Sucursala Municipiului Bucuresti (SMB) trimite Sucursalei Cluj ordine de plata in valoare de 110.000 lei. BCR Cluj confirma documente in valoare de 109.00
valoarea de 110.000 lei. Diferenta reprezinta un ordin de plata omis la inregistrare in momentul primirii pachetului de documente, aspect solutionat la momentul finalizarii verificarii. Ev
decontarea, controlul, solutionarea diferentelor si inchiderea contului 341.

In data de 01.05.N, in vederea achizitiei de materiale consumabile, I se plateste furnizorului un avans, pe baza facturii primite anterior, de 4.000 lei plus TVA 24%.
In data de 01.05.N, in vederea achizitiei unui mijloc de transport, I se plateste furnizorului un avans
In data de 01.05.N, in vederea vanzarii de produse finite, se incaseaza de la un client un avans, pe baza facturii emise anterior, de 4.000 lei plus TVA 24%. In data

In data de 10.04.N, Alfa achizitioneaza marfuri de la Beta in baza facturii: pret de cumparare 2.000 lei, TVA 24%. In calitatea sa de platitor, Alfa emite un efect de comert. Ulterior, efectu
Achizitia marfurilor; b) Emiterea efectului de comert; c) Plata efectului de comert.
In data de 10.04.N, Alfa achizitioneaza marfuri de la Beta in baza facturii: pret de cumparare 2.000 lei, TVA 24%. In calitatea sa de platitor, Alfa, in contul datoriei pe care o are fata de B
Achizitia marfurilor; b) Emiterea efectului de comert; c) Plata efectului de comert.

In data de 10.04.N, Alfa achizitioneaza marfuri de la Beta in baza facturii: pret de cumparare 2.000 lei, TVA 24%. In data de 20.04.N, Alfa primeste de la Beta o factur

In data de 10.04.N, Alfa achizitioneaza marfuri de la Beta in baza facturii: pret de cumparare 2.000 lei, TVA 24%. Pe data de 20.04.N, Alfa primeste de la Beta o factur

In data de 10.04.N, Alfa achizitioneaza marfuri de la Beta in baza facturii: pret de cumparare 2.000 lei, TVA 24%. Termenul de decontare conform contractului este d
In data de 10.04.N, Alfa ii vinde marfuri clientului Beta in baza facturii: pret de cumparare 2.000 lei, TVA 24%. In calitatea sa de beneficiar, Alfa, in contul creantei pe care o are fata de B
Ulterior, efectul este incasat in mod direct, in numerar. a) Vanzarea mf; b) Primirea ef de com; c) Incasarea ef de com
In data de 10.04.N, Alfa ii vinde marfuri clientului Beta in baza facturii: pret de cumparare 2.000 lei, TVA 24%. In calitatea sa de beneficiar, Alfa, in contul creantei pe care o are fata de B
Ulterior, efectul este incasat prin intermediul unei banci, care percepe un comision de 2%. a) Vanzarea mf; b) Primirea ef de com; c) Incasarea ef de com
In data de 10.04.N, Alfa ii vinde marfuri societatii Beta in baza facturii: pret vanzare 2.000 lei, TVA 24%. In data de 20.04.N, Alfa ii emite societatii Beta o factura repr
In data de 10.04.N, Alfa ii vinde marfuri societatii Beta in baza facturii: pret vanzare 2.000 lei, TVA 24%. Termenul de decontare conform contractului este de doua lu
In data de 21.05.N, Alfa a achizitionat 2.000 de actiuni la institutia de credit Casa Credit, societate nelistata
In data de 21.05.N, entitatea Alfa a achizitionat de pe piata reglementata un numar de 3.000 de actiuni ale
In luna decembrie N, BCR - SMB deschide, prin intermediul BNR, la Banca Italo Romena - SMB un cont, in vederea derularii directe a tranzactiilor interbancare, prin virarea a 100.000 Ie
cont de corespondent o serie de tranzactii in nume propriu in numele clientilor ei: a) La data de 05.12.N primete de la clientul M un ordin de plata de 500 lei pe numele furnizorului N, c
o fila cec in valoare de 900 Iei al carei emitent P are cont la BIR - SMB; b) Pe 08.12.N primeste un imprumut de 60.000 lei pentru 10 zile, rata dobanzii 20% pe an, de Ia BIR; c) Pe 15.12.N
termen de o luna, in valoare de 30.000 lei, la BIR, rata dobanzii 5% pe an. Prezentati inregistrarile specifice Ia banca corespondenta.
In luna decembrie N, BCR — SMB deschide, prin intermediul BNR, la Banca Italo Romena (BIR) — SMB un cont, in vederea derularii directe a tranzactiilor interbancare, prin virarea a 1
aranjamentul de cont de corespondent o serie de tranzactii in nume propriu si in numele clientilor ei: a) La data de 05.12.N primeste de la clientul M un ordin de plata in valoare de 500
cont la BIR - Agentia Mangalia, si o fila cec in valoare de 900 lei al carei emitent P are cont la BIR - SMB; b) Pe 08.12.N primeste un imprumut de 60.000 lei pentru 10 zile, rata dobanzii 2
decide deschiderea unui depozit, pe termen de o luna, in valoare de 30.000 lei, la BIR, rata dobanzii 5% pe an. Prezentati inregistrarile specifice la banca repondenta.

In luna februarie N+1 se constata ca o entitate a omis sa inregistreze in anul N cheltuieli fcturate in baza unui contract de prestari servcii, in suma de 5.000 lei. Presupunem ca eroarea
politicilor societatii. cota de impozitare pe profit este de 16%, iar cota de TVA, de 24%. Conf OMFP, contabilizati: a) Corectarea erorii, inclusiv diferenta de impozit; b) Repartizarea la in
profitului pentru acoperirea cu prioritate a pierderii rezultate din corectarea erorilor contabile, dupa aprobarea de catre AGA a situatiilor financiare anuale.

In luna ianuarie N, entitatea Alfa primeste in regim de consignatie marfuri in valoare de 80.000 lei de la entitatea Beta. La entitatea Beta, valoarea contabila a marfurilor este de 72.000 l
30%. Comisionul perceput de Alfa este de 10% din pretul deponentului. Contractul este valabil in perioada ianuarie-iunie anul N si prevede ca stocul nevandut la 30.06.N se va returna
penalizare de 0.6% din valoarea marfurilor ramase nevandute. In cursul anului N, entitatea Alfa vinde marfurile primite astfel: ianuarie - vanzari in valoare de 20.000 lei; martie - vanzari
in valoare de 20.000 lei; iunie - vanzari in valoare de 18.000 lei; la sfarsitul lunii iunie, se returneaza marfuri in valoare de 10.000 lei. Este neglijat efectul TVA. Conform OMFP nr. 3.055/2
marfurilor primite in regim de consignatie la consignatar pentru luna ianuarie; b) Primirea facturii de la deponent la consignatar pentru luna ianuarie; c) Returul marfurilor nevandute la
consignatarului.

In luna ianuarie N, entitatea Alfa primeste in regim de consignatie marfuri in valoare de 80.000 lei de la entitatea Beta. La entitatea Beta, valoarea contabila a marfurilor este de 72.000,
Comisionul perceput de Alfa este de 10% din pretul deponentului. Contractul este valabil in perioada ianuarie-iunie anul N si prevede ca stocul nevandut la 30.06.N se va returna depo
penalizare de 0,6% din valoarea marfurilor ramase nevandute. Este neglijat efectul TVA. in cursul anului N, entitatea Alfa vinde marfurile primite astfel: ianuarie - vanzari in valoare de
12.000 lei; aprilie vanzari in valoare de 20.000 lei; iunie vanzari in valoare de 18.000 lei; la sfarsitul lunii iunie, se returneaza marfuri in valoare de 10.000 lei. Conform OMFP nr. 3.055/20
consignatie la consignatar; b) Returul de marfuri, la consignatar; c) Penalizarea, facturata de deponent pentru marfurile nevandute, la consignatar; d) La deponent, emiterea facturii p
situatiei vanzarilor facute de consignatar, pentru luna ianuarie; e) La deponent, descarcarea gestiunii pentru marfurile vandute de consignatar si facturate acestuia, pentru luna ianuar

In luna mai se livreaza marfuri in baza avizului de insotire a marfii, pret de vanzare exclusiv TVA 3.000 lei, TVA 24%. In luna iunie se intocmeste factura, pret de vanzare exclusiv TVA 2
in baza avizului de insotire a marfii; b) factura emisa in luna iunie
In luna mai se livreaza marfuri in baza avizului de insotire a marfii, pret de vanzare exclusiv TVA 3.000 lei, TVA 24%. In luna iunie se intocmeste factura, pret de vanzare exclusiv TVA 4
in baza avizului de insotire a marfii; b) factura emisa in luna iunie
In luna mai, BCR SMB primeste de la un client in vederea decontarii: OP-uri de 25.000 lei emise in favoarea unui partener ce are cont curent deschis Ia BCR Arad si cecuri de 15.000 le
are cont Ia BCR Arad. Reflectati in contabilitatea unitatilor operative ale BCR aceste decontari intre sedii.
In procesul de restructurare a activitatii, Consiliul de administratie al intreprinderii Alfa decide sa inchicla una dintre fabricile sale care produce iaurt, aflata in Brasov. Pe data de 03.12
un plan detaliat legat de acest eveniment, au fost trimise scrisori clientilor pentru a identifica alte surse de aprovizionare, iar personalul unitatii respective a fost informat asupra restru
incheiate deja cu acesti clienti, entitatea va plati o penalitate pentru reziliere de 3.000 lei. Costurile estimate cu dezafectarea fabricii se ridica la 5.000 lei. In cateva zile entitatea mai pro
cheltuielile directe si indirecte legate de productie fiind de 45.000 lei. Restructurarea va conduce la disponibilizarea a 100 de salariati, plata salariilor compensatorii ridicandu-se la 4.00
mutati la o fabrica de branza pe care o detine Alfa in Slatina. In acest scop ei au fost trimisi Ia cursuri de recalificare, costurile fiind de 15.000 lei. Totodata, frigiderele si vitrinele frigor
costurile de relocalizare fiind del 6.000 lei. Conducerea societatii a luat decizia vanzarii cladirilor apartinand fabricii de iaurt din Brasov, Ia data bilantului gasind deja un cumparator. V
este de 25.000 lei, pretul de vanzare negociat fiind de 35.000 lei. Alfa intentioneala ca in cadrul fabricii din Slatina sa introduca productia iaurtului cu fructe. Ca atare, incheie un contra
publicitar, costurile fiind de 11.500 lei. Special pentru fabricarea iaurtului cu fructe s-a achizitionat o Iinie tehnologica - 13.000 lei. In anul N+1, entitatea nu a avut bani suficienti pentru
salariile compensatorii s-au achitat doar pentru suma de 3.100 lei. In conditiile aplicarii IAS 37: a) Analizati daca sunt indeplinite conditiile pentru recunoaterea unui provizion pentru re
provizionului si contabilizati recunoasterea initiala in anul N; c) Care este marimea provizionului care se va relua in anul N+1?

In vederea constituirii, o societate pe actiuni a efectuat urmatoarele cheltuieli: taxe platite la Registrul
Intre societatea Alfa (locatar) si societatea Beta (locator) se incheie un contract de leasing financiar cu urmatoarele caracteristici: - data semnarii contractului: 01.01.N; - durata contra
mijloc de transport, cu valoarea justa de 10.114 lei; - avansul platit: 6.000 lei; - sunt prevazute 5 redevente anuale de 1.500 lei fiecare, achitabile la fiecare 31 decembrie ale anului; - val
valoarea reziduala estimata a mijlocului de transport: 2.000 lei; - mijlocul de transport este returnat la sfaritul contractului; - rata implicita a dobanzii din contractul de leasing: 10%. Co
Calculati investitia bruta in leasing; b) Calculati investitia neta in leasing; c) Care este marimea venitului financiar neincasat? d) Care este valoarea cu care acesta recunoaste activul d

Intre societatea Alfa (locatar) si societatea Beta (locator) se incheie un contract de leasing financiar cu urmatoarele caracteristici: - data semnarii contractului: 01.01.N; - durata contra
mijloc de transport; - valoarea justa a mijlocului de transport: 13.549 lei; - avansul platit: 6.000 lei; - sunt prevazute 5 redevente anuale de 1.500 lei fiecare, achitabile la fiecare 31 decem
asigurarea bunului in suma de 100 lei; - Alfa garanteaza o valoare reziduala de 900 lei, la sfarsitul contractului de locatie; - valoarea reziduala estimata a mijlocului de transport: 3.000 l
mijlocului de transport: 8 ani. - Dupa 5 ani, Alfa returneaza mijlocul de transport. Conform IAS 17, precizati care sunt platile minime de le care locatarul este obligat sa le efectueze.

Intre societatea Alfa (locatar) si societatea Beta (locator) se incheie un contract de leasing financiar cu urmatoarele caracteristici: - data semnarii contractului: 01.01.N; - durata contra
mijloc de transport; - valoarea justa a mijlocului de transport: 13.549 lei; - avansul platit: 6.000 lei; - sunt prevazute 5 redevente anuale de 1.500 lei fiecare, achitabile la fiecare 31 decem
asigurarea bunului in suma de 100 lei; - optiunea de cumparare se exercita la sfarsit, iar pretul de vanzare aferent acestei optiuni este de 1.000 lei; - valoarea reziduala estimata a mijlo
viata economics a mijlocului de transport: 8 ani. Conform IA5 17, precizati care sunt platile minime de leasing pe care locatarul este obligat sa le efectueze.

Intre societatea Alfa (locatar) si societatea Beta (locator) se incheie un contract de leasing financiar cu urmatoarele caracteristici: - data semnarii contractului: 01.01.N; - durata contra
mijloc de transport; - valoarea justa a mijlocului de transport: 13.549 lei; - avansul platit: 6.000 lei; - sunt prevazute 5 redevente anuale de 1.600 lei fiecare, achitabile la fiecare 31.12 ale
asigurarea mijlocului de transport suportata anual de Alfa; - optiunea de cumparare se exercita la sfarit, iar pretul de vanzare aferent acestei optiuni este de 1.000 lei; - valoarea rezidu
3.000 lei; - durata de viata economica a mijlocului de transport: 8 ani; - exista in mod rezonabil certitudinea ca locatarul va obtine dreptul de proprietate pana la sfarsitul duratei contra
precizati ecuatia in baza careia locatarul calculeaza rata dobanzii implicite in contractul de leasing.

Intre societatea Alfa (locatar) si societatea Beta (locator) se incheie un contract de leasing financiar cu urmatoarele caracteristici: - data semnarii contractului: 01.01.N; - durata contra
mijloc de transport; - valoarea justa a mijlocului de transport: 13.549 lei; - avansul platit: 6.000 lei; - sunt prevazute 5 redevente anuale de 1.600 lei fiecare, achitabile Ia fiecare 31 decem
reprezinta asigurarea mijlocului de transport suportata anual de Alfa; - optiunea de cumparare se exercita la sfarsit, iar pretul de vanzare aferent acestei optiuni este de 1.000 lei; - valo
transport: 3.000 lei; durata de viata economica a mijlocului de transport: 8 ani; - exista in mod rezonabil certitudinea ca locatarul va obtine dreptul de proprietate pana Ia sfarsitul dura
implicita a dobanzii din contractul de leasing este 10%. Conform IAS 17, in cazul locatarului: a) Calculati valoarea actualizata a platilor minime de leasing; b) Care este formula contabi
c) Contabilizati plata avansului.

Intre societatea Alfa (locatar) si societatea Beta (locator) se inchere un contract de leasing financiar cu urmatoarele caracteristici: - data semnarii contractului: 01.01.N; - durata contra
mijloc de transport; - valoarea justa a mijlocului de transport: 13.549 lei; - avansul platit: 6.000 lei; - sunt prevazute 5 redevente anuale de 1.600 lei fiecare, achitabile la fiecare 31 decem
reprezinta asigurarea mijlocului de transport suportata anual de Alfa; - Alfa garanteaza o valoare reziduala de 1.000 lei, la sfarsitul contractului de locatie; - valoarea reziduala estimata
durata de viata economica a mijlocului de transport: 8 ani; - dupa 5 ani, Alfa returneaza mijlocul de transport; - rata implicita a dobanzii din contractul de leasing 10%.
Conform IAS 17, contabilizati la locatar: a) Recunoasterea initiala a contractului de leasing; b) Plata redeventei aferenta exercitiului N; c) Recunoasterea amortizarii; d) Recunoasterea

Intreprinderea Alfa a obtinut in cursul anului N 100 buc. de produse finite la costul de 100.000 lei. Structura costului de productie este urmatoarea: - cheltuieli materiale 50.000 lei; - ch
cu amortizarea imobilizarilor productive 20.000 lei. Pe langa aceste cheltuieli, intreprinderea a mai angajat si alte cheltuieli de exploatare, in suma de 10.000 lei, din care: a) Consumuri
sectorului distributie 1.500 lei; - aferente sectorului administrativ 500 lei; b) Cheltuieli de personal 7.000 lei, din care: - aferente sectorului distributie 5.000 lei; - aferente sectorului adm
amortizarea 1.000 lei, din care: - aferente sectorului distributie 700 lei; - aferente sectorului administrativ 300 lei. ... Sa se intocmeasca Situatia vrezultatului global daca intreprinderea
clasificarea cheltuielilor dupa natura si respectiv dupa functii.

Intreprinderea Alfa achizitioneaza componente electronice de la intreprinderea Beta. In procesul de productie, Alfa asambleaza componentele si obtine calculatoare pe care le vinde ca
societatea Gama. In anul N, Gama constata ca o parte din calculatoare sunt de proasta calitate si intenteaza societatii Alfa un proces judecatoresc. Consilierii juridici estimeaza pierde
amenzi in valoare de 60.000 lei. Alfa isi da seama ca proasta calitate a calculatoarelor vandute nu se datoreaza asamblarii efectuate de ea, ci componentelor pe care le-a achizitionat de
Beta o despagubire. Beta isi asuma responsabilitatea si decide sa-i ramburseze 40.000 lei pentru acoperirea platii amenzii. Aplicand IAS 37, contabilizati constituirea provizionului.
Intreprinderea Alfa achizitioneaza componente electronice de la intreprinderea Beta. In procesul de productie, Alfa asambleaza componentele si obtine calculatoare pe care le vinde ca
societatea Gama. In anul N, Gama constata ca o parte din calculatoare sunt de proasta calitate si intenteaza societatii Alfa un proces judecatoresc. Consilierii juridici estimeaza pierde
amenzi in valoare de 50.000 lei. In anul N+1, procesul judecatoresc nu este terminat. In schimb, societatea Alfa isi da seama ca proasta calitate a calculatoarelor vandute nu se datorea
componentelor pe care le-a achizitionat de la Beta. Prin urmare, ea cere societatii Beta o despagubire in valoare de 50.000 lei. Dupa estimarile proprii, Beta calculeaza necesitatea une
in suma de 55.000 lei. Aplicand IAS 37, contabilizati: a) Constituirea provizionului; b) Rambursarea primita.

Intreprinderea Alfa achizitioneaza o cladire la costul de 100.000 lei, cu terenul afferent, al carui cost este de
Intreprinderea Alfa avea in stoc la 01.11.N 100 buc. din marfa X evaluate la costul unitar de 10 lei/buc. In cursul lunii au avut loc urmatoarele operatii: a) 03.11.N - achizitie 200 buc. la c
10%, TVA 24% (factura); b) 05.11.N - achizitie 300 buc. la costul unitar de 15 lei, TVA 24%; c) 10.11.N - vanzare marfuri, 350 buc. la pretul unitar de 20 lei, remiza 5%, scont de decontare
d) 15.11.N - se primete un rabat de 20% pentru achizitia care a avut loc la data de 05.11.N (factura ulterioara); e) 25.11.N - achizitie 150 buc. la costul unitar de 20 lei, scont decontare 5%
f) 27.11.N - vanzare 300 buc. la pretul unitar de 25 lei, TVA 24% (factura); g) 30.11.N - se acorda un risturn pentru vanzarea din 27.11.N (factura ulterioara) de 750 lei +TVA 24%. A) Sa se
conform OMFP nr. 3.055/2009, stiind ca pentru descarcarea de gestiune utilizeaza metoda LIFO; B) Sa se intocmeasca fisa stocului; C) Sa se prezinte informatia in contul de profit si p

Intreprinderea Alfa detine un teren evaluat la valoarea justa de 50.000 lei, rezerva din evaluare disponibila
Intr-un atelier de mobila se prelucreaza lemn, iar in urma procesului de taiere rezulta pierderi. In general, in fiecare dintre lunile ianuarie si februarie au fost prelucrati 200 m3 de lemn
achizitionat, cu un cost total de 200.000 lei (adica 1.000 lei/m3). Se considera ca un procent de 15% reflecta pierderile normale in procesul de taiere. Situatia pierderilor in cele doua lun
prin procesul de taiere s-au inregistrat pierderi de 14%; - in luna februarie s-au inregistrat pierderi de 18%. Calculati costul lemnului care afecteaza costul produselor finite (costul mob
tratamentul aferent pierderilor.
Intr-un atelier se produc fete de masa brodate. Intr-o luna au fost lansate in fabricatie 10.000 de fete de masa. Materia prima (materialul) a fost taiata; costul pentru o fata de masa este
10 lei. Restul costurilor sunt legate de tivirea si brodarea fetelor de masa. La sfarsitul perioadei, 8.000 de fete de masa au fost terminate, iar restul de 2.000 au fost lucrate in proportie
perioadei (cu exceptia materiei prime) au fost de 108.000 lei. Calculati costul productiei in curs de executie si costul produselor finite.

La 01.01.N, o entitate achizitioneaza un echipament tehnologic pentru extragerea petrolului si, confor

La 01.01.N, o intreprindere emite 1.000 de obligatiuni ale caror caracteristici sunt dupa cum urmeaza: - valoarea nominala 100 lei; - pretul de emisiune 99,271360 lei; - pretul de rambur
10%; - rata dobanzii efective 11%; - durata 5 ani. Rambursarea totala are loc la 31.12.N+4. Dobanzile se platesc anual. Ce reguli din OMFP nr. 3.055/2009 se aplica pentru rezolvarea ac
aferente exercitiilor N, N+1 si N+4.
La 01.01.N, societatea Beta emite 10.000 de obligatiuni scadente Ia 31.12.N+4, in urmatoarele conditii: - valoarea nominala: 25 lei/obligatiune; - dobanda platita semestrial: 8.750 lei. Ra
obligatiuni similare este de 4%. Calculati valoarea actualizata a datoriei.
La 01.06.N, societatea X a achizitionat 200 de obligatiuni Ia un pret unitar de 2.000 lei/obligatiune. Pe 01.08.N, societatea incaseaza, in numele obligatiunilor, dobanda aferenta perioade
pentru fiecare obligatiune: 60 lei/obligatiune. Contabilizati, conform IAS 18, tranzactiile referitoare Ia achizitia obligatiunilor si incasarea dobanzii anuale.
La 01.10.N s-au achizitionat 20 de actiuni X la un pret unitar de 5.000 Iei/actiune. Pe 01.05.N+1, Ia societatea X s-a luat decizia de distribuire a dividendelor aferente exercitiului N: 50 Iei
tranzactiile referitoare Ia achizitia actiunilor si incasarea dividendelor anuale.
La 31.03.N, o entitate prezinta urmatoarele date: venituri din exploatare 400.000 lei; cheltuieli din exploatare 150.000 lei; venituri financiare 25.000 lei; cheltuieli financiar
La 31.12.N se cunosc urmatoarele informatii despre societatea Beta (in lei): (tabel) Profit brut 5.400.000 Plati din rambursarea de aporturi la capital in numerar 300.000 Pierderi din van

La 31.12.N, Alfa a achizitionat un program informatics la un cost de 10.000 lei, amortizat liniar in 5 ani.
La 31.12.N, bilanurile si conturile de profit si pierdere ale societatilor SM si F se prezinta astfel: Bilanturile societatilor SM si F: A. Active imobilizate 1.400.000 600.000 Terenuri 200.000
Utilaje 250.000 200.000 B. Active circulante 650.000 600.000 Stocuri 200.000 100.000 Clienti 300.000 300.000 Debitori diveri 100.000 100.000 .... Sa se elaboreze bilantul consolidat si con
metoda inregistrarii globale.
La 31.12.N, se cunosc urmatoarele informatii:
i) Pe data de 01.01.N-2, societatea SM a achizitionat 90% din actiunile societatii F. Costul de achizitie al actiunilor este de 250.000 lei;
ii) La aceasta data, capitalurile proprii ale societatii F au avut urmatoarele valori:
La data de 01.01.N, o societate comerciala nou-infiintata, specializata in productia ciocolatei, a importat un echipament in valoare de 500.000 lei, taxe vamale 5.000 lei, comision vamal
rabat primit de la furnizor 2.000 lei. In vederea achizitiei, societatea a suportat urmatoarele costuri suplimentare: costuri de livrare 36.000 lei, costuri de instalare 49.000 lei, costuri gen
cu reclama 20.000 lei, onorariile arhitectilor care instaleaza echipamentul 18.000 lei. Perioada de instalare si montare a durat 2 luni, iar pentru a aduce echipamentul in conditiile de fun
de 42.000 lei. Costurile de deschidere a noului echipament au fost de 25.000 lei, costurile de testare a functionarii corecte a activului, de 12.000 lei, iar incasarile nete provenite din van
echipamentului, de 2.000 lei. In primele 4 luni, cantitatea de ciocolata produsa a fost foarte mica, generand o pierdere initiala din exploatare de 30.000 lei. Ca atare, societatea s-a hotar
costurile fiind de 13.000 lei. a) Determinati, conform IAS 16, costul activului; b) Prezentati formula contabila privind recunoasterea initiala

La data de 01.01.N, o societate primeste in contul curent un credit bancar pe o perioada de 10 ani, in suma de 50.000 Iei. Rambursarea imprumutului se face in 10 transe egale la sfarsi
dobanda anuala. Rata anuala a dobanzii este de 30%. In anul N+1, entitatea nu are suficiente resurse financiare si nu poate achita rata scadenta. Aceasta este platita in anul N+2. Conf
a) Primirea creditului; b) Plata dobanzii in anul N; c) Rambursarea primei trance in anul N; d) Plata dobanzii in anul N+1; e) Evidentierea ratei restante in anul N+1; f) Plata ratei restante

La data de 01.01.N, o societate primeste in contul curent un credit bancar pe o perioada de 10 ani, in suma de 50.000 lei. Rambursarea imprumutului se face in 10 transe egale la sfarsi
fiecarui an, cand se plateste si dobanda anuala. Rata anuala a dobanzii este de 30%. Conform OMFP nr. 3.055/2009, contabilizati: a) Primirea creditului; b) Plata dobanzii in anul N; C) P
dobanzii in anul N+1.
La data de 01.05.N, Alfa a inchiriat, pt un an, o cladire de la soc Beta. a) chiria lunara si incasarea ei b)
La data de 01.05.N, Alfa a inchiriat, pt un an, o cladire de la soc Beta. a) valoarea de inventar a cladirii
La data de 01.05.N, o societate primeste in contul curent un credit bancar pe o perioada de 10 ani, in sums de 50.000 lei. Rata anuala a dobanzii este de 30%. Dobanda se plateste anua
scadenta finala. Conform OMFP nr. 3.055/2009, contabilizati: a)   Primirea creditului; b)   Dobanda datorata in anul N; c)   Plata anuala a dobanzii in anul N+1; d) Rambursarea creditului

La data de 31.12.N-1, o entitate a clasificat un utilaj drept detinut in vederea vanzarii. La data clasificarii, utilajul avea o valoare bruta de 100.000 lei, amortizare cumulata 15.000 lei, dur
valoare reziduala de 2.000 lei. Valoarea justa mai putin cheltuielile generate de vanzare este Ia sfarsitul exercitiului N-1 de 81.000 lei. La data de 01.04.N, utilajul inceteaza a mai fi clasif
are o valoare recuperabila la data deciziei ulterioare de a nu fi vandut de 80.000 lei. Conform IFRS 5, prezentati: a) inregistrarile contabile efectuate de entitate Ia data de 31.12.N-1; b) i
entitate Ia data de 01.04.N.
La data intocmirii lunare a decontului de TVA, Alfa prezinta urmatoarele solduri: 4426"TVA deductibila" - 6.000 lei; 4427"TVA colectata" - 4.200 lei; 4428"TVA neexigibila"
La finele anului N, o institutie a majorat fondul de rulment din excedentul bugetar cu suma de 3.000.000 lei. Din aceasta, in anul urmator s-au acordat avansuri pentru efectuarea de inv
(constructie) s-a finalizat pana la sfarsitul anului N+1 si a fost receptionata (face parte din domeniul public al unitatii administrativ-teritoriale). a) Sa se contabilizeze majorarea fondulu
acordarea avansului pentru investitii; c) Sa se recunoasca venitul din productia de imobilizari, concomitent cu diminuarea fondului de rulment.
La inceputul anului N, Alfa ii vinde marfuri clientului Beta, in valoare de 10.000 lei, TVA 24%. La sfarsitul anului N, Beta are dificultati financiare, iar Alfa estimeaza probabilitatea de inc
N+1, se incaseaza de la Beta 4.000 lei. a) operatiile efectuate la inventarul anului N; b) incasarea clientului in anul N+1.
La inceputul anului N, Alfa ii vinde marfuri clientului Beta, in valoare de 10.000 lei, TVA 24%. La sfarsitul anului N, Beta are dificultati financiare, iar Alfa estimeaza probabilitatea de inc
anului N+1, creanta nu este incasata, iar probabilitatea de incasare a creantei este reestimata la 90%. La sfarsitul anului N+2, creanta nu
La inceputul anului N, o societate achizitioneaza o instalatie pentru extractia petrolului. Instalatia este amplasata in intr-o zona unde exista petrol. Potrivit contractului incheiat cu auto
pe parcursul a 4 ani. Costurile estimate cu dezasamblarea instalatiei la sfarsitul perioadei de extractie sunt estimate la valoarea de 6.000 lei. Se presupune o rata de actualizare de 10%
estimata a provizionului; b) Costul indatorarii; c) Recunoasterea initiala a provizionului; d) Recunoasterea ulterioara a costului indatorarii.
La inceputul anului N, o societate comerciala a achizitionat un stoc de marfuri la costul de 10 lei. Pretul general de vanzare practicat pe piata este de 12 lei, iar cheltuielile legate de va
Cazul 1: In anul N+1, marfurile se afla in stoc, iar pretul de vanzare practicat pe piata a crescut la 13 lei. Cheltuielile estimate pentru vanzare s-au mentinut constante. Cazul 2: In anul N
la 14 lei. a) Efectuati recunoaterea deprecierii in anul N; b) Efectuati recunoaterea reluarii deprecierii in anul N+1.

La inceputul lunii mai a anului N, societatea Alfa cumpara de la un furnizor cu sediul in SUA un utilaj
La inceputul lunii mai, o entitate are in contul curent un disponibil de 6.000 euro, evidentiati la un curs valutar de 4,0531 lei/euro. Presupunem ca in cursul lunii enti
La nivelul punctului de lucru L au loc operatiile: a) Se primesc prin transfer de la punctul de lucru A 2.000 lei; b) Se primesc prin transfer de la punctul de lucru B materii prime in valoa
punctul de lucru C un utilaj in valoare de 50.000 lei, TVA 24%. Plata furnizorului se face de unitatea M, L neavand suficiente disponibilitati. Conform OMFP nr. 3.055/2009, contabilizati o

La nivelul punctului de lucru L, situatia TVA pentru luna mai este: 4426 - 12.000 lei; 4427 - 10.000 lei. Conform OMFP nr. 3.055/2009, contabilizati: a) Regularizarea TVA; b) Transferul TV
La o institutie publica se inregistreaza impozitul pe profit potrivit Declaratiei de impozite cuvenite bugetului de stat in valoare de 7.300 lei. De asemenea, institutia incaseaza suma de 3
existenta unui titlu de creanta. Suma se restituie ulterior din oficiu. a) Contabilizati incasarea impozitului pe venit in contul de disponibil al bugetului; b) incasati suma necuvenita, pe c

La SC Alfa SA, in urma unui control intern desfasurat in anul N+1, se constata ca entitatea a incasat contravaloarea unei facturi reprezentand o prestare de servicii, in suma de 2.000 le
inregistrata in contabilitate la momentul emiterii ei (anul N). presupunem ca eroarea este considerata semnificativa potrivit politicilor societatii Alfa SA. cota de impozit pe profit este d
majorarile de intarziere percepute se ridica la 100 lei pentru anul precedent si la 50 lei pentru anul curent. Conf OMFP contabilizati: a) corectarea erorii, inclusiv diferenta de impozit; b

La sfarsitul anului N, cu ocazia inventarierii, s-a constatat ca un utilaj cu o valoare stabilita la 12.000 lei nu era inregistrat in contabilitate. Durata de viata utila a fost fixata la 5 ani
La sfarsitul primului an de infiintare, o entitate prezinta in bilant cheltuieli de constituire neamortizate

O agentie de voiaj a vandut bilete de cazare catre clientii sai, in valoare de 2.000 lei (suma incasata in numerar), comision 15%. Conform OMFP nr. 3.055/2009, contabilizati: a) Vanzare
Plata furnizorului de servicii hoteliere.

O asociere in participatie, P, este creata intre coparticipantii A si B cu parte egala (50%-50%). a) Fiecare asociat a contribuit cu o participatie in numerar de 10.000 lei; b) P a cumparat
c) P a vandut marfuri la pretul de vanzare de 5.000 lei, cost de achiziIie 1.500 lei, TVA 24%; d) Veniturile si cheltuielile asociatiei sunt repartizate intre cei asociati. Conform OMFP nr. 3.
inregistreaza in contabilitatea societatii P; b) Precizati ce operatii se inregistreaza in contabilitatea societatii A.
O entitate a achizitionat doua utilaje astfel: a) utilajul Xa fost achizitionat in data de 07.05.N la costul de
O entitate a achizitionat in trecut o cladire. La data de 01.01.N cladirea indeplineste conditiile pentru a fi clasificata drept detinuta in vederea vanzarii. La aceasta data se cunosc: costu
cumulata la aceasta data 20.000 lei; valoarea justa 82.000 lei; costurile generate de vanzare 3.000 lei. a) Aplicand IFRS 5, calculati valoarea Ia care entitatea trebuie sa evalueze cladirea
detinuta in vederea vanzarii; b) Precizati care este tratamentul contabil al amortizarii anului N.
O entitate a achizitionat in urma cu doi ani un utilaj in valoare de 100.000 lei. durata utila de viata estimata
O entitate a achizitionat la data de 31.12.N-1 o cladire la costul de 500.000 lei, cu scopul de a fi inchiriata tertilor in baza unui contract de leasing operational. Comisionul platit unei age
taxele notariale platite in vederea transferului dreptului de proprietate s-au ridicat la 8.000 lei. Durata utila de viata a cladirii a fost stabilita la 10 ani, iar metoda de amortizare a fost cea
costului pentru evaluarea cladirii. La 01.05.N, cladirea este inchiriata tertilor. La acest moment entitatea alege pentru evaluarea investitiei imobiliare modelul bazat pe valoarea justa, e
valoarea justa devine 520.000 lei. La 31.12.N+1, valoarea justa devine 518.000 lei. Se cere: a) Recunoasterea initiala a investitiei imobiliare; b) Recunoasterea amortizarii perioadei ante
valoarea justa; c) Recunoasterea investitiei imobiliare evaluate la valoarea justa la data de 01.05.N; d) Recunoasterea investitiei imobiliare evaluate la valoarea justa la data de 31.12.N;
evaluate la valoarea justa la data de 31.12.N+1.

O entitate a achizitionat o cladire cu scopul de a fi inchiriata tertilor in baza unui contract de leasing operational, costul de achizitie fiind 800.000 lei, din care ascensorul a avut un cos
cladirii a fost stabilita la 40 ani, iar metoda de amortizare a fost cea liniara. Momentan cladirea este libera, intrucat nu a fost gasit inca un chirias. Cheltuielile cu intretinerea ascensoru
intretinerea fiind efectuata de o firma specializata. Profitand de perioada necesara cautarii chiriasului, entitatea angajeaza o firma specializata in domeniul curateniei, in vederea spala
muncitorilor fiind 20.000 lei. La inceputul anului urmator, ascensorul a fost inlocuit, de o alta firma specializata, costul acestuia fiind de 25.000 lei. Se cere: a) Recunoasterea initiala a
cheltuielilor de intretinere a ascensorului; c) Recunoasterea cheltuielilor cu amortizarea in primul an de functionare; d) Recunoasterea cheltuielilor aferente curateniei;
e) Recunoasterea costului de inlocuire a ascensorului.

O entitate a construit in anul N un ansamblu de locuinte destinate vanzarii, costul de productie fiind de
O entitate a imprumutat la 01.01.N suma de 20.000 Iei pentru finantarea constructiei unei cladiri si suma de 5.000 Iei pentru finantarea activitatii de productie a unui produs cu ciclul de
inceput anul trecut si va continua si anul viitor. Rata anuala a dobanzii pentru imprumuturile primite este de 8%. Analizati daca dobanzile afecteaza costul de productie al cladirii si cos

O entitate achizitioneaza un program de contabilitate in suma de 30.000 lei plus TVA 24%, care
O entitate acorda la 01.01.N doua imprumuturi pe termen de 5 ani, unul in valoare de 100.000 lei unei filiale
O entitate are de platit o factura externa in valoare de 1.039 euro, data scadenta fiind 30.04.N. Neavand disponibil suficient in contul deschis in euro, entitatea partic
O entitate are emis un imprumut obligatar cu urmatoarele caracteristici: numar de obligatiuni 1.000 de titluri; pret de rambursare 1.200 lei/titlu; valoare nominala 1.000 lei/titlu; pret de e
imprumutului 10 ani; dobanda anuala 10%. Se au in vedere urmatoarele cazuri: a)   Se rascumpara si se anuleaza 200 de obligatiuni, pret de rascumparare 1.300 lei/titlu; b)   Se rascum
pret de rascumparare 1.100 lei/titlu. Conform OMFP nr. 3.055/2009, contabilizati: a) Rascumpararea si anularea obligatiunilor in cele doua cazuri; b) Trecerea primelor asupra cheltuieli
obligatiunilor.
O entitate are in plan vanzarea unei instalatii pentru fabricarea ciocolatei, importata cu 5 ani in urma. Ca atare, ea a inceput sa caute cumparatori si sa promoveze in mod activ vanzare
valoarea justa curenta. In cadrul perioadei initiale de 1 an, ca urmare a aparitiei pe piata a unei firme romanesti care fabrica astfel de instalatii, pretul pietei pentru instalatia importata s
vanduta pana Ia sfarsitul perioadei. Cazul 1: In aceatsa perioada entitatea a solocitat in mod activ vanzarea, dar nu a primit nici o oferta de cumparare, fiind nevoita sa scada pretul de
corelat cu valoarea justa. Cazul 2: In aceatsa perioada entitatea intrevede o crestere a preturilor pentru astfel de instalatii, ca urmare a concurentei, si ca atare nu reduce pretul de van
inregistrat ca detinut pentru vanzare, dar in acest caz la un pret ce depaseste valoarea justa. Aplicand IFRS 5, stabiliti daca sunt indeplinite criteriile privind exceptia de la cerinta final

O entitate are in plan vanzarea uneia dintre cladirile sale si a inceput sa caute cumparatori. In plus, in scopul cresterii pretului de vanzare, a inceput renovarea acesteia (zugravirea per
sistemul electric, sanitar sau consolidare). Cazul 1: Entitatea intentioneaza sa cedeze cladirea dupa ce o paraseste si sa transfere proprietatea, chiar daca nu este finalizata renovarea.
cedeze cladirea dupa ce o paraseste, dar nu intentioneaza sa transfere proprietatea decat la renovarea completa a acesteia. Cazul 3: Entitatea va continua sa utilizeze cladirea pana la
Pana la aceasta data s-a obtinut deja un angajament ferm de cumparare. Aplicand IFRS 5, stabiliti daca entitatea poate sa clasifice activul drept detinut in vederea vanzarii. Argumenta

O entitate care activeaza in domeniul constructiilor angajeaza un plan de vanzare care presupune obtinerea unor autorizatii de constructii ce ar putea prelungi perioada de vanzare la
poate initia actiuni de obtinere a autorizatiei de constructii pana la gasirea unui cumparator si obtinerea unui angajament ferm de cumparare, dar s-a gasit un cumparator care doreste
cat mai scurta de timp. Cazul 2: Entitatea nu poate initia actiuni de obtinere a autorizatiei de constructii pana la gasirea unui cumparator si obtinerea unui angajament ferm de cumpar
mari in cazul constructiei fara autorizatie, probabilitatea de a gasi un cumparator este foarte mica. Aplicand IFRS 5, stabiliti daca sunt indeplinite criteriile privind exceptia de la cerinta
an.

O entitate care activeaza in domeniul piscicol … Durata concesiunii este de 20 de ani incepand cu data
O entitate care activeaza in domeniul piscicol … In contract este prevazuta valoarea totala a concesiunii de 1.000.000 lei, cu o redeventa lunara de 4.167 lei, platibila pe data de 15 a lun

O entitate caseaza un utilaj depasit moral al carui cost de achizitie a fost de 200.000 lei, amortizarea cumula
O entitate ce activeaza in domeniul petrolier este angajata intr-un plan de vanzare a unor utilaje pe care le clasifica drept detinute pentru vanzare. Dupa obtinerea unui angajament ferm
protectia mediului identifica contaminarea unui teren, fapt necunoscut anterior. Ca urmare, entitatii i se impune inlaturarea efectelor de contaminare a terenului, fapt care conduce la p
necesare derularii procesului de vanzare. Cazul 1: Entitatea a initiat actiuni de inlaturare a contaminarii terenului, iar remedierea situatiei este foarte probabila. Cazul 2: Entitatea a initi
terenului, iar remedierea situatiei este foarte putin probabila Cazul 3: Entitatea nu a initiat actiuni de inlaturare a contaminarii terenului. Aplicand IFRS 5, stabiliti daca sunt indeplinite c
finalizarii vanzarii pe o perioada de 1 an.

O entitate decide sa cedeze un grup de active prin vanzarea acestora. Activele formeaza un grup destinat cedarii si sunt evaluate astfel: Specificare Valoarea contabila Ia data raportar
vanzare Valoarea justa imediat dupe clasificarea ca detinute pentru vanzare Costurile cedarii Cladiri la valoarea justa 1.500 1.470 160 Cladiri la costul istoric 900 780 30 Instalatii la valo
1.200 110 Imobilizari financiare 1.400 1.200 - . Calculati valoarea Ia care entitatea recunoaste grupul destinat cedarii, conform IFRS 5, si alocati pierderea din depreciere activelor care i

O entitate detine o investitie in obligatiuni necotate pentru care nu exista pret de piata. Cu toate acestea, entitatea poate estima valoarea investitiilor prin actualizarea fluxurilor de trez
valoare estimata poate fi considerata o reprezentare fidela a valorii investitiei? In ce conditii?
O entitate detine un autobuz caruia in anul N i s-a facut o inspectie majora in vederea depistarii defectiunilor, inlocuindu-se blocul motor cu unul nou, costul inlocuirii fiind de 40.000 le
de recunoastere a unei imobilizari corporale, respectiv: a) Costul poate fi evaluat fiabil - costul de achizitie al blocului motor; b) Beneficiile economice viitoare sunt certe si rezulta din
utilizarea in continuare a autobuzului, sau, altfel spus, costurile cu achizitia unui nou autobuz; c) Blocul motor se estimeaza a fi utilizat pe o perioada mai mare de 1 an. In continuare s
efectueaza aceeasi operatie, costul noului bloc motor fiind de 56.000 lei. Valoarea contabila a blocului motor inlocuit este de 10.000 lei. Care este incidenta aplicarii IAS 16 in acest caz

O entitate efectueaza urmatoarele operatii: a) Achizitia unui utilaj, conform facturii fiscale, in suma de 30.000 lei, TVA 24% b) Livrarea unor marfuri in baza avizului de in
O entitate emite la 01.01.N 1.000 de obligatiuni, cu dobanda 12%; pretul de rambursare este egal cu valoarea nominala si cu pretul de emisiune: 1.000 lei/obligatiune, durata de rambur
Imprumutul este rambursat la scadenta finala. Conf OMFP: a) subscrierea imprumutului si incasarea lui; b) plata anuala a dobanzii; c) rambursarea imprumutului la scadenta finala.
O entitate emite la 01.01.N 1.000 de obligatiuni, cu dobanda 12%; valoare nominala 1.000 lei/obligatiune; pret de emisiune 900 lei/obligatiune; durata de rambursare 10 ani. Dobanda se
rambursarea imprumutului se amortizeaza liniar pe durata imprumutului. Imprumutul este rambursat anual in 10 rate constante la sfarsitul anului. Conform OMFP nr. 3.055/2009, conta
incasarea lui; b) Plata anuala a dobanzii la sfarsitul anului N; c) Amortizarea primelor privind rambursarea obligatiunilor in anul N; d) Rambursarea primei transe la sfarsitul anului N; e
anului N+1.
O entitate emite la 01.01.N 1.000 de obligatiuni, cu dobanda 12%; valoare nominala 1.000 lei/obligatiune; pret de emisiune 900 lei/obligatiune; durata de rambursare 5 ani. Imprumutul e
sfarsitul anului. a)  Calculati anuitatea; b)  intocmiti planul de rambursare a imprumutului; c)  Contabilizati plata anuitatii in primul an.
O entitate emite la 01.08.N 1.000 de obligatiuni, cu dobanda 12%; valoare nominala 1.000 lei/obligatiune; pret de emisiune 900 lei/obligatiune; durata de rambursare 10 ani. Dobanda se
rambursarea imprumutului se amortizeaza liniar pe durata imprumutului. imprumutul este rambursat la scadenta finala. Conf OMFP: a) contabilizati subscrierea imprumutului si incasa
datorata la sfarsitul anului N; c) contabilizati amortizarea primelor privind rambursarea obligatiunilor in anul N; d) precizati cu ce valoare figureaza imprumutul din emisiuni de obligati
precizati plata anuala a dobanzii in anul N+1; f) contabilizati rambursarea imprumutului la scadenta finala.
O entitate este angajata intr-un plan de vanzare a unei hale de productie, in care fabrica mingi de baschet, si a inceput sa caute cumparatori. La data angajarii acestui plan, entitatea m
clientul Alfa, care constau in 5 containere a cate 100 de mingi comanda. Cazul 1: Entitatea intentioneaza sa vanda hala impreuna cu productia mingilor, cele 3 comenzi urmand a fi tran
acestor comenzi nu va afecta durata de transfer al halei. Cazul 2: Entitatea intentioneaza sa vanda hala impreuna cu productia mingilor, cele 3 comenzi urmand a fi transferate cumpar
comenzi va fi nevoie de o perioada suplimentara de timp, ca urmare a efectuarii inventarului, care va afecta durata de transfer al halei. Inaintea transferului comenzilor, s-a obtinut deja
Cazul 3: Entitatea intentioneaza sa vanda hala, dar fara productia mingilor. Ea va transfera hala cumparatorului inainte de finalizarea celor 3 comenzi neonorate la data angajarii planu
vanda hala, dar fara productia mingilor. Ea nu va transfera hala cumparatorului inainte de finalizarea celor 3 comenzi neonorate la data angajarii planului. Inaintea transferului comenz
de cumparare. Apficand IFRS 5, stabiliti daca entitatea poate sa clasifice activul drept detinut in vederea vanzarii. Argumentati.

O entitate foloseste drept tehnica de evaluare a stocurilor metoda costului standard. In legatura cu entitatea in cauza dispuneti de urmatoarele informatii: 1. Situatia initiala a stocurilo
kg x 4 lei/kg 4.000 lei Sortimentul B: 600 kg x 10 lei/kg 6.000 lei Valoarea totala la cost standard 10.000 lei Diferente de pret favorabile (1.000 lei) Valoarea totala la cost de achizitie 9.00
Contabilizati consumul.
O entitate intentioneaza sa cumpere o cladire cu scopul de a fi inchiriata tertilor in baza unui contract de leasing operational. In vederea cautarii unui vanzator, ea face apel la serviciile
un comision de 2% din costul de achizitie. Cladirea a fost achizitionata la pretul de 1.000.000 lei. La data achizitiei, entitatea a platit notarului urmatoarele taxe: - solicitarea extrasului d
-200 lei in regim de urgenta; - taxa de intabulare - 5.000 lei; - onorariul notarului - 20.000 lei. Conform IAS 40: a) Calculati costul investitiei imobiliare; b) Contabilizati recunoasterea init

O entitate si-a calculat si contabilizat un impozit pe profit de 3.000 lei. Organele de control fiscal au decis ca impozitul datorat este de 5.000 Iei. Pentru solutionare, entitatea a deschis
suma de 2.000 lei, care nu s-a finalizat pana Ia sfarsitul anului N. in anul N+1, procesul este solutionat si instanta a stabilit, in urma unei expertize contabile, Ca impozitul datorat este d
3.055/2009, precizati: a) Ce inregistrari contabile se efectueaza in anul N; b) Ce inregistrari contabile se efectueaza in anul N+1.

O entitate specializata in transportul de persoane are ca politica vanzarea microbuzelor detinute dupa 4 ani de folosire. Cazul 1: Entitatea a incheiat in acest stop un contract irevocab
masinilor second-hand, in care se prevede ca pretul de vanzare va reprezenta 30% din costul microbuzelor. in anul N, firma de transport a achizitionat 20 de microbuze noi la pretul de
taxelor si comisioanelor implicate de vanzare este de 1.000 lei pentru fiecare microbuz. Cazul 2: Presupunem ca nu exista un contract irevocabil incheiat cu vanzatorul de masini seco
microbuze asemanatoare ca model si cu aceeasi vechime este situata intre 14.000 lei si 20.000 lei, in functie de numarul de kilometri parcursi. Calculati in cele doua cazuri valoarea jus
Argumentati.

O entitate vinde in anul N un produs finit la pretul de 36.000 Iei, pe baza unui contract care nu stipuleaza nicio rata de dobanda. Ratele anuale de incasat sunt de 9.000 Iei, timp de 4 an
achizitionat produsul cu plata imediata, ar fi platit suma de 30.485 Iei. Conform IAS 18: a) Precizati ecuatia pe baza careia se calculeaza rata implicita a dobanzii; b) Presupunand ca din
venitul din vanzare si venitul din dobanzi.
O entitate vinde marfuri unui client la un pret de vanzare, inclusiv TVA, de 124.000 lei. Presupunem o cota de TVA de 24%. Conform IAS 18, care este marimea venitului din vanzarea m
de recunoastere a acestui venit?
O entitate vinde unui client, la data de 01.01.N, marfuri in valoare de 100.000 lei, conditiile de plata fiind: 50% din pret se incaseaza in momentul vanzarii; 30% din pret se incaseaza la 3
31.12.N+1. Se estimeaza ca rata predominanta pentru un instrument similar al unui emitent cu un rating de credit similar este de 10%. Conform IAS 18: a) Evaluati marimea venitului di
venitul din dobanzi pentru fiecare din cei 3 ani; c) Prezentati inregistrarile contabile aferente tranzactiilor de mai sus.
O entitate, Alfa, vinde titluri imobilizate ale societatii Beta la un pret de vanzare de 105.000 lei (actiuni la
O ferma a recoltat 20.000 kg de rosii pe care le-a depozitat in ladite. In momentul scoaterii rosiilor din depozit in vederea vanzarii se constata ca ele cantaresc 19.920 kg
O firma produce si vinde doua produse, P1 i P2. Se cunosc urmatoarele informatii pentru luna decembrie:
Informatii P1 P2
Cantitate produsa 1.000 buc. 500 buc.
Cost unitar cu materia prima 8 lei 10 lei
Salariatii si utilajele lucreaza pentru ambele produse. Costurile cu salariile si amortizarile pentru aceasta luna au fost de 30.000 lei. Identificati costurile directe si indirecte si calculati c
se repartizeaza costurile indirecte in functie de cantitatea produsa.

O insitutie publica achizitioneaza un teren care face parte din domeniul public al unitatilor administrativ-teritoriale, in valoare de 10.000.000 lei, pe care il trece in domeniul public al sta
factura de achizitie in contabilitatea institutiei.
O institutie publica a facut cheltuieli pentru realizarea unui activ fix necorporal neamortizabil (un eveniment cultural) in valoare de 5.000 lei, pe care l-a dat in folosinta in anul in curs. C
fix necorporal neamortizabil.
O institutie publica achizitioneaza o cladire (neamortizabila) ce face parte din domeniul public al statului de la o alta institutie, pentru care plateste suma de 200.000 lei. Sa se contabili
O intreprindere achizitioneaza Ia 31.12.N-2 o instalatie Ia costul de 100.000 lei, amortizata liniar in 10 ani. La sfarsitul anului N exista indicii ca instalatia este depreciata si se stabileste
valoarea justa 90.000 lei, costurile cedarii 15.000 lei, valoarea de utilizare 70.000 lei. Calculati si contabilizati pierderea din depreciere.
O intreprindere achizitioneaza Ia 31.12.N-2 o instalatie Ia costul de 100.000 lei, amortizata liniar in 10 ani. La sfarsitul anului N, instalatia este reevaluata, valoarea juste stabilita de un e
se recunoasca tranzactia de reevaluare in conditiile in care amortizarea este eliminata din valoarea contabila bruta a activului.
O intreprindere achizitioneaza Ia data de 31.12.N-1 o instalatie la costul de 100.000 lei, amortizata liniar in 10 ani. a) La sfarsitul anului N+1 are loc o prima reevaluare a activului, valoar
N+4 are loc o a doua reevaluare, valoare justa 49.500 lei; c) La sfarsitul anului N+6 are loc o a treia reevaluare, valoare 26.700 lei; d) La sfarsitul anului N+8 are loc o ultima reevaluare,
contabil al reevaluarilor in conditiile in care amortizarea este eliminata din valoarea contabila bruta a activului.

O intreprindere achizitioneaza la 31.12.N-2 o cladire la costul de 100.000 lei, amortizata liniar in 10 ani. La sf
O intreprindere achizitioneaza la 31.12.N-2 o instalatie la costul de 100.000 lei, amortizata liniar in 10 ani. La sfaritul anului N instalatia este reevaluata, valoarea justa stabilita de un eva
1: La sfarsitul anului N+1 exista indicii ca instalatia este depreciata si se stabileste valoarea recuperabila, cunoscand: valoarea justa 90.000 lei, costurile cedarii 30.000 lei, valoarea de
Cazul 2: Valoarea recuperabila se considera a fi egala cu 65.000 a) Contabilizati conform IAS 16 reevaluarea activului; b) Calculati si contabilizati In cele doua cazuri pierderea din depr

O intreprindere achizitioneaza la 31.12.N-2 o instalatie la costul de 100.000 lei, amortizata liniar in 10 ani. La sfarsitul anului N, instalatia este reevaluata, valoarea justa stabilita de un e
se recunoasca tranzactia de reevaluare in conditiile in care amortizarea este recalculata proportional cu schimbarea in valoarea contabila bruta a activului.
O intreprindere achizitioneaza la data de 31.12.N-1 o instalatie la costul de 100.000 lei, amortizata liniar in 10 ani. La sfarsitul anului N+1 are loc reevaluarea activului, valoarea justa fiin
din reevaluare este transferat la rezultatul reportat pe masura ce activul este folosit in intreprindere. Conform OMFP nr. 3.055/2009, efectuati inregistrarile contabile aferente anului N+

O intreprindere achizitioneaza la data de 31.12.N-1 o instalatie la costul de 100.000 lei, amortizata liniar in 10 ani. La sfarsitul anului N+1 are loc reevaluarea activului, valoarea justa fiin
surplusul din reevaluare este transferat la rezultatul reportat pe masura ce activul este folosit in intreprindere. Prezentati inregistrarile contabile pentru anul N+2.
O intreprindere achizitioneaza un utilaj al carui pret este de 200.000 lei. Contractul incheiat cu furnizorul prevede efectuarea unei plati Ia livrare in suma de 90.000 lei, urmata de o plata
158.000 lei. a) Determinati costul si dobanda; b) Efectuati inregistrarile contabile aferente tranzactiilor.
O intreprindere care activeaza in domeniul petrolier intr-o tara care nu dispune de legislatie pentru protejarea mediului inconjurator genereaza contaminarea unui teren. Cazul 1: Prin p
mediului, intreprinderea s-a angajat sa elimine orice contaminare pe care ar genera-o activitatea sa. Pana in prezent, intreprinderea si-a respectat politica declarata. Cazul 2: Prin politi
intreprinderea s-a angajat sa elimine orice contaminare pe care ar genera-o activitatea sa. Pana in prezent, intreprinderea nu si-a respectat niciodata politica declarata. Cazul 3: Prin po
mediului, intreprinderea s-a angajat sa elimine orice contaminare pe care ar genera-o activitatea sa. Pana in prezent, intreprinderea si-a respectat in 1% din cazuri politica declarata. C
fel de angajament public referitor Ia eliminarea efectelor contaminarii pe care ar genera-o activitatea sa. Aplicand IAS 37, stabiliti daca entitatea poate sa constituie un provizion sau o

O intreprindere detine un mijloc de transport cu valoarea contabila de intrare de 200.000 lei si durata de viata utila de 10 ani, care a fost achizitionat Ia data de 31.12.N-1. La 31.12.N+1 a
190.000 lei. La 31.12.N+3, din cauza schimbarilor in conditiile de exploatare si de piata, valoarea recuperabila a activului este estimata la 120.000 lei. La 31.12.N+5, valoarea recuperabil
Contabilizati conform IAS 16 reevaluarea activului Ia sfarsitul anului N+1; b) Calculati si contabilizati pierderea din depreciere Ia sfarsitul anului N+3; c) Stabiliti marimea pierderii din d
anului N+5 si formula contabila corespunzatoare.
O intreprindere detine un utilaj specializat pentru productia de ambalaje din sticla, cu valoarea contabila de intrare de 800.000 lei si durata de viata utila de 10 ani. Nu se poate estima v
fost achizitionat si pus in functiune la data de 31.12.N-1. La sfarsitul anului N+1, o firma concurenta lanseaza pe piata o gama de produse din plastic ce indeplinesc aceleasi functii, cu
La aceasta data se estimeaza valoarea recuperabila a utilajului la 600.000 lei si durata de viala utila la 5 ani. La sfarsitul anului N+3, firma concurenta este implicata intr-un litigiu si isi p
Vanzarile societatii cresc si valoarea recuperabila a utilajului este estimata 680.000 lei. a) Calculati si contabilizati pierderea din depreciere la sfarsitul anului N+1; b) Calculati si contab
sfarsitul anului N+3

O intreprindere este actionata in justitie de un angajat pentru despagubiri legate de un accident de munca. Cazul 1: Consilierii juridici considera ca intreprinderea este vinovata si va t
Cazul 2: Consilierii juridici considera ca intreprinderea a luat toate masurile de protectie a muncii si sentinta ii va fi favorabila ei. Aplicand IAS 37, stabiliti daca entitatea poate sa cons
contingenta. Argumentati.
O intreprindere realizeaza un software pentru care a mobilizat mai multe echipe de informaticieni. Cheltuielile ocazionate de realizarea acestuia sunt prezentate in tabelul de mai jos:
Perioada Specificare
01.02.N -28.02.N Echipa A achizitioneaza mai multe CD-uri pentru a analiza software-urile similare
01.03.N -30.03.N Fiind oarecum nemultumita de rezultatele echipei A, societatea antreneaza o a doua echipa, B, care efectueaza o serie de analize pe Internet tot pentru a analiza
software-urile similare
01.04.N -15.04.N Echipa C analizeaza si evalueaza concluziile primelor doua echipe
16.04.N -30.06.N Pe baza concluziilor echipei C se intocmeste modelul logic al datelor (schema conceptuala pe suport de hartie) care va sta la baza viitorului program
01.07.N -30.09.N Se Intocmeste modelul conceptual al datelor pe baza noilor cunostinte stabilite de modelul logic (se proiecteaza pe calculator un prim format al software-ului).
In acest moment informaticienii nu garanteaza fezabilitatea tehnica a software-ului si nici nu sunt siguri de existenta resurselor tehnice necesare pentru finalizarea
01.10.N -31.12.N Are loc programarea efectiva si analiza software-ului
01.01.N+1- 30.01.N+1 Testarea programului
01.02.N+1- 28.02.N+1 Cursuri pentru pregatirea personalului in vederea utilizarii programului
Conform OMFP nr. 3.055/2009: a) Stabiliti ce activitati se includ in fazele de cercetare si dezvoltare; b) Calculati cheltuielile aferente fazei de cercetare; c) Calculati cheltuielile aferente

O societate a incheiat un contract de leaseback pentru un utilaj, in urmatoarele conditii: cost 100 lei, amortizare cumulata pana la data incheierii tranzactiei 30 lei, durata contractului d
lei. La sfarstul perioadei de locatie, societatea va deveni proprietara bunului. Conform IAS 17, contabilizati tranzactia de leaseback la locatarul vanzator.
O societate a semnat un contract de leaseback pentru o cladire in conditiile: cost 100 lei, amortizare cumulata pana in momentul vanzarii 30 lei, valoarea contabila de 70 lei este egala
de 60 lei este mai mic decat valoarea justa de 70 lei. Pierderea nu este compensata prin plati viitoare de leasing la un nivel sub cel al pretului pietei. Contractul de leasing a fost operat
tranzactia de leaseback la locatarul vanzator.
O societate a semnat un contract de leaseback pentru o cladire in conditiile: cost 100 lei, amortizare cumulata pana in momentul vanzarii 30 lei, valoarea contabila de 70 lei este egala
de 60 lei este mai mic decat valoarea justa de 70 lei. Pierderea este compensata prin plati viitoare de leasing la un nivel sub cel al pretului pietei. Durata contractului este de 6 ani, iar d
5 ani. Contractul de leasing a fost operational. Conform IAS 17, contabilizati tranzactia de leaseback la locatarul vanzator.
O societate a semnat un contract de leaseback pentru o cladire in conditiile: cost 100 lei, amortizare cumulata pana in momentul vanzarii 30 lei, valoarea contabila de 70 lei este egala
de 80 lei este mai mare decat valoarea justa de 70 lei. Durata contractului este de 6 ani, iar durata estimata de utilizare a bunului, de 5 ani. Contractul de leasing a fost operational. Con
leaseback la locatarul vanzator.
O societate a semnat un contract de leaseback pentru o cladire in conditiile: cost 100 lei, amortizare cumulata pana in momentul vanzarii 30 lei, valoarea contabila de 70 lei este mai m
egala cu pretul de vanzare de 60 lei. Contractul de leasing a fost operational. Conform IAS 17, contabilizati tranzactia de leaseback Ia locatarul vanzator.
O societate a semnat un contract de leaseback pentru o cladire in conditiile: cost 100 lei, amortizare cumulata pana in momentul vanzarii 30 lei, valoarea contabila de 70 lei este mai m
egala cu pretul de vanzare de 80 lei. Contractul de leasing a fost operational. Conform IAS 17, contabilizati tranzactia de leaseback Ia locatarul vanzator.
O societate a semnat un contract de leaseback pentru o cladire in conditiile: cost 100 lei, amortizare cumulata pana in momentul vanzarii 30 lei, valoarea contabila de 70 lei este mai m
iar pretul de vanzare de 75 lei este mai mic decat valoarea justa de 80 lei. Contractul de leasing a fost operational. Conform IAS 17, contabilizati tranzactia de leaseback la locatarul van

O societate a semnat un contract de leaseback pentru o cladire in conditiile: cost 100 lei, amortizare cumulata pana in momentul vanzarii 30 lei, valoarea just egala cu valoarea contab
Contractul de leasing a fost operational. Conform IAS 17, contabilizati tranzactia de leaseback la locatarul vanzator.
O societate achizitioneaza la data de 31.12.N-1 o cladire la costul de 500.000 lei, cu scopul de a fi folosita ca sediu central administrativ. Consultantul imobiliar estimeaza durata de via
anticipeaza vanzarea cladirii dupa 10 ani. Pretul actual de vanzare pentru o cladire similara cu o vechime de 10 ani este 150.000 lei. La 31.12.N+1 este inchiriata tertilor in baza unui con
evaluata la valoarea justa de 450.000 lei. La 31.12.N+2 ,valoarea justa devine 445.000 lei. La 31.12.N+3, valoarea justa devine 500.000 lei. Se cere: a) Recunoasterea tranzactiilor pana la
utilizata de posesor devine o investitie imobiliara evaluata la valoarea justa; b) Transferul cladirii la investitii imobiliare evaluate la valoarea justa la data de 31.12.N+1; c) Recunoastere

O societate achizitioneaza o cladire la costul de 800.000 lei. ConsultantuI imobiliar estimeaza durata de viata utila a cladirii la 25 de ani. De asemenea, el estimeaza ca pretul actual de
vechime de 25 de ani este de 290.000 lei, cheltuieli cu cedarea 100.000 lei. Calculati amortizarea anuala in conditiile folosirii metodei liniare.
O societate achizitioneaza o cladire la costul de 800.000 lei. Consultantul imobiliar estimeaza durata de viata utila a cladirii la 25 de ani, iar firma anticipeaza vanzarea cladirii dupa 5 an
cladire similara cu o vechime de 5 ani este de 290.000 lei. Calculati amortizarea anuala in conditiile folosirii metodei liniare.
O societate achizitioneaza o cladire la costul de 800.000 lei. Consultantul imobiliar estimeaza durata de viata utila a cladirii la 25 de ani, iar firma anticipeaza vanzarea cladirii dupa 5 an
este de 90.000 lei, iar rata anuala de crestere a preturilor este de 1%. Calculati amortizarea anuala in conditiile folosirii metodei liniare.
O societate achizitioneaza un sistem de aerisire la costul de 500.000 lei. Conform cartii tehnice, acesta este garantat pentru 200.000 de rotatii. Numarul de rotatii in primele luni de func
- 1.500 rotatii; luna 3 - 2.100 rotatii; luna 4 - 2.500 rotatii; luna 5 - 3.000 rotatii. Calculati amortizarea anuala in functie de numarul de unitati de productie.
O societate are ca obiect de activitate achizitia si vanzarea de cladiri. Pe data de 07.04.N, aceasta a achizitionat o cladire la costul de 1.000.000 lei. La 31.12.N, valoarea realizabila neta
Pe data de 05.08.N+1, conducerea a decis ca aceasta cladire achizitionata in vederea vanzarii sa fie inchiriata tertilor si contabilizata la valoarea justa de 950.000 lei. La 31.12.N+1, valo
31.12.N+2, valoarea justa devine 945.000 lei. Se cere: a) Recunoasterea tranzactiilor pana Ia data Ia care proprietatea imobiliara destinata vanzarii devine o investitie imobiliara evaluat
Ia investitii imobiliare evaluate Ia valoarea justa Ia data de 05.08.N+1; c) Recunoasterea ulterioara a modificarii valorii juste.

O societate are in contabilitatea financiara cheltuieli cu salariile de 19.500 lei, dintre care: - 3.000 lei sunt salarii directe pentru produsul A; - 4.000 lei sunt salarii directe pentru produsu
- 8.000 lei sunt salarii indirecte, aferente departamentului de productie; - 2.000 lei sunt salariile angajatilor de la distributie; - 2.500 lei sunt salariile angajatilor din administratie. a) Care
1.826/2003 si din OMFP nr. 3.055/2009 privind utilizarea conturilor de gestiune? b) Care ar fi conturile cu ajutorul carora entitatea ar urmari salariile in contabilitatea de gestiune?
O societate are un activ imobilizat (utilaj) cu valoarea contabila de 1.000.000 lei. Durata de viata utila este de 10 ani. Politica societatii in ceea ce privete activele imobilizate este sa le r
primilor 2 ani de viata, valoarea justa este de 880.000 lei. Dupa alti 2 ani, valoarea justa ajunge la 540.000 lei. Dupa alti 2 ani, valoarea justa ajunge la 500.000 lei. Valoarea justa este sem
a activului. a) Contabilizati conform IAS 16 reevaluarea activului la sfasitul primilor 2 ani de viata; b) Calculati si contabilizati pierderea din depreciere la sfarsitul anului 4; c) Stabiliti m
trebuie reluata la sfasitul anului 6 si formula contabila corespunzatoare.
O societate are un iaht pentru care estimeaza cresterea fluxurilor de numerar cu o rata de 5%. Fluxul mediu anual, calculat pe baza rezultatelor din ultimii 5 ani, este de 100.000 lei. Che
rezultatelor din ultimii 5 ani, sunt: Valoare (lei) Rata de crestere anuala (%) Cheltuieli Cu salariile directe 20.000 3 Cheltuieli cu intretinerea curenta 5.000 2 Cheltuieli cu energia 15.000
50.000 In anul al treilea de utilizare, entitatea intentioneaza sa inlocuiasca motorul cu unul de putere mai mare si sa creasca, prin modificarea carenei, capacitatea de transport, cheltui
Estimarea fluxurilor de numerar se face pe 10 ani. Rata de actualizare utilizata este de 3%. Valoarea contabila a iahtului este de 600.000 lei, iar durata de viata utila ramasa este de 10 a
contractat un credit bancar termen lung, care genereaza o cheltuiala cu dobanda anuala de 25.000 lei. Calculati valoarea de utilizare (valoarea recuperabila) si stabiliti daca activul este

O societate ce are ca obiect de activitate productia de fonta a elaborat un plan de modernizare a fabricii sale, fiind ocazionate urmatoarele cheltuieli: a) Achizitia unor piese de schimb
inlocuirii pieselor existente, pentru restabilirea parametrilor initiali de functionare - 18.000 lei; b) Consolidarea unei cladiri - 15.000 lei. Acest lucru s-a realizat deoarece cladirea se afla
grad ridicat de deteriorare; c) Zugravirea exterioara a cladirii - 14.000 lei; d) Recaptusirea unui furnal, dupa numarul de ore de utilizare specificat - 12.000 lei; e) Dotarea camerelor, la s
caldura, cu aparate de aer conditionat - 31.000 lei; f) Inspectia generala regulata, o data la 2 ani, pentru depistarea defectiunilor la sistemul de incalzire centrala - 40.000 lei; costul insp
amortizarea aferenta fiind de 30.000 lei; g) Dotarea furnalelor, in regie proprie, cu sisteme de purificare a aerului, in vederea respectarii prevederilor legale de protectie a mediului inco
de imposibilitatea continuarii activitatii din cauza nerespectarii normelor legale in vigoare. Costul total a fost de 50.000 lei. a) Precizati si argumentati care este tratamentul contabil al
fabricii; b) Efectuati inregistrarile contabile.

O societate comerciala a achizitionat din import in cursul anului N 1.000 de paltoane, cu scopul de a le revinde pe piata interna, cost unitar de achizitie 30,9 lei/palton. Pretul general de
de 70 lei/palton. Tn cursul anului, societatea a incheiat un contract ferm pentru vanzarea a 800 de paltoane, pretul stabilit in contract fiind de 60 lei/palton. Comisioanele platite pentru
Estimati valoarea realizabila neta (VRN). Argumentati; b) Precizati valoarea la care trebuie evaluat stocul de marfuri.
O societate comerciala a achizitionat din import in cursul anului N 1.000 kg portocale cu scopul de a le revinde pe piata interna. Costurile legate de achizitie au fost: valoare in vama 25
platita in vama 1.000 lei; cheltuieli de transport pe parcurs intern facturate de o firma specializata 3.000 Iei; cheltuieli de manipulare 100 Iei; prime de asigurare necesare asigurarii mar
reducere comerciala primita de la furnizor 600 Iei; diferente de curs valutar rezultate din plata furnizorului extern 100.000 Iei; costuri de depozitare 800 lei; costuri de vanzare 1.900 Iei.
achizitie; b) Contabilizati recunoasterea initiala a achizitiei stocurilor.
O societate comerciala achizitioneaza la inceputul anului N un stoc de stofa Ia cost de 10 lei. La sfarsitul anului N, ea estimeaza pentru acest stoc o valoarea realizabila neta de 8 lei. T
stofa va fi utilizata pentru obtinerea unor costume al caror cost de productie va fi de 25 lei. Pretul general de vanzare practicat pe piata pentru astfel de costume este 30 lei. Precizati Ia
la sfarsitul anului N. Argumentati.
O societate comerciala achizitioneaza la inceputul anului N un stoc de stofa la cost de 10 lei. Pretul general de vanzare practicat pe piata pentru stofa este de 9 lei, iar costul sau de inl
presupune ca in anul N+1 stofa va fi utilizata pentiru obtinerea unor costume al caror cost de productie va fi de 25 lei. Pretul general de vanzare practicat pe piata pentru astfel de cost
va fi evaluat stocul de stofa Ia sfarsitul anului N. Argumentati.

O societate comerciala achizitioneaza o cladire si terenul pe care este situata aceasta la pretul unic de 170.000 lei, durata de viata utila estimata 50 de ani. Pretul estimat al activelor, d
de 20.000 lei pentru teren si 180.000 lei pentru cladire. La data achizitiei terenul este evaluat la valoarea justa de 25.000 lei. a) Contabilizati achizitia terenului si a cladirii; b) Contabiliza
dintre cele doua imobilizari se amortizeaza si calculati amortizarea aferenta.
O societate comerciala ce are activitate de productie a inregistrat cursul unei luni cheltuieli totale de productie de 462.100 lei. Din procesul de productie rezulta 1.000 tone de produs p
Pentru produsul secundar s-a incheiat un contract ferm de vanzare, pretul stabilit in contract fiind de 30 lei/tona, iar cheltuielile suplimentare legate de vanzarea produsului secundar s
costul produsului principal.
O societate comerciala detine o linie tehnologica pentru care se cunosc urmatoarele informatii: - Linia tehnologica este specializata in productia de materiale textile; - La sfarsitul anul
volumului de productie cu 50% din cauza scaderii cererii pe piata. Acesta constituie un indiciu ca linia tehnologica ar fi putut pierde valoare; - Capacitatea de productie este de 1.800 b
de productie in N-1 este de 100%; - Costul variabil pe unitatea de produs este de 1.300 lei; - Pretul de vanzare pe unitatea de produs este de 2.000 lei; - Pentru urmatorii 5 ani, firma a in
furniza acestuia materialele necesare productiei de uniforme pentru armata; - Pe baza contractelor se estimeaza o rata de crestere a volumului productiei de 9% anual, in limitele capa
urmare a cresterii preturilor pe piata, se considera ca veniturile si cheltuielile se majoreaza anual cu 5%; - In anul N+1, linia tehnologica va face obiectul unei revizii pentru mentinerea
cost este de 10.000 Iei; - Valoarea reziduala a utilajului dupa o perioada de 6 ani este estimata Ia 500.000 lei; - Valoarea contabila de intrare este de 30.000.000 Iei, metoda de amortizare
10 ani. Determinati valoarea fluxurilor de trezorerie pe care le genereaza linia tehnologica din utilizarea continua si din cedarea Ia sfarsitul duratei de viata utila.

O societate comerciala fabrica produse finite in urmatoarele conditii: costuri cu materiile prime directe 500.000 lei; costuri cu manopera directa 300.000 lei; amortizarea utilajelor utiliz
lei; costuri cu intretinerea sectiilor in care se fabrica produsele 70.000 lei; costuri indirecte cu materiile prime si materialele 80.000 lei; costuri indirecte cu forta de munca 160.000 lei; p
neobisnuite 10.000 lei; costuri de vanzare 25.000 lei. In cursul lunii s-au fabricat 1.200 buc. de produse finite, nivelul normal de activitate fiind de 1.000 buc. a) Calculati costul de conve
recunoaterea initiala a stocurilor de produse finite.

O societate comerciala fabrica produse finite in urmatoarele conditii: costuri direct aferente unitatilor produse 800.000 lei; regia fixa de productie reprezentand amortizarea utilajelor u
120.000 lei; regia variabila de productie 240.000 lei. In cursul lunii s-au fabricat 600 buc. de produse finite, nivelul normal de activitate fiind de 1.000 buc. a) Calculati costul de convers
recunoaterea initiala a stocurilor de produse finite; c) Stabiliti valoarea cheltuielilor de regie nealocate si recunoasterea lor.

O societate de telefonie factureaza Ia inceputul lunii ianuarie N+1 costul convorbirilor efectuate in decembrie anul N, in suma de 500.000 lei. Factura este platibila in 15 zile. Cand va re
prestate?
O societate define un stoc de marfa achizitionata Ia costul de 30.000 lei. La sfarsitul anului, marfa ar putea fi vanduta Ia pretul de 28.000 lei, fiind estimat costuri de vanzare de 300 lei.
stocului de marfa.
O societate detine un brevet pentru producerea unui medicament. Brevetul expira peste 4 ani. Societatea estimeaza ca, in fiecare dintre urmatorii 4 ani, cererea pentru medicamentul r
arata ca societatile concurente invadeaza plata cu versiuni ale medicamentului profitabil imediat ce acesta nu mai este protejat de brevet. In consecinta, societatea nu se asteapta ca b
trezorerie semnificative dupa expirarea celor 4 ani. In exercitiul precedent, incasarile nete din vanzarea medicamentului au fost de 10.000 lei. Se estimeaza ca rata adecvata pentru actu
brevetului este 10%. Calculati valoarea de utilizare.
O societate detine un capital social de 100 lei si disponibilitati de 100 lei. La inceputul anului, societatea achizitioneaza un stoc de marfa de 100 lei. Stocul este vandut la sfarsitul anulu
inlocuire este de 120 lei. Indicele general al preturilor este 10%. Calculati rezultatul in cazul in care se asigura: a) Mentinerea capitalului financiar in termeni nominali; b) Mentinerea ca
Mentinerea capitalului fizic in termeni reali.
O societate este proprietara unei cladiri, pe care o inchiriaza pe o durata de 5 ani altei societati. Contractul a fost semnat pe data de 01.04.N. Chiriile sunt in valoare de 48.000 lei pe lun
cautare a locatarului, in valoare de 1.800 lei. Societatea decide sa inscrie in activ aceste cheltuieli si sa le repartizeze pe intreaga durata a contractului. Costul de achizitie al cladirii a f
utilizare 50 de ani. Conform IAS 17, precizati ce inregistrari contabile efectueaza locatorul pentru acest leasing operational.
O societate este proprietara unei cladiri, pe care o inchiriaza pe o durata de 5 ani altei societati. Contractul de leasing operational a fost semnat pe data de 01.04.N. Chiriile sunt in valo
cheltuielile de cautare a locatarului in valoare de 1.800 lei. Societatea decide sa inscrie in activ aceste cheltuieli si sa le repartizeze pe intreaga durata a contractului. Costul de achiziti
sa de utilizare, 50 de ani. Precizati, conform IAS 17, ce inregistrari contabile efectueaza locatarul.
O societate fabrica doua produse, P1 si P2, fiind impartita in trei departamente: productie, distributie si administratie. Se cunosc urmatoarele informatii: - materia prima consumata a c
costul ambalajelor a fost de 200 lei (200 buc. x 1 leu/buc., adica 1 leu pentru fiecare produs vandut). Produsele sunt ambalate in momentul vanzarii; - costul salariilor a fost de 1.900 le
productiv, 200 pentru salariatii de la distributie si 300 pentru administratie; - amortizarea a fost de 1.500 lei - din care 1.000 pentru utilajele si spatiul implicate in productie, 400 pentru
100 pentru spatiul destinat administratiei. Salariatii, masinile si spatiul sunt comune pentru ambele produse; costul lor se repartizeaza in functie de cantitatile produse (pentru costul d
P1 Produsul P2
Materie prima consumata 1 kg/buc. 2 kg/buc.
Cantitate produsa 100 buc. 200 buc.
Cantitate vanduta 75 buc. 125 buc.
a) Identificati care sunt costurile care afecteaza costul de productie; b) Calculati costul de productie pentru P1 si P2.

O societate fabrica si comercializeaza un singur produs. Costurile totale ale perioadei au fost de 31.500 lei, dupa cum urmeaza: • Materiile prime consumate au fost de 11.500 lei; • Sala
care 8.000 lei pentru personalul din productie, 4.000 lei pentru personalul din distributie, 2.000 lei pentru personalul administrativ; • Amortizarea activelor imobilizate a lost de 6.000 lei
folosite in productie si 2.000 lei pentru activele utilizate in scopuri administrative. ldentificati costurile de productie pentru stocurile produse si costurile care nu trebuie incluse in cos
O societate isi reevalueaza cladirile si decide sa incorporeze reevaluarile in situatiile sale financiare. Urmatoarele sunt relevante: a) Extras din bilant la data de 31.12.N: - cost 3.000.00
Amortizarea este liniara, cota fiind de 2% pe an, iar viata utila totala este de 50 de ani; c) Cladirea este reevaluate la data de 30.06.N+1 la valoare de 2.760.000 lei. Nu exista modificari in
Prezentati un extras din situatiile financiare la data de 31.12.N+1.
O societate livreaza unui client marfuri in valoare de 6.188 lei. Clientul constata ca o parte din marfuri prezinta defecte si intenteaza firmei un proces judecatoresc. La sfarsitul anului N
de pierdere a procesului este de 40%. La sfarsitul anului N+1, procesul nu este terminat, iar probabilitatea de pierdere se estimeaza a fi de 30%. In mod similar, la sfarsitul anului N+2,
la 90%. In anul N+3, procesul este terminat si societatea castiga procesul. Aplicand IAS 37, contabilizati la fiecare sfarsit de an modificarea provizioanelor.
O societate primeste In contul curent un credit bancar pe o perioada de 10 ani, In suma de 50.000 lei. Dobanda anuala este de 30% si se plateste lunar. Creditul este rambursat integra
3.055/2009, contabilizati: a)     Primirea creditului; b)     Plata dobanzii lunare; c) Rambursarea creditului Ia scadenta.
O societate produce doua produse, A si B. Se cunosc urmatoarele informatii: • Pentru produsul A s-au consumat 200 kg de materie prima, iar pentru produsul B s-au consumat 300 kg
Salariile angajatilor din productie sunt de 20.000 lei. Angajatii sunt implicati in activitati pentru ambele produse; • Amortizarea utilajelor folosite in productie este de 10.000 lei. Utilajele
Identificati costurile de productie pentru produsele A si B. Care dintre aceste costuri sunt directe si care sunt indirecte?
O societate utilizeaza, ca sediu central administrativ, incepand cu data de 01.05.N+1, o cladire pe care anterior o inchiriase tertilor in baza unui contract de leasing operational. Valoare
10.000 lei la data de 31.12.N. La 01.05.N+1, data modificarii utilizarii, valoarea justa determinate a fost de 15.000 lei. Durata de utilizare ramasa 10 ani, metoda de amortizare liniara. Se c
juste pentru investitia imobiliara; b) Recunoasterea transferului investitiei imobiliare la imobilizari corporale; c) Amortizarea cladirii.
O societate vinde o investitie imobiliara, a carei valoare justa a fost la 31.12.N de 10.000 lei. Pretul de vanzare din contractul devanzare este de 15.000 lei, iar cheltuielile legate de vanz
castigul sau pierderea care rezulta din cedarea investitiei imobiliare.
O societate vinde un utilaj achizitionat Ia costul de 100.000 lei, amortizarea cumulata pana Ia data vanzarii fiind de 30.000 lei. Pretul de vanzare din contractul de vanzare este de 125.00
sunt de 10.000 lei. Calculati si contabilizati castigul sau pierderea care rezulta din derecunoasterea utilajului.

O societate-mama acorda unei filiale din cadrul grupului un imprumut de 100.000 lei pe o durata de 2 ani, cu o dobanda preferentiala de 20% pe an. Imprumutul se
Pe 01.07.N o entitate cumpara obligatiuni in conditiile: • pret de cumparare 100.000 lei • cuponul dobanzii de incasat intre 1 aprilie si 1 iulie (3 luni) pentru o rata a dobanzii de 16% (10
Dobanda pana la 1 aprilie a fost incasata la sursa de cumparare. La 31.12.N valoarea bursiera a obligatiunilor este de 98.000 lei. Fractiunea de dobanda de incasat de la 1 aprilie pana l
16% x 9 luni / 12 luni = 12.000 lei. In exercitiul N+1, la 1 octombrie se cesioneaza obligatiunile; pretul de cesiune este de 107.000 lei, din care cuponul dobanzii, 8.000 lei. a) Prezentati in
b) Prezentati inregistrarile contabile aferente anului N+1.
Pe 30.12.N, societatea F a achizitionat o imobilizare corporala in urmatoarele conditii: pret de cumparare 90.000 lei, cheltuieli cu transportul si instalarea facturate de furnizor 4.000 lei.
este de a include in costul imobilizarilor corporale cheltuielile estimate a se angaja cu demontarea lor. Valoarea cheltuielilor estimate a se angaja cu demontarea imobilizarii este de 25
impozitelor amanate. Sa se realizeze ajustarea situatiilor financiare individuale ale filialei.
Pe baza datelor anterioare (Intre societatea Alfa (locatar) si societatea Beta (locator) se incheie un contract de leasing financiar cu urmatoarele caracteristici: - data semnarii contractu
obiectul contractului: un mijloc de transport, cu valoarea justa de 10.114 lei; - avansul platit: 6.000 lei; - sunt prevazute 5 redevente anuale de 1.500 lei fiecare, achitabile la fiecare 31 d
negarantata: 1.000 lei; - valoarea reziduala estimata a mijlocului de transport: 2.000 lei; - mijlocul de transport este returnat la sfaritul contractului; - rata implicita a dobanzii din contra
pentru locator se cer urmatoarele: a) Recunoasterea initiala a contractului de leasing; b) Precizati cum sunt tratate platile de leasing de incasat calculand in fiecare an rambursarea pri
Inregistrarile contabile aferente primului an; d) Primirea mijlocului de transport returnat de locatar la sfarsitul contractului.

Pe baza datelor de la exemplul precedent, calculati amortizarea aferenta anului N+4. (O intreprindere detine un utilaj specializat pentru productia de ambalaje din sticla, cu valoarea co
de viata utila de 10 ani. Nu se poate estima valoarea reziduala a activului. Utilajul a fost achizitionat si pus in functiune la data de 31.12.N-1. La sfarsitul anului N+1, o firma concurenta
din plastic ce indeplinesc aceleasi functii, cu rezistenta sporita si la un pret mai mic. La aceasta data se estimeaza valoarea recuperabila a utilajului la 600.000 lei si durata de viala util
concurenta este implicata intr-un litigiu si isi pierde credibilitatea si pozitia pe piata. Vanzarile societatii cresc si valoarea recuperabila a utilajului este estimata 680.000 lei.)

Pe baza datelor din problema anterioara (Intre societatea Alfa (locatar) si societatea Beta (locator) se incheie un contract de leasing financiar cu urmatoarele caracteristici: - data semn
contractului: 5 ani; - obiectul contractului: un mijloc de transport; - valoarea justa a mijlocului de transport: 13.549 lei; - avansul platit: 6.000 lei; - sunt prevazute 5 redevente anuale de
decembrie ale anului, din care 100 lei reprezinta asigurarea mijlocului de transport suportata anual de Alfa; - optiunea de cumparare se exercita la sfarsit, iar pretul de vanzare aferent
valoarea reziduala estimata a mijlocului de transport: 3.000 lei; durata de viata economica a mijlocului de transport: 8 ani; - exista in mod rezonabil certitudinea ca locatarul va obtine d
duratei contractului de leasing; - rata implicita a dobanzii din contractul de leasing este 10%. ) , conform IAS 17, pentru locatar se cere: a) In cazul evaluarii ulterioare a leasingului fina
cum trebuie impartite platile minime de leasing si inregistrarile contabile care se efectueaza; b) Calculati cheltuielile cu amortizarea, conform precizarilor din IAS 17; c) Contabilizati ex
sfarsitul contractului de leasing.
Pe baza datelor din problema precedenta, precizati, conform IFRS 5, inregistrarile contabile efectuate de entitate la data de 31.12.N+1, in masura in care valoarea justa diminuata cu ch
428.000 lei; b) 431.000 lei. (Alfa achizitioneaza la 31.12.N-1 un echipament Ia un pret de 500.000 lei. Se estimeaza o durata de utilitate de 10 ani si o reziduala de 30.000 lei. La data de 01
plan de vanzare a echipamentului si intreprinde actiuni pentru a gasi un cumparator. Prin urmare echipamentul este clasificat ca detinut in vederea vanzarii. Valoarea justa a echipame
generate de vanzare sunt estimate la 3.000 lei. Vanzarea este estimata sa aiba loc peste 6 luni. La sfarsitul exercitiului N+1, valoarea justa diminuata cu cheltuielile generate de vanzare

Pe baza declaratiei de impunere, Directia Generala a Finantelor Publice (DGFP) inregistreaza veniturile bugetare provenite de la contribuabili persoane fizice, in luna octombrie, de 10.
de la acestia 5.560.000 lei. In luna decembrie inregistreaza penalitatile si majorarile de intarziere in suma de 180.000 lei si mai incaseaza creante in valoare de 1.400.000 lei. Sa se conta

Pe data de 01.01.N, societatea F (filiala) a inceput realizarea unei constructii in regie proprie. Managerii societatii au decis ca dobanzile generate de creditul bancar contractat pentru re
costul acesteia. Dobanzile aferente creditului contractat pentru realizarea constructiei au fost de 10.000 lei in exercitiul N si de 15.000 lei in exercitiul N+1. Insa la nivelul grupului din c
nu include in costul activelor cheltuielile cu dobanzile aferente imprumuturilor contractate pentru realizarea acestora. Sa se realizeze ajustarea situatiilor financiare individuale ale filia

Pe data de 01.01.N, societatea SM achizitioneaza 30% din actiunile societatii Y pentru 45.000 lei. La aceasta data, valorile contabile si valorile juste ale activelor identificabile si datoriil
proprii ale societatii Y au urmatoarele valori: Capital subscris si varsat 100.000 Rezerve din reevaluare 20.000 Rezerve 60.000 a) Sa se determine fondul comercial; b) Sa se determine
activul net al societatii Y existent la 31.12.N; c) Sa se inregistreze punerea in echivalenta a societatii Y; d)Sa se inregistreze cota-parte din rezultatul societatii Y ce ii revine societatii S
profit si pierdere); e) Sa se inregistreze amortizarea fondului comercial.

Pe data de 15.12.N-1, societatea X achizitioneaza o imobilizare corporala in valoare de 100.000 lei. In conturile individuale ale filialei, aceasta se amortizeaza liniar pe o durata de 4 ani,
consolidate se amortizeaza liniar, dar pe o durata de 5 ani. La sfaritul exercitiului N+1, imobilizarea este vanduta la pretul de 65.000 lei. Sa se realizeze ajustarea situatiilor financiare in

Pe data de 20.12.N-1, societatea F (filiala) a achizitionat un utilaj la costul de 100.000 lei. La filiala, acest utilaj se amortizeaza liniar pe o durata de 5 ani, in timp ce pentru intocmirea sit
amortizeaza liniar pe o durata de 4 ani. Sa se realizeze ajustarea situatiilor financiare individuale ale filialei.
Pe data de 31.12.N, Alfa achizitioneaza un utilaj la costul de 50.000 lei, TVA 24%. Utilajul este subventionat pentru suma de 7.000 lei. Acesta este amortizat prin metoda liniara in
Pentru anul care urmeaza, estimarile furnizeaza urmatoarele date: 60% din produsele vandute nu vor inregistra defecte, 30% vor inregistra defecte minore si 10%, defecte majore. Daca
identifica defecte minore, se vor inregistra costuri de reparatii de 2.000 lei, daca se identifica defecte majore pentru toate produsele vandute, costurile de reparatii sunt de 8.000 lei. Se
„valoare preconizata" din IAS 37, estimati valoarea recunoscuta ca provizion; b) Recunoasterea initiala a provizionului.
Pentru fabricarea a 600 buc. Din produsul A, in cursul anului N s-au efectuat urmatoarele cheltuieli: cheltuieli directe 5.000 lei; cheltuieli indirecte de productie 3.000
Pentru finantarea constructiei unei cladiri, societatea Alfa a contractat la data de 01.09.N un credit bancar pe termen lung in valoare de 4.000.000 lei, la o rata a dobanzii de 9%, rambur
societatii Alfa este de a capitaliza costurile indatorarii aferente activelor cu ciclu lung de fabricatie. Cladirea este finalizata si receptionata la data de 31.11.N+1, la o valoare de 3.500.00
Conform OMFP nr. 3.055/2009, contabilizati: a) Capitalizarea costurilor indatorarii; b) Receptia constructiei la costul total.
Pentru o firma de productie se cunosc urmatoarele costuri: costuri variabile 10 lei/buc., costuri fixe 22.000 lei pentru fiecare 3.000 buc. Precut de vanzare unitar este de 20 lei.
Previzionati costul total si rezultatul pentru urmatoarele niveluri de activitate: a) 2.000 buc.; b) 3.000 buc.; C) 4.000 buc.; d) 6.000 buc.; e) 7.000 buc.
Pentru o societate, costul suportat in cursul luniii pentru produsul P este de 15.000 lei. La sfarsitul lunii se determina prin inventariere valoarea productiei in curs de executie, si anum
ar putea fi utilizate in contabilitatea de gestiune pentru urmarirea costurilor produselor finite si ale produselor in curs de executie; b) Inregistrati in contabilitatea financiara si in conta
in curs de executie.
Pentru un activ cu durata de viata utila de 10 ani se cunosc urmatoarele informatii: Cost Amortizare cumulata (A) Valoare recuperabila 100.000 10.000 96.000 2 100.000 20.000 93.000 3
25.000 Stabiliti Ia slarsitul fiecarui an daca activul este sau nu depreciat.
Pentru un atelier de mobila se cunosc urmatoarele informatii: - La inceputul perioadei se afla in curs de executie 20 de dulapuri la un cost unitar de 200 lei; - In cursul perioadei s-au te
inceput inca 150 de dulapuri, insa 10 au ramas neterminate, la un cost unitar de 300 lei; - Costurile de productie aferente perioadei (salarii, amortizare, servicii, materii prime) au fost d
si de distributie au fost de 5.000 lei; - Au fost vandute 130 de dulapuri Ia pretul de 600 lei/buc. a) Determinati cantitativ si valoric productia finita; b) Determinati costul dulapurilor vand

Pentru un cabinet de audit si expertiza contabila se cunosc urmatoarele informatii pentru primul trimestru: - au fost prestate urmatoarele servicii: auditarea situatiilor financiare ale so
expertiza contabila la societatea Beta (E) si prestarea de servicii de consultanta la societatea Gama (C); - s-au lucrat 200 de ore pentru A, 50 de ore pentru E si 100 de ore pentru C. Co
lei; - costurile firmei (atragerea clientilor, formarea angajatilor, deplasari, utilitati etc.) au fost de 35.000 lei si se repartizeaza in functie de numarul de ore lucrate. Calculati costul celor
Pentru unul dintre produsele societatii Alfa (pentru care nu exista stoc de produse finite la inceputul sau sfarsitul perioadei) se cunosc urmatoarele informatii: - venituri din vanzari 10
cost de distributie 2.000 lei; - cost de administratie 1.000 lei. a) Explicati in ce masura se poate dezvolta in cadrul sistemului de contabilitate de gestiune un mod de raportare a informa
datelor disponibile, ce informatii ar putea fi incluse in rapoartele interne; c) Dati exemple de doua tipuri de decizii pentru care informatiile ar putea fi utile; dati exemple si de alte inform
rapoartele interne in fiecare caz.
Precizati care sunt componentele retelei institutiei de credit si ce rol principal are fiecare.
Precizati care sunt institutiile de credit autorizate de BNR.
Precizati ce presupune principiul necompensarii si mentionati o abatere specifica institutiilor de credit.
Precizati trei conventii cifrice pe care le regasim in simbolizarea conturilor din Planul de conturi in vigoare pentru institutiile de credit.
Precizati trei particularitati ale Planului de conturi specific institutiilor de credit.
Precizati trei tipuri de credite comerciale acordate clientelei.
Prezentati pe scurt structura activului bilantier specific bilantului contabil al unei institutii de credit.
Profitul bilantier destinat repartizarii la inchiderea exercitiului financiar N este de 18.480 lei, iar profitul brut, de 22.000 lei. El se distribuie astfel: rezerve legale; pierdere din exercitiul N
restul - la alte rezerve ca sursa proprie de finantare. Conform OMFP nr. 3.055/2009, contabilizati: a) inregistrarea contabila privind distribuirea profitului efectuata inainte de redactarea
Inregistrarile contabile efectuate in exercitiul N+1, la deschiderea bilantului contabil; c) Impozitarea dividendelor.

Sa presupunem ca, la 01.01.N, entitatea raportatoare Alfa SA achizitioneaza un utilaj la costul de 5.000
Sa se determine valoarea totala a cheltuielilor din exploatare si a veniturilor financiare potrivit modelului de Cont de profit si pierdere … Cheltuieli cu materiile prime 300.000; venituri
energia 100.000; cheltuieli cu serviciile primate de la terti 200.000
Sa se determine valoarea totala a veniturilor din exploatare si a cheltuielilor financiare potrivit modelului de Cont de profit si pierdere … Venituri din vanzarea marfurilor 600.000; chel
50.000; venituri din productia imobilizata 200.000; subventii pentru investitii (aferente activelor) 200.000;

SC X SRL sconteaza pe 05.05.N la RIB - Sucursala Municipiului Bucuresti (SMB) un efect comercial cu o valoare nominala de 1.250 Iei si o valoare actuala de 1.100 lei, scadent pe 15.0
SMB. Evidentiati in contabilitatea RIB - SMB scontarea si incasarea efectului comercial inainte de scadenta din initiativa trasului.
Se aduce ca aport la capitalul social un mijloc de transport evaluat la valoarea de 33.000 lei; valoarea de emisiune retinuta la subscriere pentru o actiune este de 11 lei; valoarea
Se considers ca societatea Alfa SA a achizitionat Ia data de 01.01.N o masina agricola ce are o durata de viata economica de 8 ani. Costul masinii ar fi fost de 1.200 lei, daca ar fi fost p
unei firme de consultanta care i-a recomandat sa opteze pentru un contract de leasing cu firma Beta SA. Optiunea A: In cei 8 ani, redeventele de 220 lei sunt platibile anual in avans. O
ani, redeventele de 300 lei sunt platibile anual in avans; exists o a doua perioada optionala de 3 ani cu redevente de 60%, 40% si 20% din redeventa primei perioade. Se considera ca a
rata comerciala. Conform IAS 17, clasificati, pentru cele doua optiuni, contractul de leasing.
Se constituie o societate comerciala pe actiuni prin subscriere integrala si simultana a capitalului social de catre semnatarii actului constitutiv, in urmatoarele conditii: capital sub
Se cunosc urmatoarele costuri dintr-un atelier: a) Costul cu amortizarea unei masini folosite pentru doua produse a fost de 17.500 lei in fiecare dintre ultimele doua luni; b) Materia pri
trecuta (s-au produs 1.500 buc.) si de 36.000 lei in luna curenta (s-au produs 1.800 buc.). Clasificati aceste costuri in directe/indirecte si variabile/fixe.
Se cunosc urmatoarele informatii (in lei):
1. Terenuri evaluate la cost 630.000 2. Licente 350.000 3. Terenuri disponibile pentru vanzare evaluate Ia valoarea justa (vanzarea va avea loc in mai putin de 12 luni, costul este de 250
de cesiune este estimata la 200.000) 200.000 4. Clienti 600.000 5. Cheltuieli in avans (din care angajate intr-o perioada mai mare de 1 an 60.000) 80.000 6. Rezerva legala 90.000 7. Dator
de plata) 100.000 8. Amortizarea instalatiilor si masinilor 50.000 9. Interese de participare desemnate ca active financiare disponibile pentru vanzare evaluate Ia valoarea justa, cu varia
(vanzarea va avea loc in mai mutt de 1 an, iar costul lor este de 600.000) 700.000 10. Capital social 1.500.000 11. Materii prime 160.000 12. Instalatii si masini 700.000 13. Imprumuturi di
de 10 ani, sunt rambursabile prin rate constante) 525.000 14. Ajustari pentru deprecierea materiilor prime 5.000 15. Rezultat reportat 230.000 16. Conturi la banci 3.990.000 ... Sa se into
conform IAS 1 "Prezentarea situatiilor financiare" (revizuit).

Se cunosc urmatoarele informatii (in lei): Beneficiu reportat din exercitiile anterioare 1.000; beneficiu curent din ultimul exercitiu incheiat 2.000; prime de emisiune 3.000. a)b)c)
Se cunosc urmatoarele informatii (in lei): Capital social subscris nevarsat 500.000; capital social subscris varsat 10.000; prime de emisiune 2.000; prime de conversie a obligatiunilor
Se cunosc urmatoarele informatii (in lei): Echipamente tehnologice 100.000; titluri de participare actiuni detinute la entitati afiliate pe termen lung 300.000; provizioane pentru riscuri s
Se cunosc urmatoarele informatii (in lei): Produse finite 500.000; rezerve 10.000; ajustari pentru deprecierea
Se cunosc urmatoarele informatii (in lei): Rezultat inainte de impozit 1.000.000 Cresteri de cheltuieli in avans din exploatare 50.000 TVA platita 345.000 Venituri din diferente de curs va
conturilor de creante si datorii din exploatare in devize Ia cursul de inchidere 120.000 Cheltuieli din diferente de curs valutar aferente actualizarii soldurilor conturilor de creante si dat
80.000 Sold initial cont „Subventii pentru investitii" 70.000 Sold final cont „Subventii pentru investitii" 130.000 Rulaj creditor cont „Venituri din subventii pentru investitii" 40.000 Salari
Situatia fluxurilor de trezorerie stiind ca pentru determinarea fluxului net din exploatare se utilizeaza metoda indirecta.
Se cunosc urmatoarele informatii despre activele unei entitati: Denumire activ Valoare justa (Vj) Costuri generate de vanzare (Cv) Valoare de utilizare (Vu) Utilaje 10.000 1.000 8.000 Cla
Calculati valoarea recuperabila (Vr).

Se cunosc urmatoarele informatii: a) La 01.01.N+1 se inregistreaza profitul nerepartizat la inchiderea exercitiului financiar trecut, in suma de 3.000 lei; b) Se distribuie profitul nereparti
alte rezerve 1.800 lei; c) Se acopera din rezerve pierderi ale exercitiilor precedente, in suma de 4.900 lei; d) Se acopera din capital pierderi ale exercitiilor precedente, in suma de 1.100
descrise mai sus.
Se cunosc urmatoarele informatii: a) Se constituie rezerve legale la sfarsitul anului din profitul brut, in suma de 1.000 lei; b) Se utilizeaza rezervele legale constituite mai sus pentr
Se dau urmatoarele cazuri: a) In anul N se reporteaza o pierdere curenta de 1.000 lei; in luna ianuarie N+1 se acopera pierderea din rezultatul pozitiv dupa impozitare; b) c)

Se dau urmatoarele cazuri: a) O intreprindere cumpara 1.000 de titluri din propriile actiuni; valoarea nominala este 10 lei, iar pretul de rascumparare, 15 lei. b) c) d)
Se dau urmatoarele cazuri: a) Se achizitioneaza o cladire la cost 200.000 lei cu scopul de a fi vanduta in cursul normal al activitatii; b) Se achizitioneaza o cladire la cost 500.000 lei cu
ca sediu central administrativ; c) Se achizitioneaza o cladire la cost 600.000 lei. Initial ea nu este utilizata de posesor, necesitand amenajari si imbunatatiri astfel: extindere cladire 200.
La terminarea amenajarilor, cladirea va fi utilizata ca sediu central administrativ al firmei; d) Se achizitioneaza o cladire la cost 300.000 lei, utilizata ca sediu central administrativ al com
Restul cladirii este inchiriat in baza unui contract de leasing operational. Societatea le asigura locatarilor servicii de securitate; e) Se achizitioneaza o cladire la cost 500.000 lei. Aceas
contract de leasing financiar; f) Se achizitioneaza o cladire la cost 600.000 lei intr-o alta localitate, unde salariatii sunt trimisi frecvent in delegatie, cu scopul de a fi utilizata de acestia
hoteliere; g) Se achizitioneaza o cladire la cost 400.000 lei. Momentan cladirea este libera, entitatea intentionand sa o inchirieze tertilor in baza unui contract de leasing operational; pa
chirias; h) Se achizitioneaza o cladire, care nu este terminata, la cost 800.000 lei. Entitatea urmeaza sa o amenajeze in numele unei alte firme, in acest scop incheind un contract pentru
constructia cladirii in cauza, procentul de profit fiind de 30%. Precizati care este tratamentul contabil aplicat categoriilor de imobilizari corporale de mai sus.

Se dau urmatoarele cazuri: a) Se majoreaza capitalul social cu 1.000 lei prin conversia unei datorii fata de furnizori in participatie la capital; b) se constituie o societate com c)
Se dau urmatoarele elemente (in lei): Capital social 2.000.000; terenuri 200.000; rezerve 200.000;
Se dau urmatoarele elemente (in lei): Materii prime 600.000; furnizori 400.000 (din care cu scadenta
Se dau urmatoarele informatii disponibile Ia 31.12.N despre entitatea Alfa SA (in lei): Clienti 1.000.000 Numar de salariati ce lucreaza pentru realizarea productiei cu ciclu scurt de fabri
pentru vanzare (din care disponibile pentru vanzare intr-o perioada mai mare de 1 an 200.000) 300.000 Provizioane pentru litigii (din care cu scadenta foarte probabil intr-o perioada ma
Constructii detinute in vederea vanzarii in anul urmator 120.000 Lichiditati si echivalente de lichiditati 3.000.000 Ajustari pentru deprecierea valorii creantelor clienti 100.000 Cheltuieli
perioada mai mare de 1 an 80.000) 200.000 Cheltuieli de cercetare ce vor fi angajate in anul urmator 100.000 Imprumuturi acordate unei entitati afiliate intr-o perioada mai mica de 1 an
lei a fost prelungita scadenta cu 2 ani, iar acordul a fost semnat inainte de data de inchidere a exercitiului financiar) 2.000.000 Credite primite pe termen lung (din care cu scadenta in a
400.000 Imprumuturi din emisiunea de obligatiuni (rambursabile in rate constante anuale intr-o perioada de 5 ani) 50.000 Venituri in avans (din care angajate intr-o perioada mai mare d
financiare detinute in vederea tranzactionarii 150.000 Impozite amanate 80.000 Ajustari pentru deprecierea valorii marfurilor 20.000 Sa se determine total active curente si total datorii n
pozitiei financiare din IAS 1 „Prezentarea situatiilor financiare".

Se dau urmatoarele informatii disponibile la 31.12.N despre entitatea Alfa SA (in lei): Venituri din vanzarea marfurilor 200.000 Venituri din vanzarea produselor finite 1.000.000 Cheltuie
dobanzile 100.000 Variatia stocurilor 300.000 Cheltuieli cu marfurile vandute 120.000 Venituri din prestari de servicii 600.000 Costul vanzarilor 720.000 Subventii pentru investitii 100.00
obtinut din activitati curente 120.000 Venituri din diferente de curs valutar 80.000 Pierderi din vanzarea de active financiare detinute in vederea tranzactionarii 300.000 Cheltuieli admin
pe profit obtinut din activitati abandonate (discontinue) 40.000 Venituri din dobanzi si dividende 160.000 Cheltuieli cu consumurile materiale 300.000 Cheltuieli de personal 400.000 Ca
200.000 Castiguri din abandonuri de activitati 240.000 Cheltuieli cu amortizarile si deprecierea activelor 200.000 Sa se prezinte Profitul sau pierderea exercitiului stiind ca entitatea deli
natura conform regulilor prevazute de norma IAS 1.

Se dau urmatoarele informatii disponibile la 31.12.N despre entitatea Alfa SA (in lei):
Terenuri detinute in vederea utilizarii (evaluate la cost) 100.000 Cifra de afaceri obtinuta din vanzarea productiei cu ciclu lung de fabricatie 1.000.000 Furnizori si alte datorii de exploata
mai mare de 1 an 100.000) 400.000 Active financiare disponibile pentru vanzare evaluate la valoarea justa (vanzarea va avea loc intr-o perioada mai mare de 1 an) 100.000 Marfuri 80.00
vederea utilizarii (evaluate la cost) 300.000 ... Sa se determine totalul activelor necurente si al datoriilor curente conform modelului Situatiei pozitiei financiare din IAS 1 "Prezentarea s
Se dau urmatoarele informatii disponibile la 31.12.N despre entitatea Alfa SA (in lei): Venituri din dobanzi 200.000 Costul bunurilor vandute 1.800.000 Venituri din productia de imobiliz
diferentele de curs valutar 50.000 Pierderi din abandonuri de activitati 100.000 Venituri din servicii prestate 2.000.000 Cheltuieli cu consumurile materiale 400.000 Cheltuieli in avans 20
financiare detinute in vederea tranzactionarii 10.000 Venituri din vanzarea marfurilor 1.000.000 Cheltuieli de desfacere 300.000 Cheltuieli cu dobanzile 90.000 Cheltuieli administrative 1
Castiguri din cesiunea imobilizarilor corporale 250.000 Cheltuieli de dezvoltare (este foarte probabila obtinerea de avantaje economice viitoare) 500.000 Cheltuieli cu impozitul pe profi
Sa se prezinte Profitul sau pierderea exercitiului tiind ca entitatea delimiteaza cheltuielile din exploatare dupa functii conform regulilor prevazute de norma IAS 1.

Se dau urmatoarele informatii in conturi (solduri finale) la sfarsitul anului N (in lei): vanzari de produse finite 60.000; vanzari de marfuri 18.000; costul marfurilor vandute 12.000; venitu
produse (sold debitor) 8.000; venituri din subventii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete 7.000; venituri din productia de imobilizari corporale 50.000.
Conform OMFP nr. 3.055/2009, care este suma ce se va inscrie in contul de profit si pierdere la productia vanduta, cifra de afaceri neta si total venituri din exploatare?
Se inregistreaza de catre consiliul judetean suma de 500 lei, reprezentand cote defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale. Sumele se vireaza consiliului local
sumei si virarea acesteia catre consiliul local.
Se prezinta urmatoarea structura de grup: SM 80% F1 SM 40% F2 SM 30% F3

Se prezinta urmatoarea structure de grup: SM

60% 30%
F1 15% F4 F3 15% F6
F5
40% 20%
F7
Precizam ca o actiune confera 1 drept de vot si nu exista actiuni preferentiale.

Se transforma 2.000 de obligatiuni in 1.000 de actiuni, in conditiile in care valoarea nominala a unei obligatiuni este de 100 lei, iar valoarea nominala a unei actiuni este de 190 lei.
Situatia capitalurilor unei entitati se prezinta astfel: capital social 900.000 lei; rezerve 4.000 lei; numar de actiuni 1.000 de titluri. Se decide diminuarea capitalului cu 10%, prin

Situatia stocurilor de marfuri pentru un magazin mixt se prezinta dupa cum urmeaza: Specificare Cantitate (buc.) Cost (lei/buc.) VRN (lei/buc.) Rochii dama 600 30 34 Papuci 300 40 36
Deodorante 600 80 82 Calculati valoarea Ia care va fi evaluat in bilant stocul de marfuri pentru magazinul mixt. Argumentati.

Situatia stocurilor de marfuri Rochii dama pentru un magazin specializat in vanzarea acestora se prezinta dupa cum urmeaza: Specificare Cantitate (buc.) Cost (lei/buc.) VRN (lei/buc.)
34 - masura 42 300 40 36 - masura 44 300 50 52 Rochii dama stofa - masura 46 900 100 90 - masura 48 600 80 82 Calculati valoarea la care va fi evaluat in bilant stocul de marfuri pentru

Situatia stocurilor de materii prime in cursul lunii august este urmatoarea: 01.08 - sold initial 10 buc. X 1 leu/buc.;…La iesirea din gestiune se utilizeaza metoda FIFO
Situatia stocurilor de materii prime in cursul lunii august este: 01.08 - stoc initial 10 buc. x 1.000 lei/buc.; 05.08 - intrari 20 buc. x 2.000 lei/buc.; 10.08 - intrari 30 buc. x 3.000 lei/buc.; 20
- intrari 5 buc. x 4.500 lei/buc.; 18.08 - iesiri 55 buc.; 25.08 - iesiri 43 buc. Calculati valoarea iesirilor din data de 25.08 valoarea stocului final in conditiile utilizarii metodei FIFO.

Situatia stocurilor in luna august este urmatoarea: 01.08 - stoc initial 10 buc. X 1 leu/buc.; … La iesirea din gestiune se utilizeaza metoda LIFO
Situatia stocurilor in luna august este urmatoarea: 01.08 - stoc initial 10 buc. X 5.000 lei/buc.; … metoda CMP calulat dupa fiecare receptie.
Situatia stocurilor in luna august este urmatoarea: 01.08 - stoc initial 10 buc. X 5.000 lei/buc.; … metoda CMP periodic (lunar)
Situatia stocurilor in luna august este: 01.08 - stoc initial 10 buc. x 5.000 lei/buc.; 08.08 - intrari 20 buc. x 2.000 lei/buc.; 16.08 - intrari 30 buc. x 3.000 lei/buc.; 19.08 - intrari 80 buc. x 4.8
lei/buc.; 17.08 - iesiri 40 buc.; 21.08 - iesiri 70 buc. Calculati valoarea stocului final evaluat prin formula costului mediu ponderat, in conditiile in care media se calculeaza dupa receptia

Situatiile financiare ale societatii X, filiala a societatii M, se prezinta astfel: Bilantul: Imobilizari necorporale 20.000 lnstalatii 60.000 Utilaje 40.000 Marfuri 80.000 Clienti 70.000 Disponibi
Capital social 100.000 Rezerve 40.000 Rezultat 6.000 Furnizori 44.000 Total capitaluri si datorii 300.000 Situatia veniturilor si cheltuielilor: Cifra de afaceri 500.000.... Intre politicile conta
anumite diferente, si anume: - societatea X utilizeaza amortizarea degresiva pentru instalatii, in timp ce societatea M utilizeaza amortizarea lineara. - pentru utilaje valoarea recuperabil
contabilizat deprecierea; - societatea X a utilizat pentru evaluarea stocurilor metoda LIFO, in timp ce grupul utilizeaza CMP; conform acestei metode, stocul ar fi avut valoarea de 85.00
neglijeaza incidenta impozitelor amanate). Sa se realizeze ajustarea situatiilor financiare individuale ale filialei.

Societatea Alfa a achizitionat un utilaj la costul de 4.000 lei, plus TVA, facture fiind primita in data de
Societatea Alfa a incasat un avans de la un client in decembrie anul N, in suma de 50.000 lei, si i-a vandut acestuia ulterior (in ianuarie N+1) un stoc de marfuri la pretul de 90.000 lei, c
lei
Societatea Alfa a inregistrat urmatoarele costuri in luna martie: costul materiilor prime folosite in productie 5.000 lei; costul amortizarii utilajelor folosite in productie 4.000 lei; costul c
spatiului de productie 2.000 lei. Identificati valoarea regiei fixe de productie.
Societatea Alfa a primit un autoturism in baza unui contract de leasing financiar. Poate recunoaste Alfa acest activ in bilantul sau? Argumentati prin prisma definitiei activului.
Societatea Alfa achizitioneaza la data de 01.05.N obligatiuni municipale cu scadenta peste 2 ani, in valoare de 60.000 lei (obligatiunile sunt achizitionate la valoarea nominala). Deconta
SS1F. Comisioanele legate de achizitie sunt de 5.000 lei. Dobanda este de 15% si se plateste anual la data de 30 aprilie. Obligatiunile sunt cotate la Bursa de Valori Bucuresti. La 31.12
Conform OMFP nr. 3.055/2009: a) Contabilizati achizitia obligatiunilor; b) Contabilizati dobanda cuvenita la sfarsitul anului; c) Precizati ce inregistrare contabila se efectueaza la sfarsit

Societatea Alfa achizitioneaza o instalatie la costul de 500.000 ie in luna octombrie anul N. Contractul prevede ca in caz de reziliere Alfa trebuie sa plateasca o penalitate de 61.000 lei.
contract de vanzare cu firma Gama in vederea vanzarii instalatiei, pretul pietei in acest moment fiind de 450.000 lei. La sfarsitul anului N, valoarea recuperabila a instalatiei este de 480
depreciere, conform IAS 36; b) Recunoaterea provizionului, conform IAS 37.
Societatea Alfa achizitioneaza un stoc de marfa de 100 buc. Ia pretul de 20 lei/buc. La sfarsitul lunii, ultima factura primita pentru stocul de marfa are un pret unitar de 23 lei/buc. Calcu
stocului de marfa Ia sfarsitul lunii.
Societatea Alfa achizitioneaza: a) 100 de titluri de plasament emise de Beta (cotata la bursa), la cursul de 10 lei/buc., comision 10%; b) 500 de titluri de participare emise de Gama (cota
comision 10%; c) 200 de titluri de participare emise de Omega (necotata), la pretul de 5 lei/buc., comision 5%. In cursul exercitiului, Alfa vinde: d) 80 din titlurile de plasament Beta, la 1
Gama, la 21 lei/buc.; f) 150 de titluri de participare Omega, la 7 lei/buc.; La 31.12.N se cunosc: - cursul bursier al titlurilor Beta este de 12 lei/buc.; - cursul bursier al titlurilor Gama este
titlurilor Omega este de 3 lei/buc. A) Sa se contabilizeze operatiile conform OMFP nr. 3.055/2009; B) Sa se prezinte informatia in bilant si in contul de profit si pierdere.

Societatea Alfa acorda un avans pe baza facturii societatii Beta in valoare de 3.720 lei (3.000 lei plus
Societatea Alfa aduce ca aport la capitalul societatii Beta un mijloc de transport evaluat la valoarea de
Societatea Alfa are ca obiect de activitate achizitia marfurilor in scopul revanzarii. Alfa a incheiat un contract ferm de vanzare cu firma Beta care prevede achizitia a 100 de costume ba
lei/costum. Contractul prevede ca, in caz de reziliere, Alfa trebuie sa plateasca o penalitate de 500.000 lei. Pretul pietei pentru un costum similar este de 21.000 lei. a) Analizati, conform
oneros; b) Contabilizati recunoasterea provizionului.
Societatea Alfa detine doua cladiri despre care se cunosc urmatoarele informatii: 1 costul initial = 1.600.000
Societatea Alfa detine un stoc de marfa achizitionat la un cost de 100.000 lei. La 31.12.N, societatea a determinat valoarea realizabila neta a stocului la 90.000 lei si a inregistrat o ajust
valoa
Societatea Alfa detine un teren clasificat ca imobiliz. corp. Terenul a fost achizitionat la costul de 500.000 lei
Societatea Alfa emite un bilet la ordin in favoarea societatii Beta, in valoare nominala de 24.000 lei, cu scadenta la 60 de zile. Efectul comercial este avalizat de catre societatea Gama.
contravaloarea biletului la ordin societatii Beta.
Conform OMFP nr. 3.055/2009, contabilizati: a) Emiterea biletului la ordin de catre Alfa in favoarea societatii Beta; b) Primirea angajamentului - avalului - din partea societatii Gama;
c) Plata la scadenta a efectului comercial; d) Scoaterea din evidenta a angajamentului primit de Alfa din partea societatii Gama.
Societatea Alfa este producatoare de produse cosmetice. Pe 15.10.N, o clienta a deschis actiune in
Societatea Alfa ia in concesiune de la Administratia Parcurilor un lac situat intr-un parc … Durata contractului de concesiune este de 10 ani; redeventa anuala este de 1.800 lei. a) b) c
Societatea Alfa ia in concesiune de la Administratia Parcurilor un lac situat intr-un parc … valoarea contractului este de 18.000 lei; redeventa anuala este de 1.800 lei. Amortizarea con

Societatea Alfa obtine intr-o luna produse finite evaluate la costul standard de 18.000 lei. La sfarsitul lunii se determina costul real de 19.000 lei. Aratati cum se reflecta aceste operatii
contabilitatea de gestiune (in cazul utilizarii sistemului conturilor de gestiune).
Societatea Alfa organizeaza excursii cu miniaeronave intre doua statiuni turistice. Ea achizitioneaza o aeronava la pretul de 500.000 lei, aceasta avand durata de viata de 50 de ani. Un
ca o reparatie capitala are loc la fiecare 15 ani si presupune inlocuirea motorului principal. Pretul unui motor este de 150.000 lei. a) Contabilizati recunoasterea achizitiei; b) Contabiliza
utilizarii metodei liniare.
Societatea Alfa prezinta la data bilantului urmatoarele active: i) O instalatie construita de societate pentru un client al sau care nu i-a fost vanduta acestuia pana la data bilantului; ii) O
in care salariatii sunt cazati cand sunt trimisi in delegatie; iii) Camere de luat vederi cumparate de la un furnizor, prin care se controleaza accesul in sediul societatii si sistemul inform
conceperea si vanzarea de programe informatice. Analizati in ce masura activele de mai sus pot fi recunoscute in bilant ca imobilizari corporale.
Societatea Alfa SA detine la 31.12.N un pachet de valori mobiliare pe termen scurt (100 titluri Beta
Societatea Alfa tranzactioneaza actiuni prin intermediul unei SSIF (Societate de Servicii de Investitii Financiare). Alfa transfera suma de 100.000 lei in contul SSIF, care va efectua toate
Alfa. SSIF executa ordinul societatii Alfa de a achizitiona 100 de actiuni ale unei societati cotate, la pretul de 30 lei/actiune. Actiunile sunt achizitionate in vederea realizarii de profit pe
broker sunt mentionate cornisioane si taxe in suma de 100 lei. Din cele 100 de actiuni se vand 30 de actiuni la pretul de 35 lei/actiune. Comisioanele legate de vanzare sunt de 45 lei. L
detinute in portofoliu este de 40 lei/actiune. Conform OMFP nr. 3.055/2009: a) Contabilizati transferul banilor in contul SSIF; b) Contabilizati achizitia actiunilor; c) Contabilizati vanzare
comisioanelor legate de vanzare; d) Precizati ce inregistrare contabila se efectueaza la sfaritul anului N.

Societatea Alfa vinde in exercitiul N un program informatic la pretul de vanzare de 20.000 lei plus 2.000 lei pentru intretinerea si actualizarea softului in urmatorii 2 ani. Determinati dac
sa prezinte in bilant o datorie, avand in vedere definitia datoriei din Cadrul conceptual international.
Societatea comerciala Alfa a achizitionat in data de 07.08.N, de la Agentia Nationala pentru Resurse
Societatea comerciala Alfa achizitioneaza 70% din societatea Beta, platind suma de 400.000 lei. Bilantul societatii Beta la data achizitiei se prezinta astfel: Program informatic 20.000 L
Constructii 200.000 Utilaje 100.000 Marfuri 50.000 Creante 20.000 Disponibilitati 60.000 Total active 780.000 ... La data achizitiei, valorile juste corespundeau cu valorile istorice la majo
urmatoarelor: terenuri 350.000 lei; utilaje 120.000 lei si marfuri 40.000 lei. a) Calculati marimea fondului comercial; b) Contabilizati fondul comercial; c) Contabilizati amortizarea fondul
specificata de OMFP nr. 3.055/2009.
Societatea comerciala Gama avalizeaza un bilet la ordin emis de Alfa in favoarea societatii Beta, in valoare nominala de 35.000 lei, cu scadenta la 90 de zile. La data scadentei, emitent
Beta, iar Gama scoate din evidenta angajamentul acordat societatii Alfa (avalul).
Conform OMFP nr. 3.055/2009, precizati: a) inregistrarile contabile efectuate de Alfa; b) inregistrarile contabile efectuate de Beta; c) inregistrarile contabile efectuate de Gama.
Societatea comerciala X incheie la data de 01.12.N un contract de franciza pe 3 ani cu societatea
Societatea F (filiala) evalueaza stocurile prin metoda FIFO (primul intrat - primul iesit), in timp ce la nivelul grupului se utilizeaza metoda CMP (costul mediu ponderat). La 31.12.N, se c
stocurile finale ale societatii F:
Stoc final FIFO CMP
Marfuri 100.000 99.000
Produse finite 21.000 20.000
Sa se realizeze ajustarea situatiilor financiare individuale ale filialei.

Societatea F detine constructii achizitionate la un cost de 600.000 lei si amortizate pentru suma de 150.000 lei. Politica grupului din care face parte F este de a evalua cladirile la o valo
constructiilor determinata de experti la 31.12.N este de 675.000 lei. Se neglijeaza incidenta impozitelor amanate. Sa se realizeze ajustarea situatiilor financiare individuale ale filialei.
Societatea F, cu sediul in Uniunea Europeana, este o filiala a societatii SM din Romania. Societatea SM detine 90% din actiunile societatii F, pe care le-a dobandit in momentul constru
bilantul si contul de profit si pierdere ale societatii F se prezinta astfel : A. Active imobilizate 560 ... 2. Rezervele societatii F, la 31.12.N, in valoare de 50.000 euro, au fost constituite di
Cursul de schimb euro/leu a avut urmatoarea evolutie: ... Sa se efectueze conversia situatiilor financiare ale societatii F, in vederea consolidarii de catre societatea-mama.
Societatea Ferexport se ocupa cu productia unor piese din fier care sunt vandute constructorilor de masini. In luna iunie, societatea a produs doua tipuri de piese, P1 (500 buc.) si P2
(1.000 buc.), conform descrierii si costurilor prezentate mai jos: - fierul se achizitioneaza in bucati standard - s-au achizitionat 1.800 buc. la un pret de achizitie de 1 leu/buc.; fiecare pie
standard de fier; costurile legate de achizitii au fost de 360 lei; in stoc exista la inceputul lunii 200 buc. la un cost de achizitie de 1,3 lei/buc.; pentru evaluarea stocului de fier se utilize
prelucreaza intr-un atelier - costurile atelierului (salarii, amortizari, energie) au fost de 3.000 lei si se repartizeaza in functie de timpul de lucru (2 ore pentru 1 buc. din P1 si 1 ora pentru
productie total si unitar pentru cele doua tipuri de piese.

Societatea M detine 40% din actiunile A de la data constituirii acesteia. Bilanturile celor doua societati se prezinta astfel: Bilantul societatii M: Active imobilizate 20.000 Capital social 1
3.000 Datorii 15.000 . Bilantul societatii A: ... Cazul A: M are un pact cu un actionar care detine 20% din drepturile de vot pentru a avea sprijinul acestuia in luarea deciziilor. Cazul B: M
societatea N, care detine tot 40% din drepturile de vot. Cazul C: Societatea P detine 60% din drepturile de vot ale societatii A. Cum se prezinta bilantul consolidat in cele trei cazuri?

Societatea M detine 80% din actiunile societatii Alfa si a realizat urmatoarele tranzactii cu aceasta: a) M a acordat societatii Alfa la sfarsitul exercitiului un imprumut in suma de 5.000 l
in valoare de 2.000 lei, suma nedecontata pana la inchiderea exercitiului 500 lei; c) Alfa a vandut marfuri societatii M la pret de vanzare de 1.200 lei, realizand un profit de 200 lei; acest
fost decontate); d) Alfa a distribuit dividende catre M in suma de 300 lei. Ce retratari trebuie efectuate in vederea consolidarii?
Societatea Moblux se ocupa cu productia de mobila la comanda. In luna martie s-a lucrat la doua comenzi: X45 si X46. Comanda X45 a fost finalizata si a necesitat costuri de productie
parcurs toate etapele de productie. Costurile cu aceasta comanda au fost in luna martie de 4.500 lei. Analizati cum afecteaza cele doua comenzi valoarea stocurilor societatii Moblux.
Societatea SM detine 30% din capitalul societatii Y, pe care o controleaza in comun impreuna cu alti doi asociati.Titlurile au fost achizitionate de societatea SM la 01.01.N-1, data la car
avut urmatoarele valori: - capital subscris si varsat: 400.000 lei; - rezerve: 150.000 lei; - rezultat reportat (pierdere): 50.000 lei. La aceasta data, o constructie a avut valoarea justa mai m
lei; durata ramasa de amortizat a cladirii, din momentul achizitiei titlurilor, este de 10 ani. Costul de achizitie al titlurilor Y este de 170.000 lei. Fondul comercial pozitiv se amortizeaza p
capitalurile proprii ale societatii Y au urmatoarele valori: - capital subscris si varsat: 400.000 lei; - rezerve: 150.000 lei; - rezultat reportat (pierdere): 70.000 lei; - rezultat net al exercitiul
fondul comercial si sa se prezinte inregistrarile contabile generate de eliminarea titlurilor societatii Y la 31.12.N.
Societatea SM detine 30% din titlurile societatii X, societate pe care o controleaza in comun impreuna cu un alt asociat, Y. Titlurile au fost achizitionate de societatea SM in momentul i
al acestora find de 300.000 lei. La 31.12.N, societatea SM intocmeste situatii financiare consolidate, iar societatea X este inclusa in perimetrul de consolidare. Capitalurile proprii ale so
valori: — capital subscris si varsat: 1.000.000 lei; — rezerve: 400.000 lei; — rezultat net al exercitiului: 100.000 lei. Sa se prezinte inregistrarea contabila de eliminare a titlurilor societat

Societatea SM detine 40% din capitalul societatii in nume coIectiv P pe care o controleala in comun impreuna cu alti doi asociati. La 31.12.N, societatea SM intocmeste situatii financia
retinuta in perimetrul de consolidare. La aceasta data, bilanturile si conturile de profit si pierdere ale societatilor SM si P se prezinta astfel: ... Sa se elaboreze bilantul consolidat si con
metoda integrarii proportionale.
Societatea SM detine 40% din capitalul societatii in nume colectiv P, societate ce este controlata de un alt asociat, Y. La 31.12.N, societatea SM intocmete situatii financiare consolidat
perimetrul de consolidare. La aceasta data, bilanturile si conturile de profit si pierdere ale societatilor SM si P se prezinta astfel: ... Sa se realizeze consolidarea societatii P prin metod

Societatea SM detine 40% din titlurile societatii X, titluri ce au fost achizitionate in momentul infiintarii societatii X, la costul de achizitie de 40.000 lei. Societatea SM exercita o influent
Societatea SM, la 31.12.N, intocmeste conturi consolidate, iar societatea X este retinuta in perimetrul de consolidare. La 31.12.N, capitalurile proprii ale socieatii X sunt urmatoarele: - c
rezerve: 60.000 lei; - rezultatul exercitiului: 15.000 lei. Sa se prezinte inregistrarile contabile generate de punerea in echivalenta a societatii X.
Societatea SM detine 70% din titlurile societalii F, titluri pe care le-a achizitionat la data constituirii acesteia, la 01.01.N-1. Costul de achizitie al titlurilor este de 2.100 lei. La 31.12.N, cap
urmatoarele: - capital: 3.000 lei; - rezerve: 2.000 lei; - rezultatul exercitiului: 1.000 lei. La 31.12.N, societatea SM intocmeste pentru prima data situatii financiare consolidate. Sa se prezi
societatii F si inregistrarile contabile generate de eliminarea titlurilor si partajul rezultatului.
Societatea-filiala F a capitalizat (a recunoscut sub forma de imobilizare necorporala), la inceputul exercitiului N, cheltuieli de constituire in valoare de 30.000 lei. Acestea urmeaza sa fi
In schimb, in situatiile financiare consolidate, cheltuielile de constituire sunt recunoscute sub forma de cheltuieli ale exercitiului in care au fost efectuate. Sa se realizeze ajustarea situ

Un client isi constituie la BCR - SMB, clientul avand deschis un cont curent la BCR - Agentia Sector 1, un depozit de 2.000 lei pe o durata de 2 luni, rata dobanzii 6%. Prezentati inregis
Un client isi constitute la BCR - SMB, unde are cont curent, un depozit de 2.000 lei pe o durata de 2 luni, rata dobanzii 6%. Prezentati inregistrarile contabile aferente.
Un magazin acorda 10 puncte-cadou pentru orice achizitie de 100 lei. Pentru fiecare 1.000 de puncte, un client poate cumpara bunuri in valoare de 60 lei (pret de vanzare). Magazinul a
pentru vanzari de 100.000 lei si se asteapta ca 80% din punctele-cadou sa fie utilizate. Clientii pot utiliza punctele-cadou timp de un an. Stabiliti daca magazinul are o datorie la sfarsitu

Un magazin de mobila cumpara birouri de la un producator, cu 750 lei/buc., si le revinde la un pret mediu de 1.250 lei/buc. In ultima luna, au fost vandute 40 de birouri si au fost inregis
- Salarii: 2.500 lei salariile managerilor, 950 lei salarii plus 8% din vanzari comisioane pentru vanzatori, 1.000 lei pentru departamentul de contabilitate; - Amortizari: 800 lei amortizarea
amortizarea mobilierului; - Costuri de livrare catre clienti (combustibil, ambalaje): 30 lei/birou vandut; - Publicitate: 500 lei. a) Intocmiti contul de profit si pierdere cu prezentarea dupa
pierdere cu prezentarea dupa comportamentul costurilor.

Un producator ofera garantie la produsele vandute. Prin contractul de vanzare el se angajeaza sa remedieze, prin reparare sau inlocuire, produsele la care apar defecte de fabricatie tim
Pe baza experientei anterioare se considera ca este probabil sa existe in perioada de garantie unele solicitari din partea cumparatorilor de reparare sau de inlocuire a produselor. Cazu
considera ca intreprinderea a luat toate masurile ca timp de 3 ani sa nu apara defecte. Experienta anterioara a aratat ca niciun cumparator nu a solicitat timp de 3 ani repararea sau inl
experientei anterioare se considera ca intreprinderea a luat toate masurile ca timp de 3 ani sa nu apara defecte. Experienta anterioara a aratat ca 1 la 100.000 din cumparatori au solici
produselor. Aplicand IAS 37, stabiliti daca entitatea poate sa constituie un provizion sau o datorie contingenta. Argumentati.

Un utilaj a fost achizitionat la valoarea de 200.000 lei la data de 31.12. N-1, durata de viata utila 5 ani, valoare reziduala nula. Durata de viata utila ramasa a fost revizuita la 7 ani la data
fiecare dintre cei 3 ani. Argumentati.
Un utilaj a fost cumparat si pus in fuctiune in data de 04.03.N, Utilajul se amotizeaza accelerat pe durata 5
Un utilaj a fost cumparat si pus in fuctiune in data de 04.03.N, Utilajul se amotizeaza degresiv fara influenta
Un utilaj a fost cumparat si pus in fuctiune in data de 04.03.N, Utilajul se amotizeaza liniar pe durata de 5
Un utilaj in valoare de 12.307 lei este achizitionat in baza unui contract de leasing financiar cu urmatoarele
Unui ordonator principal de credite, respectiv Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, i-au fost prevazute Ia inceputul anului, respectiv Ia inceputul trimestrului I, credit
100.000.000 lei. Acesta pastreaza 10.000.000 lei, iar 90.000.000 lei se repartizeaza ordonatorilor din subordine. In cursul trimestrului, in urma unei rectificari bugetare, i s-au retras cred
cele 90.000.000 lei aprobate ordonatorilor din subordine. Un ordonator secundar, Inspectoratul Scolar al Municipiului Bucuresti, primeste credite bugetare in valoare de 12.000.000 lei,
rectificarii bugetare, din sumele alocate cheltuielilor proprii; din totalul primit, 2.000.000 lei reprezinta credite pentru nevoi proprii, iar restul se repartizeaza ordonatorilor tertiari din su
un liceu, primeste credite bugetare in valoare de 500.000 lei de la Inspectoratul Scolar al Municipiului Bucuresti, din care sunt retrasi 10.000 lei ca urmare a rectificarii. a) Contabilizati
principal de credite; b) Contabilizati angajamentele bugetare Ia Inspectoratul Scolar al Municipiului Bucuresti; c) Contabilizati angajamentele bugetare Ia ordonatorul tertiar de credite.
pag 358

pag 121

pag 418

pag 417

pag 266
pag 139

pag 348

pag 401

pag 399

pag 408

pag 240
pag 172
pag 179
pag 214
pag 216
pag 168

pag 350

pag 257
pag 195

pag 622

pag 189

pag 244
pag 178
pag 208
pag 207
pag 205
pag 215
pag 148

pag 698

pag 158
pag 224
pag 225

pag 649

pag 348

pag 258
pag 262
pag 209

pag 105

pag 106

pag 693

pag 324

pag 355

pag 354

pag 222
pag 162
pag 160
pag 166
pag 164
pag 108

pag 622

pag 661

pag 235

pag 237

pag 232

pag 192
pag 169
pag 279
pag 109

pag 669

pag 355

pag 173
pag 197
pag 150
pag 278
pag 200

pag 352

pag 356

pag 250
pag 251
pag 252
pag 273

pag 327

pag 174
pag 226

pag 666

pag 665

pag 664

pag 113
pag 167

pag 665

pag 217
pag 176

pag 517

pag 516

pag 744

pag 750

pag 741
pag 730
pag 733
pag 732
pag 733
pag 729
pag 743
pag 730
pag 738
pag 726
pag 731
pag 743
pag 729
pag 742
pag 743
pag 735
pag 742
pag 727
pag 728

pag 737

pag 332

pag 412

pag 410

pag 112

pag 268

pag 329

pag 219

pag 328

pag 181
pag 137

pag 330
pag 419

pag 257

pag 255
pag 253

pag 334

pag 97

pag 320

pag 77

pag 75

pag 404

pag 295
pag 746
pag 747
pag 748
pag 748

pag 317

pag 741
pag 734
pag 746
pag 739
pag 733
pag 732
pag 739
pag 735
pag 727
pag 261

pag 359

pag 342

pag 341

pag 692

pag 654

pag 457

pag 613

pag 554

pag 699

pag 384

pag 590
pag 705

pag 673

pag 336

pag 556

pag 203

pag 696

pag 713
pag 421

pag 66

pag 72

pag 736

pag 228
pag 99

pag 230

pag 247

pag 248

pag 190

pag 245

pag 191

pag 248

pag 249

pag 193
pag 194
pag 154
pag 151

pag 751

pag 739

pag 304

pag 321

pag 322

pag 243

pag 241

pag 737

pag 657

pag 80
pag 682

pag 674

pag 675

pag 676

pag 677

pag 680

pag 531

pag 652
pag 651

pag 133

pag 436

pag 134

pag 375

pag 377

pag 104

pag 446

pag 521

pag 670

pag 671

pag 260

pag 68

pag 95

pag 489

pag 476
pag 551

pag 316

pag 314

pag 147
pag 146

pag 315

pag 626

pag 266

pag 710

pag 277

pag 275

pag 648

pag 611

pag 102
pag 211

pag 418

pag 417
pag 721

pag 302

pag 274
pag 82

pag 323

pag 414

pag 115

pag 621

pag 120

pag 634

pag 632

pag 114

pag 511

pag 92
pag 156
pag 213

pag 311
pag 619

pag 613

pag 616

pag 87
pag 85

pag 136

pag 618

pag 625

pag 514

pag 560

pag 263

pag 305

pag 308

pag 310
pag 306

pag 615

pag 602

pag 631

pag 318

pag 580

pag 663

pag 660

pag 661

pag 149
pag 267

pag 378

pag 719
pag 717

pag 724

pag 587

pag 563

pag 564

pag 140

pag 587

pag 561

pag 298

pag 567

pag 555

pag 645

pag 593

pag 590

pag 646
pag 394

pag 686

pag 690

pag 690

pag 691

pag 688

pag 688

pag 689

pag 687

pag 636

pag 569

pag 570

pag 570

pag 571
pag 638

pag 385

pag 595

pag 584

pag 557

pag 606

pag 597

pag 608

pag 608

pag 572

pag 601
pag 582

pag 599

pag 601

pag 519

pag 520

pag 581

pag 522

pag 687

pag 682

pag 381

pag 370
pag 574

pag 652

pag 313

pag 371

pag 641

pag 642

pag 573

pag 159

pag 444

pag 462

pag 684

pag 592

pag 678
pag 624

pag 724

pag 454

pag 487

pag 455

pag 451

pag 271

pag 647

pag 180

pag 398

pag 374

pag 388

pag 578

pag 509

pag 383
pag 389

pag 728
pag 728
pag 730
pag 731
pag 731
pag 746
pag 734

pag 343

pag 77

pag 65

pag 64

pag 744

pag 284

pag 671

pag 282

pag 373

pag 523

pag 285
pag 280
pag 63
pag 62
pag 544

pag 579

pag 299

pag 296

pag 289

pag 292

pag 628

pag 287
pag 61
pag 59

pag 530

pag 539

pag 528
pag 540

pag 366

pag 722

pag 467

pag 449

pag 286
pag 290

pag 609

pag 610

pag 184

pag 604

pag 186
pag 187
pag 188

pag 605

pag 459

pag 101
pag 74

pag 372

pag 516

pag 407

pag 656

pag 520

pag 440

pag 93
pag 111

pag 655

pag 122

pag 73

pag 130

pag 347

pag 76
pag 89

pag 88

pag 387

pag 568

pag 550

pag 79
pag 405

pag 517

pag 82

pag 392

pag 345

pag 90

pag 458

pag 463

pag 463

pag 379

pag 483

pag 473

pag 376

pag 480
pag 479

pag 496

pag 502

pag 486

pag 474

pag 453

pag 749
pag 748

pag 518

pag 507

pag 643

pag 571

pag 119
pag 118
pag 117
pag 142
pag 702
115

116

79
77
138
114
2
142
1

59
133
148
139
88
151
136
132
129
127
60

24

124
128
125
149

143

144

145

34

137
87
112
113
140
11

122
134

123

121

152

18

22

21

12

27

130

100
101
103
104

98

99
86

25

49

53

36

38
50

105

111

110

109

108

29

40

42

46

28

32

47

37

72

74

73

75

76

67

71
91

55

56

57

39

52

30

58

81

43

44

10

26

66

68

90
118

45
4

84

89

17

20

13

15

54

80

35

70

14

78

117

31

126

106

63

62

61
65

19

64

131

120

48

83

85

69

141

150

147

146

135

119

93

94
92

97

95

96

41

102

51

107

23

82

33

16
Adunarea generala a actionarilor intrunita in luna martie N decide distribuirea unei parti din profitul realizat in anul incheiat N-1 sub
Spania. Suma acordata este de 40.000 euro si se achita in luna septembrie N. cota de impunere in Romania este de 16%. cota de im
Spania este de 10%. Stabiliti cota de impunere aplicabila si suma dividendelor platite actionarilor, tinand cont de faptul ca la momen

Adunarea generala a actionarilor intrunita in luna martie N decide distribuirea unei parti din profitul realizat in anul incheiat N-1 sub
Spania. Suma acordata este de 40.000 euro si se achita in luna septembrie N. cota de impunere in Romania este de 16%. cota de im
Spania este de 10%. Stabiliti cota de impunere aplicabila si suma dividendelor platite actionarilor, tinand cont de faptul ca la momen

Cand devine exigibila taxa pe valoare adaugata in cazul achizitiilor intracomunitare?

Cand devine exigibila taxa pe valoare adaugata in cazul livrarii intracomunitare de bunuri ?
Cand se poate efectua corectarea declaratiilor fiscale?
Care este cota de impozit care se aplica venitului impozabil obtinut de un nerezident, care este rezident al unei tari din Uniunea Eur

Care este data depunerii declaratiei de impozit pe profit pentru o societate care isi inceteaza activitatea in cursul anului fiscal?
Care este nivelul dobanzii care se calculeaza pentru fiecare zi de intarziere la plata obligatiilor fiscale?

Care este prima raportare a impozitului pe profit pentru o societate nou-infiintata in luna mai a anului curent?
Care este primul an fiscal in cazul unui contribuabil, filiala consolidata, care a optat in luna ianuarie 2014 pentru ca exercitiul fiscal
?
Care este teritoriul de aplicare a TVA ?
Care este termenul de depunere a declaratiei de inregistrare fiscala pentru o societate nou-infiintata?
Care este termenul de depunere al contestatiei impotriva actului administrativ fiscal?
Care este termenul de prescriere a dreptului organului fiscal de a stabili obligatii fiscale?
Care sunt cotele de TVA in Romania?
Care sunt elementele principale pe care trebuie sa le cuprinda o contestatie formulata impotriva unui act administrativ fiscal?
Care sunt forma si continutul declaratiei fiscale?
Ce persoane sau entitati au obligatia de inregistrare fiscala si care este codul de identificare fiscala pentru persoanele fizice care ex
Ce se intelege prin caracterul obligatoriu al impozitului?
Ce semnifica impozitele personale?
Ce tipuri de operatiuni intra in sfera de aplicare a TVA ?
Cheltuielile cu revizia tehnica a unui autoturism care nu este utilizat de societatea detinatoare exclusiv in scopul activitatii economi
nedeductibile la calculul impozitului pe profit
Clasificati impozitele dupa fond si dupa forma. Dezvoltati pe scurt categoriile identificate.
Clasificati impozitele dupa obiectul impunerii.
Clasificati impozitele in functie de neutralitatea fata de contribuabil.
Codul de procedura fiscala prevede un termen special pentru depunerea contestatiei. Care este acest termen si in ce situatii se apli
Contribuabilul lonescu Ion, persoana fizica independenta, a primit in data de 05.03.N decizia de plati anticipate pentru anul fiscal N,
25.09.N: 1.000 lei; 27.12.N: 1.000 lei. Contribuabilul plateste primele doua rate in data de 03.05.N. Care este dobanda pe care acesta
Contribuabilul lonescu Ion, persoana fizica independenta, a primit in data de 05.03.N decizia de plati anticipate pentru anul fiscal N,
25.09.N: 1.000 lei; 27.12.N: 1.000 lei. Contribuabilul plateste primele doua rate in data de 28.04.N. Care este suma dobanzilor si pena
Contribuabilul lonescu Ion, persoana fizica independenta, a primit in data de 05.03.N decizia de plati anticipate pentru anul fiscal N,
25.09.N: 1.000 lei; 27.12.N: 1.000 lei. Contribuabilul plateste primele doua rate in data de 20.08.N. Care este suma dobanzilor si pena

Cu ocazia zilei de 8 Martie, un angajator ii ofera fiecarei angajate un cadou in valoare de 200 lei reprezentand produse cosmetice si
venitul impozabil.
Cum se poate face depunerea declaratiilor fiscale?
Dati trei exemple de operatiuni pentru care este aplicata cota redusa de TVA de 5%.
Dati trei exemple de venituri considerate impozabile daca sunt obtinute din Romania, indiferent daca veniturile sunt primite in Rom
Dati trei exemple de venituri scutite de impozitul pe veniturile obtinute din Romania de nerezidenti.
De cand incepe sa curga termenul de prescriptie a dreptului organului fiscal de a stabili obligatii fiscale in cazul in care acestea nu
Din totalul cheltuielilor de 260.000 lei realizate de o societate in timpul anului, 30.000 lei reprezinta asigurari de pensii facultative su
a inregistrat si cheltuieli cu primele de asigurare voluntara de sanatate ale angajatilor sai de 12.000 lei. Cursul de schimb la data inr
privind asigurarea de pensii facultative si primele de asigurare voluntara de sanatate.
Enumerati si explicati principiile fiscalitatii in viziunea legiuitorului roman.
Este obligatorie declararea in Romania a sediilor secundare din strainatate ale unui contribuabil cu domiciliul fiscal in Romania? Da
Grupati impozitele de mai jos in directe si indirecte: a) impozitul pe profit; b) taxa pe valoarea adaugata; c) accizele; d) taxele vamal
veniturile microintreprinderilor.
Impozitul pe profit se calculeaza prin aplicarea cotei de 16% asupra profitului impozabil. Ce tip de cota de impunere este aceasta?
In anul N, societatea X pierde un proces cu clientul A si este obligata la plata unor daune in suma de 21.000 lei. La 31.12.N-2 a fost c
unui grad de pierdere a procesului de 80%. Consideram cheltuiala deductibila din punctde vedere fiscal 30% din provizionul consti
aprecierilor avocatului societatii la 60%. La 31.12.N-1 s-a reestimat gradul de pierdere a procesului cu clientul A pe baza aprecierilo
Precizati regimul cheltuielilor cu provizioanele si al veniturilor din anularea provizioanelor.

In ce conditii este posibila suspendarea executarii unui act administrativ fiscal?

La 30 iunie, o societate comerciala platitoare de impozit pe profit prezinta urmatoarea situatie financiara: - Venituri totale impozabile
trimestrului I: 10.000 lei; cheltuieli reprezentand majorari de intarziere si penalizari pentru neplata la termen a TVA: 6.000 lei. Determ

La data de 31.12.N, cu ocazia inventarierii, se constata existenta unei creante neincasate in suma de 12.000 lei, TVA 24%. Creanta a
verbal intocmit de comisia de inventariere la sfarsitul anului N a fost inclusa propunerea de scoatere din eidenta a creantei, ca urma
situatie?
La intoarcerea din delegatie, un salariat nu aduce factura si chitanta de cazare la hotel, desi in decontul de cheltuieli este trecuta co

La sfarsitul anului dispunem de urmatoarele informatii: - venituri totale 60.000 lei, din care venituri din dividende de la persoane jur
statului 3.000 lei si impozit pe profit aferent trimestrului III 4.000 lei; - capital social 10.000 lei; - rezerva legala din anii precedenti 50

La sfarsitul anului N-1, o societate comerciala pe actiuni inregistreaza un profit net de 200.000 lei. Actionarii societatii sunt o persoa
din anul N-3 70% din capitalul social. Cu ocazia intrunirii AGA in aprilie N, s-a hotarat distribuirea profitului la dividende. Rata de dis
dividendului brut; b) Impozitul pe dividende; c) Valoarea dividendului net pe beneficiari; d) Data scadenta a platii impozitul pe divide

lonescu Ion este un contribuabil persoana fizica, platind impozit pe venitul din salarii. Nemultumit de calitatea serviciilor publice ofe
nu este echivalenta cu serviciile publice de care a beneficiat. Este aceasta solicitare intemeiata? Argumentati.
O casa are o suprafata desfasurata la nivelul parterului de 100m2, iar la nivelul etajului, de 80 m2. Determinati suprafata impozabila.
O cladire (valoarea impozabila unitara 806 lei/m2) are o suprafata construita desfasurata de 100 m2 si se situeaza in zona B a unei lo
O cladire (valoarea impozabila unitara 806 lei/m2) are o suprafata construita desfasurata de 100 m2. Cladirea este construita in anul
O cladire (valoarea impozabila unitara 806 lei/m2) are o suprafata construita desfasurata de 220 m2. Determinati valoarea impozabil
O cladire (valoarea impozabila unitara 806 lei/m2) are un parter cu o suprafata construita desfasurata de 100 m2, o mansarda locuib
materiale, cu o suprafata construita desfasurata de 10 m2. Determinati impozitul pe cladire.
O cladire are o suprafata utila de 100 m2. Care este suprafata desfasurata?
O fabrica de paine livreaza o cantitate de paine, pretul de vanzare din factura fiind de 6.250 lei. Sa se precizeze care este cota de TV
O fabrica producatoare de produse lactate este inscrisa in Asociatia producatorilor de lapte. Cotizatia aferenta anului curent N este
cotizatia deductibila din punct de vedere fiscal.
O organizatie nonprofit realizeaza urmatoarele venituri in cursul anului: -venituri din cotizatiile si taxele de inscriere ale membrilor 1
nerambursabile 26.000 lei; -venituri din activitati comerciale 15.000 lei. Cheltuielile aferente acestor venituri sunt : -cheltuieli aferent
schimb este de 4,2 lei/euro. Determinati impozitul pe profit.

O persoana detine 3 ha de livada de meri si obtine venituri din valorificarea ei. Primele 1,5 ha de livada nu se impoziteaza. Pentru re
persoana fizica.
O persoana detine in proprietate mai multe proprietati imobiliare, iar in anul N vinde: a) Un apartament, achizitionat in N-8, pentru ca
lei/euro; b) Un teren in suprafata de 1.000 m2, achizitionat in anul N-1; pretul de vanzare este de 35 euro/m2; cursul de schimb la da
Determinati impozitul din transferul proprietatilor imobiliare.
O persoana fizica are in intretinere un parinte, iar acesta din urma obtine lunar venituri din pensii de 200 lei si venituri din indemniz
considerat persoana aflata in intretinere.
O persoana fizica are venituri din pensie de 150 lei/luna. In plus, aceasta obtine venituri din dobanzi aferente depozitelor in suma de
poate fi considerata persoana aflata in intretinere.
O persoana fizica detine 15 vaci. Conform limitelor prevazute in normele de aplicare a Codului fiscal, primele doua capete sunt neim
impozitul pe venit datorat de persoana fizica.
O persoana fizica detine in proprietate la inceputul anului 2014 urmatoarele: a) Un apartament, locuinta de domiciliu, cu o suprafata
lei/m2). Blocul are 10 apartamente si 4 etaje si se afla situat in zona C a unei localitati de rang I -coeficient de corectie 2,30; b) O clad
desfasurata de 100 m2 si o mansarda locuibila cu o suprafata utila de 15 m2. Casa a fost construita in anul 2000 si se afla in zona D
persoana fizica.

O persoana fizica detine un autocamion cu doua axe ce are o greutate maxima intre 13 si 14 tone si un sistem de suspensie pneum
O persoana fizica detine un autoturism cu capacitatea cilindrica de 2.400 cm3 (taxa unitara fiind de 72 lei/200 cm3 sau fractiune din
cm3 sau fractiune din aceasta). Determinati taxa asupra mijloacelor de transport datorata de persoana fizica.
O persoana fizica detine un teren de 1.200 m2, acesta fiind amplasat in extravilanul unei localitati de rang I, in zona B, si inregistrat
coeficientul de corectie este 5). Sa se determine impozitul pe teren datorat .
O persoana fizica detine un teren de 700 m2 pe care este construita o casa a carei amprenta la sol este de 100 m2, terenul fiind amp
categoria de folosinta terenuri cu constructii (impozitul unitar este de 5.600 lei/ha). Sa se determine impozitul pe teren datorat.
O persoana fizica din municipiul Bucuresti inregistreaza in cursul unui an urmatoarele venituri si cheltuieli: - venituri de 12.000 lei d
sa. Contribuabilul isi desfasoara activitatea individual, fara a avea angajati. Pentru activitatea de florarie, norma anuala de venit a fo
folosind datele din contabilitatea in partida simpla.
O persoana fizica este salariat al unei companii producatoare de produse alimentare, cu contract individual de munca. Aceasta obti
20% din salariul de incadrare; primeste cadouri in valoare totala bruta de 400 lei pentru cei doi copii minori pe care ii are in intretine
10 lg de carne de vita evaluata la un pret unitar de vanzare de 15 lei/kg, fara TVA; foloseste autoturismul societatii in weekend in sc
alte scopuri. Salariatul este membru de sindicat si plateste o cotizatie in suma de 50 lei lunar. Determinati contributiile salariale si im

O persoana fizica obtine din inchirierea unui apartament un venit lunar de 1.200 lei pentru tot anul calendaristic, incepand cu luna ia
efectuat cheltuieli ce cad in sarcina proprietarului in suma de 2.000 lei. Stabiliti cuantumul obligatiilor fiscale suportate de proprieta
O persoana fizica obtine in anul 2014 venituri de 120 lei din dobanzi aferente unui cont curent si venituri de 480 lei din dobanzi afere

O persoana fizica obtine venituri din exercitarea profesiei liberale de evaluator imobiliar. Aceasta efectueaza plati anticipate in cont
constata realizarea urmatoarelor venituri si cheltuieli: - venituri din prestarea activitatii de evaluator 95.000 - venituri din sponsoriza
personalul angajat 10.000 - cheltuieli cu energia electrica, telefon, apa, gaze 25.000 - cheltuieli cu sponsorizarea 3.000 - cheltuieli cu
inregistreaza o cheltuiala de 2.200 lei cu amenzile pentru nerespectarea unor reglementari legale. Determinati impozitul pe venituril

O persoana fizica primeste de la locul de munca pentru folosinta proprie un autoturism cu o valoare de intrare de 35.000 lei. Care es
O persoana fizica realizeaza urmatoarele operatiuni: a) Vinde, in luna aprilie, actiuni pentru care incaseaza suma de 4.800 lei, pe car
luna august, actiuni pentru care incaseaza suma de 3.200 lei, pe care le-a achizitionat pentru suma de 4.100 lei; comision de tranzac
O persoana il are in intretinere pe fiul sau, care obtine in luna februarie un castig la jocuri de noroc de 4.000 lei. Determinati din pun

O persoana impozabila cu sediul activitatii economice in Romania si inregistrata in scopuri de TVA in Romania aplica sistemul TVA
este luna. Stabiliti care este data de la care societatea nu va mai aplica sistemul TVA la incasare.
O persoana impozabila cu sediul activitatii economice in Romania si inregistrata in scopuri de TVA in Romania aplica sistemul TVA
2.000 lei, TVA 24%, pentru o livrare de bunuri ce va avea loc ulterior, in 11.09.N. Factura pentru valoarea totala de 8.000 lei, TVA 24%
25.10.N. Precizati care este regimul de TVA aplicabil in situatia prezentata.
O persoana impozabila cu sediul activitatii economice in Romania si inregistrata in scopuri de TVA in Romania aplica sistemul TVA
livrare de bunuri ce are loc ulterior, in 11.09.N. Data incasarii facturii este 25.09.N. Precizati care este regimul de TVA aplicabil factu
O persoana impozabila cu sediul activitatii economice in Romania si inregistrata in scopuri de TVA in Romania, avand ca perioada
de 16.08.N emite o factura pentru o livrare de bunuri in valoare de 6.000 lei, TVA 24%. livrarea va avea loc pe 10.09.N, iar incasarea s

O persoana impozabila cu sediul activitatii economice in Romania si inregistrata in scopuri de TVA in Romania, cu perioada fiscala
16.08.N emite o factura pentru o livrare de bunuri in valoare de 6.000 lei, TVA 24%, reprezentand 60% din totalul unei livrari de bunu
4.000 lei, TVA 24%. incasarea se va face pe 20.09.N. Precizati care este regimul de TVA aplicabil in situatia prezentata.
O persoana impozabila nu a aplicat sistemul TVA la incasare in anul tocmai incheiat N. Ca urmare a faptului ca cifra de afaceri realiz
in anul N+1, exprimandu-si optiunea prin depunerea notificarii 097 la organele fiscale competente pana in data de 25 ianuarie. perio
sistemul TVA la incasare.
O persoana juridica aplica sistemul TVA la incasare din data de 01.01.N, cu perioada fiscala trimestrul. In trimestrul al II-lea al anulu
O persoana juridica inregistrata in scopuri de TVA care activeaza in domeniul productiei de mobilier realizeaza in luna iunie urmato
de 850.000 lei, pret fara TVA; Achizitioneaza materiale consumabile in valoare de 250.000 lei, pret fara TVA; inregistreaza facturi pen
Achizitioneaza produse alcoolice si din tutun destinate activitatii de protocol in valoare de 15.000 lei, pret fara TVA; Livreaza produs
Romania, furnizorii si clientii fiind persoane inregistrate in scopuri de TVA in Romania. a) Determinati TVA aferenta lunii iunie; b) St
determinati care este valoarea TVA pe care societatea o datoreaza catre bugetul statului la sfarsitul lunii iunie.

O persoana juridica platitoare de impozit pe veniturile microintreprinderilor realizeaza urmatoarele venituri si cheltuieli conform bal
707. Venituri din vanzarea marfurilor: 1.000 lei Extras rulaje cumulate la 30.06.N: 704.Venituri din servicii prestate: 1.500 lei 705.Veni
cumulate la 30.09.N: 704. Venituri din servicii prestate: 2.000 lei 705. Venituri din studii si cercetari: 3.000 lei 707. Venituri din vanzar
3.000 lei 705. Venituri din studii si cercetari: 4.000 lei 707. Venituri din vanzarea marfurilor: 5.000 lei 603. Cheltuieli privind materiale
lei Societatea nu realizeaza venituri nesupuse impozitului asupra veniturilor microintreprinderilor. Determinati impozitul pe venituri

O persoana juridica platitoare de impozit pe veniturile microintreprinderilor realizeaza urmatoarele venituri si cheltuieli, conform ba
lei 707. Venituri din vanzarea marfurilor: 80.000 lei 607. Cheltuieli privind marfurile: 70.000 lei 605. Cheltuieli privind energia si apa:
704.Venituri din servicii prestate: 240.000 lei 705. Venituri din studii si cercetari: 10.000 lei 707. Venituri din vanzarea marfurilor: 200
lei 641. Cheltuieli cu salariile personalului: 100.000 lei Societatea nu realizeaza venituri nesupuse impozitului asupra veniturilor mic

O persoana juridica platitoare de impozit pe veniturile microintreprinderilor realizeaza urmatoarele venituri si cheltuieli, conform ba
lei 707. Venituri din vanzarea marfurilor: 80.000 lei 607. Cheltuieli privind marfurile: 70.000 lei 605. Cheltuieli privind energia si apa:
704.1. Venituri din lucrari executate si servicii prestate: 65.000 lei 704.2. Venituri din consultanta: 55.000 lei 705. Venituri din studii s
marfurile: 90.000 lei 605. Cheltuieli privind energia si apa: 20.000 lei 641. Cheltuieli cu salariile personalului: 40.000 lei Curs euro la 3
microintreprinderilor de plata.

O persoana obtine la locul de munca un salariu de baza brut de 2.000 lei, iar ca urmare a schimbarii domiciliului in cadrul aceleiasi
persoana are in intretinere sotia si mama, prima nu obtine venituri, iar a doua obtine venituri de 200 lei din pensii si detine si un tere

O persoana realizeaza intr-o luna urmatoarele venituri: a) Castiga in aceeasi zi de la doua cazinouri diferite sumele de 2.000 lei, resp
din jocuri de noroc si premii.

O persoana salariata realizeaza intr-un an urmatoarele venituri: - in ianuarie: 3.000 lei din valorificarea drepturilor de autor ale unei o
opere monumentale. Determinati impozitul pe venit anual.

O sera este inregistrata in contabilitate la valoarea de 11.200 lei. Stabiliti daca aceasta constructie intra sub incidenta impozitului pe
O societate achizitioneaza materii prime de la un furnizor chinez in urmatoarele conditii: pretul de cumparare a bunurilor din factura
a) Cand intervin faptul generator si exigibilitatea TVA in cazul operatiunii de import? b) Determinati costul de achizitie a materiilor p
O societate agricola are luata in arenda o suprafata de teren agricol in schimbul unei sume lunare de 1.500 lei platite integral, insa d
competenta la momentul semnarii lui. Stabiliti obligatiile fiscale ce trebuie suportate de arendas in cursul unui an.
O societate agricola foloseste in arenda suprafete de teren de la persoane fizice. In luna septembrie, ea distribuie produse agricole
anului la pretul de 12.000 lei. Ulterior, in luna acordarii produselor arendatorului, pretul de piata comunicat si aplicabil este de 16.00
sanatate.
O societate care comercializeaza fructe suporta o pierdere pe parcursul transportului de 5.000 lei din totalul cantitatii aprovizionate
limita de perisabilitate?
O societate comerciala a optat pentru sistemul anual cu plati anticipate incepand cu anul 2014. Impozitul pe profit declarat pentru a
Indicele preturilor de consum utilizat pentru actualizarea platilor anticipate in contul impozitului pe profit anual pentru anul 2014 es
anului 2014.
O societate comerciala achizitioneaza in luna martie marfuri in valoare de 40.000 lei fara TVA, pe care le achita in proportie de 60% i
societatea factureaza catre clienti marfuri in valoare de 50.000 lei, pret fara TVA, pentru care va primi contravaloarea integral in luna
toate operatiunile au loc in Romania, intre persoane inregistrate in scopuri de TVA in Romania.

O societate comerciala care aplica sistemul TVA la incasare si doreste continuarea aplicarii acestuia in anul N+1 realizeaza in cursu
scutite cu drept de deducere 450.000 lei; prestari de servicii scutite fara drept de deducere 310.000 lei. Ce sistem va aplica societate
O societate comerciala inregistrata in scop de TVA realizeaza in luna mai urmatoarele operatiuni: Achizitioneaza 1.000 kg de deseur
pretul de 2,00 lei/kg, fara TVA; Livreaza 1.500 kg de fructe la pretul de 2,50 lei/kg, fara TVA. Toate achizitiile/livrarile se fac pe plan in
recuperat aferenta lunii mai.
O societate comerciala le plateste dividende din profitul anului N tocmai incheiat celor doi asociati ai sai, persoane juridice nerezide
juridica romana din anul N-3, in timp ce asociatul B este rezident italian si detine 60% din capitalul social al intreprinderii persoana
cotele de impozit pe venitul nerezidentilor aplicabile.
O societate comerciala plateste dividende in valoare de 10.000 lei unui actionar. Determinati impozitul pe venitul din dividende dato
O societate comerciala platitoare de impozit pe profit realizeaza in perioada ianuarie-martie venituri totale in suma de 124.000 lei, di
efectuate in scopul realizarii veniturilor sunt in suma de 82.000 lei, din care 31.000 lei au rezultat din activitatea de bar de noapte. De
O societate comerciala platitoare de taxa pe valoarea adaugata a achizitionat materii prime in valoare de 500.000 lei. ambalajele in c
livrat marfa in valoare de 900.000 lei si a prestat servicii in valoare de 100.000 lei. operatiunile nu includ TVA. determinati TVA de pla
O societate comerciala realizeaza urmatoarele operatiuni: Achizitioneaza materii prime de la intern in valoare de 450.000 lei (operati
taxabila); Produce si livreaza produse finite la intern in valoare de 120.000 lei (operatiune scutita si fara drept de deducere); Importa
marfuri aplicand un comision de 9% (operatiune taxabiia). Cursul de schimb valutar este de 4,5 lei/euro. Determinati TVA de plata sa

O societate comerciala realizeaza urmatoarele venituri si cheltuieli aferente trimestrului I din anul N: - venituri din vanzarea marfuril
societate comerciala romana: 1.000 lei; - cheltuieli cu marfurile vandute: 30.000 lei; - cheltuieli cu serviciile de la terti (serviciile sun
salariale: 2.000 lei; - cheltuieli cu amenzile datorate autoritatilor romane: 3.000 lei; - cheltuieli cu tichetele de masa: 800 lei, din care

O societate comerciala suporta primele de asigurare de viata pentru actionarii sai in valoare de 3.000 lei/an, respectiv 750 lei/trimes
O societate cu obiect de activitate de constructii a construit o cladire de birouri in valoare de 5.000.000 lei, TVA 24%. Contractul inc
pe un an. Pe parcursul acestui an nu se constata vicii de constructie, iar la sfarsitul anului, acesta isi recupereaza garantia retinuta.

O societate datoreaza dobanzi in valoare de 9.400 lei pentru un imprumut primit de la un asociat. Rata dobanzii este de 9,25%, cu 3%
Determinati deductibilitatea cheltuielilor cu dobanda si precizati modalitatea de reportare pentru a fi recuperate.
O societate de panificatie plateste impozit pe veniturile microintreprinderilor. Situatia veniturilor inregistrate de societate la data de
vanzarea marfurilor: 100.000 lei; Venituri din subventii de exploatare: 40.000 lei; Venituri din provizioane si ajustari pentru deprecier
societatea continua sa aplice regimul microintreprinderilor in anul N+1.
O societate inregristrata in scopuri de TVA in Romania realizeaza in luna octombrie o achizitie intracomunitara de marfuri de la un f
de la furnizor, factura fiind emisa in data de 12 a lunii urmatoare celei in care au fost livrate/receptionate bunurile (noiembrie). a) Ca
de TVA si in declaratia recapitulativa?
O societate isi trimite angajatul in delegatie cu masina firmei pentru 5 zile. Acestuia I se acorda o diurna de 50 lei/zi si, la plecare, pr
valoare de 100 lei; - factura de la hotel de 650 lei (600 lei cazare si 50 lei parcare); - facturi de la restaurant pentru salariat de 300 lei
lei sunt justificati pe baza foii de parcurs. Stabiliti regimul sumei primite si decontate de angajatul trimis in delegatie.
O societate persoana impozabila stabilita in Romania (prestator) aplica sistemul TVA la incasare in anul in curs N. In data de 25.05.N
(beneficiar), pentru servicii prestate in cursul aceleiasi luni. a) Cand intervine exigibilitatea TVA, daca factura este achitata in data d
achitata in data de 01.07.N ? c) Cand intervine exigibilitatea TVA, daca contravaloarea serviciilor este incasata integral in data de 25

O societate prezinta urmatoarea situatie a creantei fata de clientul A: A 01.02.N 01.03.N 20.000 lei 60% Creanta nu este incasata pan
O societate romaneasca inregistrata in scopuri de TVA livreaza marfuri catre un client inregistrat in scopuri de TVA in Italia. Marfa e
faptul generator si exigibilitatea in cazul acestei livrari intracomunitare?
O societate romaneasca le plateste actionarilor persoane nerezidente suma neta a dividendelor, retinand si virand in mod corespun
unul dintre asociati nu aduce certificatul de rezidenta fiscala la momentul platii dividendelor si nici in termenul de 60 de zile de la in
ulterior momentului calculului, declararii si platii impozitului, in timpul perioadei de 5 ani. care este efectul aducerii in acest termen
Pentru deplasarea unui salariat la una dintre fabricile societatii aflate intr-o alta localitate pe o perioada de 4 zile I se acorda acestui
de cazare. politica societatii este sa acorde diurna de 50 lei/zi. Determinati tratamentul fiscal al sumei acordate ca diurna din punctu
Prin ce se caracterizeaza impozitele reale?
Prin hotararea consiliului local al unei localitati s-a stabilit o cota de impozit de 1% pe cladirile achizitionate in ultimii 3 ani de perso
referinta si de 30% in cazul celor nereevaluate in ultimii 5 ani anteriori anului fiscal de referinta. O societate comerciala detine un im
din anul 2007, si un imobil cu valoarea de inventar de 140.000 lei, achizitionat in anul 2012. Determinati impozitul pe cladiri datorat b

SC Alfa SRL, o societate comerciala stabilita in Romania si inregistrata in scop de TVA in Romania, ii vinde societatii Beta, stabilita
Romania in Franta. Beta ii comunica societatii Alfa un cod valabil de TVA valabil emis de autoritatile din Ungaria, SC Alfa SRL detin
Alfa SRL factureaza aceasta operatiune cu TVA 24%, conform cotei din Romania, argumentand ca nu poate aplica scutirea de TVA p
autoritatile din Franta, locul unde ajung bunurile. Este corect? Argumentati
SC Alfa SRL, o societate comerciala stabilita in Romania si inregistrata in scop de TVA in Romania, ii vinde societatii Beta, stabilita
sediul societatii Alfa, in Oradea, unde Beta are o sucursala. Explicati ce fel de operatiune realizeaza Alfa si care este regimul de TVA

SC Alfa SRL, o societate comerciala stabilita in Romania si inregistrata in scopuri de TVA in Romania, ii vinde societatii Beta, stabil
Ungaria de catre Beta. Ce operatiune realizeaza SC Alfa SRL si care sunt conditiile pentru ca SC Alfa SRL sa poata considera opera
SC X SA, inregistrata in scopuri de TVA, incaseaza pe data de 03.05.N in avans suma de 20.000 lei pentru vanzarea unui utilaj. La da
exigibilitatea TVA.

Se constata un minus de materii prime la inventar in suma de 9.000 lei, care nu poate fi imputat. Materiile prime nu sunt asigurate. C
Se cumpara marfuri de la un furnizor inregistrat in scopuri de TVA in Italia. Marfurile sunt transportate de la unul dintre depozitele f
tratamentul fiscal de TVA aplicabil.
Se cunosc urmatoarele informatii referitoare la bugetul de stat al unei tari pentru doi ani consecutivi: 1. Venituri curente, din care: 4
352,00 c) venituri nefiscale 2.003,90 2.958,40 2. Venituri din capital 56,10 74,30 3. Incasari din rambursarea imprumuturilor acordate
fiscalitatii in fiecare dintre cei doi ani.
Se dau urmatoarele cote progresive simple: Pana la 1.500 10 / 1.501-2.500 15 / 2.501-4.000 25 / Peste 4.000 30 Pe baza cotelor prog
Se dau urmatoarele date: a) O pensie de 1.200 lei (pensie mai mare de 1.000 lei); b) O pensie de 900 lei (pensie mai mare de 740 lei,
impozitul pe venit si pensia neta in cele trei situatii.

Se vinde un stoc de marfa la pretul de vanzare de 74.000 lei, TVA 24%. Pe factura este inscrisa valoarea ambalajelor de 8.000 lei. co
valoare de 6.000 lei. restul ambalajelor sunt retinute de client, iar furnizorul factureaza. care este regimul de TVA in conditiile in care

Selectati dintre operatiunile prezentate mai jos acele operatiuni pentru care este aplicata cota redusa de TVA de 9%: a) prestarile de
de provenienta umana; d) livrarea de manuale scolare; e) activitatea de invatamant; f) dreptul de intrare la muzee; g) cazarea in cad
Situatia la 31.12.N la o societate comerciala se prezinta astfel: - venituri totale 50.000 lei, din care din dividende (contul 761) 2.000 le
anterior 1.000 lei si cheltuieli de protocol: a) 3.000 lei; b) 100 lei. Achizitiile care au condus la inregistrarea cheltuielilor de protocol r
integral de deducere a TVA. Determinati rezultatul impozabil.

Societatea A, persoana impozabila stabilita in Romania, aplica sistemul TVA la incasare in anul curent N. In data de 01.10.N, societa
a) livrarea unui autoturism catre o persoana impozabila; b) inchirierea unei cladiri catre o persoana impozabila, operatiune pentru c
d) inregistrarea dobanzii pentru intarzierea la plata facturata unui client persoana impozabila; e)prestarea catre o persoana juridica
aferente fiecarei operatiuni efectuate ?
Societatea comerciala Alfa SA datoreaza urmatoarele sume catre bugetul de stat: impozit pe profit 500 lei; dobanzi aferente impozit
obligatiei fiscale pentru care s-a aprobat o esalonate plata 1.000 lei;
dobanzi aferente contului ratei din luna curenta din graficul plata a obligatiei fiscale pentru care s-a aprobat o esalonare plata 300 le
Precizati ordinea de stingere a creantelor, precum si datoriile restante la bugetul de stat.

Societatea comerciala Alfa SRL face obiectul unei inspectii fiscale in urma careia au fost stabilite obligatii suplimentare de plata. So
suplimentare de plata, dar pe care o retrage dupa doua zile. Ulterior, societatea apreciaza ca exista premise pentru solutionarea fav
de a mai depune contestatia dupa ce aceasta a fost retrasa?

Societatea comerciala X SA are de achitat in anul N suma de 5.000 Lei pentru impozitul pe cladiri, astfel: 31.03.N: 2.500 lei; 30.09.N:
intarziere pe care aceasta trebuie sa le achite pentru intarzierea platii?

Societatea comerciala X SA are de achitat in anul N suma de 5.000 Lei pentru impozitul pe cladiri, astfel: 31.03.N: 2.500 lei; 30.09.N:
intarziere pe care aceasta trebuie sa le achite pentru intarzierea platii?
Societatea comerciala X SRL angajeaza primul salariat pe data de 01.01.N. Care este termenul in care trebuie depusa declaratia de m
Societatea comerciala X SRL vireaza in luna aprilie N suma de 420 lei reprezentand impozitul pe veniturile din salarii pentru salariat
acest caz.
Societatea inregistreaza urmatoarele cheltuieli sociale: - ajutor pentru inmormantare 6.000 lei; - cadourile salariatilor si copiilor min
salarii este: a) 300.000 lei; b) 1.000.000 lei. Determinati deductibilitatea cheltuielilor sociale.

Societatea X detine 5.000 de actiuni x 10 lei/actiune valoarea nominala, reprezentand un procent minoritar din capitalul social al soc
actiuni x 10 lei/actiune); - rezerve 120.000 lei. Se decide majorarea capitalului prin incorporarea rezervelor in capitalul social. Societ
Precizati regimul venitului din incorporarea rezervelor.

Un agent economic importa 500 kg de tutun destinat fumatului si 4.000 buc. tigari de foi. Acciza unitara pentru tigari din foi este de
de schimb este de 4,7380 lei/euro. Determinati acciza totala pentru tigari de foi si pentru tutun de fumat.

Un agent economic importa o cantitate de 500 de butoaie de bere a 500 l fiecare. Concentratia alcoolica a berii este de 5,6 grade, iar
0,8228 euro/hl grad Plato, iar cursul de schimb este de 4,7380 lei/euro.
Un agent economic produce 20.000 de pachete a 20 tigarete fiecare. Pretul maxim cu amanuntul declarat de agentul economic este
lei/euro, acciza ad valorem este de 18%, iar acciza minima este de 81,50 euro/1.000 tigarete. Determinati acciza totala.
Un agent economic produce 500 kg cafea verde si 1 t de cafea prajita. Acciza unitara pentru cafea verde este de 153 euro/t, acciza u
Determinati acciza de plata.
Un agent economic produce 60.000 de sticle de vin linistit si 10.000 de sticle de vin spumos, la 0,7 l fiecare, pentru comercializare. C
schimb este 4,7380 lei/euro. Determinati acciza de plata.
Un agent economic produce o cantitate de coniac de 150 hl. Concentratia alcoolica a coniacului este de 35%. Acciza unitara este 1.

Un angajat obtine lunar un salariu de baza brut de 2.400 lei. Pentru completarea veniturilor personale, persoana respectiva desfaso
lei. Contribuabilul nu are persoane in intretinere. Determinati contributiile salariale si impozitul pe veniturile din salarii.
Un apartament aflat intr-un bloc cu 5 etaje si 20 de apartamente se situeaza in zona B a unei localitati de rang I - coeficient de corec
Un apicultor, persoana fizica, detine peste 90 de familii de albine. Norma de venit este de 40 lei/familie de albine, iar plafonul neimpo

Un contribuabil datoreaza un impozit pe un imobil achizitionat in cursul anului, in data de 20.04.N. Impozitul annual este de 2.400 le
impozitului.
Un contribuabil platitor de impozit pe profit incheie un contract de sponsorizare conform legii privind sponsorizarea, in calitate de s
Veniturile impozabile (cifra de afaceri) realizate de societate au fost de 1.002.000 lei, iar cheltuielile deductibile, de 860.000 lei. Dete
Un furnizor ii acorda clientului sau in momentul facturarii marfurilor reduceri comerciale. Se cunosc urmatoarele informatii: pret de
TVA aferenta marfurilor vandute de furnizor.

Un salariat primeste sub forma unor venituri in natura 20 kg de cafea, produsa in cadrul unitatii la care este angajat. Costul de prod
natura.
Valoarea contabila a unui brevet este de 12.000 lei, iar durata normala de functionare este de 5 ani. Din punct de vedere contabil, br
Stabiliti efectul amortizarii asupra rezultatului fiscal.
pag 896

pag 897

pag 850
pag 849
pag 914
pag 895
pag 754
pag 917
pag 754

pag 755

pag 835
pag 909
pag 922
pag 914
pag 857
pag 924
pag 912
pag 909
pag 906
pag 906
pag 835

pag 779

pag 904
pag 906
pag 905
pag 922

pag 917

pag 918

pag 918

pag 799

pag 913
pag 857
pag 892
pag 894
pag 915
pag 766

pag 902
pag 910

pag 904

pag 901

pag 762

pag 925

pag 775

pag 777

pag 776

pag 767

pag 783

pag 907

pag 880
pag 880
pag 881
pag 882

pag 879

pag 880
pag 856

pag 780

pag 757

pag 821

pag 824

pag 802

pag 803
pag 821

pag 882

pag 890

pag 889

pag 888

pag 887

pag 791

pag 806

pag 810

pag 814

pag 789

pag 797

pag 817

pag 803

pag 845

pag 846

pag 846

pag 847

pag 848

pag 841

pag 845
pag 862

pag 828

pag 830

pag 831

pag 805

pag 823

pag 794

pag 834

pag 851

pag 811

pag 812

pag 765

pag 782

pag 839

pag 842

pag 862
pag 898

pag 813
pag 756

pag 854

pag 859

pag 773

pag 776

pag 768

pag 771

pag 826

pag 850

pag 800

pag 844

pag 769

pag 849

pag 897

pag 796

pag 905

pag 884

pag 837

pag 836

pag 836
pag 839

pag 775

pag 838

pag 907

pag 901

pag 818

pag 853

pag 855

pag 763

pag 843

pag 923

pag 921

pag 921

pag 911

pag 900

pag 764

pag 761

pag 870

pag 872
pag 869

pag 876

pag 873

pag 875

pag 807

pag 881

pag 821

pag 885

pag 778

pag 853

pag 797

pag 772
97

94
45

82
67

100

56
54

75

4
3

13
12

46
87

74

22
95

80
90

47
32

15
1

55
93

34
83

69
21

41
6

8
10

7
9

11
85
35
36
89

30
88

27

26
70

71

14
16
66
18

25

24

23

31
91

73

72
37

63
81
58

59
5

98

99
48

50

68
65

38

84
40

92
17

42
86

76

33
78
79

29
62

28
77

43
52

53

51

61
60
44
64
57
49
39
96

19

20
Anexele raportului de expertiza contabila.
Anexele la raportul de expertiza contabila fac parte integranta din raportul de expertiza contabila si se intocmesc de catre expertul(tii) contabil(i) cu scopul de a sustine o constatare din cuprinsul raportului de expertiza
Anexele la raportul de expertiza contabila trebuie intocmite atunci si numai atunci cand exista necesitatea de documentare a unei constatari din raportul de expertiza contabila, ele avand menirea sa degreveze continu
detaliate, cifre multiple sau alte elemente de natura similara. Nu pot constitui anexe la raportul de expertiza contabila documentele justificative sau registrele contabile originale sau reproduse prin tehnici de multiplica
Anexele raportului de expertiza contabila sunt un produs al muncii expertului(tilor) contabil(i).
Opinia separata a expertilor contabili (numiti sau recomandati de parti) poate face, de asemenea, obiectul anexei / anexelor la raportul de expertiza contabila judiciara.

Care este continutul Capitolului II al Raportului de expertiza contabila?

Capitolul II DESFasURAREA EXPERTIZEI CONTABILE al raportului de expertiza contabila trebuie sa contina cate un paragraf distinct pentru fiecare obiectiv (intrebare) al(a) expertizei contabile care sa cuprinda o descrier
cu privire la structura materialului documentar, actele si faptele analizate, locul producerii evenimentelor si tranzactiilor, sursele de informatii utilizate, daca partile interesate in expertiza contabila au facut obiectii sau
nu in considerare in formularea concluziilor sale. in fiecare astfel de paragraf trebuie prezentate ansamblul calculelor si interpretarea rezultatelor acestora. Dar, daca aceste prezentari ar ingreuna intelegerea expunerii
este recomandabil ca ansamblul calculelor sa se faca in anexe la raportul de expertiza contabila, iar in textul expertizei contabile sa se prezinte doar rezultatele calculelor si interpretarea acestora.
Fiecare paragraf din Capitolul II DESFasURAREA EXPERTIZEI CONTABILE trebuie sa se incheie cu concluzia (raspunsul) expertului contabil, care trebuie sa fie precis(a), concis(a), fara echivoc, redactat(a) intr-o maniera an
asupra calitatii documentelor justificative, a reprezentarilor (inregistrarilor) contabile, a expertizelor si actelor de control (de orice fel) anterioare, si nici asupra incadrarilor legale. Aceasta, deoarece expertul contabil an
judiciara a acestora. in cazuri deosebite, in care expertul contabil, in exercitarea misiunii sale, se confrunta cu acte si documente care nu intrunesc conditiile legale, care exprima situatii nereale sau care sunt suspecte, e
rezultatelor concluziilor (raspunsurilor) sale la obiectivul(ele) fixat(e) expertizei contabile, dar trebuie sa mentioneze aceasta in raportul de expertiza contabila.
Daca raportul de expertiza contabila este intocmit de mai multi experti care au opinii diferite, intr-un paragraf al Capitolului II DESFasURAREA EXPERTIZEI CONTABILE fiecare expert contabil trebuie sa-si motiveze detali
expertizele judiciare, opinia expertului contabil recomandat de parte se formuleaza in raport cu opinia expertului contabil numit la cerere (a partilor) sau din oficiu. in expertiza contabila judiciara, opinia separata a exp
in situatia in care expertul contabil recomandat de parte nu este de acord cu concluziile expertului contabil numit, acesta va semna raportul de expertiza alaturi de expertul contabil numit /expertii contabili numiti, faca
inclusa in raport la Capitolele II si III sau intr-o anexa a raportului de expertiza contabila.
Formularea opiniei separate a expertului contabil se insereaza in raportul de expertiza contabila conform obiectivelor stabilite de organul care a dispus expertiza.
Care este procedura de inscriere a expertilor contabili in „Listele cuprinzand expertii contabili pe specializari”, care se transmit Ministerului Justitiei in scopul sprijinirii organelor indreptatite sa dispuna efectuarea exper
1. Filialele Corpului, prin grija directorilor executivi ai filialelor, vor intocmi anual “Lista expertilor contabili pe specializari” in doua exemplare.
Acestea se transmit la directia de specialitate din cadrul aparatului central al Corpului, pana la data de 20 februarie a fiecarui an.
2. Pentru intocmirea “Listei expertilor contabili pe specializari”, se va solicita, de la toti expertii contabili inscrisi in Tabloul Corpului din raza filialei care au dreptul si disponibilitatea de a efectua expertize contabile judic
la data de 15 februarie a fiecarui an.
3. Directorul executiv al filialei are obligatia de a asigura verificarea “Fiselor de optiuni” prezentate de catre expertii contabili in ceea ce priveste pregatirea profesionala si experienta acestora in specializarile pentru car
dupa caz.
in “Lista expertilor contabili pe specializari” vor fi inscrisi numai expertii contabili care si-au exprimat disponibilitatea si indeplinesc conditiile de exercitare a profesiei, in concordanta cu principiul privind competenta pr
profesionistilor contabili.
4. “Lista expertilor contabili pe specializari” va fi actualizata in cursul anului in caz de suspendare sau interdictie a dreptului de exercitare a profesiei, deces, plecare din tara, mutarea domiciliului in alt judet, obtinerea c
de noi membri, retragerea expertului contabil la solicitarea acestuia, modificarea datelor de identificare ale expertilor contabili si altele, dupa caz.
5. Directia de specialitate din cadrul Aparatului central al Corpului primeste “Listele expertilor contabili pe specializari” de la filialele Corpului, le analizeaza si ia sau propune masuri de rectificare, dupa caz, dupa care le
acestora la Ministerul Justitiei – Directia Servicii Conexe, pana la data de 15 martie a fiecarui an.
Modificarile ce intervin in “Lista expertilor contabili pe specializari” primite de la filialele Corpului se comunica, dupa aceeasi procedura la Ministerul Justitiei – Directia Servicii Conexe, in termen de 5 zile de la primirea

Care este procedura de intocmire si semnare a raportului de expertiza judiciara in situatia in care organul indreptatit sa dispuna efectuarea expertizei contabile judiciare a acceptat ca doi experti recomandati de parti s
a partilor? Cine stabileste onorariul acestora?
Cand au fost numiti mai multi experti contabili in aceeasi cauza, se intocmeste un singur raport de expertiza contabila. Daca sunt deosebiri de pareri intre experti, opiniile separate trebuie consemnate in cuprinsul rapo
Este important de retinut ca expertul-parte care a ajuns la un punct de vedere diferit de cel exprimat de expertul numit din oficiu, trebuie sa motiveze si sa argumenteze pe baza de probepunctul sau de vedere.
Raportul de expertiza contabila, inclusiv anexele se parafeaza si se semneaza pe fiecare pagina, de catre expertii numiti de organele in drept, pentru a se evita orice disputa cu privire la originalitatea acestuia. Daca con
de cele ale expertului contabil numit, semnatura acestuia va fi insotita de expresia “cu opinie separata”.
De regula, raportul de expertiza contabila judiciara se intocmeste in doua exemplare, originale: unul pentru organul care a dispus efectuarea raportului de expertiza contabila judiciara, celalalt pentru arhivare la cabine
pot elabora mai multe exemplare de raport cu valoare de original. Raportul de expertiza contabila judiciara, cu avizul organismului profesional privind auditul calitatii, se depune la organul judiciar cu 10 zile inaintea ter
Ordonanta in cazul expertizelor intocmite in faza de urmarire/cercetar
Expertii care vor cere sau vor primi mai mult decat plata statornicita se vor pedepsi pentru luare de mita (Codul de procedura civila). Este „leit-motivul” pentru care expertizele contabile, indiferent de natura lor (judicia
elementele fundamentale ale contractului fiind marimea onorariului.
in cazul expertizelor contabile judiciare majorarea onorariului se face de catre organul in drept care a dispus efectuarea expertizei.
Care este procedura de intocmire si semnare a raportului de expertiza judiciara intr-o cauza penala in care sunt numiti, de organul de cercetare penala sau de instanta, mai multi experti?
Cand au fost numiti mai multi experti contabili in aceeasi cauza, se intocmeste un singur raport de expertiza contabila. Daca sunt deosebiri de pareri intre experti, opiniile separate trebuie consemnate in cuprinsul rapo
Daca raportul de expertiza contabila este intocmit de mai multi experti care au opinii diferite, intr-un paragraf al Capitolului II DESFasURAREA EXPERTIZEI CONTABILE fiecare expert contabil trebuie sa-si motiveze
regula, in expertizele judiciare trebuie motivata separat opinia expertului recomandat de parte in raport cu opinia expertului numit din oficiu.
Raport de expertiza contabila cu opinii separate se intocmeste uneori, cand pentru solutionarea unei cauze s-au numit mai multi experti din oficiu, sau caexperti-parte. Opiniile diferite se consemneaza in continutul Rap
important de retinut ca expertul-parte care a ajuns la un punct de vedere diferit de cel exprimat de expertul numit din oficiu, trebuie sa motiveze si sa argumenteze pe baza de probepunctul sau de vedere.
Raportul de expertiza contabila, inclusiv anexele se parafeaza si se semneaza pe fiecare pagina, de catre expertii numiti de organele in drept, pentru a se evita orice disputa cu privire la originalitatea acestuia. Daca con
de cele ale expertului contabil numit, semnatura acestuia va fi insotita de expresia “cu opinie separata”.
De regula, raportul de expertiza contabila judiciara se intocmeste in doua exemplare, originale: unul pentru organul care a dispus efectuarea raportului de expertiza contabila judiciara, celalalt pentru arhivare la cabine
pot elabora mai multe exemplare de raport cu valoare de original. Raportul de expertiza contabila judiciara, cu avizul organismului profesional privind auditul calitatii, se depune la organul judiciar cu 10 zile inainteater
Ordonanta in cazul expertizelor intocmite in faza de urmarire/cercetare penala.

Care este procedura de lucru / metodologia auditorilor de calitate in activitatea de auditare a expertizelor contabile?
Auditorii de calitate au urmatoarele atributii:
a). Auditarea lucrarilor de expertiza contabila judiciara inainte de depunerea acestora la organele care le-au solicitat;
b). Intocmirea referatelor de verificare tehnico – profesionala asupra lucrarilor de expertiza contabila aflate pe rol la comisiile de disciplina ale filialelor, la cererea acestor comisii;
c). Elaborarea documentelor de evidenta a activitatilor desfasurate si raportarea.
Pentru indeplinirea acestor atributii, auditorii de calitate vor proceda astfel:
- Studiaza raportul de expertiza contabila. Cu aceasta ocazie, ei vor urmari daca:
ü In elaborarea lucrarii, expertii contabili au respectat in totalitate prevederile Standardului profesional nr. 35: Expertizele contabile.
ü Obiectivele stabilite au fost tratate corespunzator, iar raspunsurile au fost sustinute prin acte si documente care au legatura cu cauza;
ü Autorii lucrarii nu s-au indepartat de stiinta contabilitatii, procedand la incadrari juridice ale faptelor sau la efectuarea de operatiuni si lucrari care presupun alte cunostinte decat cele contabile;
ü Autorii lucrarii au respectat prevederile Codului etic national al profesionistilor contabili.
- Analizeaza opiniile separate sau rapoartele expertilor contabili consilieri ai partilor, urmarind aceleasi obiective ca in cazul raportului de expertiza;
- Verifica starea de independenta a expertului contabil in raport cu cauza si mandatul primit pe baza declaratiei semnate si date pe propria raspundere de catre expertul contabil. Aceasta declaratie se apostileaza de
noastra”.
In activitatea lor, auditorii de calitate se bazeaza exclusiv pe lege, stiinta contabilitatii si normele profesionale. Astfel, auditorii de calitate solicita autorilor lucrarilor de expertiza contabila sa si le revada, in functie de ob
- Daca nu sunt observatii sau daca lucrarile sunt refacute, auditorul de calitate va aplica [e prima pagina a lucrarilor analizate stampila dreptunghiulara de verificare, va semna si va aplica stampila filialei;
- Daca sunt observatii, iar rapoartele de expertiza contabila judiciara nu sunt refacute in spiritul observatiilor auditorului de calitate, acesta trebuie sa intocmeasca un referat cu observatiile si constatarile sale, pe car
contabila judiciara ce urmeaza a fi depus organului care a dispus expertiza, spre informarea si decizia acestuia.

Care este procedura de urmat pentru un expert contabil numit sa efectueze o expertiza contabila judiciara care a constatat, dupa ce a consultat dosarul cauzei, ca se afla in incompatibilitate cu una dintre parti (este du
sesizeaza aceasta situatie, in ce termen si sub ce forma?
Dupa consultarea dosarului, expertul contabil numit sa efectueze expertiza contabila va constata ca se afla intr-un caz de incompatibilitate, conform Art. : Alte cauze de incompatibilitate lit. g) ” exista dusmanie intre e
patrulea inclusiv si una dintre parti, sotul sau rudele acesteia pana la gradul al treilea inclusiv” din Codul de Procedura Penala.
Persoana incompatibila este obligata sa declare, dupa caz, presedintelui instantei, procurorului care supravegheaza cercetarea penala sau procurorului ierarhic superior, ca se abtine de a participa la procesul penal, c
motivul abtinerii.
Declaratia de abtinere se face de indata ce persoana obligata la aceasta a luat cunostinta de existenta cazului de incompatibilitate.
Care este procedura de urmat pentru un expert contabil numit sa efectueze o expertiza contabila judiciara care a constatat, dupa ce a consultat dosarul cauzei, ca se afla in incompatibilitate cu una dintre parti? Cui ses
Un expert contabil care a constat dupa ce a consultat dosarul ca se afla in incompatibilitate cu una din parti, are obligatia sa declare presedintelui instantei de judecata sau procurorului care supravegheaza cercetarea p
la efectuarea expertizei, cu indicarea cazului de incompatibilitate ce constituie motivul abtinerii. Declaratia de abtinere se face de indata ce expertul contabil a luat cunostinta de existenta situatiei de incompatibilitate.
in cazul in care expertul contabil incompatibil nu a facut declaratia de abtinere de a participa la efectuarea expertizei, poate fi recuzat in cursul urmaririi penale si al judecarii, de oricare dintre parti, de indata ce partea
Recuzarea se formuleaza oral sau in scris, cu aratarea cazului de incompatibilitate ce constituie motivul recuzarii. Recuzarea trebuie sa fie ceruta in termen de 5 zile de la numirea expertului, daca motivul exista la aceas
cand s-a ivit motivul de recuzare. Recuzarile se judeca in sedinta publica cu citarea partilor si a expertului.
Abtinerea sau recuzarea se solutioneaza de instanta de judecata fara participarea expertului care a declarat ca se abtine sau este recuzat. Examinarea declaratiei de abtinere sau a cererii de recuzare se face de indata ,
iar daca se gaseste necesar, si partile, precum si expertul care se abtine sau a carui recuzare se cere. incheierea prin care s-a admis sau s-a respins abtinerea sau recuzarea nu este supusa niciunei cai de atac.

Care este reglementarea profesionala de stabilire a onorariilor expertilor contabili pentru activitatea desfasurata?
Regulament din 12/01/2009 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 87 din 13/02/2009 privind stabilirea criteriilor si modalitatilor pentru determinarea onorariilor, indemnizatiilor si compensatiilor cuvenite expertilor
de profil, membri ai Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania
Reglementarea este abrogata.

Care este sediul reglementarilor legale cu privire la expertizele contabile?

Sediul reglementarilor legale privind expertizele contabile judiciare si extrajudiciare se afla in Ordonanta Guvernului nr. 65/1994 privind organizarea activitatii de expertiza contabila si a contabililor autorizati, actualiza
Potrivit acestori reglementari legale, efectuarea de expertize contabile judiciare si extrajudiciare este dreptul exclusiv al expertilor contabili. Aceasta exclusivitate rezulta din art. 6 lit d) din O.G. nr. 65/1994, care, enum
pentru persoane fizice si juridice, stipuleaza ca: „efectueaza expertize contabile dispuse de organele judiciare sau solicitate de persoane fizice sau juridice in conditiile prevazute de lege.”
Potrivit art. 8 din O.G. nr. 65/1994, expertii contabili pot sa-si exercite profesia individual sau se pot constitui in societati comerciale, potrivit legii.
Coroborand cele doua texte legale (art. 6 lit. d si art. 8) din O.G. nr. 65/1994, rezulta ca, in toate cazurile, expertizele contabile judiciare si extrajudiciare pot fi elaborate numai de catre profesionisti (specialisti) care au
expert contabil.
Expertizele contabile judiciare si extrajudiciare nu pot fi efectuate de contabilii autorizati si nici de catre alti profesionisti. Lucrarile elaborate de catre acestia, chiar daca sunt intitulate „Rapoarte de expertiza contabila”
simple lucrari de specialitate, neavand calitatea legala de expertize contabile.

Care este sediul reglementarilor procedurale cu privire la expertizele contabile judiciare?

Sediul reglementarilor procedurale privind alegerea si numirea expertilor contabili, precum si modul de efectuare a expertizelor contabile, indeosebi a celor judiciare, se afla in Codurile de procedura civila si penala.
Codurile de procedura civila si penala in vigoare nu reglementeaza expertiza contabila in mod special. Prin urmare, reglementarile procedurale privind expertiza, in masura in care nu se refera la expertize de alta natura
expertizelor contabile judiciare.
Trebuie precizat insa ca in Ordonanta Guvernului nr. 2/2000 privind organizarea activitatii de expertiza tehnica judiciara si extrajudiciara, cu modificarile si completarile ulterioare, este mentionat ca dispozitiile unor arti
contabile judiciare.
Dreptul comun in materie de expertiza, ca mijloc de probatiune juridica, il constituie Codul de procedura civila.
Codul de procedura penala contine, de asemenea, reglementari procedurale opozabile expertizei contabile judiciare, administrate in procesele penale.
Din analiza dispozitiilor procedurale prevazute in cele doua Coduri, rezulta cateva particularitati privind expertiza contabila judiciara administrata in procesul penal fata de cea administrata in procesul civil, dupa cum ur
- Raportul de expertiza contabila trebuie sa fie neaparat in forma scrisa; structura acestuia este reglementata in mod explicit;
- Organul de urmarire penala sau instanta de judecata convoaca expertul la o data fixata de aceasta;
- Expertul contabil fiind convocat de organul de urmarire penala sau de instanta de judecata, poate solicita si primi explicatiile necesare de la parti cu incuviintarea si in conditiile stabilite de aceasta;
- Expertul contabil, in faza de urmarire penala, poate cerceta dosarul cu aprobarea organului care a dispus expertiza.
Care este sediul reglementarilor profesionale cu privire la expertizele contabile?
Sediul reglementarilor profesionale privind expertizele contabile judiciare si extrajudiciare se afla in:
a. Regulamentul de organizare si functionare a Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania care, la pct. 112, lit. e), stipuleaza ca expertii contabili, in exercitarea profesiei, pot efectua expertize
persoane fizice sau juridice, cum ar fi:
· Expertize la cerere;
· Expertize contabile judiciare;
· Arbitraje in cauze civile;
· Expertize de gestiune
b. Standardul profesional nr. 35 privind expertizele contabile, care stipuleaza ca acestea pot fi efectuate numai de catre persoanele care au dobandit calitatea de expert contabil in conditiile legii, fiind inscrise, cu viza
Contabililor Autorizati din Romania.
c. Regulamentul privind auditul de calitate;
d. Standardul profesional nr. 40 – Controlul calitatii si managementul relatiilor cu clientii unei firme membre CECCAR;
e. Norme privind GEJ (Grupul Expertilor Judiciari).

Care sunt actele de comportament prin care se manifesta pastrarea secretului profesional si confidentialitatea profesionala a expertului contabil in cazul unei expertize contabile extrajudiciare?
Expertul contabil trebuie sa respecte secretul si caracterul confidential al informatiilor la care a avut acces si de care a luat cunostinta cu ocazia efectuarii expertizelor contabile, trebuind sa se abtina de la divulgarea lor
expres in acest scop sau daca are obligatia legala sau profesionala sa faca o astfel de divulgare.
in cazul expertizelor contabile extrajudiciare expertul contabil trebuie sa se conformeze doar normelor profesionale ale Corpului in ceea ce priveste secretul si confidentialitatea in expertiza contabila. Fiind expertize co
informatiile contabile nu sunt nici restrictionate, si nici formalizate. Totusi, este recomandabil ca unele aspecte esentiale privind documentarea si prezentarea concluziilor expertizelor contabile extrajudiciare sa fie stab
misiuni.
Care sunt actele de comportament prin care se manifesta pastrarea secretului profesional si confidentialitatea profesionala a expertului contabil in cazul unei expertize contabile judiciare?
Secretul profesional si confidentialitatea expertului contabil
Profesionistul contabil trebuie sa respecte confidentialitatea informatiilor dobandite ca urmare a unei relatii profesionale sau de afaceri si nu trebuie sa divulge astfel de informatii unei terte parti fara o autorizatie spec
obligatie legala sau profesionala de a dezvalui aceste informatii. Informatiile confidentiale obtinute in cadrul unei relatii profesionale sau de afaceri nu trebuie utilizate in avantajul personal al profesionistului contabil s
Prin natura activitatilor desfasurate si a rolului pe care il detine in cadrul economiei, expertul contabil, asemenea intregii mase de profesionisti contabili, este un considerat „un confident in societate”.
Potrivit prevederilor Codului Etic National al Profesionistilor Contabili, expertul contabil trebuie sa respecte secretul si caracterul confidential al informatiilor la care a avut acces si de care a luat cunostinta cu ocazia efe
divulgarea lor catre terti, cu exceptia cazurilor in care a fost autorizat expres in acest scop sau daca are obligatia legala sau profesionala in acest sens. Expertul contabil numit din oficiu sau la recomandarea partilor este
- Sa nu prezinte mai mult decat i se cere. El trebuie sa se refere in lucrarea sa numai la acele evenimente si tranzactii probate cu documente justificative si/sau evidentieri contabile care au o legatura cauzala cu obiectiv
drept, care a dispus expertiza contabila.
- Sa se abtina de la divulgarea continutului raportului de expertiza contabila judiciara si a concluziilor sale direct partilor implicate in actul justitiar. Expertul contabil trebuie sa depuna raportul sau la organul in drept car
pot consulta in conditiile legii.
- Sa se abtina de la contactarea partilor implicate in actul justitiar, in afara procedurilor prevazute de lege. Astfel, in cazul proceselor civile, daca este nevoie de o lucrare la fata locului, aceasta nu poate fi facuta decat d
zilele si orele cand incep si se continua lucrarile expertizei contabile. in cauzele de natura penala expertul contabil poate lua legatura cu invinuitii sau inculpatii numai cu incuviintarea organului de cercetare penala sau
Informatiile si explicatiile primite de expertul contabil in contactele sale cu partile implicate in actul justitiar trebuie sa ramana confidentiale.
Expertul contabil, asemenea tuturor profesionistilor contabili, este colaboratorul situat la cel mai inalt nivel, intrucat intreaga sa activitate cade sub incidenta interesului public; faptele ce se subordoneaza secretului pro
informatiile privind clientii, ci si pe cele ce privesc lucrarile executate. Profesionistul contabil nu trebuie sa dezminta sau sa confirme faptele care il privesc pe clientul sau, chiar daca acestea sunt cunoscute de public. Pa
esentiala a profesiilor exercitate in mod independent, organizate si responsabile, expertul contabil aflandu-se alaturi de avocati, medici, notari, printre confidentii societatii. Deosebirea este ca, utilizatorii informatiilor r
sunt mult mai numerosi, iar asteptarile sunt tot mai ridicate. Informatiile aflate in gestiunea portofoliului de servicii financiar-contabile, inclusiv expertiza contabila, nu se dezvaluie neconditionat nici unui utilizator – ch
cazurile prevazute in mod expres de lege si la solicitare in mod oficial.
in cazul expertizelor contabile judiciare, expertul contabil trebuie sa se conformeze neconditionat reglementarilor procedurale civile si penale. Desi Codul de procedura civila si Codul de procedura penala nu reglement
secretului profesional, organele de cercetare abilitate sunt cele care stabilesc obiectivele expertizei contabile judiciare. Se poate desprinde de aici concluzia ca expertul contabil nu trebuie sa spuna mai mult decat i se c
accesul expertului contabil, in special cel numit din oficiu, la anumite documente (cum ar fi declaratiile martorilor, de exemplu ).
in situatia in care materialul documentar este insuficient, expertul contabil judiciar este obligat sa solicite organului abilitat, dispunerea completarii probelor necesare, fie prin depunere la dosar, fie prin consultare la se
ataseze Raportului de expertiza contabila, documente probante in favoarea vreunei parti procesuale.

Care sunt calitatile esentiale pe care trebuie sa le aiba expertii contabili, calitati care sunt evidentiate si pe sigla CECCAR?
Necesitatea de a asigura apararea onoarei si independentei Corpului si de a conferi lucrarilor membrilor sai autoritate impune acestor profesionisti contabili sa aiba calitati esentiale, cum sunt:
- stiinta, competenta si constiinta;
- independenta de spirit si dezinteres material;
- moralitate, probitate si demnitate.
Se impune ca fiecare membru al Corpului sa faca efortul necesar dezvoltarii acestor calitati si indeosebi:
a) sa isi dezvolte necontenit cultura, nu numai profesionala, dar si cunostintele de cultura generala, singurele capabile sa-i intareasca discernamantul;
b) sa acorde fiecarei tranzactii si situatii examinate toata atentia si timpul necesar pentru a-si fundamenta o opinie personala, inainte de a face propuneri;
c) sa isi exprime opinia fara nici o retinere fata de dorinta, chiar ascunsa, a celui ce il consulta si sa se pronunte cu sinceritate, fara ocolisuri, exprimandu-si, daca e nevoie, rezervele necesare asupra valorii ipotezelor si c
d) sa nu dea niciodata ocazia de a se afla in situatia de a nu putea sa isi exercite libertatea de gandire sau de a fi supus ingradirii indatoririlor sale;
e) sa considere ca independenta sa trebuie sa isi gaseasca manifestarea deplina in exercitarea profesiei si in protejarea ei, cu respectarea integrala a dispozitiilor legale si regulilor stabilite de Corp.
In vederea mentinerii si dezvoltarii competentei profesionale a membrilor Corpului, deci si a expertilor contabili, CECCAR a emis Standardul profesional nr. 38 si a elaborat Programul national de dezvoltare profesional
la nivelul filialelor Corpului
Care sunt conditiile in care se impune redactarea capitolului „Considerente personale” in raportul de expertiza contabila judiciara?
Vechiul model al Raportului de expertiza Contabila judiciara cuprindea un paragraf sau un capitol final in care expertul contabil putea face unele consideratii sau precizari suplimentare vizavi de obiectivele (intreba
paragraf putea fi introdus numai daca expertul contabil considera ca i-ar fi fost util organului judiciar care a dispus expertiza contabila.
Acest capitol trebuia sa fie uzitat cu precautie, mai ales de catre expertul contabil numit din oficiu, deoarece prezenta lui in raportul de expertiza contabila judiciara venea in contradictie cu principiul deontologic pr
expertizele contabile. Mai mult, expertul contabil prin acest paragraf, releva mai mult decat i se cerea. Se recomanda mai mult folosirea acestui capitol de catre expertii recomandati de catre parti, daca informatiile era
incrimina partea adversa.
Optiunea de a introduce un astfel de paragraf intr-un raport de expertiza contabila judiciara apartinea exclusiv expertului contabil.
In prezent structura unui Raport de expertiza nu mai cuprinde capitolul de „Considerente personale”.

Care sunt criteriile de stabilire a onorariilor expertilor contabili pentru expertizele contabile judiciare?
Onorariile se calculeaza in functie de tarifele orare sau zilnice in vigoare, pentru fiecare participant la misiune, la nivelul fiecarei firme, fiecarui profesionist.
Un profesionist contabil nu trebuie sa propuna servicii profesionale pentru onorarii subestimate.
Cand se propune un onorariu unui client, profesionistul contabil trebuie sa se asigure ca nu este sacrificata calitatea sa si ca se respecta normele organismului international cu privire la calitate.
Cheltuielile si diversele rambursari – deplasari de exemplu – se inregistreaza distinct. Perceperea de comisioane sau plata de catre un profesionist contabil ca liber profesionist, este strict interzisa.
Criteriile de care se tine seama in stabilirea onorariilor sunt:
a. competenta si cunostintele necasare serviciului prestat;
b. nivelul de formare, instruire si experienta a persoanei participante la misiune;
c. timpul afectat (ore, zile);
d. riscurile si gradul de responsabilitate a misiunii

Care sunt criteriile dupa care se clasifica expertizele contabile?

Standardul profesional nr. 35 Expertizele contabile clasifica expertizele contabile in functie de trei criterii, si anume:
a). Un criteriu de baza sau principal, respectiv mobilul sau scopul in care au fost solicitate expertizele contabile, distingandu-se expertize contabile judiciare si expertize contabile extrajudiciare.
b). Un criteriu complementar sau auxiliar, tinand de natura obiectivelor (intrebarilor) la care trebuie sa raspunda expertul contabil, care clasifica expertizele in: expertize contabile civile, expertize contabile penale, expe
alte categorii de expertize contabile judiciare.
Expertizele contabile clasificate dupa acest criteriu pot fi la randul lor judiciare sau extrajudiciare.
c). Un alt criteriu de clasificare a expertizelor contabile este in functie de natura juridica: expertize civile, expertize penale, expertize extrajudiciare.
Care sunt documentele care se pot incadra ca „material documentar” in cazul unei expertize judiciare?
In vederea intocmirii raportului de expertiza contabila, expertul contabil trebuie sa studieze materialul documentar adecvat. Studierea materialului documentar adecvat constituie premisa si conditia necesara intocmir
fundamentat, bazat pe documente justificative si evidentieri contabile si nu pe prezumtii, declaratii ale partilor sau ale martorilor.
Orientativ, materialul documentar pe care trebuie sa il studieze expertul contabil in cazul expetizelor judiciare se compune din:
- Dosarul cauzei in care s-a dispus o expertiza judiciara;
- Documentele justificative si registrele de contabilitate aflate in pastrarea partilor implicate in procesul justitiar sau in arhivele tertelor persoane care au vreo legatura cu obiectivele expertizate;
- Procesele verbale intocmite de organele de control abilitate, aflate in posesia acestora, cat si in posesia persoanelor juridice sau fizice controlate care au vreo legatura cu obiectivele expertizate;
- alte materiale documentare, cum ar fi legislatia si reglementarile referitoare la obiectivele expertizei.
Particularizat, in cazul expertizelor contabile dispuse in dosarele penale, expertul contabil are dreptul sa ia cunostinta de continutul dosarului penal numai cu incuviintarea organului de urmarire penala sau a instantei d
ceara lamuriri in legatura cu faptele sau imprejurarile cauzei.
Pentru o mai temeinica intelegere a evenimentelor si a tranzactiilor supuse expertizarii, expertul contabil este indreptatit sa ceara, iar partile interesate in expertiza sunt obligate (in dosarele civile) sau pot (in dosarele
nu trebuie date in scris si nu constituie material documentar pentru expertizele cntabile. Expertul contabil trebuie sa aibe in vedere explicatiile partilor, dar trebuie sa le analizeze in raport cu actele justificative si conta
contabila concordanta sau neconcordanta dintre explicatiile partilor si actele examinate.
In cazul expertizelor contabile dispuse in dosarele penale, partile implicate pot da explicatiile necesare expertului contabil numai cu incuviintarea si in conditiile stabilite de organul de urmarire penala sau de instanta d
Materialul documentar examinat de expertul contabil nu poate fi ridicat de catre acesta de la partile care il au in pastrare. Dupa caz, expertul contabil poate solicita obtinerea unor copii dupa documente aflate la entita
efectuarii expertizei.

Care sunt elementele mentionate de instanta in incheierea de sedinta a unei cauze civile cu privire la numirea unui expert contabil in vederea efectuarii unei expertize judiciare?
Instantele de drept civil, atunci cand considera necesar sa cunoasca parerea unor experti contabili, pot numi, la cererea partilor sau din oficiu, unul sau trei experti contabili prin incheiere de sedinta, care trebuie s
1. numele expertului contabil sau expertilor contabili numit(ti) din oficiu sau la cererea partilor in proces;
2. obiectivele (intrebarile, punctele) la care expertul contabil sau expertii contabili numit(ti) trebuie sa raspunda. Obiectivele expertizei contabile trebuie sa fie formulate de instanta concis, fara echivoc si fara a s
numit(ti) sa se pronunte asupra incadrarilor legale ale faptelor supuse judecatii;
3. termenul in care trebuie sa se efectueze expertiza contabila, tinandu-se seama de faptul ca raportul de expertiza contabila trebuie depus la instanta care a dispus-o cu cinci zile inainte de termenul de judecata
depunerea expertizei contabile judiciare este considerat de catre expertul contabil sau expertii contabili numit(ti) ca fiind inadecvat (prea scurt), el (ei) este (sunt) indreptatit(ti) sa solicite instantei un termen adecvat, m
judiciare de calitate;
4. plata expertului contabil sau expertilor contabili numit(ti), care trebuie sa fie remuneratorie. Daca expertul contabil sau expertii contabili numit(ti) pentru efectuarea expertizei contabile judiciare considera ono
(sunt) indreptatit(ti) sa solicite instantei marirea acestuia.
Care sunt partile componente si elemntele de baza ale unui raport de expertiza contabila judiciara? Detaliati elementele de cuprins (paragrafele) ale capitolului „Concluzii” din raportul de expertiza contabila.
Raportul de expertiza contabila judiciara contine de regula trei capitole:
- Capitolul I – Introducere;
- Capitolul II – Desfasurarea expertizei contabile;
- Capitolul III – Concluzii,
iar in unele situatii poate sa cuprinda si Capitolul IV – Consideratii personale ale expertului contabil.
Primele trei capitole sunt obligatorii, iar structura acestora trebuie respectata intocmai.
Capitolul I INTRODUCERE al raportului de expertiza contabila trebuie sa cuprinda cel putin urmatoarele paragrafe:
a) Paragraful de identificare a expertului(tilor) contabil(i) nominalizat(ti) pentru efectuarea expertizei contabile;
b) Paragraful de identificare a organului care a dispus efectuarea expertizei contabile judiciare sau a clientului care a solicitat efectuarea expertizei contabile extrajudiciare.
c) Paragraful privind identificarea imprejurarilor si circumstantelor in care a luat nastere litigiul in care s-a dispus efectuarea expertizei contabile judiciare sau contextul in care a fost contractata expertiza contabila extr
d) Paragraful privind identificarea obiectivului(elor) expertizei contabile judiciare, formularea obiectivului(elor) expertizei contabile.
e) Paragraful privind identificarea datei sau perioadei si a locului in care s-a efectuat expertiza contabila.
f) Paragraful privind identificarea materialului documentar care are o legatura cauzala cu obiectivul(ele) expertizei contabile si care a stat la baza intocmirii raportului de expertiza contabila.
g) Paragraful privind identificarea datei sau perioadei in care s-a redactat raportul de expertiza contabila, cu mentionarea expresa daca s-au mai efectuat sau nu alte expertize contabile avand acelasi(aceleasi) obiectiv(
h) Paragraful privind identificarea datei initiale pana la care raportul de expertiza contabila trebuia depus la beneficiar si indicarea eventualelor perioade de prelungire fata de termenul initial.
Capitolul II DESFasURAREA EXPERTIZEI CONTABILE al raportului de expertiza contabila trebuie sa contina cate un paragraf distinct pentru fiecare obiectiv (intrebare) al(a) expertizei contabile care sa cuprinda o descrier
cu privire la structura materialului documentar, actele si faptele analizate, locul producerii evenimentelor si tranzactiilor, sursele de informatii utilizate, daca partile interesate in expertiza contabila au facut obiectii sau
nu in considerare in formularea concluziilor sale. in fiecare astfel de paragraf trebuie prezentate ansamblul calculelor si interpretarea rezultatelor acestora. Dar, daca aceste prezentari ar ingreuna intelegerea expunerii
este recomandabil ca ansamblul calculelor sa se faca in anexe la raportul de expertiza contabila, iar in textul expertizei contabile sa se prezinte doar rezultatele calculelor si interpretarea acestora.
Fiecare paragraf din Capitolul II DESFasURAREA EXPERTIZEI CONTABILE trebuie sa se incheie cu concluzia (raspunsul) expertului contabil, care trebuie sa fie precis(a), concis(a), fara echivoc, redactat(a) intr-o maniera an
asupra calitatii documentelor justificative, a reprezentarilor (inregistrarilor) contabile, a expertizelor si actelor de control(de orice fel) anterioare, si nici asupra incadrarilor legale.
Capitolul III CONCLUZII al raportului de expertiza contabila trebuie sa contina cate un paragraf distinct cu concluzia (raspunsul) la fiecare obiectiv (intrebare) al(a) expertizei contabile preluat(a) in maniera in care a fost
CONTABILE.
Redactarea acestui capitol constituie, practic, reluarea formularilor clare, concise si fara ambiguitati din Capitolul II Desfasurarea expertizei contabile la fiecare obiectiv (intrebare) fixat expertizei.
Raportul de expertiza contabila nu poate contine Concluzii (raspunsuri) alternative la obiectivele fixate expertului contabil.

Care sunt persoanele care, conform prevederilor legale in vigoare, pot efectua expertize contabile?
Expertizele contabile pot fi efectuate numai de catre persoanele care au dobandit calitatea de expert contabil, in conditiile legii, fiind inscrise, cu viza la zi, in partea activa a Tabloului expertilor contabili, actualizat anua
Care sunt prevederile legale privind delegarea si supravegherea lucrarilor referitoare la expertizele contabile?
Efectuarea lucrarilor privind expertizele contabile judiciare nu poate fi delegata altor persoane de catre expertii contabili numiti la cererea partilor sau din oficiu, si nici de catre expertii contabili recomandati de parti.
in cazul expertizelor contabile extrajudiciare, expertul contabil poate delega executarea unor lucrari asistentilor sau colaboratorilor sai, pastrandu-si raspunderea finala asupra continutului si concluziilor raportului de e
In cazul expertizelor contabile judiciare, expertii contabili numiti la cerere (a partilor) sau din oficiu si expertii contabili recomandati de parti nu pot delega efectuarea lucrarilor, deoarece au fost nominalizati de catre un
printr-u act procedural (incheiere de sedinta sau ordonanta), si prin urmare trebuie sa isi indeplineasca personal si integral mandatul.
In cazul expertizelor contabile extrajudiciare, care de regula sunt comandate si contractate cu cabinet sau societati de expertiza contabila, contractele incheiate in acest scop pot include clause cu privire la lucrarile care
acestea le vor fi delegate spre executare. Raspunderea finala in ceea ce priveste continutul si calitatea raportului de expertiza contabila revine integral expertului contabil care a contractat misiunea sau a reprezentat so
La delegarea si supravegherea lucrarilor privind expertizele contabile trebuie tinut seama de urmatoarele precizari:
a). Norma nr. 3523 Delegarea si supravegherea lucrarilor privind expertizele contabile este specifica, deocamdata, expertizelor contabile extrajudiciare comandate de solicitanti societatilor comerciale de profil, constitu
ulterioare.
b). Desi reglementarile procedurale (Codurile de procedura civila si penala fiind chronologic anterioare OG nr. 65/1994, cu modificarile ulterioare) nu prevad posibilitatea comandarii expertizelor contabile judiciare soc
poate fi invocat. In ipoteza in care organele judiciare ar consimti sa solicite expertize contabile judiciare unor societati de expertiza contabila (organizate in baza art. 8 din OG nr. 65/1994), problema delegarii si suprave
ar impune cu necesitate. Intr-o astfel de ipoteza, delegarea executarii lucrarilor de expertiza contabila judiciara trebuie sa se faca numai acelor angajati ai societatii de expertiza care au dobandit legal calitatea de exper
asemenea, supravegherea lucrarilor trebuie atribuita angajatilor societatii de nivel ierarhic superior care au aceeasi calitate cu executantii lucrarilor. Acest aspect se aplica si in cazul expertilor contabili care isi desfasoa
munca salariata.
c). In cazul angajarii de expertize contabile de catre societati de expertiza si consultanta contabila sau cabinet individuale ale expertilor contabili care folosesc munca salariata, raspunderea pentru efectuarea acestora c
raport elaborate de Corp revine administratorului sau sefului de cabinet, care trebuie sa contrasemneze lucrarile elaborate si supravegheate de subalternii lor. Excecutantilor le incumba raspunderea interna potrivit reg

Care sunt principiile deontologice pe care trebuie sa le respecte expertul contabil in activitatea sa de efectuare a expertizelor contabile judiciare si extrajudiciare?
Principiile fundamentale carora trebuie sa li se supuna profesionistul contabil, deci inclusiv expertul contabil, sunt explicit definite in Codul etic national al profesionistilor contabili din Romania si se refera la:
- integritate;
- obiectivitate;
- respect fata de normele tehnice si profesionale;
- competenta profesionala si prudenta;
- confidentialitate;
- comportament profesional.
Standardul profesional nr. 35 privind expertizele contabile, prezinta urmatoarele principii deontologice dupa care expertul contabil trebuie sa se ghideze in efectuarea expertizelor contabile judiciare si extrajudiciare:
- independenta expertului contabil; - competenta expertului contabil;
- calitatea expertizelor contabile;
- secretul profesional si confidentialitatea expertizelor contabile;
- acceptarea expertizelor contabile;
- responsabilitatea efectuarii expertizelor contabile.
Care sunt tipurile de reglementari cu privire la expertizele contabile?
Expertizele contabile sunt reglementate astfel:
a) legal: OG 65/1994 privind organizarea activitatii de expertiza contabila si a contabililor autorizati, cu modificarile si completarile ulterioare
b) procedural: Codul de procedura civila si Codul de procedura penala
c) profesional: Regulamentul de organizare si functionare a Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania si Norma profesionala CECCAR nr. 35 privind expertizele contabile

Ce se intelege prin „abtinerea” unui expert contabil numit sa efectueze o expertiza judiciara intr-o cauza? Cine sesizeaza aceasta situatie, in ce termen si sub ce forma?
Abtinerea – ca procedura – consta in declaratia expertului care trebuie facuta de indata ce constata ca se afla intr-un caz de incompatibilitate. imprejurarile privind abtinerea de la efectuarea expertizei contabile se com
face de indata ce expertul contabil a luat cunostinta de existenta situatiei de incompatibilitate.
in cazul in care expertul contabil incompatibil nu a facut declaratia de abtinere de a participa la efectuarea expertizei, poate fi recuzat in cursul urmaririi penale si al judecarii, de oricare dintre parti, de indata ce partea
Abtinerea sau recuzarea se solutioneaza de instanta de judecata fara participarea expertului care a declarat ca se abtine sau este recuzat. Examinarea declaratiei de abtinere sau a cererii de recuzare se face de indata ,
iar daca se gaseste necesar, sipartile, precum si expertul care se abtine sau a carui recuzare se cere. incheierea prin care s-a admis sau s-a respins abtinerea sau recuzarea nu este supusa niciunei cai de atac.
Cazurile de abtinere a expertilor contabili in cazul expertizei judiciare in procesul penal sunt similare cu cazurile de recuzare si anume:
- cand el, sotul sau, ascendentii sau descendentii lor au vreun interes in judecarea pricinii, sau este sot, ruda sau afin pana la al patrulea grad inclusiv cu vreuna dintre parti
– cand se afla in vreunul dintre cazurile prevazute in legea de organizare judecatoreasca
– cand sotul in viata si nedespartit este ruda sau afin al uneia dintre parti pana la al patrulea grad inclusiv, sau daca, fiind incetat din viata ori despartit, au ramas copii
- daca el, sotul sau rudele lor pana la al patrulea grad inclusiv au o pricina asemanatoare cu cea care se judeca, sau daca au o judecata la instanta unde una din parti se judeca
– daca intre aceleasi persoane si una dintre parti a fost un caz de judecata penala timp de cinci ani inaintea recuzarii
- daca este tutore, curator sau consilier judiciar al uneia dintre parti
- daca si-a spus parerea cu privire la pricina care se judeca
- daca a primit de la una dintre parti daruri sau fagaduieli de daruri sau altfel de indatoriri
- daca este in vrajmasie intre el, sotul sau rudele lor pana la al patrulea grad inclusiv si una dintre parti, sotii sau sotiile acestora pana la al patrulea grad inclusiv
Ce trebuie sa contina Capitolul I al raportului de expertiza contabila (Introducerea)?
Lucrarile si concluziile expertizei contabile se consemneaza intr-un raport scris care trebuie sa cuprinda trei capitole: Capitolul I – Introducere, Capitolul II – Desfasurarea expertizei contabile si Capitolul III – Concluzii.
Capitolul I Introducere al raportului de expertiza contabila trebuie sa cuprinda cel putin urmatoarele paragrafe:
a) Paragraful de identificare a expertului contabil nominalizat pentru efectuarea expertizei contabile, care trebuie sa cuprinda informatii cu privire la: numele si prenumele expertului, domiciliul acestuia, numarul carne
In acest paragraf se cuprind si datele de identificare ale expertilor contabili recomandati de parti, daca este cazul. Daca sunt mai multi experti contabili recomandati de parti si incuviintati de organul care a dispus exper
b). Paragraful de identificare a organului care a dispus efectuarea expertizei contabile judiciare sau a clientului care a solicitat efectuarea expertizei contabile extrajudiciare. In acest paragraf se mentioneaza:
Ø In cazul expertizelor contabile judiciare: actul care a stat la baza numirii expertului / expertilor, respectiv incheierea de sedinta (in cazurile civile) sau ordonanta organelor de urmarire penala (in cazurile penale), cu m
partilor , domiciliul sau sediul social al acestora, numarul si anul dosarului si natura acestuia (civil sau penal);
Ø In cazul expertizelor contabile extrajudiciare sau al opiniilor separate ale expertilor contabili recomandati de parti care au fost incuviintati de organele indreptatite sa dispuna expertiza contabila judiciara sa participe
sau sediul social al acestuia, numarul si data contractului in baza caruia se efectueaza expertiza contabila solicitata si numarul si anul dosarului, daca este cazul.
c) Paragraful privind identificarea imprejurarilor si circumstantelor in care a luat nastere litigiul in care s-a dispus efectuarea expertizei contabile judiciare sau contextul in care a fost contractata expertiza contabila extr
d) Paragraful privind identificarea obiectivului/obiectivelor expertizei contabile judiciare, formularea obiectivului/obiectivelor expertizei contabile. in cazul expertizelor contabile judiciare formularea obiectivului/obiecti
formularea acestuia(acestora) in incheierea de sedinta ( in cauze civile), respectiv in ordonanta organelor de urmarire si cercetare penala (in cauze penale). in cazul expertizelor contabile extrajudiciare formularea obiec
e) Paragraful privind identificarea datei sau perioadei si a locului in care s-a efectuat expertiza contabila. in cazul expertizelor contabile dispuse de organele in drept, in cauze civile, data si locul inceperii lucrarilor exper
prin scrisoare cu aviz de primire;
f) Paragraful privind identificarea materialului documentar care are o legatura cauzala cu obiectivul(ele) expertizei contabile si care a stat la baza intocmirii raportului de expertiza contabila. Materialul documentar nom
necesitatilor de documentare a obiectivelor expertizei contabile judiciare sau extrajudiciare; in acest paragraf trebuie incluse si legislatia si alte reglementari specifice care au stat la baza efectuarii expertizei contabile,
care au participat la expertiza au dat explicatii in cursul lucrarilor la care au fost convocate;
g) Paragraful privind identificarea datei sau perioadei in care s-a redactat raportul de expertiza contabila, cu mentionarea expresa daca s-au mai efectuat sau nu alte expertize contabile avand acelasi(aceleasi) obiectiv(
daca s-au folosit lucrarile altor experti ( contabili, tehnici etc.), problemele ridicate de partile interesate in expertiza si explicatiile date de acestea in timpul efectuarii expertizei;
h) Paragraful privind identificarea datei initiale pana la care raportul de expertiza contabila trebuia depus la beneficiar si indicarea eventualelor perioade de prelungire fata de termenul initial.

Ce trebuie sa contina dosarul de lucru al expertului contabil in ceea ce priveste documentarea expertizelor contabile?
Dosarul de lucru al expertului contabil, in ceea ce priveste documentarea expertizelor contabile trebuie sa cuprinda, dupa caz:
a). Incheierea de sedinta (in cauze civile), ordonanta organului de urmarire penala (in cauze penale) sau contractul privind efectuarea expertizelor contabile extrajudiciare;
b). Raportul de expertiza contabila – exemplarul expertului contabil care justifica indeplinirea misiunii;
c). Eventuala corespondenta, raspunsurile la obiectiunile partilor sau suplimentele de expertiza contabila solicitate de organele in drept care au dispus efectuarea expertizei contabile;
d). Eventualele note personale ale expertului contabil redactate in timpul efectuarii expertizei contabile, cum ar fi note scrise in urma unor interviuri sau declaratii verbale, necesare fie redactarii raportului de expertiza
lucrarilor de expertiza contabila cu beneficiarii acestora, si alte documente.
Cine poate avea calitatea de expert recomandat de parte sau de expert desemnat de parte? Care sunt drepturile si obligatiile acestora? Expertizele contabile
indreptatite de lege pentru administrarea probei cu expertiza.
Numirea expertului sau expertilor contabili, atat din oficiu cat si recomandati de partile in proces, se poate face numai de catre organul in drept sa dispuna administrarea probei cu expertiza contabila.
Atat Codul de procedura civila cat si Codul de procedura penala,reglementeaza faptul ca, in situatia in care, pentru lamurirea unorimprejuraride fapt, instanta judecatoreasca sau organul de cercetarepenalaconsidera n
la cererea partilor sau din oficiu, unul sau trei experti. Organul de urmarire penala sau instanta de judecata in materie penala, cand dispune efectuarea unei expertize, fixeaza un termen la care sunt chemate partile, pre
penala sau de instanta. La termenul fixat se aduce la cunostinta partilor si expertului obiectul expertizei si intrebarile la care expertul trebuie sa raspunda si se pune in vedere acestora, cu privire la faptul ca au dreptul s
cere modificarea sau completarea lor. Partile mai sunt incunostintate cu privire la faptul ca au dreptul sa ceara numirea si a cate unui expert recomandat de fiecare dintre ele, care sa participe la efectuarea expertizei.
Expertii recomandati de parte sunt obligati sa intocmeasca, de comun accord cu expertii contabili numiti, un program de lucru, astfel incat sa se asigure finalizarea si depunerea expertizei in termenul stabilit de organu
alaturi de obiectivele expertizei contabile, un calendar si un buget de ore pe fiecare capitol, subdiviziune sau component in parte. Daca este necesar, programul de lucru poate fi modificat in timpul realizarii expertizelo
Expertii contabili recomandati de parti, in cazul expertizelor contabile judiciare, nu pot delega efectuarea lucrarilor, deoarece au fost nominalizati de catre un organ in drept sa dispuna proba cu expertiza contabila, prin
ordonanta) si, prin urmare, trebuie sa isi indeplineasca personal si integral mandatul.
Responsabilitatea efectuarii si depunerii raportului de expertiza contabila judiciara care cuprinde si opiniile separate ale expertilor recomandati de parti le revine atat expertilor numiti, cat si expertilor recomandati de p

Cine si in ce conditii dispune efectuarea expertizei contabile judiciare? Cine numeste expertul contabil si ce elemente trebuie sa cuprinda incheierea de sedinta/ordonanta prin care se dispune efectuarea expertizei con
Expertizele contabile judiciare pot fi dispuse numai de catre organele indreptatite de lege pentru administrarea probei cu expertiza.
Numirea sau incuviintarea expertului sau expertilor contabili, la cerere (a partilor) sau din oficiu, se poate face numai de catre organul in drept sa dispuna administrarea probei cu expertiza contabila.
Instantele de drept civil, atunci cand considera necesar sa cunoasca parerea unor experti contabili, pot numi, la cererea partilor sau din oficiu, unul sau trei experti contabili prin incheierea de sedinta, care trebuie sa cu
I. Numele expertului sau expertilor contabili numiti din oficiu sau la cererea partilor in proces;
II. Obiectivele (intrebarile, punctele) la care expertul sau expertii contabili numiti trebuie sa raspunda. Obiectivele expertizei contabile trebuie sa fie formulate de instanta concis, fara echivoc si fara a se solicita expertu
asupra incadrarilor legale a faptelor supuse judecatii;
III. Termenul in care trebuie sa se efectueze expertiza contabila, tinandu-se seama de faptul ca raportul de expertiza contabila trebuie depus la instanta care a dispus-o cu 10 zile inainte de termenul de judecata. Daca t
expertizei contabile judiciare este considerat de catre expertul sau expertii contabili numiti ca fiind inadecvat (prea scurt), ei sunt indreptatiti sa solicite instantei un termen adecvat , minim necesar, pentru efectuarea u
IV. Plata expertului contabil sau expertilor contabili numiti, care trebuie sa fie remuneratorie. Daca expertul sau expertii contabili numiti pentru efectuarea expertizei contabile judiciare considera onorariul stabilit de in
instantei marirea acestuia.
in cazul lipsei de solicitudine a instantei cu privire la cererile expertului sau expertilor contabili numiti, referitoare la subpct. I, II, III, IV, ei sunt indreptatiti sa refuze efectuarea expertizei contabile judiciare. Acest refuz
sau expertilor contabili numiti.
Expertizele contabile judiciare pot fi dispuse si in cauze penale, in conformitate cu prevederile Codului de procedura penala. in astfel de cauze, organul de urmarire penala sau instanta de judecata care a dispus efectua
sunt chemate partile, precum si expertul contabil, aducandu-li-se la cunostinta intrebarile la care trebuie sa raspunda expertul contabil si precizandu-li-se ca au dreptul sa faca observatii cu privire la intrebari si ca pot c
sunt incunostintate ca au dreptul sa ceara numirea si a cate unui expert recomandat de fiecare dintre ele, care sa participe la efectuarea expertizei. Procedural, dispunerea expertizei contabile judiciare in cauze penale
penala. Aceste Ordonante contin un dispozitiv in care sunt nominalizate persoanele implicate si infractiunile pentru care sunt cercetate, alaturi de care trebuie sa se regaseasca aceleasi elemente ca si incheierea de sed
Cand efectuarea expertizelor contabile judiciare este supusa altor reglementari procedurale speciale, expertii contabili numiti din oficiu sau recomandati de partile in proces, trebuie sa se conformeze reglementarilor p
contabile judiciare si numirea expertilor contabili.
Cine sunt destinatarii expertizelor contabile?
Expertizele contabile judiciare si extrajudiciare sunt lucrari de specialitate cu obiective definite, solicitate de catre cei interesati expertilor contabili inscrisi in Tabloul Corpului. Prin urmare, destinatarii expertizelor conta
Solicitantii expertizelor contabile judiciare sunt:
· Organele de instrumentare (urmarire si cercetare) a cauzelor care fac obiectul dosarelor penale: Politia si Parchetul;
· Instantele de judecata a cauzelor penale si civile;
· Persoane fizice sau juridice care au calitatea de parte in cauza respectiva; in aceasta situatie acestia pot solicita organului jurisdictional efectuarea unei expertize, iar acesta poate dispune/desemna/incuviin
judiciara sau care sa participe la efectuarea expertizei.
Indiferent daca expertizele contabile judiciare sunt dispuse din oficiu sau sunt acceptate la cererea partilor implicate in procesul judiciar, acestea sunt, de asemenenea, destinatarii principali ai expertizelor contabile
Solicitantii expertizelor contabile extrajudiciare pot fi oricare dintre persoanele fizice sau juridice interesate in contractarea unor astfel de lucrari cu expertii contabili, inscrisi in Tabloul Corpului. in mod indirect, atunci
folosesc aceste lucrari in concilierea intereslor lor in relatiile cu partenerii comerciali si de afaceri, organismele administrative etc., pot fi si acestia considerati destinatari ai expertizelor contabile extrajudiciare

Comentati cum procedati in situatia in care in cauza in care ati fost numit sa efectuati expertiza judiciara exista lucrari de expertiza efectuate anterior.
intrebarea asa cum este formulata se refera la efectuarea unei expertize judiciare (contabile) in care „exista lucrari de expertiza efectuate anterior”.
in raportul de expertiza contabila este obligatorie mentionarea privind efectuarea sau nu de alte expertize contabile in aceeasi cauza, deoarece daca s-au mai efectuat expertize contabile an aceeasi cauza, cu obiective
contabil trebuie sa-si motiveze concluziile (raspunsurile) si vizavi de concluziile expertizelor contabile anterioare. Mai mult, daca concluziile expertizelor contabile consecutive sunt diferite si/sau contradictorii, in spiritu
recomandabil ca expertii contabili implicati sa se intalneasca pentru a discuta concluziile la care au ajuns. Aceasta deoarece expertizarea profesionala a aceluiasi material documentar ar trebui sa conduca la concluzii re
Totusi, notiunea de „lucrari de expertiza” nu presupune neaparat existenta unor lucrari de expertiza contabila efectuate anterior.
Se stie ca in unele cauze civile/penale, din datele existente la dosarul cauzei sau din documentarea efectuata de catre expertul contabil, nu pot fi identificate toate informatiile necesare pentru formularea raspunsurilor
contabil trebuie sa solicite instantei sa dispuna (daca aceasta nu a dispus deja) in prealabil efectuarea unor alte lucrari de expertiza tehnica, topografica,grafologica, etc., urmand ca in functie de concluziile acestor lucra
obiectivele expertizei contabile.
Profesionistii contabili care utilizeaza lucrarile altor profesionionisti apreciaza in ce masura lucrarile acestora pot servi la realizarea obiectivelor misiunii lor. Lucrarile efectuate de alti profesionisti se materializeaza in ra
Expertul contabil care intentioneaza sa utilizeze lucrarile altui profesionist trebuie sa determine competenta profesionala a acestuia. In acest sens, va avea in vedere de exemplu calificarile profesionale, diplomele, exis
activitate in care activeaza, experienta si reputatia in domeniul in care activeaza.
Profesionistul contabil trebuie sa aiba suficiente elemente care sa-i permita sa aprecieze daca lucrarea profesionistului solicitat acopera obiectivele care i-au fost stabilite. Daca expertul contabil mai are rezerve asupra
contacta direct pe acesta pentru elucidarea tuturor aspectelor nelamurite.
in raportul de expertiza contabila in Capitolul I INTRODUCERE paragraful 7 expertul contabil va face referire la utilizarea sau neutilizarea lucrarilor altor experti (tehnici, fiscali s.a.) sau a altor lucrari de expertiza contabi
Comentati norma de comportament profesional „acceptarea expertizelor contabile”, specifica misiunilor cu privire la expertizele contabile.
Solicitarile adresate expertilor contabili privind efectuarea de expertize contabile nu pot fi refuzate decat daca exista motive temeinice.
Totusi, expertul contabil, inainte de a accepta efectuarea unei expertize contabile, trebuie sa-si analizeze posibilitatea de a-si indeplini misiunea tinand seama in special de regulile de independenta si competenta.
Misiunea privind efectuarea unei expertize contabile nu poate fi refuzata pe motive de nationalitate, rasa, etnie, religie, politica sau de alta natura, expertul contabil avand obligatia sa respecte principiile care implica u
jurisdictionale.
Calitatea de expert contabil este incompatibila cu cea de martor in aceeasi cauza, calitatea de martor avand intaietate. Expertul contabil se afla in incompatibilitate daca exista imprejurari din care rezulta ca este intere
apropiata in solutionarea cauzei intr-un anumit mod care l-ar determina pe expertul contabil sa fie subiectiv.
Pot fi asimilate cu „imprejurari din care rezulta ca este interesat sub orice forma” urmatoarele situatii in care s-ar putea gasi expertul contabil:
- Daca, in calitate de organ de control, colaborator sau consilier al uneia dintre partile in proces, s-a pronuntat asupra unor aspecte ori a luat parte la intocmirea actelor primare, a evidentelor tehnico-operative sau la e
supus judecatii;
- Daca, in calitate de expert contabil, si-a exprimat o prima opinie in aceeasi cauza supusa judecatii, deoarece primeaza prezumtia ca ar fi interesat in sustinerea primei solutii. in particular, expertul contabil care a efect
proces se afla in incompatibilitate cu calitatea de expert numit din oficiu. Daca indeplineste conditiile de independenta si de competenta, poate accepta calitatea de expert contabil recomandat de parte.
Imediat dupa numire sau de indata ce a luat la cunostinta de unul dintre motivele mentionate mai sus, expertul contabil are obligatia sa comunice in scris despre aceasta organului jurisdictional care l-a numit.

Comentati norma de comportament profesional „calitatea expertizelor contabile”, specifica misiunilor cu privire la expertizele contabile.
Expertul contabil trebuie sa efectueze expertizele contabile pentru care a fost solicitat si pe care le-a acceptat cu constiinciozitate, devotament, corectitudine si impartialitate; pentru asigurarea in interes public ca aces
supuse auditului de calitate potrivit reglementarilor Corpului.
Expertizele contabile trebuie sa fie utile celor care le-au solicitat.
Concluziile expertului contabil trebuie sa fie formulate tinand seama de legislatie si de reglementarile in domeniu.
Expertizele contabile constituie mijloace de proba stiintifica. in elaborarea lor, expertul contabil trebuie sa foloseasca metode specifice stiintei contabilitatii. Concluziile expertului contabil trebuie sa fie fundamentate n
care fac sau trebuie sa faca obiectul recunoasterilor, evaluarilor, clasificarilor si prezentarilor contabile.
Calitatea expertizelor contabile este direct influentata de respectarea legislatiei si reglementarilor in domeniu pentru fundamentarea raspunsurilor /concluziilor cu privire la obiectivele stabilite expertizei.
in expertizele contabile judiciare, expertul contabil este un tert in proces, care prin calitatea lui procesuala contribuie la stabilirea adevarului de catre organele de drept. Raportul de expertiza contabila judiciara are car
grad al indicelui contributiv la solutionarea cauzei in care a fost dispus.
Nedocumentarea si nefundamentarea stiintifica a rapoartelor de expertiza contabila judiciara pot fi si sunt, adesea, sanctionate de organele de drept care le-au dispus cu inlocuirea expertului contabil si dispunerea une
o noua expertiza contabila care ajunge la concluzii diferite fata de prima din cauza utilizarii altor criterii si metode de investigatie, organul in drept care le-a dispus are posibilitatea de a se opri la aceea pe care o conside
mai buna calitate.
Nici expertizele contabile extrajudiciare nu trebuie sa faca rabat din punct de vedere al calitatii. Independenta si competenta profesionala ale expertului contabil trebuie sa asigure o documentare si o fundamentare sti
Expertizele contabile sunt supuse auditului de calitate potrivit Regulamentului privind auditul de calitate in domeniul serviciilor contabile, cu modificarile ulterioare.
Comentati norma de comportament profesional „competenta expertului contabil“, specifica misiunilor cu privire la expertizele contabile.
Calitatea de expert contabil abilitat sa efectueze expertize contabile este reglementata. Competenta presupune detinerea de catre expertul contabil a cunostintelor necesare domeniului la care se refera expertiza cont
formarea continua, actualizarea si testarea permanenta a cunostintelor pe care le poseda.
3512.1. Expertiza contabila are drept suport documentele primare si inregistrarea evenimentelor si tranzactiilor in contabilitate. Ca urmare, expertul contabil solicitat in efectuarea expertizelor contabile trebuie sa pose
economic, in general, si mai ales in domeniul financiar-contabil. Aceste cunostinte trebuie probate cu calitatea de expert contabil membru al Corpului, inscris in listele pe domenii publicate, care se supune regulilor stab
si la testarea cunostintelor acumulate.

Comentati norma de comportament profesional „independenta expertului contabil”, specifica misiunilor cu privire la expertizele contabile.
Expertizele contabile pot fi efectuate numai de catre expertii contabili inscrisi in Tabloul Corpului. Expertul contabil solicitat in efectuarea unei expertize contabile are obligatia sa fie independent fata de partile interesa
lipsa de independenta sau o constrangere care ar putea sa-i impieteze integritatea si obiectivitatea.
Expertizele contabile efectuate de expertii contabili care nu intrunesc conditiile pentru a fi inscrisi ca membri ai Corpului cad sub incidenta sanctiunilor privind exercitarea unei profesii fara autorizatie. Daca un expert c
pentru efectuarea unei expertize contabile, el este obligat sa aduca la cunostinta solicitantului situatia in care se afla.
Atat expertii contabili numiti la cerere sau din oficiu, cat si expertii recomandati de parti sau solicitati in vederea efectuarii de expertize contabile extrajudiciare au obligatia sa fie independenti fata de beneficiarii exper
Independenta expertului contabil numit de organele in drept deriva din obligatia acestuia de a tine seama de toate cazurile de incompatibilitate, abtinere si recuzare prevazute de Codul de procedura civila si de alte reg
Independenta expertilor recomandati de parti poate fi afectata mult mai usor prin faptul ca intre expert si parte se stabilesc, conform prevederilor legale, relatii contractuale. De aceea, normele de conduita si principiile
profesionistilor contabili din Romania trebuie riguros respectate de acestia. Independenta expertilor recomandati de parti deriva din transparenta contractelor de prestari servicii care se incheie cu ocazia nominalizarii
unui exemplar original al contractului la dosarul cauzei; onorariul prevazut in contract trebuie sa reflecte volumul de munca si complexitatea activitatii desfasurate. De asemenea, trebuie precizat ca expertii recomanda
de incompatibilitate, abtinere si recuzare prevazute de Codurile de procedura si de reglementarile Corpului intocmai ca expertii numiti.
Expertii contabili care se afla in situatii de incompatibilitate si conflicte de interese trebuie sa le aduca la cunostinta organului care i-a numit, imediat dupa numire sau de indata ce au luat cunostinta de cazurile care le
Expertul contabil, la primirea oricarei lucrari de expertiza, isi va face un examen de independenta. In cazul expertizelor contabile judiciare expertul va completa o „Declaratie de independenta” care va insoti lucrarea pr
reglementarilor emise de Corp.
Comentati norma de comportament profesional „responsabilitatea efectuarii expertizelor contabile”, specifica misiunilor cu privire la expertizele contabile.
Expertizele contabile trebuie efectuate in mod responsabil.
Responsabilitatea efectuarii expertizelor contabile este intarita prin juramantul depus de expertul contabil la intrarea in profesie si prin actul de numire sau prin contractual incheiat.
· La intrarea in profesie, respectiv la obtinerea calitatii, expertul contabil depune un juramant, in scris, cu semnificatii profesionale si deontologice, de care trebuie sa tina seama in realizarea tuturor misiunilo
aplicat in mod neconditionat in cazul tuturor expertizelor contabile, atat judiciare, cat si extrajudiciare.
· Expertul contabil este numit sa efectueze expertize contabile judiciare prin incheiere de sedinta, in cauze civile, sau prin ordonanta, in cauze penale. Acestea sunt emise de organele de urmarire penala, de
jurisdictionale.
Toate dispozitiile procedurale cu privire la citarea, aducerea cu mandat si sanctionarea martorilor care lipsesc de la judecata sunt aplicabile si expertului contabil / expertilor contabili numit(ti) pentru efectuarea experti
expertii contabili numit(ti) pentru efectuarea expertizelor contabile judiciare nu se infatiseaza la citarea organelor in drept care l-au (i-au) numit, acestea sunt abilitate sa dispuna inlocuirea lui (lor).
Responsabilitatea efectuarii expertizelor contabile extrajudiciare trebuie sa rezulte din contractul incheiat intre expertul contabil si client.
in situatia in care impotriva expertului contabil este pusa in miscare actiune penala, expertul in cauza are obligatia sa instiinteze despre aceasta filiala Corpului al carei membru este. Aceeasi obligatie ii revine expertulu
fost implicat.
Responsabilitatea efectuarii si depunerii raportului de expertiza contabila judiciara care cuprinde si opiniile separate ale expertilor recomandati de parti le revine atat expertilor contabili numiti, cat si expertilor contabi

Comentati norma de comportament profesional „secretul profesional si confidentialitatea expertului contabil”, specifica misiunilor cu privire la expertizele contabile.
Expertul contabil trebuie sa respecte secretul si caracterul confidential al informatiilor la care a avut acces si de care a luat cunostinta cu ocazia efectuarii expertizelor contabile, trebuind sa se abtina de la divulgarea lor
expres in acest scop sau daca are obligatia legala sau profesionala sa faca o astfel de divulgare.
Expertul contabil numit la cerere (a partilor) sau din oficiu, precum si expertul contabil recomandat de parti si incuviintat de organele in drept nu trebuie sa prezinte mai mult decat se cere. Acestia trebuie sa invoce in
evenimente si tranzactii probate cu documente justificative si/sau evidentieri contabile care au o legatura cauzala cu obiectivul (intrebarea) care le-a fost fixat(a) de organul in drept care a dispus expertiza contabila jud
Expertul contabil numit la cerere (a partilor) sau din oficiu intr-o cauza civila sau penala trebuie sa se abtina de la divulgarea continutului raportului de expertiza contabila judiciara si a concluziilor sale direct partilor imp
depuna raportul sau, auditat calitativ, la organul in drept care a dispus expertiza contabila judiciara, unde poate fi consultat in conditiile legii.
Expertul contabil numit la cerere (a partilor) sau din oficiu intr-o cauza civila sau penala trebuie sa se abtina de la contactarea partilor implicate in cauza respectiva, in afara procedurilor prevazute de lege. Astfel, in cazu
locului, aceasta nu poate fi facuta decat dupa citarea partilor cu confirmare de primire, aratandu-li-se zilele si orele cand incep si se continua lucrarile expertizei contabile. in procesele penale, expertul contabil poate lu
conditiile stabilite de organul de urmarire penala sau de instanta de judecata. in toate cazurile, informatiile si explicatiile primite de expertul contabil in contactele sale cu partile implicate in cauza respectiva trebuie sa
In cazul expertizelor extrajudiciare, expertul contabil trebuie sa se conformeze doar normelor profesionale ale Corpului in ceea ce priveste secretul si confidentialitatea in expertiza contabila.
Comentati urmatoarele obiective (intrebari) puse in cazul unei expertize contabile judiciare dispuse de organul de cercetare penala in care administratorul firmelor A si B este cercetat pentru evaziune fiscala privind im
bugetului de stat pentru perioada ianuarie – aprilie 2009:
- Obiectivul nr. 1
Daca dobanzile platite de invinuit in perioada ianuarie – aprilie 2009 pentru imprumuturile luate de la firmele A si B pot fi incluse in cheltuieli.
- Obiectivul nr. 2
Recalcularea profitului in functie de cheltuielile avute de firmele A si B si stabilirea impozitului care trebuia varsat de catre invinuit in perioada ianuarie – aprilie 2009.
- Obiectivul nr. 3
Deducerea si calcularea TVA care trebuia varsata la buget in aceeasi perioada.
- Obiectivul nr. 4
Ce acte normative au fost incalcate de catre invinuit in legatura cu operatiunile contabile mentionate mai sus?
Apreciem ca obiectivele expertizei contabile judiciare sunt formulate in mod neprofesionist, deoarece in acest dosar penal doua probleme de fond (esentiale) trebuiau supuse atentiei expertizei contabile, si anume:
a). Invinuitul avea sau nu responsabilitatea legala a organizarii si conducerii contabilitatii celor doua societati comerciale A si B.
b). Impozitul pe profit si taxa pe valoarea adaugata datorate bugetului de stat de catre cele doua societati au fost sau nu calculate si contabilizate corect in perioada supusa expertizarii, respectiv ianuarie – aprilie 2009.
Raportat la cele doua probleme de fond, obiectivele formulate de organul de cercetare penala comporta cel putin urmatoarele observatii:
a). Referitor la Obiectivul nr. 1, orice cheltuiala facuta in numele unei societati comerciale este o cheltuiala a acesteia. In speta, se punea problema in ce masura cheltuiala cu dobanzile era sau nu deductibila fiscal, rapo
expertizarii.
b). Referitor la obiectivele nr. 2 si 3
- apare o confuzie intre invinuit si contribuabil; invinuitul (persoana fizica) nu avea calitatea de contribuabil in ceea ce priveste impozitul pe profit si taxa pe valoarea adaugata. Aceasta calitate (de contribuabil) o aveau
- adevarata problema vizata de cele doua obiective este daca cele doua societati comerciale A si B au calculat si contabilizat corect impozitul pe profit si taxa pe valoarea adaugata in perioada supusa expertizarii, raport
c). Obiectivul nr. 4 solicita expertului contabil sa faca incadrari legale, pentru ca expertul contabil care isi permite sa precizeze ce acte normative au fost incalcate sugereaza automat ce sanctiune trebuie aplicata.
Apreciem ca o formulare mai concisa, cu mai putin echivoc si fara solicitari de incadrari legale a obiectivelor ar putea fi:
Obiectivul nr. 1: Cine avea obligatia legala privind organizarea si conducerea contabilitatiib la societatile A si B in perioada ianuarie – aprilie 2009?
Obiectivul nr. 2: Daca cuantumul impozitului pe profit si al taxei pe valoarea adaugata calculate si contabilizate in perioada ianuarie – aprilie 2009 de catre societatile comerciale A si B sunt corecte, sa se stabileasca eve
fiscala in vigoare in perioada supusa expertizarii.
Daca organul de cercetare penala ar fi facut astfel de formulari ale obiectivelor in expertiza dispusa, ar fi vizat doar contributia expertului contabil la completarea probelor administrate, si nu participarea acestuia la inca
organul de cercetare penala a nu fi fost receptiv la reformularea obiectivelor, dar expertul contabil, in virtutea profesionalismului sau, putea sa o faca.
Consideratii asupra normei de lucru specifice misiunilor privind expertizele contabile referitoare la delegarea lucrarilor de expertiza contabila.
Efectuarea lucrarilor privind expertizele contabile judiciare nu poate fi delegata altor persoane de catre expertii contabili numiti la cererea partilor sau din oficiu, si nici de catre expertii contabili recomandati de parti.
in cazul expertizelor contabile extrajudiciare, expertul contabil poate delega executarea unor lucrari asistentilor sau colaboratorilor sai, pastrandu-si raspunderea finala asupra continutului si concluziilor raportului de e
in cazul expertizelor contabile judiciare, expertii contabili numiti la cerere (a partilor) sau din oficiu si expertii contabili recomandati de parti nu pot delega efectuarea lucrarilor deoarece au fost nominalizati de catre un
printr-un act procedural (incheiere de sedinta sau ordonanta), si prin urmare trebuie sa isi indeplineasca personal si integral mandatul.
In cazul expertizelor contabile extrajudiciare, care de regula sunt comandate si contractate cu cabinet sau societati de expertiza contabila, contractele incheiate in acest scop pot include clauze cu privire la lucrarile car
delegate spre executare. Raspunderea finala insa, in ce priveste continutul si calitatea raportului de expertiza contabila revine integral expertului contabil care a contractat misiunea sau a reprezentat societatea de exp
intrucat consideram Norma de lucru generala privind DELEGAREA sI SUPRAVEGHEREA LUCRaRILOR, precum si comentariile acesteia, deosebit de pertinente pentru problematica abordata, prezentam in continuare cate
Misiunile liber – profesionistului contabil pot necesita formarea unor echipe de asistenti sau colaboratori. El poate delega acestora executarea unor lucrari, pastrandu-si raspunderea finala a executarii misiunii.
Lucrul in echipa presupune existenta impartirii raspunderilor intre membrii echipei. Orice delegare de atributii – responsabilitati – respectiv de lucrari catre asistenti sau colaboratori trebuie sa se efectueze astfel incat
lucrari vor fi executate de persoane independente care poseda aptitudinea si competenta necesare indeplinirii in bune conditii a lucrarilor cerute. Aceste persoane trebuie sa posede:
- Calitati personale
- Aptitudini si competente
Organizarea echipei se realizeaza prin:
- Repartizarea de responsabilitati diferite in functie de nivelul de aptitudini, competente si calitati personale ale fiecarui asistent sau colaborator;
- Fixarea de termene pentru fiecare lucrare de efectuat.
Lucrul in echipa este organizat in cadrul unui program de lucru.
Liber – profesionistul contabil care poarta raspunderea finala a executarii misiunii este responsabil si cu supravegherea totala a indeplinirii lucrarilor delegate asistentilor si colaboratorilor
Consideratii asupra normei de lucru specifice misiunilor privind expertizele contabile referitoare la supravegherea lucrarilor de expertiza contabila.
(De corelat si cu raspunsul la intrebarea nr. 32)
Efectuarea lucrarilor privind expertizele contabile judiciare nu poate fi delegata altor persoane de catre expertii contabili numiti la cererea partilor sau din oficiu, si nici de catre expertii contabili recomandati de parti.
in cazul expertizelor contabile extrajudiciare, expertul contabil poate delega executarea unor lucrari asistentilor sau colaboratorilor sai, pastrandu-si raspunderea finala asupra continutului si concluziilor raportului de e
in cazul expertizelor contabile judiciare, expertii contabili numiti la cerere (a partilor) sau din oficiu si expertii contabili recomandati de parti nu pot delega efectuarea lucrarilor deoarece au fost nominalizati de catre un
printr-un act procedural (incheiere de sedinta sau ordonanta), si prin urmare trebuie sa isi indeplineasca personal si integral mandatul.
In cazul expertizelor contabile extrajudiciare, care de regula sunt comandate si contractate cu cabinet sau societati de expertiza contabila, contractele incheiate in acest scop pot include clauze cu privire la lucrarile car
delegate spre executare. Raspunderea finala insa, in ce priveste continutul si calitatea raportului de expertiza contabila revine integral expertului contabil care a contractat misiunea sau a reprezentat societatea de exp
intrucat consideram Norma de lucru generala privind DELEGAREA sI SUPRAVEGHEREA LUCRaRILOR, precum si comentariile acesteia, deosebit de pertinente pentru problematica abordata, prezentam in continuare cate
Misiunile liber – profesionistului contabil pot necesita formarea unor echipe de asistenti sau colaboratori. El poate delega acestora executarea unor lucrari, pastrandu-si raspunderea finala a executarii misiunii.
Lucrul in echipa presupune existenta impartirii raspunderilor intre membrii echipei. Orice delegare de atributii – responsabilitati – respectiv de lucrari catre asistenti sau colaboratori trebuie sa se efectueze astfel incat
lucrari vor fi executate de persoane independente care poseda aptitudinea si competenta necesare indeplinirii in bune conditii a lucrarilor cerute. Aceste persoane trebuie sa posede:
- Calitati personale
- Aptitudini si competente
Organizarea echipei se realizeaza prin:
- Repartizarea de responsabilitati diferite in functie de nivelul de aptitudini, competente si calitati personale ale fiecarui asistent sau colaborator;
- Fixarea de termene pentru fiecare lucrare de efectuat.
Lucrul in echipa este organizat in cadrul unui program de lucru.
Liber – profesionistul contabil care poarta raspunderea finala a executarii misiunii este responsabil si cu supravegherea totala a indeplinirii lucrarilor delegate asistentilor si colaboratorilor.
Supravegherea poate fi asigurata partial si de catre colaboratorii detinand un nivel de competenta satisfacator, adica o capacitate si o experienta corespunzatoare unor responsabilitati care le pot fi incredintate.
Aceasta supraveghere se exercita, in principal, prin verificarea dosarelor de lucru pentru a se asigura ca lucrarile progreseaza conform programului si termenelor prevazute pentru executarea lucrarilor colaboratorilor s
Supravegherea se concretizeaza in special prin:
- O nota de comentarii, care se arhiveaza la dosarul lucrarii;

- Adnotari la documentele stabilite de catre colaboratori sau orice alte documente de lucru;

- Note personale ale liber profesionistului contabil.

Dimensiunile delegarii si supravegherii lucrarilor depind de:

- Marimea si complexitatea lucrarilor;

- Volumul lucrarilor de executat si termenele de realizare ale acestora.

Consideratii asupra Raportului de imposibilitate a efectuarii expertizei contabile.
„in cazuri cu totul deosebite, expertul contabil se poate afla in imposibilitatea intocmirii unui raport de expertiza contabila din cauza inexistentei documentelor justificative sau a evidentelor contabile care sa ateste eve
cazuri se va intocmi un RAPORT DE IMPOSIBILITATE A EFECTUaRII EXPERTIZEI CONTABILE, care va avea aceeasi structura ca un raport de expertiza contabila obisnuit (necalificat), dar care in Capitolul II DESFasURAREA E
prezenta justificat si fundamentat cauzele care conduc la imposibilitatea efectuarii expertizei contabile dispuse de beneficiarul acesteia.
in cazul expertizei contabile judiciare, se impune ca, anterior intocmirii raportului de imposibilitate, expertul sa instiinteze organul care a dispus expertiza despre motivele ce ar putea conduce la intocmirea acestui Rap
care va dispune in consecinta.”
In unele situatii, evident cu caracter de exceptie, efectuarea lucrarilor de expertiza contabila este ingreunata sau chiar imposibila din cauza modului defectuos al conducerii sau neconducerii la zi a contabilitatii tranzacti
cazuri, expertul contabil nu este abilitat ca mai intai sa refaca sau sa aduca la zi contabilitatea si apoi sa procedeze la efectuarea expertizei contabile comandate.
Procedura care trebuie urmata in astfel de situatii este intocmirea unui Raport de imposibilitate a efectuarii expertizei contabile din care sa rezulte argumentat motivele imposibilitatii efectuarii expertizei contabile. La
cazuri absolut necesare.
Prin urmare, inainte de intocmirea Raportului de imposibilitate a efectuarii expertizei contabile, expertul contabil trebuie sa analizeze cu exigenta materialul documentar disponibil si sa indice modul in care materialul a
contabilitatii, inventariere, expertize tehnice etc., operatiuni in urma carora expertiza contabila solicitata ar putea fi efectuata, pe care sa le aduca la cunostinta organului care a dispus expertiza.
In cazul in care organul care a dispus efectuarea expertizei contabile va dispune completarea materialului de la dosar si va mentine necesitatea unei expertize contabile, aceasta se va efectua la noul termen ce se va fix
expertiza sunt considerate suspendate.
In situatia intocmirii Raportului de imposibilitate, expertul contabil este indreptatit sa solicite organului care a dispus expertiza un procent din onorariu corespunzator cu cheltuielile efectuate si munca depusa.

Consideratii despre forta probanta a expertizei contabile judiciare.

in practica judiciara nu exista un sistem de ierarhizare a importantei probelor, expertiza contabila nefiind acceptata ca fiind superioara altor probe; forta de convingere a raportului de expertiza contabila este teoretic e
Prin urmare, expertiza contabila nu are forta probanta absoluta, ponderea sa fiind egala cu a oricarui alt mijloc de proba. Eficienta raportului de expertiza contabila ca mijloc de proba cu fundamentare stiintifica, este d
evaluarea calitatii unei lucrari de expertiza contabila, organul judiciar poate avea in vedere anumite criterii, cum ar fi corelatia cu alte probe. Este posibil insa, ca un raport de expertiza contabila temeinic fundamentat,
rationamente profesionale riguroase, sa poata dobandi caracterul de proba dominanta in judecarea unei cauze, chiar si in conditiile in care nu concorda intrutotul ce alte probe.
Finalitatea actului de evaluare a calitatii si modului de valorificare a raportului de expertiza contabila judiciara revine organului care a dispus efectuarea expertizei, intrucat acesta raspunde de hotararea care se pronun
Valorificarea expertizei contabile in activitatea judiciara presupune insusirea concluziilor acesteia de catre organul beneficiar. Este posibil, uneori, ca dupa examinarea lucrarii de catre organul care a dispus efectuarea e
nu este corespunzatoare. in astfel de situatii, din oficiu sau la cererea oricareia dintre partile implicate, organul abilitat poate dispune masuri de refacere sau de completare a expertizei contabile.
Expertiza contabila judiciara fiind o proba individuala administrata de organul judiciar, concluziile acesteia nu pot fi automat insusite de catre organul judiciar care a dispus-o sau a acceptat-o. Acesta trebuie sa apreciez
liberului arbitru bazat pe lege si constiinta, putand sa admita sau sa respinga concluziile expertizei contabile judiciare in functie de nivelul stiintific si calitatea acesteia si corelatia cu celelalte probe administrate in cauze
Totusi, datorita caracterului sau stiintific si probitatii profesionale si deontologice a expertului contabil, expertiza contabila judiciara trebuie sa ofere organului judiciar o proba indeajuns de temeinica si ne neinlaturat .
Caracterul stiintific si forta probanta a expertizei contabile judiciare este ca aceasta are ca obiect cercetarea unor fapte si situatii de natura economico-financiara; cuprinde in sfera sa de actiune activitatea economica a
stabilite de organul judiciar; cerceteaza situatiile si imprejurarile de fapt pe baza informatiilor furnizate de evidenta economica si a suportilor ei materiali; interpreteaza datele de evidenta si furnizeaza opinii cu privire l
normative care reglementeaza domeniul de activitate respectiv; elaboreaza concluzii pe baza constatarilor facute, care servesc ca mijloc de proba pentru organul judicar care a dispus efectuarea expertizei.
Considerente privind valorificarea lucrarilor de expertiza contabila.
Pentru a fi administrata ca proba in justitie, expertiza contabila trebuie sa prezinte un nivel calitativ ridicat, sa contribuie eficient la solutionarea cauzei.
Expertiza contabila judiciara nu are forta probanta absoluta, ponderea ei in rezolvarea cauzei fiind egala cu orice alt mijloc de proba, deci eficienta ei ca mijloc de proba este determinata de contributia sa la solutionare
de expertiza contabila revine organului care a dispus efectuarea expertizei, deoarece acesta raspunde de hotararea ce se pronunta pe baza probelor.
Valorificarea expertizei contabile in activitatea judiciara presupune insusirea concluziilor acesteia de catre organul beneficiar. Sunt si situatii in care, dupa examinarea expertizei contabile judiciare, beneficiarul sa
aceste situatii, organul care a dispus expertiza, poate dispune, la cererea partilor sau din oficiu, masuri de refacere sau de completare a expertizei. Acest lucru se poate realiza prin: lamuriri verbale date de catre expert
supliment la expertiza sau dispunerea unei noi expertize efectuate de catre alt expert contabil.

Contractarea expertizei contabile.

Contractarea si programarea misiunilor privind expertizele contabile sunt reglementate profesional prin autoreglementarile Corpului.
Reglementand relatiile profesionistilor contabili cu clientii lor, Codul etic national al profesionistilor contabili stipuleaza:
a) Relatiile membrilor Corpului cu clientii lor se stabilesc prin contract scris de prestari servicii semnat de ambele parti.
b) Daca in cursul executarii lucrarilor se constata necesitatea modificarii sau extinderii lucrarilor, se va incheia un act aditional la contract.
Reglemenarile mentionate sunt imperative si opozabile tuturor beneficiarilor lucrarilor de expertiza contabila, pentru ca, desi sunt elaborate de un organism profesional (CECCAR), ele s-au elaborat in conformitate cu a
Pe cale de consecinta, niciun solicitant de expertize contabnile nu poate refuza contractarea lucrarilor de expertiza contabila solicitate dupa acceptarea lor de catre expertul contabil contactat. Refuzul de contractare a
obiectiv pentru neacceptarea expertizei de catre expertul contabil.
Prin urmare, efectuarea expertizelor contabile se face pe baza de contract. Expertizele contabile contractate trebuie programate. Programul de lucru trebuie sa cuprinda natura, calendarul si intinderea lucrarilor necesa
contabile contractate.
Contractul incheiat intre parti (prestatorul de servicii contabile si beneficiar) este actul prin care, in urma negocierii, se nasc, se modifica sau se sting obligatii civile ale partilor contractante. Relatiile expertilor contabili c
incheierile de sedinta (in dosarele civile) si ordonantele organelor de urmarire si cercetare penala (in dosarele penale) tin loc de contract .
Daca in timpul efectuarii expertizelor contabile intervin elemente noi privind volumul si intinderea lucrarilor sau obiective noi (supliment expertiza), care nu au fost avute in vedere initial, expertii contabili sunt indrepta
in cazul expertizelor contabile judiciare, majorarea onorariului se face, la cererea justificata a expertului contabil in cauza, prin incheiere executorie, data cu citarea partilor, de catre organul in drept care a dispus efectu
incheiat intre parte si expertul recomandat de parte.
Expertizele contabile trebuie efectuate si depuse beneficiarului la termenele convenite si acceptate prin contract sau stabilite de organele in drept prin actul de numire. Pentru incadrarea in aceste termene este necesa
precizeze, alaturi de obiectivele expertizei contabile, un calendar si un buget de ore pe fiecare capitol, subdiviziune sau componenta in parte. Daca este necesar, programul de lucru poate fi modificat in timpul realizarii
in cazul in care pentru efectuarea expertizei contabile judiciare au fost incuviintati de organul jurisdictional experti recomandati de parte, acestia sunt obligati sa intocmeasca programul prevazut la alineatul precedent
sa se asigure finalizarea si depunerea expertizei in termenul stabilit de organul in drept.

Convocarea partilor in cauze civile si in cauze penale.

Convocarea partilor in cauzele penale se face de organul de urmarire penala sau instanta de judecata care a dispus efectuarea unei expertize contabile prin fixarea unui termen la care sunt chemate partile, precum si e
cunostinta intrebarile la care trebuie sa raspunda expertul contabil si precizandu-li-se ca au dreptul sa faca observatii cu privire la intrebari si ca pot cere modificarea sau completarea lor.
Totodata partile sunt informate ca au dreptul sa ceara numirea si a cate unui expert recomandat de fiecare din ele, care sa participe la efectuarea expertizei.
Expertul contabil in cauzele penale poate contacta si convoca partile numai cu incuviintarea si in conditiile stabilite de organul de urmarire penala.
in cauzele civile expertul are dreptul si obligatia, in cazul in care este necesar, de a notifica partile privind data, locul si orele la care urmeaza a culege datele necesare efectuarii raportului de expertiza atasand la lucrare
cazulexpertizelor contabile dispuse de organele in drept, incauze civile, data si locul inceperii lucrarilor expertizeicontabile trebuie documentate prin citarea partilor prinscrisoare cu aviz de primire.
Convocarea partilor in cauze civile.
Convocarea partilor in cauze civile se face prin scrisoare recomandata, cu confirmare de primire, care se ataseaza la raportul de expertiza (Codul de procedura civila).
Cu aceasta ocazie se solicita partilor documente si explicatii suplimentare fata de cele existente la dosar.
Expertul contabil trebuie sa se abtina de la contactarea partilor in afara procedurii legale.

Convocarea partilor in cauze penale

Expertizele contabile judiciare pot fi dispuse si in cauze penale, in conformitate cu prevederile Codului de procedura penala.
Prin urmare, convocarea partilor in cauze penale se face numai cu incuviintarea si in conditiile stabilite de organul de urmarire penala.
in astfel de cauze, organul de urmarire penala sau instanta de judecata care a dispus efectuarea unei expertize contabile fixeaza un termen la care sunt chemate partile, precum si expertul contabil, aducandu-li-se la cu
contabil si precizandu-li-se ca au dreptul sa faca observatii cu privire la intrebari si ca pot cere modificarea sau completarea lor. Totodata, partile sunt incunostintate ca au dreptul sa ceara numirea si a cate unui expert
efectuarea expertizei.
Procedural, dispunerea expertizei contabile judiciare in cauze penale se face prin ordonanta emisa de organul de urmarire penala, care trebuie sa contina aceleasi elemente ca si incheierea de sedinta pentru numirea e

Cum comentati problema relatiilor (din punct de vedere al ierarhizarii profesionale) dintre doi sau mai multi experti contabili numiti de organele in drept sa efectueze o expertiza judiciara in aceeasi cauza?
Expertizele contabile judiciare pot fi dispuse numai de catre organele indreptatite de lege pentru administrarea probei cu expertiza.
Instantele de drept civil pot numi din oficiu sau la cererea partilor unul sau mai multi experti contabili prin incheierea de sedinta.
in ambele cazuri, expertii numiti nu pot fi decat membrii ai CECCAR care se regasesc in Tabloul Corpului Expertilor Contabili si care sunt activi, iar in cazul expertizelor judiciare se gasesc si pe listele trimise de CECCAR la
Pe cale de consecinta, relatiile dintre expertii contabili numiti de organele in drept sa efectueze o expertiza judiciara in aceiasi cauza sunt de stricta egalitate in raport cu organul care a dispus proba cu expertiza, intruca
indatoriri. in practica, in situatia in care doi sau mai multi experti contabili au fost numiti de organele in drept, in aceiasi cauza, abordarea obiectivelor se poate face de comun accord tinand cont de experienta in domen
fiecare obiectiv in parte, necesitatea efectuarii deplasarilor s.a. in final, expertii contabili numiti isi angajeaza prin semnatura responsabilitatea in mod egal asupra raportului de expertiza redactat.
Daca raportul de expertiza contabila este intocmit de mai multi experti care au opinii diferite, fiecare expert contabil trebuie sa-si motiveze detaliat si documentat opinia pe care o sustine. De regula, in expertizele judi
recomandat de parte in raport cu opinia expertului numit din oficiu.
Cand au fost numiti sau angajati mai multi experti contabili in aceeasi cauza se intocmeste un singur raport de expertiza contabila. Daca sunt deosebiri de pareri intre experti, opiniile separate trebuie consemnate in cu
acestuia sau intr-un raport separat.
Cum comentati sintagma „Stiinta, independenta, moralitate” inscrisa pe sigla (logoul) CECCAR.
Sintagma “stiinta, independenta, moralitate” reprezinta chintesenta trasaturilor pe care un expert contabil trebuie sa le detina la nivelul cel mai performant si care trebuie sa-l calauzeasca in intreaga activitate.
in cadrul sintagmei “stiinta, independenta, moralitate” notiunea de stiinta se explica prin competenta profesionala obtinuta prin formarea continua, actualizarea si testarea permanenta a cunostintelor expertului conta
Notiunea de independenta in cadrul sintagmei analizate vizeaza independenta pe care expertul contabil trebuie sa o aiba in permanenta fata de partile interesate si o lipsa totala de constrangere care ar putea afecta in
contabila.
Moralitatea la care se face referire in logoul CECCAR provine de la latinescul mas, maris, care inseamna obicei, a respecta regulile cetatii (in cazul nostru ale CECCAR).
inmanunchiate pe emblema CECCAR, cele trei notiuni definesc modul in care un profesionist contabil, membru CECCAR, trebuie sa se conduca in activitatea sa.
Necesitatea de a asigura apararea onoarei si independentei Corpului si de a conferi lucrarilor membrilor sai autoritate impune acestor profesionisti contabili sa aiba calitati esentiale, cum sunt:
- stiinta, competenta si constiinta;
- independenta de spirit si dezinteres material;
- moralitate, probitate si demnitate.
Se impune ca fiecare membru al Corpului sa faca efortul necesar dezvoltarii acestor calitati si indeosebi:
a) sa isi dezvolte necontenit cultura, nu numai profesionala, dar si cunostintele de cultura generala, singurele capabile sa-i intareasca discernamantul;
b) sa acorde fiecarei tranzactii si situatii examinate toata atentia si timpul necesar pentru a-si fundamenta o opinie personala, inainte de a face propuneri;
c) sa isi exprime opinia fara nici o retinere fata de dorinta, chiar ascunsa, a celui ce il consulta si sa se pronunte cu sinceritate, fara ocolisuri, exprimandu-si, daca e nevoie, rezervele necesare asupra valorii ipotezelor si c
d) sa nu dea niciodata ocazia de a se afla in situatia de a nu putea sa isi exercite libertatea de gandire sau de a fi supus ingradirii indatoririlor sale;
e) sa considere ca independenta sa trebuie sa isi gaseasca manifestarea deplina in exercitarea profesiei si in protejarea ei, cu respectarea integrala a dispozitiilor legale si regulilor stabilite de Corp.
Cum credeti ca trebuie sa procedeze un expert contabil care este solicitat de un client sa inlocuiasca un alt liber-profesionist contabil care isi desfasoara misiunea conform unui contract incheiat in acord cu prevederile
in cazul in care un liber-profesionist contabil este solicitat de un client sa inlocuiasca un alt liber-profesionist contabil in exercitiu, acesta nu trebuie sa accepte aceasta misiune decat in conditiile in care:
a. a obtinut din partea clientului autorizarea de a contacta colegul predecesor si a obtinut de la caesta informatiile necesare privind activitatile clientului;
b. s-a asigurat ca inlocuirea nu este motivata de considerente rezultand din dorinta clientului de a eluda efectele unei respectari stricte a indatoririlor profesionale, cum ar fi insistentele predecesorului de a aduce la
si reglementarilor in activitatile respective;
c. a obtinut justificarea (dovada) platii onorariilor datorate colegului predecesor, cand acestea rezulta clar dintr-un contract si tinand seama de faptul ca executarea efectiva si corecta a lucrarilor nu este contestata d
d. se abtine de la orice critica de ordin personal cu privire la colegul sau predecesor;
e. asigura pastrarea secretului informatiilor primite din partea colegului predecesor.
Liber-profesionistii contabili care se gasesc in situatia imposibilitatii executarii lucrarilor contractate din cauza neprimirii datelor si a informatiilor necesare conform prevederilor contractului sau din cauza lipsei de coop
contractul cu acest client.
Clientul are dreptul de a-si alege expertul contabil si de a il inlocui cand doreste. Daca este importanta apararea intereselor legitime ale clientului, este la fel de important ca un liber profesionist contabil sa poata deter
neacceptarea misiunii; aceasta presupune o comunicare directa cu profesionistul contabil in functie.
In absenta unei cereri specifice, profesionistul contabil in functie nu trebuie sa furnizeze spontan informatii despre afacerile clientului sau.
Factorii urmatori stabilesc in ce masura un profesionist in functie poate discuta despre afacerile clientului sau cu un profesionist contactat:
- daca clientul a autorizat acest lucru;
- daca norme legale sau reguli de etica referitoare la aceasta divulgare permit acest lucru.
Comunicarea intre cei doi profesionisti contabili are ca obiective:
- de a impiedica un liber profesionist contabil si accepte nominalizarea sa, daca toate elementele pertinente nu sunt cunoscute;
- de a proteja actionarii minoritari care nu sunt de regula informati de imprejurarile inlocuirii profesionistului contabil in functie;
- de a apara interesele profesionistului contabil in functie, atunci cand propunerea de inlocuire se datoreaza respectului sau scrupulos de a actiona ca profesionist independent.
Inainte de a accepta o nominalizare pentru a presta servicii profesionale, care pana atunci au fost prestate de catre un alt liber profesionist contabil, profesionistul contabil trebuie:
- sa stabileasca daca clientul potential a informat profesionistul in functie de intentia sa de a-l inlocui si l-a autorizat, in scris, sa discute liber si fara limite despre afacerile sale cu noul profesionist contabil;
- sa solicite autorizarea de comunicare cu profesionistul contabil in functie.
Daca aceasta autorizare este refuzata, profesionistul contabil trebuie, in absenta altor mijloace alternative de a obtine asigurarile necesare, sa refuze nominalizare sa. Daca autorizarea este data, sa ceara profesionistul
- sa furnizeze toate informatiile care i-ar interzice sa accepte misiunea;

- sa furnizeze toate informatiile necesare care sa-i permita sa ia o decizie.

Profesionistul in functie, la primirea autorizatiei mentionata la alineatul precedent, trebuie rapid sa:

- raspunda (in scris), aratand daca exista motive profesionale care ar interzice profesionistului sa accepte nominalizarea sa;

- sa asigure ca clientul a autorizat divulgarea informatiilor pro­fesionistului desemnat;

- sa comunice orice informatie de care are nevoie profesionistul desemnat, pentru a putea sa decida daca accepta sau nu misiunea si sa abordeze liber cu profesionistuldesemnat toate problemele importante privind n
Cum definiti expertiza contabila? Dar expertiza contabila judiciara?
Cuvantul “expertiza” vine de la latinescul “expertus”, adica priceput – lucrarea unei persoane experimentate, specializate.
Expertiza reprezinta un concept care se deosebeste de audit, control, revizie sau verificare, intrucat contine in sine idea de exprimare libera a punctului de vedere al expertului in ceea ce priveste obiectivele sau faptele
Expertiza este prin excelenta o lucrare personala si critica, cuprinzand nu numai rezultatul examinarii faptelor din punct de vedere al exactitatii formale si material, dar si parerea expertului asupra cauzelor si efectelor i
Expertiza contabila este o activitate depusa de un personal autorizat de lege pentru reconstituirea realitatii unei operatii de natura economica si/sau financiara pe baza cercetarii documentelor, datelor si informatiilor d
reprezentat de expertii contabili membri ai CECCAR.
Expertizele contabile sunt mijloace de proba utilizabile in rezolvarea unor cauze care necesita cunostinte de stricta specialitate din partea unor persoane care au calitatea de expert contabil.
Expertizele contabile dispuse la cerere (a partilor) sau din oficiu in fazele de instrumentare si de judecata ale unor cauze civile, atasate sau nu unui proces penal, se numesc expertize contabile judiciare. Toate celelalte e

Cum se clasifica expertizele contabile in functie de natura juridica?

in functie de natura juridica expertizele contabile pot fi:
- Expertize civile
- Expertize penale
- Expertize extrajudiciare.

Cum se clasifica expertizele contabile in functie de natura principalului obiectiv / principalelor obiective stabilite de organul indreptatit sa dispuna efectuarea expertizei?
Dupa natura principalului(elor) obiectiv(e) la care se refera, expertizele contabile se clasifica in:
a) expertize contabile civile dispuse sau acceptate in rezolvarea litigiilor civile;
b) expertize contabile penale dispuse sau acceptate in rezolvarea unor aspecte civile atasate litigiilor penale;
c) expertize contabile comerciale dispuse sau acceptate in rezolvarea litigiilor comerciale;
d) expertize contabile fiscale dispuse sau acceptate in rezolvarea litigiilor fiscale;
e) alte categorii de expertize contabile judiciare dispuse de organele in drept sau extrajudiciare solicitate de catre clienti.
Expertizele contabile clasificate dupa acest criteriu pot fi la randul lor judiciare sau extrajudiciare.

Cum se clasifica expertizele contabile in functie de scopul principal in care au fost solicitate?
Dupa scopul principal in care au fost solicitate, expertizele contabile se clasifica in:
a) expertize contabile judiciare, reglementate de: Codul de procedura civila; Codul de procedura penala; OG nr. 2/2000 privind organizarea activitatii de expertiza tehnica judiciara si extrajudiciara, cu modificarile si com
b) expertize contabile extrajudiciare – sunt cele efectuate in afara procedurilor reglementate privind rezolvarea unor cauze supuse verdictului justitiei. Sunt efectuate in afara unui act juridic. Nu au calitatea de mijloc d
solicitarea de catre parti a administrarii probei cu expertiza contabila judiciara sau pentru rezolvarea unor litigii pe cale amiabila.

Daca doua sau mai multe expertize existente la dosarul cauzei au concluzii diferite, care va fi expertiza considerata de organul care a dispus efectuarea acestora cu valoare probanta preferentiala?
Nedocumentarea si nefundamentarea stiintifica a rapoartelor de expertiza contabila judiciara pot fi si sunt, adesea, sanctionate de organele de drept care le-au dispus cu inlocuirea expertului contabil si dispunerea une
o noua expertiza contabila care ajunge la concluzii diferite fata de prima din cauza utilizarii altor criterii si metode de investigatie, organul in drept care le-a dispus are posibilitatea de a se opri la aceea pe care o consid
mai buna calitate.
Cand s-au administrat doua expertize contradictorii, instanta nu poate proceda la realizarea unei medii aritmetice, ci trebuie sa accepte motivat una dintre expertize si sa o inlature pe cealalta sau sa le inlature pe ama
Detaliati elementele de cuprins (paragrafele) ale capitolului „Desfasurarea expertizei contabile” din raportul de expertiza contabila.
Capitolul II DESFasURAREA EXPERTIZEI CONTABILE al raportului de expertiza contabila trebuie sa contina cate un paragraf distinct pentru fiecare obiectiv (intrebare) al (a) expertizei contabile care sa cuprinda o
contabil cu privire la structura materialului documentar, actele si faptele analizate, locul producerii evenimentelor si tranzactiilor, sursele de informatii utilizate, daca partile interesate in expertiza contabila au facut ob
luat sau nu in considerare in formularea concluziilor sale. in fiecare astfel de paragraf trebuie prezentate ansamblul calculelor si interpretarea rezultatelor acestora.
Dar, daca aceste prezentari ar ingreuna intelegerea expunerii de catre beneficiarul raportului de expertiza contabila, este recomandabil ca ansamblul calculelor sa se faca in anexe la raportul de expertiza contab
rezultatele calculelor si interpretarea acestora.
Fiecare paragraf din Capitolul II DESFasURAREA EXPERTIZEI CONTABILE trebuie sa se incheie cu concluzia (raspunsul) expertului contabil, care trebuie sa fie precis(a), concis(a), fara echivoc, redactat(a) intr-o ma
aprecieri asupra calitatii documentelor justificative, a reprezentarilor (inregistrarilor) contabile, a expertizelor si actelor de control (de orice fel) anterioare, si nici asupra incadrarilor legale. Aceasta, deoarece expertul c
incadrarea judiciara a acestora. Concluziile (raspunsurile) expertului contabil trebuie sa fie fundamentate pe baza legislatiei si a reglementarilor care au legatura de cauzalitate cu obiectivele stabilite de organul indrept
care expertul contabil, in exercitarea misiunii sale, se confrunta cu acte si documente care nu intrunesc conditiile legale, care exprima situatii nereale sau care sunt suspecte, el nu trebuie sa le ia in considerare in stabil
obiectivul(ele) fixat(e) expertizei contabile, dar trebuie sa mentioneze aceasta in raportul de expertiza contabila.
Daca raportul de expertiza contabila este intocmit de mai multi experti care au opinii diferite, intr-un paragraf al Capitolului II DESFasURAREA EXPERTIZEI CONTABILE fiecare expert contabil trebuie sa-si motiveze
regula, in expertizele judiciare , opinia expertului contabil recomandat de parte se formuleaza in raport cu opinia expertului contabil numit la cerere (a partilor) sau din oficiu. In expertiza contabila judiciara, opinia sepa
motivata.
Formularea opiniei separate a expertului contabil se insereaza in raportul de expertiza contabila conform obiectivelor stabilite de organul care a dispus expertiza.

Detaliati procedura depunerii expertizei contabile extrajudiciare.

Raportul de expertiza contabila extrajudiciara se parafeaza si se semneaza fila cu fila, inclusiv anexele.
De regula, raportul de expertiza contabila se intocmeste in doua exemplare originale; unul pentru partea care a solicitat efectuarea expertizei contabile si unul ramane la expertul contabil care a efectuat expertiza cont
daca beneficiarul acestuia solicita acest lucru.
Raportul de expertiza contabila extrajudiciara se preda clientului care a solicitat-o la locul si la termenul prevazut in contract.

Detaliati procedura depunerii raportului de expertiza contabila judiciara.

Raportul de expertiza contabila se parafeaza si se semneaza fila cu fila, inclusiv anexele. Raportul de expertiza contabila se depune la beneficiarul acesteia in termenul legal sau contractual.
Raportul de expertiza contabila nu se semneaza de catre nici una din partile interesate in efectuarea exeprtizei contabile.
De regula, raportul de expertiza contabila se intocmeste in doua exemplare originale; unul pentru organul care a dispus sau partea care a solicitat efectuarea expertizei contabile si unul ramane la expertul contabil care
originale poate fi mai mare daca beneficiarul acestuia solicita acest lucru.
Raportul de expertiza contabila judiciara se depune la organele care au dispus-o cu cel putin 10 zile inainte de data stabilita pentru judecata. Raportul depus la instantele de judecata trebuie sa aiba viza de verific
Un caz particular il constituie programul administrarii probei de catre avocati, in care expertul preda expertiza direct avocatilor partilor, sub semnatura de primire, cu cel putin 30 de zile inainte de termenul fixat de inst
Din ce se compune materialul documentar pe care il poate studia expertul contabil numit sa efectueze o expertiza contabila judiciara intr-o cauza civila. Dar intr-o cauza penala?
Documentarea lucrarilor privind expertizele contabile are un caracter particular si se limiteaza strict la ceea ce este necesar pentru a raspunde la obiectivele fixate expertului contabil de catre organul in drept sa dispun
(in dosarele civile) sau prin ordonanta a organului de urmarire penala (in dosarele penale), sau la obiectivele contractului privind expertiza extrajudiciara.
In vederea intocmirii raportului de expertiza contabila, expertul contabil trebuie sa studieze materialul documentar adecvat.
Documentarea lucrarilor privind misiunile de expertiza contabila imbraca doua aspecte:
- Documentarea generala asupra evenimentelor si tranzactiilor care au legatura directa sau indirect cu obiectivele fixate expertizei;
- Documentarea specifica asupra evenimentelor si tranzactiilor care au legatura directa cu fiecare obiectiv fixat expertizei.
Orientativ, materialul documentar pe care trebuie sa il studieze expertul contabil in cazul expertizelor judiciare se compune din:
- dosarul cauzei in care s-a dispus o expertiza judiciara;
- documentele justificative si registrele contabile aflate in pastrarea partilor implicate in procesul justitiar sau in arhivele tertelor persoane care au vreo legatura cu obiectivele expertizate;
- procesele-verbale intocmite de organele de control abilitate, aflate atat in posesia acestora, cat si in posesia persoanelor juridice si/sau fizice controlate care au vreo legatura cu obiectivele expertizate;
- alte material documentare, cum ar fi legislatia si reglementarile referitoare la obiectivele expertizei.
Particularizat, in cazul expertizelor contabile dispuse in dosarele penale, expertul contabil are dreptul sa ia cunostinta de continutul dosarului penal numai cu incuviintarea organului de urmarire penala sau a instantei d
ceara lamuriri in legatura cu faptele sau imprejurarile cauzei.
Materialul documentar examinat de expertul contabil nu poate fi ridicat de catre expertul contabil de la partile care il au in pastrare. Dupa caz, expertul contabil poate solicita obtinerea unor copii dupa documentele afl
scopul efectuarii expertizei. Normele de confidentialitate sunt aplicabile si in aceasta situatie.

Drepturile expertului contabil cu privire la activitatea de expertiza judiciara, in cauze penale, conform prevederilor legale.
Expertul contabil numit intr-o cauza penala are urmatoarele drepturi:
- sa ia cunostinta de materialul dosarului necesar pentru efectuarea expertizei contabile judiciare numai cu incuviintarea organului de cercetare sau de judecata;
- sa faca observatii cu privire la obiectivele expertizei si sa ceara modificarea sau completarea lor;
- sa primeasca, in conditiile si cu acordul organelor de cercetare/de judecata lamuriri si explicatii de la parti;
- sa participe la efectuarea expertizei contabile judiciare in calitate de expert recomandat de catre una din parti;
- sa solicite organului de cercetare sau instantei de judecata sa dispuna in sarcina partilor plata onorariului pentru munca depusa.
Efectuarea unei noi expertize si suplimentul la expertiza (cine dispune ceasta, in ce situatie se dispune, drepturile si obligatiile expertului in situatia mentionata).
Art. – c.pr.civ.
(1) Daca instanta nu este lamurita prin expertiza facuta, poate dispune intregirea expertizei sau o noua expertiza.
(2) Expertiza contrarie va trebui ceruta motivat la primul termen dupa depunerea lucrarii.
Norme:
Suplimentul de expertiza se efectueaza, la cererea organului care a dispus expertiza, de regula de acelasi expert care a participat la lucrarile expertizei propriu –zise, dar pentru efectuarea acestui supliment instanta com
Instanta poate sa dispuna efectuarea unui supliment de expertiza care urmareste obiective suplimentare sau atunci cand expertul a omis sa raspunda, a dat raspunsuri incomplete sau daca dupa efectuarea expertizei a
opiniei initiale a expertului.
O alta expertiza poate fi incuviintata de instanta, la cererea motivata a partii nemultumite sau din oficiu, si se efectueaza de un alt expert decat cel care a intocmit raportul de expertiza initial.
in cazul expertizei contrare se numesc, de regula, trei experti.
Codul de procedura penala:
Cand organul de urmarire penala sau instanta de judecata constata, la cerere sau din oficiu, ca expertiza nu este completa, dispune efectuarea unui supliment de expertiza fie de catre acelasi expert, fie de catre altul.
De asemenea, cand se socoteste necesar, se cer expertului lamuriri suplimentare in scris ori se dispune chemarea lui spre a da explicatii verbale asupra raportului de expertiza. In acest caz, ascultarea expertului se face
Daca organul de urmarire penala sau instanta de judecata are indoieli cu privire la exactitatea concluziilor raportului de expertiza, dispune efectuarea unei noi expertize.
Valorificarea expertizei contabile in activitatea judiciara presupune insusirea concluziilor acesteia de catre organul beneficiar. Este posibil, uneori, ca dupa examinarea lucrarii de catre organul care a dispus efectuarea e
este corespunzator. in astfel de situatii, din oficiu sau la cererea oricareia dintre partile implicate, organul abilitat poate dispune masuri de refacere sau de completare a expertizei contabile.
Formele de completare a expertizei contabile sunt:
a. Explicatii verbale sau deslusiri orale pe care expertul contabil le prezinta organului care a dispus efectuarea expertizei, la solicitarea acestuia. Acestea constituie in fapt o audiere a expertului contabil in calitatea sa de
exprimate in lucrarea al carui autor este.
b. Raspunsuri suplimentare formulate in scris fie ca urmare a unor obiectiuni ale partilor, fie datorita necesitatii de a fi examinate documente probante suplimentare, administrate ulterior intocmirii si depunerii raportu
c. Suplimentul de expertiza contabila se dispune de catre organul abilitat , la cererea partilor sau din oficiu pentru stabilirea adevarului, peste vointa acestora, atunci cand se constata ca expertiza nu este completa. Com
erori in cunoasterea, dovedirea si caracterizarea situatiilor cercetate, stabilind o relatie de cauzalitate intre concluzii si realitatea obiectiva. Pentru partile implicate in proces, completarea constituie o garantie procesua
Exemplificam cateva aspecte generatoare ale situatiilor prin care se dispune efectuarea suplimentului la lucrarea de expertiza contabila:
a. Concluzii ale raportului de expertiza contabila, needificatoare pentru solutionarea cauzei.
b. Raspunsuri abordate superficial, fara a face trimitere la toate documentele probante.
c. Citarea partilor fara respectarea reglementarilor procedurale.
d. Aparitia unor obiective ulterioare celor enuntate initial.
e. Lipsa de procedura in numirea expertilor, invocata de catre oricare dintre parti.
f. Etc.
Suplimentul la raportul de expertiza contabila judiciara poate fi efectuat de catre acelasi expert sau de catre altul, avand valoarea unei continuari a expertizei contabile, limitata insa la obiectivele adaugate sau neclarifi
Enumerati cel putin 10 fapte care constituie abatere disciplinara si sunt sanctionate de Comisiile de disciplina, conform prevederilor Regulamentului de organizare si functionare al CECCAR.
Printre faptele savarsite in legatura cu expertizele contabile care pot atrage raspunderea disciplinara a expertilor contabili pot fi enumerate:
1. Efectuarea de expertize contabile extrajudiciare fara contract scris de prestari servicii sau pe baza unui contract in care nu a fost inscrisa calitatea profesionala de expert contabil.
2. Nerespectarea obligatiei de pastrare a secretului profesional.
3. Nerespectarea Normei profesionale a CECCAR nr. 35 Norma si comentariile misiunilor privind expertizele contabile.
4. efectuarea de expertize contabile judiciare si/sau extrajudiciare fara viza anuala pentru exercitarea profesiei , legal acordata.
5. incalcarea, cu intentie, prin actiune sau omisiune, a normelor de lucru privind exercitarea profesiei, elaborate de organismul profesional, daca fapta a avut ca urmare producerea unui prejudiciu moral sau m
6. Neraportarea lucrarilor de expertiza contabila executate la expertii contabili verificatori.
Faptele enumerate nu sunt exhaustive, ci exemplificative.
Punerea in miscare a raspunderii disciplinare se poate face fie in urma reclamatiilor indreptate contra unui expert contabil, fie in urma autosesizarii Corpului in cadrul activitatii de control de calitate al expertizelor cont
Sactiunile disciplinare impotriva expertilor contabili se aplica de catre comisiile de disciplina de pe langa Consiliul Superior al Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania, potrivit procedurilor regl
Sunt abateri disciplinare urmatoarele fapte:
a) comportament necuviincios fata de membrii Corpului, reprezentantii Ministerului Economiei si Finantelor sau fata de alti participanti la reuniunile de lucru ale organelor de conducere si control ale Corpului;
b) absenta nemotivata de la intrunirea adunarii generale a filialei sau de la Conferinta nationala;
c) nerespectarea dispozitiilor Codului etic national al profesionistilor contabili si a normelor Corpului referitoare la publicitate;
d) absenta nejustificata de la actiunile de pregatire si dezvoltare profesionala reglementate prin normele emise de Corp;
e) prestarea de servicii profesionale fara viza anuala de exercitare a profesiei sau fara contract scris incheiat cu clientul sau pe baza unui contract in care nu a fost inscrisa calitatea profesionala a celui care il incheie: exp
f) nerespectarea obligatiei de pastrare a secretului profesional;
g) nedeclararea sau declararea partiala a veniturilor, in scopul sustragerii de la plata cotizatiei prevazute in prezentul regulament sau a impozitelor;
h) fapta membrului Corpului de a nu depune in termenele stabilite, la filiala de care apartine, declaratiile anuale; pentru persoanele juridice raspunderea incumba presedintelui consiliului de administratie sau administ
i) incalcarea dispozitiilor cu privire la incompatibilitati sau conflicte de interese;
j) refuzul de a pune la dispozitia organelor de control si auditorilor de calitate ai Corpului documentele privind activitatea profesionala;
k) nedepunerea declaratiilor sau declaratiilor neconforme cu realitatea, in relatiile cu Corpul sau cu tertii;
l) inscrierea in rapoartele de expertiza contabila sau in alte lucrari efectuate pentru terti de aprecieri la adresa altor membri ai Corpului, fara consimtamantul acestora sau fara sa fi fost consultati;

m) nerespectarea normelor si standardelor profesionale emise de Corp cu ocazia efectuarii lucrarilor pentru terti;

n) neindeplinirea obligatiilor prevazute in Regulamentul privind auditul calitatii serviciilor profesionale;

o) orice alte incalcari ale normelor si hotararilor luate de organele de conducere ale Corpului.

La stabilirea si aplicarea sanctiunilor disciplinare se va tine seama de gravitatea incalcarii si de consecintele acesteia.

Enumerati faptele care se sanctioneaza cu interdictia/suspendarea dreptului de exercitare a profesiei de expert contabil
Urmatoarele fapte se sanctioneaza cu suspendarea dreptului de exercitare a profesiei de expert contabil:
– Neplata cotizatiei profesionale sau/si a celorlalte obligatii banesti, la termenele stabilite de Regulament, in cursul unui an calendaristic.
- Condamnarea definitiva pentru savarsirea unei fapte penale care, potrivit legii, interzice dreptul de gestiune si de administrare a societatilor comerciale;
- incalcarea, cu intentie, prin actiune sau omisiune, a normelor de lucru privind exercitarea profesiei, daca fapta a avut ca urmare producerea unui prejudiciu moral sau material;
- Practicarea profesiei de expert contabil sau contabil autorizat fara viza anuala pentru exercitarea profesiei.
Enumerati normele de comportament profesional specifice misiunilor cu privire la expertizele contabile.
- independenta expertului contabil;
- competenta expertului contabil;
- calitatea expertizelor contabile;
- secretul profesional si confidentialitatea expertului contabil;
- acceptarea expertizelor contabile;
- responsabilitatea efectuarii expertizelor contabile

Enumerati obiectivele la care trebuie sa raspunda auditul de calitate in domeniul calitatii serviciilor contabile.
Auditul de calitate in cadrul profesiei contabile este un control efectuat de specialisti angajati ai Corpului.
Obiectivele auditului de calitate in profesia contabila sunt:
– oferirea posibilitatii ca publicul sa aiba o buna perceptie asupra calitatii serviciilor prestate si armonizarea comportamentelor profesionale ale membrilor;
- contribuirea la buna organizare a cabinetelor si la perfectionarea metodelor de lucru;
- aprecierea modului de aplicare a regulilor si normelor profesionale si de respectare a obligatiilor de membru;
- dezvoltarea solidaritatii in randul profesiei, prin favorizarea contactelor dintre colegi, apropierea si respectul profesionistilor fata de organele Corpului.
Auditul de calitate al lucrarilor de expertiza contabila judiciara are ca obiective urmarirea:
- Respectarii in totalitate a prevederilor Standardului profesional nr. 35: Expertizele contabile;
- Modului in care au fost tratate obiectivele stabilite si daca raspunsurile date au fost sustinute prin acte si documente care au legatura cu cauza;
- Daca autorii lucrarilor nu s-au indepartat de stiinta contabilitatii, procedand la incadrari juridice ale faptelor sau la efectuarea de lucrari si operatiuni care presupun alte cunostinte decat cele contabile;
- Daca autorii lucrarilor au respectat prevederile Codului etic national al profesionistilor contabili;
- Daca raspunsurile la intrebari sunt sustinute de prevederi legale sau reglementari in domeniu.

Enumerati principiile fundamentale pe care se bazeaza auditul de calitate in domeniul calitatii serviciilor contabile.
Auditul de calitate se intemeiaza pe cinci principii fundamentale:
- universalitate: se aplica tuturor cabinetelor definite ca atare si tuturor serviciilor profesionale realizate de acestea: contabilitate, audit, consultanta expertiza, etc.;
Toti profesionistii contabili sunt auditati in domeniul calitatii serviciilor contabile prestate, indiferent de calitatea lor si indiferent de forma de exercitare a profesiei.
- confidentialitate: nici o informatie privind un cabinet sau un membru al acestuia, nu poate fi adusa la cunostinta tertilor;
Este o regula esentiala care presupune stricta respectare de catre auditor a obligatiei de secret profesional si transmiterea in termenul prevazut de Regulamentul privind auditul de calitate in domeniul serviciilor contab
sfarsitul auditului.
- adaptarea auditului: este corespunzator naturii misiunilor exercitate si marimii cabinetului;
Chiar si atunci cand exigenta de calitate a lucrarilor ceruta este identica pentru toate cabinetele, in scopul organizarii auditului se va avea in vedere ca acesta sa fie in concordanta cu marimea cabinetului si cu natura m
- colegialitate: este efectuat, de catre expertii contabili membrii ai Corpului, anume formati si instruiti care au calitatea de angajati ai Corpului;
Auditul de calitate tine cont de aspectul liberal al profesiei si de auditul profesionistilor de catre profesionisti (audit intre egali), rolul Corpului fiind de a garanta buna organizare si administrare a auditului de calitate, pr
- armonizarea: pe cat posibil, cabinetele care executa activitati reglementate de mai multe organisme profesionale pot face obiectul unui audit cu obiective stabilite de comun acord cu aceste organisme.
O buna armonizare evita suprapunerea controalelor efectuate din partea mai multor organisme profesionale asupra profesionistilor contabili.
Armonizarea auditarilor se realizeaza in temeiul acordurilor intervenite intre CECCAR si organismele profesionale cu activitati adiacente profesiei contabile.
Enumerati situatiile de incompatibilitate in care se poate afla expertul contabil numit de catre organul indreptatit sa dispuna efectuarea expertizei in vederea solutionarii cauzei aflate spre judecare.
Expertul contabil se afla in incompatibilitate in urmatoarele situatii:
– este implicat financiar, direct sau indirect, in activitatile uneia dintre partile in litigiu prin, de exemplu, acceptarea, chiar informala, a unei forme de salarizare; obtinerea de participatii la capitalul social; darea sau lua
de gajuri sau cautiuni;
- Este implicat in activitatile uneia dintre partile in litigiu in calitate de membru al consiliului de administratie, al executivului acesteia sau in calitate de angajat;
- Desfasoara acte de comert sau slujbe salariate concomitent cu exercitarea profesiei contabile liberale, care se pot finaliza intr-un conflict de interese sau care sunt prin natura lor incompatibile sau in contr
obiectivitate a profesionistului contabil;
- Este implicat prin relatii familiale sau personale cu una dintre partile in litigiu sau cu persoane din conducerea acestora;
- Accepta si primeste onorarii neprecizate anticipat.
Este, de asemenea, interzis expertilor contabili:
- Sa efectueze lucrari pentru agentii economici sau pentru institutiile la care au si calitatea de salariat, indiferent de natura si durata contractului de munca;
- Da efectueze lucrari pentru agentii economici sau pentru institutiile cu care angajatorii expertului contabil se afla in raporturi contractuale;
- Sa efectueze lucrari pentru agentii economici sau pentru institutiile cu care angajatorii expertului contabil se afla in concurenta;
- Sa efectueze lucrari pentru agenti economici sau institutii in cazul in care sunt rude sau afini pana la gradul patru inclusiv sau soti ai administratorilor;
- Sa efectueze lucrari in situatia in care exista elemente care atesta starea de conflict de interese;
Enumerati
Exista conflict situatiile in careinpoate
de interese fi recuzat
urmatoarele expertul contabil numit de catre organul indreptatit sa dispuna efectuarea expertizei in vederea solutionarii cauzei aflate spre judecare.
situatii:
Recuzarea
a). Acceptarea estenumirii
un mijlocsauprocedural
desemnariiprin care partile
in calitate dintr-un
de expert proces
intr-o potdaca:
cauza, solicita inlocuirea unuia sau a mai multor experti pentru aceleasi motive prevazute de legile procedurale ca fiind aplicabile judecatorilor.
In
· contextul Expertul reglementarilor
sau un membru procedurale
al familiei sale (civile
se siafla
penale)
intr-oexpertul
relatie decontabil
munca,poate fi recuzat:
de familie, comerciala sau de alta natura cu una dintre partile cauzei;
-· candExpertul el, sotulasau,
avutascendentii
calitatea desau descendentii
angajat sau a avut lor relatii
au vreun interes in de
contractuale judecarea
orice felpricinii,
cu una sau esteparti
dintre sot,inruda saudoi
ultimii afinani;
pana la al patrulea grad inclusiv cu vreuna dintre parti;
-· candExpertulse afla inare
vreunul dintresau
cunostinta cazurile prevazute
ar fi trebuit sa stie,in legea de organizare
in virtutea functiilorjudecatoreasca;
pe care le detine in structurile alese si executive ale Corpului, ca in cauza respectiva au existat sau exista litigii in curs la comisia de disciplina sau
-membru cand sotul in viata si nedespartit este ruda sau afin al uneia dintre parti pana la al patrulea grad inclusiv, sau daca, fiind incetat din viata ori despartit, au ramas copii;
al Corpului.
-b). daca el, sotul sau
Acceptarea rudele
numirii saulor pana la alinpatrulea
desemnarii calitategrad inclusiv
de expert in au
maiomulte
pricinafaze
asemanatoare
succesive ale cuaceleiasi
cea carecauze,
se judeca,
cum sau
ar fi:daca au o judecata la instanta unde una din parti se judeca;
-· dacaExpert
intre aceleasi
in faza de persoane
cercetare si una
si indintre
faza departi a fost un caz de judecata penala timp de cinci ani inaintea recuzarii;
judecata
-· dacaExpert
este tutore, curator
numit intr-o sausiconsilier
faza judiciar alaluneia
expert (consilier) uneiadintre
dintreparti;
parti in alta faza
-c).daca si-a spus
Obtinerea deparerea
lucrari incuimprejurari
privire la pricina
legatecare se judeca; functiilor si atributiilor aferente calitatii de organ ales sau numit in structurile de conducere si de executie ale filialei CECCAR;
de exercitarea
-d).daca a primit de
Participarea la la una dintre
actiuni, fapteparti daruriinsau
sau cauze rolfagaduieli
dublu: de de daruri sauinaltfel
profesionist de indatoriri;
practica publica si de organ ales sau numit in structurile de conducere si de executie ale filialei Corpului
-· dacaLuarea
este indevrajmasie
hotarari,intre el, sisotul
decizii sau rudele
semnarea lor pana la al patrulea
de corespondenta in numele grad inclusiv
filialei sau si una dintre
a comisiei departi, sotii sau
disciplina, sotiile
daca acestora
in cauza pana la
respectiva unalmembru
patruleaalgrad inclusiv.filialei sau al comisiei de disciplina a efectuat lucrari sau a p
consiliului
contabil;

· judecarea in cadrul comisiei de disciplina a filialei a unor fapte in legatura cu cauza la care au participat in vreun fel, in calitate de liber profesionisti, membrii consiliului filialei, membrii comisiei de disciplina, cenzo
Expertul
- contabil numit delucrari
Sa efectueze organul
in de cercetare
situatia penala
in care existasau
altedeelemente
instanta poate convoca
care atesta saude
starea poate lua legatura cu partile. Care este procedura de urmat in aceasta situatie?
incompatibilitate;
in procesele penale expertul contabil poate lua legatura cu inculpatii numai cu incuviintarea si in conditiile stabilite de organul de urmarire penala sau de instanta de judecata. in toate cazurile, informatiile si explicatiile
implicate in actul
Aceasta lista justitiar
generala trebuie sa ramana
de incompatibilitati nuconfidentiale.
este exhaustiva, ci exemplificativa. in cazul misiunilor privind expertizele contabile judiciare si extrajudiciare, incompatibilitatea trebuie interpretata particularizat, astfel:
Expertul contabil numit din oficiu sau la cererea unei parti intr-o cauza justitiara trebuie sa se abtina de la contactarea partilor implicate in actul justitiar, in afara procedurilor prevazute de lege. Astfel, in cazul pro
locului,
- aceasta nu poatecontabile
Expertizele fi facuta decat dupa
judiciare citarea partilorpot
si extrajudiciare cu ficonfirmare
efectuate de primire,
numai aratandu-li-se
de catre zilele sisiorele
expertii contabili cand incep
societatile si se continua
de expertiza lucrarile
contabila expertizei
inscrisi contabile.
in Tabloul Corpului;in procesele penale expertul contabil poate lua
conditiile stabilite de organul de urmarire penala sau de instanta de judecata. in toate cazurile, informatiile si explicatiile primite de expertul contabil in contactele sale cu partile implicate in actul justitiar trebuie sa ram
- Calitatea de clienti in cazul expertizelor contabile, in special al celor judiciare, se extinde de la solicitant (organul judiciar sau de urmarire si cercetare juridica) la toate partile implicate in urmarirea, cerceta
persoane fizice sau juridice carora expertizele contabile elaborate (efectuate) le-ar putea deveni opozabile. Prin urmare, ori de cate ori expertul contabil are cunostinte despre astfel de implicatii posibile trebuie sa le re
relevari sa se faca si solicitantilor de expertize contabile extrajudiciare;

- in cazul expertizelor contabile judiciare, incompatibilitatea expertului contabil trebuie sa fie in stricta conformitate cu reglementarile Codului de procedura civila si Codului de procedura penala care prevad
“, cat si pentru ” judecator”. Din cuprinsul articolelor din legile procedurale (precizate mai sus) se poate trage concluzia ca un expert contabil se afla in incompatibilitatea de a efectua expertiza contabila judiciara solicit

-daca este martor expert sau arbitru in aceeasi cauza, calitatea de martor avand intaietate;

-daca a pus in miscare actiunea penala, a emis mandat de arestare, a dispus trimiterea in judecata, a pus concluzii in fond in calitatea de procuror sau a fost judecator in aceeasi cauza;

-daca a fost martor sau reprezentant (expert recomandat de parte), ori aparator al vreuneia dintre parti;

-daca exista imprejurari din care rezulta ca este interesat(a), sub orice forma, expertul, sotul sau vreo ruda apropiata in solutionarea cauzei intr-un anumit mod, care sunt de natura a-l face pe expert subiectiv;

-daca s-a pronuntat asupra unor aspecte care constituie obiectul dosarului in calitate de organ de control, de conducere, tehnic, de specialitate, ori a luat parte, ca executant, la intocmirea actelor primare, a evid

-daca a mai intocmit o expertiza contabila in acelasi dosar, ocazie cu care si-a exprimat opiniile. Este vorba de o noua expertiza, si nu de un supliment la expertiza avand aceleasi obiective sau unele largite.
Expertul recomandat de parte.
Expertizele contabile judiciare pot fi dispuse numai de catre organele indreptatite de lege pentru administrarea probei cu expertiza.
Numirea expertului sau expertilor contabili, atat din oficiu cat si recomandati de partile in proces, se poate face numai de catre organul in drept sa dispuna administrarea probei cu expertiza contabila.
Atat Codul de procedura civila cat si Codul de procedura penala,reglementeaza faptul ca, in situatia in care, pentru lamurirea unorimprejuraride fapt, instanta judecatoreasca sau organul de cercetarepenalaconsidera n
la cererea partilor sau din oficiu, unul sau trei experti. Organul de urmarire penala sau instanta de judecata in materie penala, cand dispune efectuarea unei expertize, fixeaza un termen la care sunt chemate partile, pre
penala sau de instanta. La termenul fixat se aduce la cunostinta partilor si expertului obiectul expertizei si intrebarile la care expertul trebuie sa raspunda si se pune in vedere acestora, cu privire la faptul ca au dreptul s
cere modificarea sau completarea lor. Partile mai sunt incunostintate cu privire la faptul ca au dreptul sa ceara numirea si a cate unui expert recomandat de fiecare dintre ele, care sa participe la efectuarea expertizei.
Expertii recomandati de parte sunt obligati sa intocmeasca, de comun accord cu expertii contabili numiti, un program de lucru, astfel incat sa se asigure finalizarea si depunerea expertizei in termenul stabilit de organu
alaturi de obiectivele expertizei contabile, un calendar si un buget de ore pe fiecare capitol, subdiviziune sau component in parte. Daca este necesar, programul de lucru poate fi modificat in timpul realizarii expertizelo
Expertii contabili recomandati de parti, in cazul expertizelor contabile judiciare, nu pot delega efectuarea lucrarilor, deoarece au fost nominalizati de catre un organ in drept sa dispuna proba cu expertiza contabila, prin
ordonanta) si, prin urmare, trebuie sa isi indeplineasca personal si integral mandatul.
Responsabilitatea efectuarii si depunerii raportului de expertiza contabila judiciara care cuprinde si opiniile separate ale expertilor recomandati de parti le revine atat expertilor numiti, cat si expertilor recomandati de p

Explicatiile suplimentare solicitate de expertul contabil cu ocazia convocarii si primite de la partile interesate in expertiza constituie material documentar? Motivati.
Pentru o mai temeinica intelegere a evenimentelor si a tranzactiilor supuse expertizarii, expertul contabil este abilitat sa ceara, iar partile interesate in expertiza sunt obligate (in dosarele civile) sau pot (in dosarele pen
Aceste explicatii nu trebuie date in scris si nu constituie material documentar pentru expertizele contabile. Expertul contabil trebuie sa aiba in vedere explicatiile partilor, dar trebuie sa le analizeze in raport cu actele ju
raportul de expertiza contabila concordanta sau neconcordanta dintre explicatiile partilor si actele examinate.
Particularizat, in cazul expertizelor contabile dispuse in dosarele penale, partile implicate pot da explicatiile necesare expertului contabil numai cu incuviintarea si in conditiile stabilite de organul de urmarire penala sau

Fixarea obiectivelor in expertiza contabila in cauze civile si penale.

Efectuarea expertizei contabile judiciare se dispune de organul de urmarire penala ori instanta de judecata, la cerere, sau din oficiu, cand pentru lamurirea unor fapte sau imprejurari ale cauzei, in vederea afl
contabil.
Obiectivele expertizei contabile, respectiv intrebarile la care trebuie sa raspunda expertul se stabilesc dupa cum urmeaza:
1. in cauzele civile: obiectivele expertizei se stabilesc de catre partea/partile interesate sau de catre instanta de judecata, expertul contabil fiind informat despre acestea prin incheierea de sedinta prin care es
2. in cauzele penale: fixarea obiectivelor la care urmeaza sa raspunda expertul se desfasoara in doua etape astfel:
a) incuviintarea probei si stabilirea obiectivelor de principiu, numirea expertului si fixarea unui termen cand se citeaza partile impreuna cu expertul numit si analiza sumara a dosarului de catre expertul contab
b) punerea in discutia partilor si a expertului numit a obiectivelor la care acesta trebuie sa raspunda, atentionarea asupra faptului ca are dreptul sa faca observatii si sa solicite modificarea obiectivelor, sa comp
Identificati cel putin patru domenii in care expertiza contabila extrajudiciara poate juca un rol decisiv.
Expertizele contabile extrajudiciare sunt cele care se fac de catre expertii contabili in afara interventiilor judiciare. Ele sunt solicitate de catre partea sau partile care isi alege singura / isi aleg singure expertii contabili si
raspunda.
Similar expertizelor contabile judiciare, si cele extrajudiciare se caracterizeaza prin pluralitatea si diversitatea problemelor abordate.
Dupa scopul in care sunt comandate de beneficiari, expertizele extrajudiciare pot fi folosite pentru:
1. Fundamentarea deciziei de alegere a partenerilor comerciali si de afaceri:
- alegerea partenerilor comerciali si de afaceri, caz in care, spre exemplu, informatia cu privire la bonitatea economico – financiara a acestora este deosebit de importanta. O solutie de atenuare a riscurilor in luarea
afaceri o poate constitui comandarea unor expertize contabile extrajudiciare cu privire la starea economico – financiara a potentialilor parteneri.
2. Concilierea derularii tranzactiilor comerciale si de afaceri – in desfasurarea contractelor comerciale, in special a celor cu caracter continuu sau pe termen lung, cand apar conflicte intre partenerii comerciali
prestatiilor sau cu privire la interpretarea si respectarea unor clauze contractuale. In astfel de cazuri exista doua solutii alternative: actiunea in justitie sau arbitrajul unui expert contabil agreat de parti. De multe ori, ser
considerente, printre care amintim: alegerea si desemnarea expertului nu sunt supuse unor norme procedurale restrictive; partile au posibilitatea sa isi formuleze nerestrictiv oviectivele etc.
3. Fundamentarea preliminara a actiunilor adresate justitiei.
Practica dovedeste ca multe actiuni adresate organelor judiciare sunt si o consecinta a defectiunilor in sistemul de documentare, precum si a lipsei de operativitate in tinerea evidentei. In asemenea situatie, pentru a n
judiciare, in cauzele arbitrale, de exemplu, conducerile agentilor economici trebuie sa aiba atitudinea si raspunderea ca documentele pe care se bazeaza actiunea arbitrala sunt legale, corecte, exacte, ca reflecta fidel si
etc. pentru care se adreseaza arbitrajului. Un mijloc de asigurare a calitatii, realitatii, exactitatii si legalitatii informatiilor care stau la baza actiunii arbitrale il constituie expertiza contabila, ca mijloc de fundamentare a a
agentului economic care solicita actiunea arbitrala.
4. Fundamentarea preliminara a actiunilor de contestare a actelor de control administrativ.
In virtutea legilor in vigoare, agentii economici sunt supusi unor frecvente controale administrative, in special de ordin fiscal. In cazul in care persoana fizica sau juridica ce este controlata nu isi insuseste concluziile org
contestatie, rezolvabila in cadrul procedurilor reglementare. Desigur, contestatia pentru a avea sanse de rezolvare si promovare, trebuie argumentata. O cale posibila de argumentare este expertiza contabila extrajudic

In cazul reglementarilor procedurale si al normelor profesionale, care are prioritate? Comentati.

Reglementarile procedurale au intaietate in fata normelor profesionale.
Aceasta rezulta din ierarhia consacrata a textelor juridice: reglementarile procedurale (Codul de de procedura civila si Codul de procedura penala ) emana de la puterea legislativa (Parlament), iar normele profesionale
Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania). Totusi, un aspect trebuie relevat, si anume: normele profesionale sunt de factura mai recenta decat reglementarile procedurale, fapt care impune ca o preved
contravine unei prevederi procedurale, ci vine in completarea si/sau actualizarea spiritului acesteia sa fie aplicata cu prioritate. De lege ferenda se sustine necesitatea ca, in ipoteza revizuirii reglementarilor procedural
profesionale emise de Corp.
Independenta absoluta si independenta relativa in care se poate afla un expert contabil. Exemplificati si explicati cel putin o situatie in care un expert contabil se poate afla intr-o relatie de independenta relativa.
Independenta reprezinta un ansamblu de mijloace prin care expertul contabil demonstreaza publicului ca isi poate exercita misiunea (serviciul profesional) intr-o maniera obiectiva si corecta.
Independenta absoluta este caracterizata prin starea de spirit care inlesneste obtinerea unei opinii neafectate de influente care compromit rationamentul profesional, permitand profesionistului sa actioneze cu integr
Independenta relativa denota din faptul ca profesionistul contabil in rationamentul profesional nu poate fi independent in sensul izolarii sale de relatiile economice, financiare sau de alta natura, acest lucru fiind impos
altii.
Componentele independentei:
1. Independenta de spirit (in gandire):
— Stare de gandire care permite oferirea unei opinii, a unui serviciu profesional farä sä fie afectata judecata profesionala;
— Ea presupune integritate si obiectivitate.
2. Independenta in aparentä:
— reprezinta capacitatea de a demonstra cä riscurile la adresa independentei de spirit au fost limitate sau eliminate, astfel incat o terta persoana sa nu puna la indoiala obiectivitatea profesionistului contabil;
— este componenta fundamentala a independentei.
Un functionar public nu poate fi niciodata independent. Activitatea de expert contabil este incompatibilä cu orice alta activitate curentä.
Cerintele de independenta se aplica tuturor profesionisti1or contabili cu practica liberalä.
Expertizele contabile pot fi efectuate numai de catre expertii contabili inscrisi in Tabloul Corpului. Expertul contabil solicitat in efectuarea unei expertize contabile este obligat sa fie independent fata de partile interesat
lipsa de independenta sau o constrangere care ar putea sa ii impieteze integritatea si obiectivitatea.
Cu privire la principiul independentei expertului contabil se precizeaza ca independenta acestuia trebuie sa fie absoluta in cazul expertilor contabili numiti din oficiu de catre organele in drept si relativa in cazul expertil
efectuarea expertizelor contabile extrajudiciare.
in cazul independentei absolute se tine seama de toate cazurile de incompatibilitate, abtinere si recuzare prevazute de Codul de procedura civila si alte reglementari procedurale speciale (care sunt aceleasi cu cele priv
Independenta expertilor recomandati de parti poate fi afectata mult mai usor prin faptul ca intre expert si parte se stabilesc, conform prevederilor legale, relatii contractuale. De aceea, normele de conduita si principiile
profesionistilor contabili din Romania trebuie riguros respectate de acestia. Independenta expertilor recomandati de parti deriva din transparenta contractelor de prestari servicii care se incheie cu ocazia nominalizarii
unui exemplar original al contractului la dosarul cauzei; onorariul prevazut in contract trebuie sa reflecte volumul de munca si complexitatea activitatii desfasurate. De asemenea, trebuie precizat ca expertii recomanda
de incompatibilitate, abtinere si recuzare prevazute de Codurile de procedura si de reglementarile Corpului intocmai ca expertii numiti.
Ca si exemplu – situatia in care intr-o expertiza contabila judiciara expertul consultant propus de una din parti este ruda cu partea (in cazul in care aceasta este persoana fizica) sau a avut tangente cu evidenta financiar

Masurile dispuse de organul indreptatit sa dispuna efectuarea expertizei in situatia refuzului efectuarii expertizei contabile judiciare de catre expertul contabil.
Norma privind acceptarea expertizelor contabile stipuleaza faptul ca solicitarile adresate expertilor contabili privind efectuarea de expertize contabile nu pot fi refuzate decat daca exista motive temeinice. in acest cont
posibilitatea de a-si indeplini misiunea tinand seama in special de regulile de independenta, competenta si incompatibilitate.
Sarcina efectuarii expertizei contabile de catre expertii numiti este obligatorie, neputand fi refuzata decat pentru motive temeinice. in cazul in care expertul contabil are motive temeinice si justificate sa refuze efectua
cunostinta organului care a dispus proba cu expertiza.
Daca expertul nu se infatiseaza, instanta poate dispune inlocuirea lui. Refuzul expertului de a primi lucrarea sau nedepunerea in termenul fixat, ori refuzul de a da lamuririle cerute se sanctioneaza cu amenda judiciara.
Modalitati si proceduri de intocmire si predare a rapoartelor de expertiza contabila cu opinii separate.
De regula, opiniile separate in cadrul unor expertize apar la expertizele contabile dispuse in procesele judiciare unde au fost numiti atat experti din oficiu cat si la recomandarea partilor. Atat codul de procedura c
modul de exprimare a opniilor diferite, respectiv in cadrul aceluiasi raport de expertiza sau intr-o anexa la acesta.
Cand sunt mai multi experti cu pareri deosebite lucrarea trebuie sa cuprinda parerea motivata a fiecaruia.
Cand sunt mai multi experti se intocmeste un singur raport de expertiza. Daca dunt deosebiri de pareri, opiniile separate sunt consemnate in cuprinsul raportului sau intr-o anexa.
Deosebirile de pareri ale expertilor numiti intr-o cauza sunt consemnate in cuprinsul raportului sau intr-o anexa. Coroborand acest articol cu faptul rezultat din practica judiciara, si anume ca intr-o cauza daua sau mai m
probatorie egala, putem preciza ca opiniile diferite ale expertilor numiti vor fi consemnate ca puncte distincte in cuprinsul raportului de exeprtiza, iar opiniile expertilor desemnati de parti pot fi mentionate in anexele r
Opiniile diferite pot fi exprimate atat de catre expertii numiti din oficiu cat si de cei recomandati de partile din proces. Indiferent de modalitatea de consemnare a opiniei diferite de catre unul din experti (in cadrul rapo
obiectiv, dupa formularea opiniei celuilalt expert sau prin semnarea raportului de expertiza asa cum a fost intocmit de catre celalalt expert, cu mentiunea expresa ca se anexeaza opinia separata, care face parte integra
fundamentata.
Opinia separata exprimata de catre unul dintre expertii contabili trebuie sa fie depusa spre verificare la filiala CECCAR si ulterior la instanta de judecata, in acelasi timp cu raportul de expertiza contabila judiciara.

Modalitati si proceduri privind plata expertilor judiciari

Odata cu numirea expertului contabil prin incheiere de sedinta, se stabileste un onorariu provizoriu, care se depune de catre partea din dosar in sarcina careia a dispus instanta de judecata. Acest onorariu pr
de pe langa Tribunalul Judetean.
Dupa finalizarea raportului de expertiza contabila, expertul contabil numit depune la instanta de judecata o nota de fundamentare a onorariului, prin care se stabileste suma totala de plata in sarcina partilor. De r
timpul de munca alocat, de complexitatea lucrarilor si de alte cheltuieli accesorii ocazionate de transportul in alte localitati, cazare, cheltuieli de editare, etc. Instanta de judecata dispune plata diferentei de onorariu, pu
lucrarea la primul termen.
Dupa depunerea raportului de expertiza contabila , functionarul de la biroul local transfera sumele incasate in contul biroului local in contul personal al expertului care a efectuat lucrarea. Aceasta modalitate de
reglementata de OG 2/2000, modificata, iar fundamentarea onorariilor se face de regula printr-un tarif pe ora.

Necesitatea documentarii lucrarilor privind expertizele contabile.

Documentarea lucrarilor privind expertizele contabile are un caracter particular si se limiteaza strict la ceea ce este necesar pentru a raspunde la obiectivele (intrebarile, punctele) fixate expertului(tilor) contabil(i) de ca
judiciara, prin incheiere de sedinta (in dosarele civile) sau ordonanta a organului de urmarire si cercetare penala (in dosarele penale), sau la obiectivele contractului privind expertiza extrajudiciara.
Documentarea lucrarilor privind misiunile de expertiza contabila imbraca doua aspecte:
- Documentarea generala asupra evenimentelor si tranzactiilor care au legatura directa sau indirecta cu obiectivele fixate expertizei. Materialul documentar de ansamblu avut in vedere de expertul contabil trebuie m
introducere al raportului de expertiza contabila.
- Documentarea specifica asupra evenimentelor si tranzactiilor care au legatura directa cu fiecare obiectiv fixat expertizei. Materialul documentar specific avut in vedere de expertul contabil pentru fiecare obiectiv in
expertizei contabile, dupa fiecare obiectiv la care expertul contabil urmeaza sa isi formuleze un raspuns. Materialul documentar specific nu trebuie anexat expertizei, dar sta adesea la baza intocmirii unor Anexe la rapo
considera ca trebuie sa le prezinte separat, pentru a nu afecta conciziunea si claritatea raportului de expertiza contabila propriu zis.
in vederea intocmirii raportului de expertiza contabila, expertul contabil trebuie sa studieze materialul documentar adecvat. Studierea materialului documentar adecvat constituie premisa si conditia necesare intocmir
fundamentat, bazat pe documente justificative si evidentieri contabile, si nu pe prezumtii, declaratii ale partilor si/sau ale martorilor.
Daca obiectivele (intrebarile, punctele) la care trebuie sa raspunda expertiza contabila vizeaza constatarile consemnate in acte de control fiscal, gestionar sau de alta natura, efectuate de organe abilitate, expertul cont
aspectele continutului si intinderii controlului, precum si al modului de stabilire a raspunderilor persoanelor implicate. in cazul in care s-au intocmit mai multe acte de control in aceeasi cauza, ajungandu-se la concluzii
de control in parte, aratand fundamentat cauzele care au condus la concluzii diferite si pozitia sa fata de aceste concluzii.
in demersul sau, expertul contabil care a ajuns la concluzii fundamentate diferite fata de organul de control este abilitat sa ia contact cu acesta pentru a-si elucida toate aspectele pe care le implica efectuarea unei expe
organului de control nu il obliga pe expertul contabil sa ajunga la un punct de vedere comun, ci doar la motivarea opiniilor diferite, care trebuie inserata in raportul de expertiza contabila.
Orientativ, materialul documentar pe care trebuie sa il studieze expertul contabil in cazul expertizelor judiciare se compune din:
(i) dosarul cauzei in care s-a dispus o expertiza judiciara;
(ii) documentele justificative si registrele contabile aflate in pastrarea partilor implicate in procesul justitiar sau in arhivele tertelor persoane care au vreo legatura cu obiectivele expertizate;
(iii) procesele-verbale intocmite de organele de control abilitate, aflate atat in posesia acestora, cat si in posesia persoanelor juridice si/sau fizice controlate care au vreo legatura cu obiectivele expertizate.
Particularizat, in cazul expertizelor contabile dispuse in dosarele penale, expertul contabil are dreptul sa ia cunostinta de continutul dosarului penal numai cu incuviintarea organului de urmarire penala sau a instantei d
ceara lamuriri in legatura cu faptele sau imprejurarile cauzei.
Pentru o mai temeinica intelegere a evenimentelor si a tranzactiilor supuse expertizarii, expertul contabil este abilitat sa ceara, iar partile interesate in expertiza sa dea, explicatii suplimentare. Aceste explicatii nu trebu
pentru expertizele contabile. Expertul contabil trebuie sa aiba in vedere explicatiile partilor, dar trebuie sa le analizeze in raport cu actele justificative si contabile expertizate, mentionand in raportul de expertiza contab
partilor si actele examinate.
Particularizat, in cazul expertizelor contabile dispuse in dosarele penale, partile implicate pot da explicatiile necesare expertului contabil numai cu incuviintarea si in conditiile stabilite de organul de urmarire penala sau

Materialul documentar examinat de expertul contabil nu poate fi ridicat de catre expertul contabil de la partile care il au in pastrare. Dupa caz, expertul contabil poate solicita obtinerea unor copii dupa documente afla
scopul efectuarii expertizei. In acest caz se aplica normele cu privire la confidentialitatea informatiilor.
Numirea expertilor contabili in vederea efectuarii expertizelor judiciare in cauze civile. Cine dispune numirea expertului contabil? Care este actul procedural prin care se dispune efectuarea expertizei contabile judiciare
informatiei privind numirea in cauza respectiva, care sunt celelalte elemente/date/informatii cu privire la efectuarea expertizei contabile judiciare, stabilite odata cu numirea expertului in cauza?
Expertizele contabile judiciare pot fi dispuse numai de catre organele indreptatite de lege pentru administrarea probei cu expertiza. Numirea expertului sau expertilor contabili, atat din oficiu cat si recomandati de parti
drept sa dispuna administrarea probei cu expertiza contabila.
Instantele de drept civil, atunci cand considera necesar sa cunoasca parerea unor experti contabili, pot numi, la cererea partilor sau din oficiu, unul sau trei experti contabili prin incheierea de sedinta, care trebuie sa cu
I. Numele expertului sau expertilor contabili numiti din oficiu sau la cererea partilor in proces;
II. Obiectivele (intrebarile, punctele) la care expertul sau expertii contabili numiti trebuie sa raspunda. Obiectivele expertizei contabile trebuie sa fie formulate de instanta concis, fara echivoc si fara a se solicita expertu
asupra incadrarilor legale a faptelor supuse judecatii;
III. Termenul in care trebuie sa se efectueze expertiza contabila, tinandu-se seama de faptul ca raportul de expertiza contabila trebuie depus la instanta care a dispus-o cu 5 zile inainte de termenul de judecata. Daca te
expertizei contabile judiciare este considerat de catre expertul sau expertii contabili numiti ca fiind inadecvat (prea scurt), ei sunt indreptatiti sa solicite instantei un termen adecvat , minim necesar, pentru efectuarea u
IV. Plata expertului contabil sau expertilor contabili numiti, care trebuie sa fie remuneratorie.
in cazul lipsei de solicitudine a instantei cu privire la cererile expertului sau expertilor contabili numiti, referitoare la subpct. I, II, III, IV, ei sunt indreptatiti sa refuze efectuarea expertizei contabile judiciare. Acest refuz
sau expertilor contabili numiti.
Cand efectuarea expertizelor contabile judiciare este supusa altor reglementari procedurale speciale, expertii contabili numiti din oficiu sau recomandati de partile in proces, trebuie sa se conformeze reglementarilor p
contabile judiciare si numirea expertilor contabili.
Numirea expertilor contabili in vederea efectuarii expertizelor judiciare in cauze penale. Cine dispune numirea expertului contabil?Care este actul procedural prin care se dispune efectuarea expertizei contabile judicia
informatiei privind numirea in cauza respectiva, care sunt celelalte elemente/date/informatii cu privire la efectuarea expertizei contabile judiciare, stabilite odata cu numirea expertului in cauza?
Expertizele contabile judiciare pot fi dispuse numai de catre organele indreptatite de lege pentru administrarea probei cu expertiza. Numirea expertului sau expertilor contabili, atat din oficiu cat si recomandati de parti
drept sa dispuna administrarea probei cu expertiza contabila.
Expertizele contabile judiciare pot fi dispuse si in cauze penale, in conformitate cu prevederile Codului de procedura penala. in astfel de cauze, organul de urmarire penala sau instanta de judecata care a dispus efectua
sunt chemate partile, precum si expertul contabil, aducandu-li-se la cunostinta intrebarile la care trebuie sa raspunda expertul contabil si precizandu-li-se ca au dreptul sa faca observatii cu privire la intrebari si ca pot c
sunt incunostintate ca au dreptul sa ceara numirea si a cate unui expert recomandat de fiecare dintre ele, care sa participe la efectuarea expertizei.
Procedural, dispunerea expertizei contabile judiciare in cauze penale se face prin Ordonanta emisa de organul de urmarire penala, care trebuie sa contina aceleasi elemente ca si incheierea de sedinta pentru numirea e
I. Numele expertului sau expertilor contabili numiti din oficiu sau la cererea partilor in proces;
II. Obiectivele (intrebarile, punctele) la care expertul sau expertii contabili numiti trebuie sa raspunda. Obiectivele expertizei contabile trebuie sa fie formulate de instanta concis, fara echivoc si fara a se solicita expertu
asupra incadrarilor legale a faptelor supuse judecatii;
III. Termenul in care trebuie sa se efectueze expertiza contabila, tinandu-se seama de faptul ca raportul de expertiza contabila trebuie depus la instanta care a dispus-o cu 5 zile inainte de termenul de judecata. Daca te
expertizei contabile judiciare este considerat de catre expertul sau expertii contabili numiti ca fiind inadecvat (prea scurt), ei sunt indreptatiti sa solicite instantei un termen adecvat , minim necesar, pentru efectuarea u
IV. Plata expertului contabil sau expertilor contabili numiti, care trebuie sa fie remuneratorie. Daca expertul sau expertii contabili numiti pentru efectuarea expertizei contabile judiciare considera onorariul stabilit de in
instantei marirea acestuia.
in cazul lipsei de solicitudine a instantei cu privire la cererile expertului sau expertilor contabili numiti, referitoare la subpct. I, II, III, IV, ei sunt indreptatiti sa refuze efectuarea expertizei contabile judiciare. Acest refuz
sau expertilor contabili numiti.
Cand efectuarea expertizelor contabile judiciare este supusa altor reglementari procedurale speciale, expertii contabili numiti din oficiu sau recomandati de partile in proces, trebuie sa se conformeze reglementarilor p
contabile judiciare si numirea expertilor contabili.

Obligatia efectuarii expertizei de catre expertul numit de organul indreptatit sa dispuna efectuarea expertizei.
Solicitarile adresate expertilor contabili privind efectuarea de expertize contabile nu pot fi refuzate decat daca exista motive temeinice.
Totusi, expertul contabil, inainte de a accepta efectuarea unei expertize contabile, trebuie sa-si analizeze posibilitatea de a-si indeplini misiunea tinand seama in special de regulile de independenta si competenta.
Expertul contabil este un profesionist al societatii ca si medicul, avocatul etc. in acest caz, acceptarea expertizelor contabile solicitate trebuie sa aiba caracter de universalitate. Corelativ dreptului oricui de a solicita o ex
de a presta serviciul solicitat fara selectie pe motive de nationalitate, rasa, etnie, religie, politica sau de alta natura, expertul contabil avand obligatia sa respecte principiile care implica un tratament egal al cetatenilor i
Totusi, in misiunile privind expertizele contabile, principiul acceptarii acestora trebuie analizat, interpretat si mai ales aplicat in stricta concordanta cu independenta, competenta si incompatibilitatea expertului contab
motivele care presupun abtinerea expertului contabil de la efectuarea expertizei contabile, acesta este obligat sa declare organului in drept care l-a numit ca se abtine de la efectuarea acesteia.
Pentru toate celelalte motive care ar putea impiedica expertul contabil numit sa duca la bun sfarsit sau la termenul stabilit mandatul incredintat, acesta este obligat sa instiinteze in scris si justificat organul in drept care
cazuri de neacceptare a expertizei contabile solicitate, refuzul sa fie prezentat solicitantului in scris, cu prezentarea explicita a motivului temeinic invocat.
Expertizele contabile acceptate trebuie efectuate de catre acceptant. Expertul contabil care a acceptat o expertiza contabila trebuie sa efectueze personal lucrarea. Daca dupa acceptarea expertizei contabile intervine u
contabil sa finalizeze lucrarea, el trebuie sa aduca aceasta la cunostinta solicitantului, eventual dovedind situatia in care se afla cu acte cu ar fi: adeverinte, certificate de boala etc. Consecinta aparitiei motivului temeini
afla un expert contabil recomandat de catre parte sau un expert contabil care a contractat o expertiza contabila extrajudiciara, este recomandabil ca solicitantul lucrarii sa fie indrumat spre alti experti contabili nomina
sau nu.
Obligatiile expertului contabil cu privire la efectuarea unei expertize contabile judiciare in cauza penala.
In dosarele penale expertul contabil are urmatoarele obligatii:
- sa fie prezent in fata organului de cercetare sau de judecata cu ocazia numirii sale;
– sa se informeze asupra obiectivelor la care trebuie sa raspunda;
- sa se abtina de la efectuarea expertizei contabile judiciare in dosarul respectiv , daca se afla in una din situatiile de incompatibilitate sau de recuzare;
- sa ceara completarea dosarului cauzei numai cu acordul organului de cercetare sau de judecata;
- sa aplice principiul de impartialitate in efectuarea expertizei contabile;
- sa execute personal, cu competenta si la termen mandatul incredintat de organul de urmarire penala sau instanta de judecata;
- sa ia legatura cu partile din dosar numai cu incuviintarea organului de cercetare/de judecata;
- sa depuna raportul de expertiza contabila judiciara la termenul stipulat in Ordonanta de numire;
- sa efectueze suplimentul de expertiza contabila daca i se cere.

Organul de urmarire penala sau instanta de judecata poate dispune efectuarea unei noi expertize? Motivati.
Codul de procedura civila prevede urmatoarele:
„Daca instanta nu este lamurita prin expertiza facuta, poate dispune intregirea expertizei sau o noua expertiza.
Expertiza contrarie va trebui ceruta motivat la primul termen dupa depunerea lucrarii.”
Codul de procedura penala prevede urmatoarele:
„Daca organul de urmarire penala sau instanta de judecata are indoieli cu privire la exactitatea concluziilor raportului de expertiza, dispune efectuarea unei noi expertize”.
Nedocumentarea si nefundamentarea stiintifica a rapoartelor de expertiza contabila judiciara pot fi si sunt, adesea, sanctionate de organele de drept care le-au dispus cu inlocuirea expertului contabil si dispunerea une
o noua expertiza contabila care ajunge la concluzii diferite fata de prima din cauza utilizarii altor criterii si metode de investigatie, organul in drept care le-a dispus are posibilitatea de a se opri la aceea pe care o consid
mai buna calitate.
Utilizatorii expertizelor contabile, daca au insa dubii asupra responsabilitatii cu care s-au efectuat expertizele contabile solicitate, au propriile lor cai de atac, si anume: in cazul expertizelor contabile judiciare, la primul
vor arata obiectiile lor la aceasta, iar instanta poate dispune, chiar si din oficiu, fie completarea expertizei, fie o noua expertiza. Prin urmare, expertiza contrarie ceruta de una dintre parti nu este obligatorie pentru insta
Daca noua expertiza este necesara pentru stabilirea faptelor, instanta este datoare sa o incuviinteze.
Chiar daca intr-o cauza s-a efectuat o expertiza si o noua expertiza, nu exista niciun impediment legal de a se admite o noua cerere a partii, formulata in timp util, mai ales cand problema in litigiu este de mare complex
Expertiza nu va fi luata in considerare daca expertul nu ajunge la concluzii, pe baza de date si rationamente precise, ci face o simpla apreciere subiectiva.
Noua expertiza va fi ordonata din oficiu cand este necesara, chiar daca partea este decazuta din proba.
Cand s-au administrat doua expertize ale caror concluzii sunt contradictorii, instanta nu poate proceda la realizarea unei medii aritmice, ci trebuie sa accepte motivat una dintre expertize si sa o inlature pe cealalta sau
evaluare
Poate fi anulat un raport de expertiza judiciara? Dar unul de expertiza extrajudiciara? Comentati.
Responsabilitatea asupra constatarilor si concluziilor unei lucrari de expertiza contabila judiciara revine in mod exclusiv expertului contabil; aceasta responsabilitate este consolidata prin juramantul profesional. in cazu
trebuie sa se asigure asupra respectarii principiilor deontologiei profesionale de catre toti colaboratorii care si-au adus aportul la fundamentarea constatarilor si concluziilor din Raport.
Calitatea necorespunzatoare a lucrarilor de expertiza contabila judiciara se sanctioneaza prin anulare de catre organele care au dispus-o, evitandu-se astfel consecinte de natura jurisprudentei.
Calitatea expertizelor contabile judiciare este apreciata de catre Organul de cercetare abilitat, acesta fiind sigurul in masura sa sanctioneze neconformitatea, prin anularea lucrarii de expertiza contabila si dispunerea a
Prin urmare, principala consecinta a calitatii necorespunzatoare a expertizelor contabile judiciare si extrajudiciare este neluarea lor in considerare de catre solicitanti, cu sau fara motivare.
Daca expertul contabil s-a conformat liberului arbitru (constiintei) si juramantului deontologic, nimic nu i se poate reprosa. Utilizatorii expertizelor contabile, daca au dubii asupra responsabilitatii cu care s-au efectuat e
atac, si anume: in cazul expertizelor contabile judicare, la primul termen dupa depunerea raportului de expertiza, partile vor arata obiectiile lor la acesta, iar instanta poate dispune, chiar si din oficiu, fie completarea ex
respectiv expertiza contrarie, va trebui ceruta motivat la primul termen dupa depunerea lucrarii.
Expertiza nu va fi luata in considerare daca expertul nu ajunge la concluzii, pe baza de date si rationamente precise, ci face o simpla apreciere subiectiva.
Cand s-au administrat doua expertize ale caror concluzii sunt diferite, instanta nu poate proceda la realizarea unei medii aritmetice ci trebuie sa accepte motivat una dintre expertize si sa o inlature pe cealalta sau sa le
evaluare.
Multe dintre astfel de cazuri de jurisprudenta enuntate mai sus pot fi evitate daca expertizele contabile judiciare se efectueaza cu responsabilitate.
In cazul expertizelor contabile extrajudiciare, efectuarea acestora fara responsabilitate se sanctioneaza cu scaderea prestigiului expertului contabil in randul potentialilor solicitanti de astfel de expertize contabile.

Poate fi refuzata efectuarea unei expertize contabile judiciare? Motivati.

Solicitarile adresate expertilor contabili privind efectuarea de expertize contabile nu pot fi refuzate decat daca exista motive temeinice.
Totusi, expertul contabil, inainte de a accepta efectuarea unei expertize contabile, trebuie sa-si analizeze posibilitatea de a-si indeplini misiunea, tinand seama in special de regulile de independenta, competenta si inco
Misiunea privind efectuarea unei expertize contabile nu poate fi refuzata pe motive etnice, religioase, politice sau de alta natura. Aceasta, deoarece expertiza contabila este un act de proba stiintifica.
Calitatea de expert contabil este incompatibila cu cea de martor in aceeasi cauza, calitatea de martor avand intaietate. Expertul contabil se afla in incompatibilitate daca exista imprejurari din care rezulta ca este intere
in solutionarea cauzei intr-un anumit mod care l-ar determina pe expertul contabil sa fie subiectiv. Pot fi asimilate cu «imprejurari din care rezulta ca este interesat sub orice forma», urmatoarele situatii in care s-ar put
I. Daca, in calitate de organ de control, colaborator sau consilier al uneia din partile in proces, s-a pronuntat asupra unor aspecte, ori a luat parte la intocmirea actelor primare, a evidentelor tehnico-operative sau la ela
supus judecatii.
II. Daca, in calitate de expert contabil, si-a exprimat o prima opinie in aceeasi cauza supusa judecatii, deoarece primeaza prezumtia ca ar fi interesat in sustinerea primei solutii. in particular, expertul contabil care a efec
proces se afla in incompatibilitate cu calitatea de expert numit din oficiu. Daca indeplineste conditiile de independenta si de competenta, poate accepta calitatea de expert contabil recomandat de parte.
Acceptarea efectuarii expertizei contabile este un proces ce presupune imperativ obligatia expertilor contabili de a-si efectua examenul de competenta profesionala si independenta, identificand potentialele amen
fundamentale, precum si mijloacele de protectie care se impun. in situatia in care amenintarile nu sunt altfel decat in mod clar nesemnificative, expertul contabil este obligat sa aplice masuri de protectie adecvat
riscul de a compromite imaginea profesiei.
Manifestarea unor circumstante generatoare ale starilor de incompatibilitate, conflict de interese sau recuzare, genereaza automat refuzul indeplinirii misiunii de expertiza contabila judiciara.
Precizati care este procedura pe care trebuie sa o urmeze un expert contabil numit sa efectueze o expertiza contabila intr-o cauza civila, cerere de apel, in situatia in care dupa ce a fost instiintat despre numirea cu priv
consultat dosarul cauzei a constatat ca a mai efectuat o expertiza contabila judiciara in aceeasi cauza la o instanta inferioara.
Dupa consultarea dosarului, expertul contabil numit sa efectueze expertiza contabila va constata ca se afla intr-un caz de incompatibilitate Conform Codului de Procedura Civila – „daca si-a spus parerea cu privire la pr
interesat in sustinerea primei solutii.
Aflandu-se in stare de incompatibilitate expertul contabil este obligat sa declare, dupa caz, presedintelui instantei, ca se abtine de a participa la procesul civil, cu aratarea cazului de incompatibilitate ce constituie moti
ce persoana obligata la aceasta a luat cunostinta de existenta cazului de incompatibilitate

Precizati care este procedura pe care trebuie sa o urmeze un expert contabil numit sa efectueze o expertiza contabila intr-o cauza civila, in situatia in care dupa ce a fost instiintat despre numirea cu privirea la efectuare
dosarul cauzei a constatat ca este in litigiu cu una dintre parti, aceasta depunand la o instanta judecatoreasca o cerere de chemare in judecata in care expertul are calitatea procesuala de parat.
Dupa consultarea dosarului, expertul contabil numit sa efectueze expertiza contabila va constata ca se afla intr-un caz de incompatibilitate Conform Codului de Procedura Civila – „ daca intre aceleasi persoane si u
inaintea recuzarii” .
Aflandu-se in stare de incompatibilitate expertul contabil este obligat sa declare, dupa caz, presedintelui instantei, ca se abtine de a participa la procesul civil, cu aratarea cazului de incompatibilitate ce constituie moti
ce persoana obligata la aceasta a luat cunostinta de existenta cazului de incompatibilitate.

Precizati care este procedura pe care trebuie sa o urmeze un expert contabil numit sa efectueze o expertiza contabila intr-o cauza penala , in situatia in care dupa ce a fost convocat de organul de urmarire penala in ved
acceptul acestuia sa consulte dosarul cauzei a constatat ca una dintre parti ii este vecin, iar sotiile lor se afla in dusmanie.
in situatia data in intrebare, expertul contabil este in stare de incompatibilitate si a aflat acest lucru ulterior momentului numirii.
Potrivit Codului de procedura penala, persoana incompatibila este obligata sa declare, dupa caz, presedintelui instantei, procurorului care supravegheaza cercetarea penala sau procurorului ierarhic superior ca se abtin
cazului de incompatibilitate care constituie motivul abtinerii. Declaratia de abtinere se face de indata ce persoana obligata la aceasta a luat la cunostinta de existenta cazului de incompatibilitate. in cazul in care persoa
recuzata, atat in cazul urmaririi penale, cat si in cursul judecatii, de catre oricre dintre parti, de indata ce partea a aflat de existenta cazului de incompatibilitate. Recuzarea se formuleaza oral sau in scris, cu aratarea caz
.
Prin urmare, dupa consultarea dosarului, expertul contabil numit sa efectueze expertiza contabila a constatat ca se afla intr-un caz de incompatibilitate, conform Art. Alte cauze de incompatibilitate lit. g) ” exista dusm
gradul al patrulea inclusiv si una dintre parti, sotul sau rudele acesteia pana la gradul al treilea inclusiv” din Codul de Procedura Penala. Persoana incompatibila este obligata sa declare, dupa caz, presedintelui instante
procurorului ierarhic superior, ca se abtine de a participa la procesul penal, cu aratarea cazului de incompatibilitate ce constituie motivul abtinerii.Declaratia de abtinere se face de indata ce persoana obligata la
incompatibilitate.

Precizati care sunt infractiunile de natura civila in contextul efectuarii expertizelor contabile.
Raspunderea civila a expertului contabil poate fi instituita in temeiul Codului Civil, potrivit caruia orice fapta a omului care cauzeaza altuia prejudiciu, obliga pe acela din a carui greseala s-a ocazionat a-l repara.
Codul civil consacra principii de raspundere foarte largi si cuprinzatoare, astfel incat orice activitate prejudiciabila este susceptibila sa intre sub incidenta lor.
In acest fel, in situatiile in care lipseste o reglementare expresa speciala pentru angajarea raspunderii juridice, se apeleaza la aceste texte din Codul Civil.
Expertii contabili pot si trebuie sa garanteze raspunderea civila privind activitatea desfasurata prin incheierea unei polite de asigurare de risc profesional sau prin varsarea unei contributii la fondul de garantii. Potrivit a
asigurate, despagubirile pe care asiguratul este obligat prin hotarare judecatoreasca pronuntata de o instanta civila sa le plateasca unei terte parti, pentru un prejudiciu de natura materiala sau financiara survenit ca ur
contabil in exercitarea misiunii sale
Precizati si explicati infractiunile de natura penala in contextul efectuarii expertizelor contabile
Conform prevederilor Codului penal coroborate cu reglementarile procedurale (Codul de procedura civila si penala), expertii contabili, in contextul efectuarii expertizelor contabile, pot intra sub incidenta unor infractiu
acestora, cum ar fi:
a) Luarea de mita: fapta expertului contabil care, direct sau indirect, pretinde ori primeste bani sau alte foloase necuvenite, ori accepta promisiunea unor astfel de foloase, sau nu o respinge, in scopul de a indeplini,
la indatoririle sale de serviciu sau in scopul de a face un act contrar acestor indatoriri. Infractiunea de luare de mita se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 12 ani si interzicerea unor drepturi. Banii, valorile sau orice alte
iar daca acestea nu se gasesc, condamnatul este obligat la plata echivalentului lor in bani.
b) Marturie mincinoasa: reprezentand fapta expertului contabil care, intr-o cauza penala, civila, disciplinara sau in orice alta cauza in care se asculta martori (s-au dispus expertizecontabile), face afirmatii mincinoase o
asupra carora a fost intrebat.
Marturia mincinoasa se pedepseste cu inchisoare de la 1 la 5 ani.
Marturia mincinoasa nu se pedepseste daca, in cauzele penale, mai inainte de a se produce arestarea inculpatului, ori in toate cauzele, mai inainte de a se fi pronuntat o hotarare sau de a se fi dat o alta solutie ca urma
expertiza contabila.
Daca retragerea expertizei contabile a intervenit in cauzele penale dupa ce s-a produs arestarea inculpatului, sau in toate cauzele dupa ce s-a produs arestarea inculpatului, sau in toate cauzele dupa ce s-a pronuntat o
marturiei mincinoase, instanta va reduce pedeapsa, potrivit Codul penal, care vizeaza aplicarea pedepselor penale in cazul existentei circumstantelor atenuante. Potrivit acestui articol din Codul penal, cand minimul sp
(pana la 3 ani exclusiv), pedeapsa se coboara sub acest minim, pana la minimul general. Minimul general al pedepsei cu inchisoarea este de 15 zile.
c) Favorizarea infractorului : reprezentand ajutorul dat unui infractor fara o intelegere stabilita inainte sau in timpul savarsirii infractiunii, pentru a ingreuna sau zadarnici urmarirea penala, judecata sau executarea pede
produsul infractiunii. Favorizarea infractorului se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 7 ani.
Pedeapsa aplicata favorizatorului nu poate fi mai mare decat pedeapsa prevazuta de lege pentru autor.
Expertul contabil poate raspunde penal si pentru alte infractiuni, daca sunt intrunite elementele constitutive ale respectivelor infractiuni.
Procedura administrarii probei cu expertiza contabila judiciara.
Sediul general al materiei de drept privind administrarea dovezilor cu expertiza contabila este Codul de procedura civila.
Existand un Corp de experti contabili, incredintarea misiunilor privind efectuarea expertizelor contabile judiciare se poate face numai acestora, respectandu-se normele de comportament profesional specifice misiunilo
ART. Cpc (1) Cand pentru lamurirea unor imprejurari de fapt instanta considera necesar sa cunoasca parerea unor specialisti, va numi, la cererea partilor ori din oficiu, unul
carora ei urmeaza sa se pronunte si termenul in care trebuie sa efectueze expertiza.
(2) Cand este necesar, instanta va solicita efectuarea expertizei unui laborator sau unui institut de specialitate.
(3) In domeniile strict specializate, in care nu exista experti autorizati, din oficiu sau la cererea oricareia dintre parti judecatorul poate solicita punctul de vedere al uneia sau mai multor personalitati ori specialisti din
camera de consiliu sau in sedinta publica, partile fiind indreptatite sa puna si ele intrebari.
(4) Dispozitiile referitoare la expertiza, cu exceptia celor privind aducerea cu mandat, sanctionarea cu amenda si obligarea la plata de despagubiri, sunt aplicabile in mod corespunzator in cazurile prevazute la alin. 2 s
(5) La efectuarea expertizei in conditiile alin. 2 pot participa si experti desemnati de parti, daca prin lege nu se dispune altfel.
ART. Cpc
(1) Daca partile nu se invoiesc asupra numirii expertilor, ei se vor numi de catre instanta, prin tragere la sorti, in sedinta publica, de pe lista intocmita si comunicata de catre biroul local de expertiza, cuprinzand perso
sa efectueze expertize judiciare.
(2) Incheierea de numire va stabili si plata expertilor.
ART. Cpc
Daca expertii pot sa-si dea de indata parerea vor fi ascultati chiar in sedinta, iar parerea lor se va trece intr-un proces verbal.
ART. Cpc
(1) Daca pentru expertiza este nevoie de o lucrare la fata locului, ea nu poate fi facuta decat dupa citarea partilor prin carte postala recomandata, cu dovada de primire, aratand zilele si orele cand incepe si continua l
expertului.
(2) Partile sunt obligate sa dea expertului orice lamuriri in legatura cu obiectul lucrarii.
ART. Cpc
Cand sunt mai multi experti cu pareri deosebite lucrarea trebuie sa cuprinda parerea motivata a fiecaruia.
ART. Cpc
Expertii sunt datori sa se infatiseze inaintea instantei spre a da lamuriri ori de cate ori li se va cere, caz in care au dreptul la despagubiri, ce se vor stabili prin incheiere executorie.
ART. Cpc
(1) Daca instanta nu este lamurita prin expertiza facuta, poate dispune intregirea expertizei sau o noua expertiza.
(2) Expertiza contrarie va trebui ceruta motivat la primul termen dupa depunerea lucrarii.
ART. Cpc
Daca expertiza se face de o alta instanta prin delegatie, numirea expertilor si statornicirea platii ce li se cuvine se va putea lasa in sarcina acestei instante.
ART. Codul de Procedura Civila

(1) Oricine are interes sa constate de urgenta marturia unei persoane, parerea unui expert, starea unor lucruri, miscatoare sau nemiscatoare sau sa dobandeasca recunoasterea unui inscris, a unui fapt drept, va putea
ele sa dispara sau sa fie greu de administrat in viitor.

Codul de procedura penala contine, de asemenea, reglementari procedurale opozabile expertizei contabile judiciare, administrate in procesele penale.

Art. Cpp

Cand pentru lamurirea unor fapte sau imprejurari ale cauzei, in vederea aflarii adevarului, sunt necesare cunostintele unui expert, organul de urmarire penala ori instanta de judecata dispune, la cerere sau din oficiu, ef
Raspunderea contraventionala sau administrativa a expertului contabil in desfasurarea activitatii profesionale.
Raspunderea contraventionala sau administrativa a expertului contabil este reglementata de dreptul procesual, si anume:
a). Codul de procedura civila stipuleaza: Dispozitiile privitoare la citare, aducerea cu mandat si sanctionarea martorilor care lipsesc sunt deopotriva aplicabile expertilor. Daca expertul nu se infatiseaza, instanta poate d
cele privitoare la martori, rezulta ca in procesul civil, expertul poate fi sanctionat administrativ prin:
- inlocuirea lui de catre instanta
- aducerea in instanta a expertului contabil, cu mandat in caz de pricini urgente sau pentru a da lamuriri atunci cand i se cere.
b). Codul de procedura penala stipuleaza sanctionarea cu amenda judiciara a urmatoarelor abateri savarsite de expertul contabil in cursul derularii procesului penal:
- lipsa nejustificata a expertului de la procesul penal, atunci cand este citat;
- tergiversarea de catre expert a indeplinirii insarcinarilor primite, respectiv a efectuarii si depunerii raportului de expertiza contabila judiciara.
Potrivit Codului de procedura penala, amenda se aplica de organul de urmarire penala, prin ordonanta, iar de instanta de judecata prin incheiere. Expertul poate cere reducerea sau anularea amenzii. Cererea de scutir
la comunicarea ordonantei ori a incheierii de amendare.
Daca expertul amendat poate justifica obiectiv motivul pentru care nu si-a putut indeplini misiunea, organul de urmarire penala sau instanta de judecata poate dispune scutirea sau reducerea amenzii.
Raspunderea disciplinara a expertului contabil in desfasurarea activitatii profesionale.
Avand in vedere importanta si implicatiile pe care le pot avea expertizele contabile, in special cele judiciare, asupra solutionarii cauzelor in care sunt dispuse, expertii contabili au obligatia legala si morala de a-si desfasu
dovada de o tinuta etica si profesionala deosebita. In caz contrar, pot atrage asupra lor raspunderea disciplinara, contraventionala, penala si civila dupa caz.
Raspunderea disciplinara a expertilor contabili este reglementata de legea de organizare care, in functie de gravitatea abaterilor savarsite, stabileste urmatoarele sanctiuni disciplinare:- mustrare
- avertisment scris
- suspendarea dreptului de a exercita profesia de expert contabil (sau de contabil autorizat) pe o perioada de timp de la trei luni la un an;
- interzicerea dreptului de a exercita profesia de expert contabil (sau de contabil autorizat).
Printre faptele savarsite in legatura cu expertizele contabile care pot atrage raspunderea disciplinara a expertilor contabili pot fi enumerate:
a). Prestarea de servicii profesionale fara viza anuala de exercitare a profesiei sau fara contract scris incheiat cu clientul sau pe baza unui contract in care nu a fost inscrisa calitatea profesionalaa celui care il incheie: exp
b). Nerespectarea obligatiei de pastrare a secretului profesional;
c). Incalcarea dispozitiilor cu privire la incompatibilitati si conflicte de interese;
d). Refuzul de a pune la dispozitia organelor de control si auditorilor de calitate ai Corpului documentele privind activitatea profesionala;
e). Inscrierea in rapoartele de expertiza contabila sau in alte lucrari efectuate pentru terti de aprecieri la adresa altor membri ai Corpului, fara consimtamantul acestora sau fara sa fi fost consultati;
f). Nerespectarea normelor si standardelor profesionale emise de Corp cu ocazia efectuarii lucrarilor pentru terti;
g). Neindeplinirea obligatiilor prevazute in Regulamentul privind auditul calitatii serviciilor profesionale;
h). Orice alte incalcari ale normelor si hotararilor luate de organele de conducere ale Corpului.
Punerea in miscare a raspunderii disciplinare se poate face fie in urma reclamatiilor si sesizarilor indreptate contra unui expert contabil, fie in urma autosesizarii Corpului in cadrul activitatii de control de calitate a expe
Sanactiunile disciplinare impotriva expertilor contabili se aplica de catre comisiile de disciplina de pe langa filialele CECCAR sau de catre Comisia de disciplina de pe langa Consiliul Superior al Corpului, potrivit proceduri
ART. 122 din Regulamentul de organizare si functionare a CECCAR
Urmatoarele abateri disciplinare se sanctioneaza astfel: …….
ABATEREA
SANCTIUNEA
e). Nerespectarea standardelor profesionale si a normelor emise de Corp cu privire la efectuarea expertizelor contabile
Suspendarea dreptului de a mai efectua expertize contabile
pe 6-12 luni
Interdictia dreptului de exercitare a profesiei, in caz de repetare.
La stabilirea si aplicarea sanctiunilor disciplinare se vatine seama de gravitatea incalcarii si de consecintele acesteia.
Actiunea disciplinara poate fi exercitata in termen de cel mult un an de la data savarsirii faptei.
Recuzarea expertului tehnic judiciar. Definitie, procedura.
In toate cazurile in care expertii contabili solicitati sa faca expertize contabile judiciare si extrajudiciare se afla intr-o stare de incompatibilitate, acestia au obligatia deontologica sa se abtina de la efectuarea expertizelo
incompatibilitate in care se afla.
· in cazul expetizelor contabile judiciare daca expertul contabil nu face declaratie de abtinere, el poate fi recuzat.
· Recuzarea este un mijloc procedural prin care partile dintr-un proces pot solicita inlocuirea unuia sau a mai multor experti pentru aceleasi motive prevazute de legile procedurale ca fiind aplicabile judecatorilor.
· Recuzarea expertului contabil se cere in termen de 5 zile de la numire, daca motivul exista la aceasta data; in celelalte cazuri termenul curge de la data la care s-a ivit motivul de recuzare. Recuzarile se judeca in s
Potrivit Codului de procedura penala, persoana incompatibila este obligata sa declare, dupa caz, presedintelui instantei, procurorului care supravegheaza cercetarea penala sau procurorului ierarhic superior, ca se abti
incompatibilitate ce constituie motivul abtinerii. Declaratia de abtinere se face de indata ce persoana obligata la aceasta a luat cunostinta de existenta cazului de incompatibilitate. In cazul in care persoana incompatibi
in cursul urmaririi penale, cat si in cursul judecatii, de oricare dintre parti, de indata ce partea a aflat despre existenta cazului de incompatibilitate. Recuzarea se formuleaza oral sau in scris, cu aratarea cazului de incom
cunoscute la momentul recuzarii.
In contextul reglementarilor procedurale, civile si penale, expertul contabil poate fi recuzat :
- cand el, sotul sau, ascendentii ori descendentii lor au vreun interes in judecarea pricinii sau cand este sot, ruda sau afin, pana la al patrulea grad inclusiv cu vreuna din parti;
- cand el este sot, ruda sau afin in linie directa ori in linie colaterala, pana la al patrulea grad inclusiv cu avocatul sau mandatarul unei parti sau daca este casatorit cu fratele ori sora sotului uneia din aceste persoan
- cand sotul in viata si nedespartit este ruda sau afin a uneia din parti pana la al patrulea grad inclusiv, sau daca, fiind incetat din viata ori despartit, au ramas copiii;
- daca el, sotul sau rudele lor pana la al patrulea grad inclusiv au o pricina asemanatoare cu aceea care se judeca sau daca au o judecata la instanta unde una din parti este judecator;
- daca intre aceleasi persoane si una din parti a fost o judecata penala in timp de 5 ani inaintea recuzarii;
- daca este tutore, curator al uneia din parti;
- daca si-a spus parerea cu privire la pricina care se judeca;
- daca a primit de la una din parti daruri sau fagaduieli de daruri ori altfel de indatoriri;
- daca este vrajmasie intre el, sotul sau una din rudele sale pana la al patrulea grad inclusiv si una din parti, sotii sau rudele acestora pana la gradul al treilea inclusiv.
Redactati un contract de efectuare a unei expertize contabile extrajudiciare cunoscind urmatorii termeni de referinta:
- Partile:
· Prestator: expert contabil Pop Ion, carnet expert contabil nr.1000, inscris in Tabloul expertilor contabili la Sectiunea I, pozitia 100, domiciliat in Iasi, str. Primaverii nr.2, jud. Iasi;
· Beneficiar: S.C. Dunarea S.A., cu sediul social in Iasi, str. Toamnei nr.3, jud. Iasi, reprezentata prin manager Ion Ion.
- Obligatia beneficiarului: Sa puna la dispozitia expertului contabil documentele a),b),c).
- Obligatia prestatorului de servicii: Sa formuleze concluzii pentru obiectivul „X”.
- Valoarea contractului: 5.000 lei.
- Data depunerii Raportului de expertiza: 30.06.2010.
- Plata: Se face in doua transe: 1.000 lei in termen de 5 zile de la semnarea contractului, iar restulpina la data de 05.07.2010.
- Data incheierii contractului: 15.03.2010.
CONTRACT
Incheiat intre:
Expertul contabil Pop Ion, numar carnet 1000, cu domiciliul in Iasi, str. Primaverii nr. 2, jud. Iasi, inscris in Tabloul CECCAR in Sectiunea I, pozitia 100, denumit PRESTATOR si,
SC Dunarea SA, cu sediul social in Iasi, str. Toamnei nr. 3 jud. Iasi, reprezentata prin manager Ion Ion, denumita BENEFICIAR,
s-a incheiat prezentul contract pentru efectuarea unei expertize contabile extrajudiciare.
Art. 1 Prestatorul se obliga sa procedeze la examinarea profesionala si sa formuleze concluzii(raspunsuri) la urmatorul obiectiv:
Obiectivul X
Art. 2. Beneficiarul expertizei contabile extrajudiciare se obliga sa puna la dispozitia prestatorului urmatoarele materiale documentare:
documentele a) , b) si c)
Art. 3. Prestatorul se obliga sa intocmeasca RAPORTUL DE EXPERTIZA CONTABILA EXTRAJUDICIARA in conformitate cu normele profesionale specifice misiunilor privind expertizele contabile; acesta va fi depus la sediul
Art. 4 . Beneficiarul RAPORTULUI DE EXPERTIZA CONTABILA EXTRAJUDICIARA se obliga sa plateasca prestatorului onorariul in suma de 5000 lei, din care 1000 de lei in cinci zile de la incheierea contractului si rstul de 40
Art. 5. In conformitate cu principiile deontologiei profesionale contabile liberale partile se obliga sa asigure confidentialitatea informatiilor reciproce la care au avut acces cu ocazia executarii prestatiei care face obiectu
Art. 6. Forta majora
Niciuna dintre partile contractante nu raspunde de neexecutarea la termen sau de executarea in mod necorespunzator – total sau partial – a oricarei obligatii care ii revine in baza prezentului contract, daca neexecutar
respective a fost cauzata de forta majora, asa cum este definita de lege.
Art. 7 Litigii
In cazul in care rezolvarea neintelegerilor nu este posibila pe cale amiabila, ele vor fi supuse spre solutionare comisiilor de arbitraj, iar in cazul in care nu se rezolva, instantelor judecatoresti competente.

Art. 8 Clauze finale

a). Daune interese

In cazul in care una dintre parti nu isi indeplineste obligatiile contractuale sau si le indeplineste in mod necorespunzator, se obliga sa plateasca celeilalte parti penalitati daune interese in valoare de ……

b). Modificarea contractului

Orice modificare a prezentului contract va face obiectul unui act aditional, inclusiv conditiile in care se poate modifica onorariul.

c). Incetarea contractului

Partea care invoca o cauza de incetare a prevederilor prezentului contract o va notifica celeilalte parti, cu cel putin ………. zile inainte de data la care incetarea urmeaza sa isi produca efectele.

d). Rezilierea prezentului contract nu va avea niciun efect asupra obligatiilor deja scadente intre partile contractante.

Art. 9. Prezentul contract s-a incheiat in 2 expmplare, intra in vigoare cu data semnarii si se completeaza cu prevederile legislatiei civile in materie.
Semnarea raportului de expertiza contabila Raportul de expertiza contabila se parafeaza si se semn
Raportul de expertiza contabila se depune la beneficiarul acestuia in termenul legal sau contractual.
COMENTARII
3532.1. Pentru a evita orice disputa cu privire la originalitatea raportului de expertiza contabila, acesta, inclusiv anexele, se parafeaza si se semneaza de catre expertul(tii) contabil(i) pe fiecare pagina in parte. Toate exe
in original au calitatea de rapoarte de expertiza contabila originale. Toate celelalte au calitatea de copii, indiferent de tehnicile de multiplicare.
Raportul de expertiza contabila nu se semneaza de catre niciuna dintre partile interesate in efectuarea expertizei contabile.
3532.2. De regula, raportul de expertiza contabila se intocmeste in doua exemplare originale: unul pentru organul care a dispus sau partea care a solicitat efectuarea expertizei contabile si unul pentru expertul(tii) cont
de exemplare originale poate fi mai mare daca beneficiarul raportului de expertiza solicita acest lucru.
3532.3. Raportul de expertiza contabila judiciara se depune la organele care au dispus-o cu cel putin cinci zile inainte de data stabilita pentru judecata. Raportul de expertiza contabila extrajudiciara se preda
clientului care a solicitat-o la locul si la termenul prevazute in contract.

Trasaturile care particularizeaza expertiza contabila extrajudiciara.

Expertizele contabile extrajudiciare – sunt cele efectuate in afara procedurilor reglementate privind rezolvarea unor cauze supuse verdictului justitiei. Sunt efectuate in afara unui act juridic. Nu au calitatea de mijloc de
solicitarea de catre parti a administrarii probei cu expertiza contabila judiciara sau pentru rezolvarea unor litigii pe cale amiabila.
Expertizele contabile extrajudiciare sunt solicitate de catre partea sau partile care isi alege singura / isi aleg singure expertii contabili si le stabilesc obiectivele (intrebarile) la care acestia trebuie sa raspunda.
Similar expertizelor contabile judiciare, si cele extrajudiciare se caracterizeaza prin pluralitatea si diversitatea problemelor abordate. Dupa scopul in care sunt comandate de beneficiari, expertizele extrajudiciare pot fi
- Fundamentarea deciziei de alegere a partenerilor comerciali si de afaceri;
- Concilierea derularii tranzactiilor comerciale si de afaceri;
- Fundamentarea preliminara a actiunilor adresate justitiei;
- Fundamentarea preliminara a actiunilor de contestare a actelor de control administrativ.
In concluzie, principalele trasaturi caracteristice care particularizeaza expertiza contabila extrajudiciara sunt:
a). este un mijloc de fundamentare a deciziilor, de conciliere intre partenerii comerciali si de afaceri si de fundamentare preliminara a actiunilor si contestatiilor in justitie;
b). este activitatea prin care partile interesate pot dobandi (in afara actiunilor judiciare) lamuriri de natura economico – financiara din partea unor profesionisti contabili independent, de inalta probitate si cu deontolog
c). se axeaza pe cercetarea problemelor (obiectivelor) fixate de solicitant / solicitanti, dar expertul contabil poate releva si probleme (obiective) colaterale, pe care le considera relevante in speta;
d). este o activitate contractata la solicitarea celor care o considera oportuna in actiunile pe care vor sa le intreprinda

Trasaturile care particularizeaza expertiza contabila judiciara.

Expertizele contabile judiciare sunt mijloace de proba in justitie. Ele pot fi dispuse din oficiu sau acceptate la cererea partilor implicate in procesul judiciar in toate fazele de desfasurare a acestuia.
Scopul principal al expertizelor contabile judiciare, in calitate de proba in justitie, este contributia acestora la stabilirea adevarului material si justa solutionare a litigiilor sau cauzelor aflate in faza de cercetare sau de ju
Principalele trasaturi caracteristice care particularizeaza expertiza contabila judiciara sunt:
a). este un mijloc de proba in justitie care intervine numai atunci cand organele judiciare o considera necesara pentru elucidarea cauzelor in curs de ancheta sau de judecata;
b). este activitatea prin care organele judiciare primesc informatii de natura economico – financiara cu scopul de a stabili adevarul necesar solutionarii temeinice si legale a cauzelor privind faptele cercetate si anchetat
c). se limiteaza la cercetarea problemelor cu character economic si financiar indicate de organele judiciare;
d). are competenta de examinare a documentelor si evidentelor tehnico – operative si contabile necesare pentru lamurirea obiectivelor stabilite de organele judiciare;
e). confirma sau infirma constatarile controlului cu privire la pagube, abateri, deficient, lipsuri etc.;
f). intervine ca proba administrata de organele de urmarire penala si de judecata, in vederea convingerii asupra realitatii si asupra conditiilor aparitiei pagubei, deficientei, abaterii;
g). este o activitate ocazionala care are loc doar cand se dispune de catre organele judiciare.
 A.M., G.H. si L.O. au decis sa constituie o societate comerciala cu raspundere limitata si, in acest
scop, au intocmit actul constitutiv si toate celelalte documente necesare inregistrarii societatii la
registrul comertului, au varsat aporturile subscrise in contul societatii deschis la banca si au
incheiat diverse contracte necesare acestei operatiuni de infiintare. cei trei asociati l-au
23 imputernicit pe V.I., administratorul desemnat pag 938
Actionarii SC AGER SA, intruniti in AGA la 20.04.2010, au decis numirea lui B.J. ca membru al
consiliului de administratie al societatii, in locul lui M.L., care a fost revocat din functia de
34 administrator. pag 945

Actionarul majoritar C.D.M. a acordat o serie de imprumuturi SC BZR SA, incheind in acest sens
un contract de imprumut cadru cu societatea in anul 2004. La data de 24.05.2007, in cadrul
adunarii generale extraordinare (AGA), actionarii societatii decid majorarea capitalului social de la
25.688 lei la 522.485 lei, prin emisiunea unui numar de 198.719 actiuni ce ii sunt atribuite
30 actionarului C.D.M. pag 942

Administratorul A.T. al unei societati comerciale pe actiuni administrate in sistem unitar

instraineaza, in nume propriu, bunuri ale societatii avand o valoare de peste 10% din valoarea
activelor nete ale societatii. Instrainarea s-a realizat fara nici o formalitate. registrul comertului
42 refuza inscrierea instrainarii. sa se prezinte temeiul juridic pag 949

Adunarea generala extraordinara a societatii comerciale Farex SA a hotarat majorarea capitalului

social. Adunarea generala a hotarat un termen de exercitare a dreptului de preferinta de catre
actionari de 35 de zile pentru subscrierea actiunilor. In termen de 36 de zile de la data publicarii
hotararii adunarii generale in Monitorul Oficial, actiunile au fost oferite spre subscriere publicului,
48 dupa care pag 953

Alegeti afirmatia corecta, iar pentru cele incorecte enuntati corespunzator raspunsul corect: a)
societatea cu raspundere limitata este obligata sa verse jumatate din capitalul social subscris la
data constituirii; b) consiliul de administratie al societatii administrate in sistem unitar stabileste
44 politicile contabile si sitemul de control financiar si aproba planificarea financiara; c) pag 950

Asociatii S.V. si U.J. impreuna cu SC JV SRL, reprezentata de administratorul G.I., au chemat in

judecata Camera de Comert, Industrie, Navigatie si Agricultura Constanta, solicitand instantei sa
dispuna prelungirea duratei societatii comerciale pe timp nelimitat si inregistrarea hotararii in
registrul comertului. instanta de judecata, analizand actul constitutiv al societatii, constata ca
societatea a fost infiintata pentru o perioada determinata care s-a implinit cu 6 luni inainte de
formularea acestei cereri de chemare in judecata si, pe aceatsa baza, respinge ca nefondata
62 actiunea. este corecta pag 963
Asociatul A.C. dintr-o societate cu raspundere limitata a transmis partile sale sociale unei alte
persoane din afara societatii, transmiterea fiind aprobata de asociatii reprezentand 3/4 din
51 capitalul social pag 954
B.S., in calitate de actionar al SC AG Sa, a solicitat instantei de judecata sa constate nulitatea
absoluta a hotararii AGA prin care a fost revocat administratorul M.C. al societatii si numit A.E.
35 Instanta a pag 946
Care este cuantumul minim al unei creante cerut de Legea nr. 85/2006 pentru a se putea initia
69 procedura insolventei? pag 966

21 Care este momentul de la care o societate comerciala dobandeste personalitate juridica? pag 937

Care este temeiul juridic al obtinerii remuneratiei directorilor unei societati pe actiuni administrate
40 in sistem unitar si cu ce este asimilata remuneratia respectiva din punct de vedere fiscal? pag 948
27 Care sunt cazurile in care hotararile adunarii generale se iau prin vot secret? pag 941

Care sunt conditiile impuse de OUG nr. 44/2008 persoanelor fizice care vor sa desfasoare
activitati economice, individual si independent, ca persoane fizice autorizate, intreprinzatori titulari
7 ai unei intreprinderi individuale sau membri ai unei intreprinderi familiale? pag 930
Care sunt creantele care se inscriu din oficiu in tabelul preliminar si definitiv al creantelor
71 debitorului? pag 967
 Care sunt drepturile actionarilor unei societati europene pe actiuni care nu au votat in favoarea
hotararii adunarii generale prin care a fost aprobat transferul sediului intr-un alt stat membru al
39 Uniunii Europene? pag 948
Care sunt obligatiile cenzorilor din cadrul unei societati comerciale pe actiuni administrate in
43 sistem unitar ? pag 950
Care sunt obligatiile lichidatorilor pe care trebuie sa le execute personal dupa preluarea acestei
64 functii? pag 964

Care sunt obligatiile lichidatorilor, de indata ce au preluat aceatsa functie, obligatii care se
63 executa impreuna cu directorii si administratorii, respectiv cu membrii directoratului societatii? pag 963
Care sunt situatiile in care Legea nr. 31/1990 instituie obligativitatea formei autentice a actului
17 constitutiv? pag 936
Ce documente trebuie sa fie depuse la incheierea exercitiului financiar, de catre cine si la ce
66 autoritate publica? pag 965

25 Ce reprezinta dividendele si care este, potrivit Legii nr. 31/1990, modul de distribuire a acestora? pag 940
14 Ce reprezinta sucursala ? pag 935
Ce societati comerciale pot fi implicate in operatiunea de fuziune transfrontaliera si ce institutie
65 are competenta de a verifica legalitatea fuziunii ? pag 964
Cine si cum este raspunzator pentru prejudiciul cauzat unei societati ca urmare a unor
neregulalitati constatate in urma inmatricularii societatii si neacoperitede societate in termenul
46 prevazut de lege ? pag 952
Consiliul de administratie al societatii Coral SA, administrata in sistem unitar, este insarcinat cu
indeplinirea tuturor actelor necesare si utile pentru realizarea obiectului de activitate al societatii,
37 cu pag 947
Contractul de inchiriere a unui bun imobil apartinand debitorului poate fi desfiintat in cadrul
68 procedurii insolventei? pag 966

Creditoarea SC N SA a solicitat Tribunalului Dolj deschiderea procedurii insolventei fata de

debitoarea sa, SC E SA, cu sediul in municipiul Craiova. Parata a contestat ca se afla in stare de
insolventa si a sustinut ca sunt in curs de derulare operatiunile de fuziune prin absorbtie cu SC G
SA, cu sediul in Piatra Neamt. Constatand ca debitorul a formulat contestatia cu depasirea
termenului de 10 zile de la primirea cererii de deschidere a procedurii insolventei, judecatorul
73 sindic a respins ca tardiva contestatia si a dispus deschiderea procedurii. pag 968
67 Definiti notiunea de insolventa. pag 965
1 Definiti notiunea de patrimoniu de afectatiune. pag 927
Doi fondatori ai societatii comerciale Ficus SA au constatat dupa inmatriculare ca actului
constitutiv ii lipseste o mentiune prevazuta de lege. Acestia au sesizat existenta neregularitatii
45 organelor de conducere ale societatii, pentru a fi inlaturata. pag 951
Enumerati formele de societati comerciale la care, la contituire, legea instituie obligativitatea
12 existentei aportului in numerar. pag 934
Fondatorii unei societati pe actiuni administrate in sistem unitar intocmesc sub forma inscrisului
sub semnatura privata un prospect de emisiune. Prospectul de emisiune curpinde datele
53 prevazute pag 955

Ilie Ion si Ilie Gica, casatoriti fiind, au constituit o intreprindere familiala impreuna cu fii lor in varsta
de 16, respectiv 17 ani, in conditiile OUG nr. 44/2008. Cei doi fii cer incetarea intreprinderii prin
retragerea lor. a) Ce efect are aceatsa retragere asupra existentei intreprinderii? b) In ce conditii
intreprinderea familiala astfel constituita vinde din bunurile afectate activitatii intreprinderii si
10 dobandeste bunuri pentru aceeasi activitate? pag 932
 Ilie Ion si Ilie Gica, casatoriti fiind, au constituit o intreprindere familiala impreuna cu fii lor in varsta
de 18, respectiv 19 ani, la data de 10.02.2010. Ilie Ion este desemnat reprezentant al
intreprinderii familiale. La data de 20.12.2010, intreprinderea familiala in cauza se afla in
imposibilitatea de a-si plati datoriile contractate. a) Cine stabileste calitatea de reprezentant a lui
Ilie Ion si ce competente ii revin acestuia in calitatea respectiva? b) Cum raspund membrii
9 intreprinderii familiale pentru datoriile contractate? pag 932

Ilie Ion, reprezentant al unei intreprinderi familiale, nu formuleaza cererea catre oficiul registrului
comertului pentru a solicita inregistrarea si autorizarea functionarii acesteia in termenul prevazut
de OUG nr. 44/2008, de 7 zile de la data incheierii acordului de constituire. a) poate fi acoperita
aceasta neregularitate? b) cum tine contabilitatea reprezentantul intreprinderii familiale? c) care
11 sunt prerogativele membrilor intreprinderii familiale? pag 933
Imatricularea grupului de interes economic in registrul comertului prezuma calitatea de
77 comerciant ? Explicati. pag 970

In 2009, SC A SRL, prin reprezentantii ei, B.V. si C.E., in calitate de administratori, a incheiat un
contract de distributie exclusiva cu SC G SRL, in calitate de distribuitor. Societatea distribuitoare
nu si-a indeplinit obligatiile, ceea ce a produs un prejudiciu important societatii A. dupa un an,
AGA SC A SRL ii revoca din functie pe cei doi administratori, fiind numit D.C. ca administrator
60 unic. pag 961
In anul 2005, intre SC TA SRL, in calitate de chirias, si D.D., in calitate de proprietar, intervine un
contract de inchiriere a unui spatiu situat in Bucuresti. Un an mai tarziu, D.D. inregistreaza la
32 DGFP o cerere pag 944

70 In cazul cererii introductive formulate de creditori, depunerea unei cautiuni este obligatorie? pag 966
In cazul in care adunarea generala a unei SA decide sa initieze actiunea in raspundere contra
administratorilor, mandatul acestora va inceta de drept sau acestia vor fi suspendati de drept?
28 Argumentati pag 941
In ce consta obligatia de non-concurenta a administratorilor unei societati cu raspundere limitata
50 si care este sanctiunea in cazul incalcarii acestei obligatii? pag 954

In data de 02.02.2009, Adunarea Generala a Actionarilor (AGA) SC Vox SA numeste membrii

consiliului de administratie. La aceeasi data, consiliul de administratie decide ca B.T. sa fie
presedintele consiliului. Pe baza acestei hotarari a consiliului, in a doua sesiune, AGA ia act de
29 numirea lui B.T. in functia de pag 941

In vederea constituirii prin subscriptie publica, o societate pe actiuni prevede, in prospectul de

emisiune, un capital social de 25.000 euro. Se constata ca subscrierile publice sunt de 26.000
52 euro, cu 1.000 euro mai mult. Ce hotarasc fondatorii in acest caz? pag 955
Intrucat la o luna de la inregistrarea societatii comerciale in registrul comertului administratorul
desemnat renunta la functia sa din motive personale, asociatii numesc un nou administrator, pe
24 care il imputernicesc cu inregistrarea actului aditional pag 939

Ion C. isi organizeaza activitatea economica la data de 10.12.2010, sub forma unei intreprinderi
4 individuale; o luna mai tarziu, ii angajeaza cu contract de munca pe Ilie M. si pe Oprea G. pag 929

Ion Vasile si Ion Visa, casatoriti fiind, constituie cu cei doi fii ai lor, de 17, respectiv 18 ani, o
intreprindere familiala, potrivit OUG nr. 44/2008. a) Ce temei juridic sta la baza intreprinderii
familiale constituite de familia Ion? Definiti temeiul juridic si aratati cuprinsul acestuia; b) Care
8 este statutul juridic al membrilor familiei dintr-o intreprindere familiala? pag 931
Ionescu V. isi desfasoara activitatea ca persoana fizica autorizata de la data de 20.12.2010. La
10.03.2011 constata ca se afla in imposibilitate de a plati datoriile contractate. Cum raspunde
5 Ionescu V. in aceatsa calitate pentru obligatiile sale? pag 929

Ionescu V. isi desfasoara activitatea ca persoana fizica autorizata si doreste sa incheie un

contract de colaborare cu Georgescu I., precum si doua contracte de munca, cu Ion G. si Vasile I.
6 Ionescu V., in calitate de PFA, poate incheia valabil astfel de contracte? Explicati. pag 930
 L.C. a chemat in judecata SC S SRL si pe L.E., in calitate de asociat, solicitand instantei de
judecata sa oblige paratii sa ii restituie cota de 50% din totalitatea bunurilor societatii, din care fac
36 parte si pag 946

La data de 10.04.2004, instanta a dispus dizolvarea SC PC SRL si intrarea ei in faliment, numirea

lichidatorului judiciar, si s-a acordat termen pana la 28.01.2006pentru a se analiza stadiul
falimentului si situatia societatii. In 20.10.2004, societatea SC PC SRL, reprezentata prin
administratorul special P.D., formuleaza o cerere de chemare in judecata a SC AL SRL si solicita
instantei ca prin hotarare sa o oblige pe aceatsa la plata contravalorii constructiei, edificata de
72 societatea reclamanta. pag 967

La data de 20.11.2006, M.V. si C.H. constituie SC GV SA, fiecare actionar detinand un numar de
50 de actiuni nominative in valoare de 45.000 lei. La data de 16.03.2008, M.V. cesioneaza catre
SC GG SRL toate actiunile pe care le detine la SC GV SA, primind contravaloarea integrala a
31 acestora. pag 943

M.T. este titularul a 10 actiuni nominative emise in forma materiala la o societate comerciala pe
actiuni. In scopul instrainarii acestora, M.T. I le inmaneaza personal cumparatorului I.V. la
momentul achitarii pretului lor. Este valabila transmiterea dreptului de proprietate catre
26 cumparator? Argumentati. pag 940

Membrii consiliului de administratie al societatii Primex SA, administrata in sistem unitar, potrivit
art. 144-(1) din Legea nr. 31/1990, trebuie sa isi exercite mandatul cu prudenta si diligenta unui
38 bun administrator. Unul dintre administratori ia o decizie de afaceri pag 948
O persoana fizica autorizata poate incheia contracte de munca individuale cu terte persoane
pentru aducerea la indeplinire a activitatii autorizate? Poate persoana autorizata insasi sa
2 cumuleze calitatea de PFA cu cea de salariat? pag 927
O societate comerciala pe actiuni administrata in sistem unitar dobandeste un bun, de la un
actionar, in termen de un an de la constituire, contra unei sume de bani reprezentand maiputin de
41 o zecime din valoarea capitalului social subscris. pag 949
O societate cu raspundere limitata poate avea ca asociat unic o alta societate cu raspundere
19 limitata cu asociat unic? pag 937

Patru societati comerciale si o asociatie profesionala au decis constituirea unui grup de interes
economic, intocmind in acest sens un act constitutiv pe care il semneaza reprezentantii legali ai
celor cinci membri. Membrii grupului decid sa nu constituie un capital social al grupului la
momentul infiintarii. registrul comertului respinge cererea de inregistrare a grupului de interes
75 economic. precizati care este motivul refuzului de inregistrare a grupului in registrul comertului. pag 969

Patru societati pe actiuni incheie un contract prin care constituie un grup de interes economic.
Contractul este incheiat in forma autentica; contractul include si elementele stabilite cu privire la
cuprinsul acestuia de art. 122 din Legea nr. 161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea
transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri,
prevenirea si sanctionarea coruptiei, cu modificarile si completarile ulterioare. La clauza
referitoare la capitalul subscris si varsat, cu mentionarea aportului fiecarui membru, se prevede
ca drepturile societatilor pe actiuni - membre ale grupului - sa fie reprezentate prin actiuni
nominative, iar la clauza referitoare la profit, contractul prevede ca profiturile obtinute din
activitatea grupului sa ii revina acestuia. Sunt valabile clauzele referitoare la drepturile membrilor
76 grupului si la distribuirea profitului catre grup? Explicati. pag 970
Precizati care este diferenta, sub aspectul raspunderii pentru obligatiile sociale, intre asociatii
13 comandati si asociatii comanditari. pag 034

Precizati care sunt formele de societati comerciale pentru care Legea nr. 31/1990 instituie
18 obligativitatea varsarii integrale a capitalului social subscris in momentul constituirii. pag 937

Precizati care sunt formele de societati comerciale pentru care Legea nr. 31/1990 prevede
16 existenta unui capital social minim la constituire si care este valoarea acestuia. pag 936
 Prin actul constitutiv al SC OMC SA, actionarii au prevazut un capital social de 10.000 lei, care se
divide in 100 de actiuni, din care: 50 de actiuni nominative in valoare de 150 lei fiecare si 50 de
actiuni preferentiale cu dividend prioritar in valoare de 50 lei fiecare. a) O societate pe actiuni
poate emite mai multe categorii de actiuni? b) Este valabila prevederea din actul constitutiv
22 privind actiunile emise de societate? pag 938

Prin actul constitutiv al unei societati pe actiuni, consiliul de administratie a fost autorizat ca in
termen de 3 ani de la data inmatricularii sa isi majoreze capitalul social subscris pana la o valoare
nominala determinata (capital autorizat). capitalul subscris la data constituirii este de 28.000 euro.
in termenul prevazut prin actul constitutiv, societatea comerciala isi majoreaza capitalul social prin
emiterea de noi actiuni, in schimbul aporturilor, prin modificarea actului constitutiv, cu o valoare
de 15.000 euro. Registrul comertului refuza depunerea actului modificator, in forma autentica, si
55 textul complet al actului constitutiv, actualizat cu toate modificarile. Pe ce motiv? pag 956
20 Prin ce se diferentiaza aportul in natura de aportul in creante ? pag 937

Prin hotararea AGA din 04.06.2009 s-a decis dizolvarea SC II SRL si a fost numit B.F. In calitate
de lichidator, fiind indeplinite toate formalitatile prevazute de lege cu privire la aceasta hotarare.
La data de 18.06.2009, dupa ce procedura de lichidare a inceput, dar inainte de publicarea
hotararii de dizolvare in Monitorul Oficial, societatea comerciala, prin imputernicit cu procura
59 speciala, a incheiat pag 960

Reclamantul D.I., in calitate de asociat al SC D SRL, il cheama in judecata pe V.V., celalalt

asociat, solicitand instantei sa dispuna dizolvarea societatii comerciale si impartirea patrimoniului
61 societatii, constituit dintr-un teren agricol in suprafata de 4.900 m2 extravilan si alte bunuri mobile. pag 962

SC A SA, SC B SA si SC C SA au decis constituirea unui grup de interes economic, prin

intermediul caruia sa actioneze mai coerent pe pietele internationale. Dupa constituire, grupul
decide contractarea unui imprumut necesar desfasurarii activitatii. La scadenta, creditorii grupului
au demarat procedura de recuperare a creantelor. intrucat grupul de interes economic nu are
74 bunuri sau venituri proprii, cum vor proceda creditorii? pag 968

SC ABC SA (in calitate de reclamanta), reprezentata prin administrator, a chemat in judecata SC

TC SRL - Sucursala Ilfov (in calitate de parata) si a solicitat ca aceasta sa fie obligata la plata
sumei de 192.378 lei, reprezentand contravaloarea marfurilor livrate in primul trimestru al anului
2011, si a penalitatilor de intarziere, conform contractului. Tribunalul admite cererea de chemare
15 in judecata si pag 935

SC B SRL, in contradictoriu cu SC G SRL si SC A SRL, a solicitat instantei sa fie repusa in

termenul de exercitare a opozitiei impotriva proiectului de fuziune prin absorbtie dintre SC G SRL
si SC A SRL si sa admita opozitia formulata de reclamanta in calitate de creditoare a societatilor
parate, impotriva fuziunii acestora, inregistrata la registrul comertului in data de 15.10.2008. in
57 sustinerea cererii pag 959

SC C SRL, prin administrator, a solicitat inregistrarea la registrul comertuluia hotararii de fuziune

prin absorbtie a doua societati comerciale: SC A SRL si SC B SRL. Cererea de inscriere de
mentiuni a fuziunii a fost respinsa, cu motivarea ca proiectul de fuziune intocmit in cauza nu
cuprinde toate elementele cerute de lege, intrucat nu se mentioneaza sursa sumei cu care se
56 majoreaza capitalul pag 957

SC M SRL si SC V SRL, reprezentate de administratori, au incheiat un protocol prin care au

stabilit reorganizarea SC V SRL in sensul transmiterii cu titlu universal a patrimoniului ei catre SC
M SRL. a) ce forma de reorganizare intervine in cauza ? b) protocolul incheiat intre cele doua
societati este suficient pentru realizarea valabila a operatiunii si transmiterea cu titlu universal a
58 patrimoniului? pag 960
SC PL20 SA a luat fiinta in anul 2010, avand un capital social de 90.000 lei. in data de
20.09.2011, consiliul de administratie aproba cumpararea unui imobil, aflat in proprietatea
33 actionarului V.B., pag 945

Societatea comerciala Farim SA si-a constituit pe anul 2010 un fond de rezerva potrivit
prevederilor Legii nr. 31/1990, de 10%, prin preluari din profitul societatii. In acelasi an s-a obtinut
un excedent, prin vanzarea actiunilor la un curs mai mare decat valoarea lor nominala, care nu a
fost intrebuintat la plata cheltuielilor de emisiune si nici destinat amortizarilor. unde va fi inclus
49 excedentul obtinut de societatea Farim SA ? Motivati. pag 954
 Societatea comerciala Farma SA administrata in sistem unitar are trei cenzori si un supleant, alesi
de adunarea generala a actionarilor. Dupa doi ani de la constituire, societatea isi modifica actul
constitutiv in sensul optarii pentru sistemul dualist de administrare, prin hotararea adunarii
47 generale extraordinare a actionarilor. a) societatea isi poate modifica sistemul de administratie pag 952

Societatea comerciala IMPEX SRL are ca obiect de activitate mentionat in actul constitutiv numai
comercializarea de articole de imbracaminte. In urma unei verificari efectuate la locul desfasurarii
comertului se constata ca SC IMPEX SRL comercializeaza si produse alimentare. Ce sanctiune i
54 se aplica societatii si cine declara aceasta sanctiune? pag 956
Sotii Popescu doresc sa infiinteze o intreprindere familiala avand ca obiect de activitate
agroturismul, imreuna cu copiii lor, P.A., de 18 ani, si P.C., de 16 ani, si cu familia fratelui sotului,
3 din care fac parte pag 928
3

6
16
33
35
40
41
34

37
36

38
32
29

28
13

25

2
14

39

26
7

1
 5

23
12

27
15
24

30
 8

31

10

9
11

21
18

20

17
19

22
Activitatile componente ale profesiei contabile.
Profesia contabila este o profesie cu o arie de activitate larga si diversa.
Pentru a mentine o inalta calitate si diversitate a serviciilor profesionale oferite este esentiala asigurarea faptului ca firmele profesionale pot e
capabile sa atraga si sa retina persoane capabile pentru a-si servi clientii.
Lista principalelor activitati / servicii care compun profesia contabila sunt:
1. Tinerea contabilitatii
2. Elaborarea, examinarea si prezentarea situatiilor financiare
3. Audit statutar
4. Alte lucrari de audit financiar – contabil
5. Management financiar – contabil
6. Servicii fiscale (consultanta, consiliere si asistenta fiscala)
7. Servicii de studii si consultanta pentru crearea intreprinderilor
8. Evaluari de intreprinderi si titluri
9. Alte servicii contabile si paracontabile
Diversitatea profesiei este o realitate foarte importanta, chiar daca in anumite organizatii profesionale membrii se ocupa in fapt de una singur
Alte servicii furnizate exclusiv de profesionistii contabili sau partajate cu alte profesii sunt:
- resurse umane si administrative: intocmirea statelor de plata, proceduri de control intern, relatii cu institutiile de securitate sociala, asistenta
- misiuni de consultanta si consiliere contabila si fiscala;
- servicii financiare: evaluarea afacerilor, verificarea financiara prealabila (investigare si analiza), analiza investitiilor, planificarea financiara, re
portofoliului, controlul administrative si financiar, brokerajul etc.
- servicii juridice: intocmirea documentelor juridice pentru persoane fizice, sprijin juridic si administrativ pentru Adunarea generala, consiliere p

Aria de aplicabilitate si calitatea reglementarii in profesia contabila.

Reglementarea profesiei contabile acopera urmatoarele domenii:
- cerintele de acces si certificarea sau autorizarea;
- cerintele referitoare la educatia continua;
- monitorizarea comportamentului profesionistilor contabili;
- standardele profesionale si etice pe care profesionistii contabili trebuie sa le respecte;
- sistemele si procedurile disciplinare in cazul in care profesionistii contabili nu indeplinesc cerintele de mai sus.
Standardele de inalta calitate sunt importante deoarece acestea ofera o baza de referinta pentru membrii profesiei, utilizatorii serviciilor conta
conformitatea membrilor cu cele mai bune practice.
Pentru ca reglementarea sa asigure faptul ca serviciile contabile sunt de calitate adecvata, ea insasi, reglementarea, trebuie sa fie de calitate
- proportionala;
- transparenta;
- sa nu fie impotriva competitiei;
- nediscriminatorie;
- precisa;
- segmentata in functie de tinta sa;
- implementata consecvent si just;
- supusa unei examinari periodice.
Efectul unei reglementari bine elaborate va consta in furnizarea asigurarii potrivit careia natura si calitatea serviciilor contabile raspund atat ne
Reglementarea este importanta, dar nu este suficienta si nici nu poate fi pe deplin eficienta decat daca este insotita de un comportament etic
garantia bunelor servicii si a calitatii acestora.
Serviciile de inalta calitate oferite de profesie sunt in final o functie a standardelor profesionale, inclusiv de etica, a competentelor si valorilor p
trebuind sa fie consecvente si sa se sprijine reciproc.
Asigurarea calitatii serviciilor profesionale.
Codul etic IFAC al profesionistilor contabili se concentreaza pe responsabilitatea profesiei de a actiona in interesul public.
Profesia de contabil a facut tot posibilul pentru a-si pastra reputatia pentru integritate, obiectivitate si competenta de-a lungul multor ani de de
Orice profesionist contabil care nu respecta standardele profesionale si cerintele legale face dificila pastrarea reputatiei acestei profesii.
Rolul IFAC este de a oferi indrumari, de a incuraja progresul si de a promova convergenta spre standarde internationale. Astfel, IFAC conside
se aplica programe adecvate pentru a oferi asigurarea rezonabila ca toti profesionistii contabili adera la cele mai inalte standarde.
Reglementarea profesiei contabile se realizeaza prin diverse cai, cu jurisdictii diferite. Unele jurisdictii au mecanisme externe de reglementare
prin intermediul profesiei cu mecanisme publice de supraveghere. Daca nu exista mecanisme externe de reglementare, asigurarea calitatii po
catre acele personae dedicate din cadrul profesiei.
Datoria de a adera la cerintele profesionale apartine profesionistului contabil. Evaluarea masurii in care un contabil si-a indeplinit aceasta dat
contabilul profesionist isi desfasoara activitatea.
In cazul contabililor profesionisti, in afaceri, implementarea regulamentului de asigurare a calitatii tine de organizatia (angajatorul) care angaje
In cazul contabililor profesionisti din practica publica, implementarea regulamentului intern de control al calitatii este responsabilitatea fiecarei
firmelor de contabili practicieni in mentinerea si imbunatatirea calitatii serviciilor profesionale reprezinta o responsabilitate cheie a organismel
Organismele profesionale sunt responsabile de luarea masurilor adecvate pentru realizarea acestui obiectiv in mediul legal, social, de afaceri
Controlul calitatii este abordat pe trei niveluri: nivelul de contract, nivelul firmei si nivelul organismului profesional.
Organizatia poate analiza mai multe abordari, care includ:
- resurse interne – folosirea de inspectori angajati de organismul profesional;
- resurse externe
§ contractanti – folosirea de revizori contractati de organizatia profesionala;
§ sistem de control de catre terti – persoanele sau firmele care vor inspecta contracteaza alte persoane sau firme pentru realizarea controale
§ contractarea lucrarilor in afara societatii – organismul profesional externalizeaza controalele unei terte parti (ex. o alta organizatie profesion
§ combinarea celor de mai sus – organismul profesional poate externalize controlul entitatilor inscrise si poate adopta o alta abordare extern
§ abordarea bilaterala sau regionala – una sau mai multe organizatii profesionale poate / pot dori sa combine resursele pentru realizarea con
Indiferent de abordarea folosita, organizatia profesionala trebuie sa ia masuri pentru asigurarea independentei auditorilor de calitate. Acestia
entitatile ale caror angajamente sunt selectate pentru control.
Care sunt atributiile Conferintei Nationale a Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania?
Conferinta Nationala este organul superior de conducere si de control al Corpului.
Conferinta Nationala este constituita din :
- membrii Consiliului Superior ;
- membrii consiliilor filialelor Corpului ;
- membrii comisiilor de disciplina ;
- reprezentanti ai membrilor din fiecare filiala a Corpului, desemnati de adunarile generale, conform normei de reprezentare de 1 la 100 mem
decembrie a anului expirat.
La lucrarile Conferintei nationale participa in calitate de invitat reprezentantul Consiliului pentru Supravegherea in Interes Public a Profesiei C
Conferinţa Naţională este
o ordinară şi
o extraordinară
Conferinţa naţională ordinară se întruneşte anual prin grija Consiliului superior, care alege locul şi stabileşte data; convocarea Conferinţei naţ
datei de desfăşurare a acesteia.
Conferinţa naţională ordinară are atribuţiile prevăzute de art.31 din Ordonanţa Guvernului nr. 65/1994, republicată.
Conform OG nr. 65/1994
Conferinta nationala are urmatoarele atributii:
a) stabileşte direcţiile de bază pentru asigurarea bunei exercitări a profesiei de expert contabil şi de contabil autorizat;
b) aproba Regulamentul de organizare si functionare a Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania, precum si modifica
organizare si functionare, astfel aprobat, se transmite spre avizare Consiliului pentru Supravegherea in Interes Public a Profesiei Contabile, M
b^1) aproba Codul privind conduita etica si profesionala a expertilor contabili si contabililor autorizati, cu respectarea prevederilor internationa
c) aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli şi situaţiile financiare anuale ale Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, i
d) aprobă sistemul de salarizare pentru conducerea Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi şi a filialelor acestuia, precum şi pen
e) alege şi revocă membrii Consiliului superior al Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din Romania;
f) examinează activitatea desfăşurată de Consiliul superior şi de consiliile filialelor Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi şi disp
g) ABROGAT (hotărăşte sancţionarea disciplinară a membrilor Consiliului superior şi ai consiliilor filialelor Corpului Experţilor Contabili şi Con
propunerea comisiei superioare de disciplină. Contestarea sancţiunilor hotărâte de Conferinţa naţională poate fi făcută la Secţia contencios a
data înştiinţării oficiale. Hotărârile Curţii de Apel sunt definitive; – VERSIUNEA ANTERIOARA)
h) aprobă planurile anuale de activitate ale Consiliului superior şi consiliilor filialelor Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi;
i) alege şi revocă preşedintele şi membrii comisiei superioare de disciplină;
j) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de prezenta ordonanţă.
Conferinţa Naţională extraordinară are loc numai în cazuri deosebite şi se convoacă cu cel puţin 15 zile înaintea datei fixate pentru desfăşura
stabilite de acesta din proprie iniţiativă sau la propunerea filialelor reprezentând peste o cincime din totalul membrilor Corpului.
Care sunt conditiile pentru a deveni expert contabil? Precizati nivelul de pregatire teoretica si practica necesar.
Calitatea de expert contabil se dobandeste pe baza de examene si stagii practice.
Condiţiile pentru a deveni expert contabil:
- examen de acces la profesia de expert contabil, la care să se obţină cel puţin media 7 şi minimum nota 6 la fiecare disciplină;
La cerere se pot inscrie direct la stagiu absolventii cursurilor de master, organizate de facultatile de profil, pe baza protocoalelor de echivalare
examenul de admitere in profesie, incheiate de universitati cu Corpul Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania.
- efectuarea unui stagiu de 3 ani. Stagiul se poate efectua in sistem colectiv sau pe langa un tutore de stagiu. In perioada de stagiu, stagiarul
pregatire pe semestru, precum si pregatirea deontologica si doctrina profesionala.
- susţinerea unui examen de aptitudini la terminarea stagiului (examen scris, proba orala).
Se poate prezenta la examenul de admitere pentru profesia de expert contabil persoana care îndeplineşte următoarele condiţii:
a) are capacitate de exerciţiu deplină;
b) are studii economice superioare cu diplomă recunoscută de Ministerul Educaţiei Cercetării si Tineretului;
c) nu a suferit nici o condamnare care, potrivit legislaţiei în vigoare, interzice dreptul de gestiune şi de administrare a societăţilor comerciale.
La cerere, persoanele care au titlul de academician, profesorii şi conferenţiarii universitari, doctorii în economie şi doctorii docenţi, cu special
expert contabil pe baza titlului de doctor, cu îndeplinirea condiţiilor prevăzute în ordonanţă (capacitate de exerciţiu deplină; nu a suferit nici o
dreptul de gestiune şi de administrare a societăţilor comerciale) şi susţinerea unui interviu privind normele de organizare şi funcţionare ale C
Recunoasterea calitatii de expert contabil sau contabil autorizat persoanelor fizice straine membre ale unor organisme de acreditare recunos
interviu potrivit normelor elaborate in acest sens de Corpul Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania.
La cerere, persoanele care au calitatea de contabil autorizat si care, ulterior dobandirii acestei calitati, indeplinesc conditia prevazuta la alin. (
diplomă recunoscută de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului) au acces la profesia de expert contabil prin sustinerea unui examen de
contabila, Doctrina si deontologia profesiei contabile, Audit financiar si Evaluare economica si financiara a intreprinderilor. Aceste examene s
pentru admiterea la stagiu a expertilor contabili.
Care sunt lucrarile care pot fi executate de expertii contabili?
Conform OG. 65/1994, expertul contabil poate executa pentru persoanele fizice şi juridice următoarele lucrări:
a) ţine sau supraveghează contabilitatea şi întocmeşte sau verifică şi semnează situaţiile financiare;
b) acordă asistenţă privind organizarea şi ţinerea contabilităţii;
c) efectuează analize economico-financiare şi evaluări patrimoniale;
d) efectuează expertize contabile dispuse de organele judiciare sau solicitate de persoane fizice ori juridice în condiţiile prevăzute de lege;
e) execută alte lucrări cu caracter financiar-contabil, de organizare administrativă şi informatică;
f) îndeplineşte, potrivit dispoziţiilor legale, atribuţiile prevăzute în mandatul de cenzor la societăţile comerciale;
g) acordă asistenţa de specialitate necesară pentru înfiinţarea şi reorganizarea societăţilor comerciale;
h) efectuează pentru persoane fizice şi juridice servicii profesionale care presupun cunoştinţe de contabilitate.
Persoanele fizice şi juridice care au calitatea de expert contabil pot efectua activităţile de audit financiar, consultanţă fiscală si evaluare numa
financiar, consultant fiscal sau evaluator autorizat dupa caz si inscrierea ca membri in organizatiile care coordoneaza profesiile liberale respe
În aplicarea prevederilor din Ordonanţa Guvernului nr. 65/1994, republicată, lucrările ce se pot executa, fără a fi limitative, de către experţii co
a) ţinerea sau supravegherea contabilităţii şi întocmirea situaţiilor financiare;
- acordarea asistenţei privind organizarea şi ţinerea contabilităţii, inclusiv în cazul sistemelor informatice;
- elaborarea şi punerea în aplicare de: procedee contabile, planul de conturi adaptat unităţii, contabilitatea de gestiune, tabloul de bord, con­tro
respectarea normelor generale;
b) efectuarea de analize economico-financiare, ca:
- analiza structurilor financiare;
- analiza gestiunii financiare şi a rentabilităţii capitalului investit;
- tehnici de analiză şi de gestiune a fondului de rulment;
- sistem de credit-leasing, factoring etc.;
- elaborarea de tablouri de finanţare şi planuri de trezorerie;
- elaborarea de tablouri de utilizări şi resurse;
- asistenţa în prevenirea şi înlăturarea dificultăţilor unităţii;
c) efectuarea de audit financiar-contabil, ca:
- diagnostic financiar – creşterea, rentabilitatea, echilibrul şi riscurile financiare;
- audit intern – organizarea sau controlul regularităţii şi sincerităţii sistemului;
- studii, asistenţă pentru realizarea de investiţii financiare;
-audit statutar şi certificarea bilanţului contabil cu respectarea reglementărilor specifice;
d) efectuarea de evaluări potrivit standardelor internaţionale de evaluare, ca:
- evaluări de bunuri şi active patrimoniale;
- evaluări de întreprinderi şi de valori mobiliare, pentru vânzări, suc­­cesiuni, partaje, donaţii sau la cererea celor interesaţi;
- evaluări de elemente intangibile;
e) efectuarea de expertize contabile dispuse de organele judiciare sau solicitate de persoane fizice ori juridice în condiţiile prevăzute de lege,
- expertize amiabile (la cerere);
- expertize contabil-judiciare;
- arbitraje în cauze civile;
- expertize de gestiune;
f) executarea de lucrări cu caracter financiar-contabil, ca:
- întocmirea de situaţii periodice;
- consolidarea conturilor şi bilanţului;
- întocmirea de planuri de finanţare pe termen mediu şi lung;
g) executarea de lucrări cu caracter fiscal, ca:
- studii şi consultaţii pe probleme de ordin fiscal;
- participarea la întocmirea şi depunerea declaraţiilor fiscale;
- asistenţă în probleme de T.V.A. şi impozite;
- fiscalitate imobiliară;
- asistenţă în aplicarea tarifului vamal;
- asistarea contribuabilului cu ocazia verificărilor;
- vizarea declaraţiilor fiscale anuale ale agenţilor economici;
h) efectuarea de lucrări de organizare administrativă şi informatică, cum ar fi:
- organigrame, structuri, definiri de funcţii;
- legături între servicii, circulaţia documentelor şi informaţiilor;
- mecanizarea şi automatizarea prelucrării informaţiilor, alegerea echipamentelor;
- analiza şi organizarea fluxului informaţional;
- alegerea soft-urilor necesare;
- formarea profesională continuă;
- contribuţii la protecţia patrimoniului unităţii;
i) îndeplinirea atribuţiilor prevăzute în mandatul de cenzor la societăţile comerciale, conform prevederilor legale;
j) îndeplinirea atribuţiilor prevăzute de lege în procedurile de reor­ganizare judiciară şi faliment cum ar fi :
-efectuează lucrări cu privire la reflectarea în contabilitate a principalelor operaţiuni de fuziune, divizare, dizolvare şi lichidarea societăţilor com
asociaţi din cadrul societăţilor comerciale;
k) acordarea de asistenţă de specialitate necesară pentru înfiinţarea şi reorganizarea societăţilor comerciale cum ar fi:
- activităţi de studiere a pieţei şi de sondare a opiniei publice;
- studii de fezabilitate la înfinţarea îndreprinderilor;
- activităţi ale holdingurilor;
l) efectuarea pentru persoane fizice şi juridice a oricărui serviciu profesional care presupune cunoştinţe de contabilitate;
m) alte activităţi şi servicii pentru întreprinderi cuprinse în clasele CAEN: 6209, 6420, 6619, 6920, 7022, 7320, 8299, 7490, 6831, 6621 precu
Superior.
Care sunt organele de decizie si control ale CECCAR (la nivel central si teritorial) ?
Sediul central al Corpului este în Municipiul Bucureşti.
CECCAR are 42 de filiale fără personalitate juridică în fiecare reşedinţă de judeţ şi în Municipiul Bucureşti.
Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România este astfel organizat încât să-şi poată îndeplini atribuţiile de organism de aut
Pentru îmbunătăţirea managementului la nivel central şi local s-au luat o serie de măsuri, cum ar fi:
a). Modificarea organigramei Corpului, în sensul punerii centrului de greutate al gestiunii profesiei pe structuri executive (departamente, secto
b). Clasificarea filialelor Corpului în funcţie de volumul de activitate şi numărul de membri in 5 categorii (grade), care să constituie baza deter
Corpului:
· Categoria 0 – peste 3.000 membri
· Categoria I – peste 600 membri
· Categoria II – 301 – 600 membri
· Categoria III – 101 – 300 membri
· Categoria IV – pînă la 100 membri.
Organizare la nivel central:
1. Organe de decizie
· Conferinţa Naţională – este organul superior de conducere si control al Corpului.
· Consiliul Superior
· Biroul Permanent
· Preşedintele Corpului
Pentru urmărirea punerii în aplicare a măsurilor hotărâte de Biroul permanent, Consiliul superior şi Conferinţa naţională şi asigurarea legături
s-a înfiinţat „Secretariatul organelor de conducere ale Corpului”. Modul de organizare şi funcţionare precum şi atribuţiile secretariatului organe
a Consiliului Superior.
Verificarea gestiunii financiare a Corpului este asigurată de către cenzori, care sunt aleşi pentru o perioadă de patru ani, de Conferinţa naţion
care nu fac parte din Consiliul superior.
Comisii care funcţionează pe lîngă Consiliul Superior:
- Comisia Superioară de Disciplină
- Comisia Centrală de Arbitraj
- Comisia de Apel
2. Organe de execuţie
· Director general executiv
· Departamente, direcţii, sectoare, birouri
Secţiunile Corpului se organizează pe categorii profesionale, şi anume:
- secţiunea experţi contabili
- secţiunea contabili autorizaţi
Organizare la nivel de filială
1.. Organe de decizie
· Adunarea Generală
· Consiliul filialei
· Biroul Permanent
· Preşedintele filialei
Controlul activitatii filiale este asigurat de către cenzori, care sunt aleşi pentru o perioadă de patru ani, de Adunarea generala a filialei, prin vo
Comisii care funcţionează pe lîngă Consiliul filialei:
- Comisia de Disciplină
- Comisia de Arbitraj
- Comisia de Apel
2. Organe de execuţie
· Directorul executiv al filialei
· Sectoare
Ø Sector evidenţă Tablou
Ø Sector stagiu şi dezvoltare profesională continuă
Ø Sector etică şi control respectare norme
Ø Birou expertize contabile
Ø Birou administrativ
Care sunt organele si structurile Corpului cu atributii de investigare, judecare si tragere la raspundere?
Organele si structurile Corpului cu atributii de investigare, judecare si tragere la raspundere sunt:
La nivel central: Comisia Superioara de Disciplina
La nivel teritorial: Comisia de Disciplina a Filialei
1. Comisia Superioara de Disciplina – pe langa Consiliul Superior al Corpului – este o comisie de sanctionare in materie disciplinara pentru a
Consiliului Superior al Corpului, care solutioneaza contestatiile la hotararile Comisiilor de Disciplina ale filialelor.
Constituire:
- 5 membri titulari (dintre care un presedinte);
- 5 membri supleanti (in aceeasi structura ca membrii titulari)
Membrii Comisiei superioare de disciplina sunt alesi de Conferinta nationala pentru un mandat de 4 ani dintre expertii contabili inscrisi in evid
din Romania, care se bucura de autoritae profesionala si morala deosebita.
Comisia superioară de disciplină are următoarele competenţe:
- aplică sancţiunile disciplinare prevăzute la art. 17 din Ordonanţă;
- soluţionează contestaţiile la hotărârile disciplinare pronunţate de comisiile de disciplină ale filialelor.
Contestatiile impotriva hotararilor emise de Comisia superioara de disciplina se depun la Consiliul superior al Corpului Expertilor Contabili si C
superior pot fi contestate la Sectia de contencios administrativ a Tribunalului Bucuresti.
Abaterile savarsite de membrii organelor de conducere ale Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania, ale filialelor ace
disciplina a Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania sunt investigate de catre Comisia de disciplina a Consiliului pen
Contabile. Deciziile Comisiei de disciplina se publica pe site-ul Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania.
Sanctiunile aplicate de Comisia de disciplina se pot contesta la Sectia de contecios administrativ a Tribunalului Bucuresti.
Pot face contestaţii la Comisia superioară de disciplină împotriva hotărârilor comisiilor de disciplină ale filialelor toţi cei interesaţi, precum şi co
Termenul de contestare este de 30 de zile de la data comunicării hotărârii comisiilor de disciplină ale filialelor.
În perioada de judecare a contestaţiei se suspendă aplicarea prevederilor hotărârii de sancţionare, pentru lucrările începute.
Membrii Comisiei superioare de disciplină sunt răspunzători de păstrarea secretului profesional în exercitarea mandatului lor.
Hotărârile Comisiei superioare de disciplină pot fi contestate la Consiliul Superior al Corpului, în termen de cel mult 15 zile calendaristice de l
hotărârii.
Pentru constituirea jurisprudenţei disciplinare, Comisia superioară de disciplină întocmeşte o culegere cu toate soluţiile proprii pronunţate, câ
filialelor, publicându-le anual în revista Corpului.
2. Comisia de Disciplina a filialei – vegheaza la respectarea Codului etic si a regulamentelor si normelor Corpului. Sanctiunile se aplica in fun
urmarile acestora, precum si de persoana in cauza.
Comisia de disciplină a filialei este formată din:
î 5 membri titulari (1 preşedinte şi 4 membri )
î 5 membri supleanţi
aleşi de adunarea generală dintre mem­brii filialei, experţi contabili, care se bucură de autoritate profe­sională şi morală deosebită.
Membrii supleanţi sunt desemnaţi în aceleaşi condiţii, odată cu titularii.
Mandatul membrilor comisiei este de 4 ani.
Comisia de disciplină de pe lângă consiliul filialei este competentă să sancţioneze abaterile disciplinare săvârşite de experţii contabili şi conta
teritorială a acesteia, chiar dacă abaterile au fost săvârşite în raza teritorială a altei filiale.
Fac excepţie plângerile privitoare la fapte săvârşite de membrii Consiliului superior şi ai consiliilor filialelor, de membrii şi preşedinţii comisiilor
superior şi ai consiliilor filialelor, precum şi de persoanele fizice străine cărora le-a fost recunoscut dreptul de a exercita profesia de expert co
Comisia de Disciplina a filialei instiinteaza presedintele Consiliului filialei despre reclamatiile primite.
Care sunt sursele de finantare ale CECCAR?
Corpul, având statut de persoană juridică de utilitate publică autonomă, îşi constituie veniturile din activităţile stabilite potrivit prevederilor lega
venituri.
Sursele de finantare ale CECCAR:
a) taxe de inscriere la examenul de expert contabil si, respectiv, de contabil
autorizat;
b) taxa de inscriere in evidenta Corpului ( Tabloul Corpului );
c) cotizatii anuale asupra veniturilor realizate de catre membrii Corpului
care isi exercita profesia individual sau de catre societati comerciale
recunoscute de Corp;
d) incasari din vanzarea publicatiilor proprii;
e) donatii;
f) alte venituri din activitatea Corpului si a filialelor sale, stabilite prin regulament.
Taxele de inscriere in evidenta si cotizatiile se stabilesc anual de Conferinta Nationala a CECCAR.
Care sunt, potrivit legii, atributiile CECCAR?
Conform OG nr. 65/1994, Corpul Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi are următoarele atribuţii:
a) organizează examenul de admitere, efectuarea stagiului şi susţinerea examenului de aptitudini pentru accesul la profesia de expert contab
art. 3. Programele de examen, în vederea accesului la profesia de expert contabil şi de contabil autorizat, reglementările privind stagiul şi exa
Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România şi se avizează de Ministerul Economiei şi Finanţelor, urmărindu-se armonizarea cu prevederile
b) organizează evidenţa experţilor contabili, a contabililor autorizaţi şi a societăţilor comerciale de profil, prin înscrierea acestora în Tabloul Co
c) asigură buna desfăşurare a activităţii experţilor contabili şi a contabililor autorizaţi;
d) elaborează şi publică normele privind activitatea profesională şi conduita etică a experţilor contabili şi a contabililor autorizaţi, ghidurile prof
e) asigură pentru experţii contabili buna desfăşurare a activităţii de evaluare pe baza Standardelor Internaţionale de Evaluare;
f) sprijină formarea şi dezvoltarea profesională prin programe de formare şi dezvoltare profesională adecvate;
g) apara prestigiul si independenta profesionala a membrilor sai in raporturile cu autoritatile publice, organismele specializate, precum si cu a
raporturile cu organismele profesionale din strainatate, Corpul Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania este reprezentat de o
de profil, cu sau fara personalitate juridica, anumite competente in acest sens, prin hotarare a Consiliului superior;
h) colaborează cu asociaţiile profesionale de profil din ţară şi din străinătate;
i) editează publicaţii de specialitate;
j) alte atribuţii stabilite prin lege sau regulament

Categorii de profesionisti contabili.

Activitatile componente ale profesiei contabile se pot organiza si exercita:
- prin compartimente proprii;
- prin externalizare.
Profesionistii contabili se impart in functie de statutul juridic in:
- dependenti, cu statut de angajat;
- independenti sau liber profesionisti contabili, furnizori ai serviciilor componente ale profesiei contabile.
Din punct de vedere al modului de organizare a activitatii liber profesionistilor contabili, acestia pot sa-si desfasoare activitatea:
- individual
- in forme asociative potrivit legislatiei fiecarei jurisdictii.

Ce conditii trebuie sa indeplineasca o societate comerciala pentru a deveni membra a Corpului?

Societăţile comerciale de expertiză contabilă trebuie să îndepli­nească următoarele condiţii:
a) să aibă ca obiect de activitate exercitarea profesiei de expert contabil;
b) majoritatea acţionarilor sau asociaţilor să fie experţi contabili şi să deţină majoritatea acţiunilor sau a părţilor sociale;
c) Consiliul de administraţie al societăţii comerciale să fie ales în majoritate dintre acţionarii sau asociaţii experţi contabili;
d) acţiunile să fie nominative şi orice nou asociat sau acţionar să fie admis de Adunarea generală.
Coduri CAEN acceptate: 6920 (fost 7412) activitate principala.
Aceleaşi condiţii trebuie îndeplinite şi de către societăţile de contabilitate.
Clasificarea standardelor profesionale emise de CECCAR.
In Romania, normarea contabilitatii fiind un atribut al Guvernului, profesia contabila a depus si depune cele mai sustinute eforturi pentru introd
Financiara (IFRS) si a Standardelor Internationale de Contabilitate pentru Sectorul Public (IPSAS).
S-au elaborat standarde profesionale pentru fiecare dintre serviciile furnizate sau activitatile prestate de profesionistii contabili, care constituie
activitatilor prestate: tinerea contabilitatii, elaborarea, examinarea si prezentarea situatiilor financiare, infiintarea si reorganizarea intreprinderi
statutar, activitatea de cenzor, consultanta fiscala, expertiza contabila etc.
Standardele profesionale emise de CECCAR sunt:
A. Standarde de baza – nivel 1 – aplicabile tuturor misiunilor
Domeniul de acoperire al standardelor:
- Norme de comportament – 11
- Norme de lucru – 12
- Norme de raportare – 13
B. Standarde specifice
B.1. Standarde de nivel 2 – aplicabile misiunilor legate de situatiile financiare
Standardul profesional nr. 21: Misiunea de tinere a contabilitatii, intocmirea si prezentarea situatiilor financiare
Standardul profesional nr. 22: Misiunea de examinare a contabilitatii, intocmirea si prezentarea situatiilor financiare
Standardul profesional nr. 23: Activitatea de cenzor in societatile comerciale
Standardul profesional nr. 24: Misiunile de audit financiar si Cadrul conceptual privind misiunile standardizate ale expertului contabil
B.2. Standarde de nivel 3 – aplicabile altor misiuni decat cele legate de situatiile financiare
1. Standardul profesional nr. 31 – Aporturi la capital
2. Standardul profesional nr. 32 – Fuziuni / divizari
3. Standardul profesional nr. 34 – Servicii fiscale
Standardul profesional nr. 35: Expertizele contabile. Ghid de aplicare.
Standardul profesional nr. 36: Misiunile de audit intern realizate de expertii contabili. Ghid de aplicare.
Standardul profesional nr. 39: Misiunea de consultanta pentru crearea intreprinderilor.
Standardul profesional nr. 37: Misiunea privind evaluarea intreprinderii
De asemenea, organismul profesional colaboreaza cu mediul universitar pentru educatia in vederea obtinerii competentelor specifice calitatii
Standardelor Internationale de Educatie emise de IFAC. Pentru dezvoltarea profesionala continua a fost emis Standardul National de Educat
Standardele Internationale de Educatie nr. 7 si 8 emise de IFAC. Acesta este pus in aplicare prin Programul national pentru dezvoltarea profe
ani, si prin programele anuale si lunare de dezvoltare profesionala .
In domeniul calitatii, organismul profesiei contabile din Romania este printre primele organisme membre IFAC care a extins Standardele Inter
de profesionistii contabili.
In domeniul eticii, in Romania a fost adoptat Codul etic IFAC drept Cod etic national al profesionistilor contabili (CENPC), care a fost actualiza
IFAC.
Pentru urmarirea modului de respectare a standardelor profesionale si etice, organismul profesiei contabile dispune de toate resursele neces
cazurilor de nerespectare.
Competenta in profesia contabila.
Competenţa unei persoane este capacitatea de a se pronunţa asupra unui lucru, pe temeiul unei cunoaşteri adânci a problemei în discuţie (D
Acest principiu presupune ca profesionistul contabil detine competentele necesare, specifice misiunii pe care o are de indeplinit, si satisface c
competentei si mentinerea competentei.
Principiul competenţei profesionale şi al prudenţei impune următoarele obligaţii profesioniştilor contabili:
a). menţinerea cunoştinţelor şi aptitudinilor profesionale la nivelul necesar astfel încât clienţii sau angajatorii săi să fie siguri că primesc servic
b). să acţioneze cu prudenţă în conformitate cu standar­dele tehnice şi profesioniale atunci când oferă servicii profesionale.
Serviciile profesionale competente necesită un raţionament solid în aplicarea cunoştinţelor şi aptitudinilor profesionale în furnizarea unor astfe
Competenţa profesională poate fi împărţită în două faze separate:
(a) obţinerea unui nivel de competenţă profesională;
(b) menţinerea unui nivel de competenţă profesională.
Dobandirea cere:
- un inalt standard de pregatire generala, urmata de una specifica;
- practica si experienta in subiecte profesionale semnificative;
- perioade de practica in domeniu.
Mentinerea cere:
- cunoasterea continua a evolutiilor in profesia contabila (la nivel national si international in contabilitate, audit si alte reglementari statut
- adoptarea unui program care sa garanteze un control de calitate in indeplinirea sarcinilor profesionale, in conformitate cu normele nati
Dezvoltarea profesională continuă elaborează şi menţine capacităţile care îi permit unui profesionist contabil să desfăşoare o activitate comp
profesionala se realizeaza in baza Standardului profesional nr. 38 emis de CECCAR privind dezvoltarea profesională continuă a profesionişt
dezvoltare profesională continuă a profesioniştilor contabili.
Un profesionist contabil ar trebui să se asigure treptat că cei care îşi desfăşoară activitatea sub tutela unui profesionist contabil beneficiază d
Dacă este cazul, un profesionist contabil ar trebui să îi atenţioneze pe clienţi, angajatori şi alţi utilizatori de servicii profesionale de limitele ine
unei opinii exprimate drept afir­marea unui fapt.

Confidentialitatea in profesia contabila.

Confidentialitatea cere profesionistului contabil sa nu divulge si nici sa nu foloseasca in interes personal informatiile pe care le obtine cu ocaz
Principiul confidenţialităţii impune ca obligaţie profesioniştilor contabili de a se abţine de la:
a). Dezvăluirea de informaţii confidenţiale în afara firmei sau organizaţiei angajatoare ca urmare a unei relaţii profesionale sau de afaceri, cu
au fost autorizat în mod special să facă publică o anumită informaţie sau dacă există o obligaţie legală sau profesională de a face publice ace
b). Folosirea informaţiilor confidenţiale dobândite în timpul executării sarcinilor de serviciu în avantajul perso­nal sau în avantajul unei terţe păr
• Un profesionist contabil trebuie să respecte întotdeauna confidenţialitatea, chiar şi într-un mediu social. Profesionistul contabil trebuie să
în special în situaţii ce implică o asociere de afaceri pe termen lung cu un asociat sau cu un afin.
• Un profesionist contabil trebuie, de asemenea, să menţină confidenţialitatea în prezentarea de informaţii către un posibil client sau angaj
• Un profesionist contabil trebuie să ia în considerare menţinerea confidenţialităţii în cadrul firmei sau al organizaţiei angajatoare.
• Un profesionist contabil trebuie să facă tot posibilul pentru a se asigura că personalul aflat sub controlul său şi persoanele care îi furnizea
confidenţialităţii.
• Obligaţia de confidenţialitate continuă şi după încheierea relaţiei dintre profesionistul contabil şi client sau angajator.
Situaţii in care profesioniştii contabili sunt sau pot fi obligaţi să divulge informaţii confidenţiale:
a. Atunci când divulgarea este autorizată de către clientsau angajator;
b. Atunci când divulgarea este autorizată prin lege:
• pentru a furniza documente sau alte probe în cursul unor proceduri judiciare; şi
• pentru a aduce la cunoştinţa autorităţilor publice în măsură eventuale încălcări ale legii.
c. Atunci când există o obligaţie profesională sau un drept de a le divulga atunci când nu este interzis prin lege:
•pentru a se conforma controlului calităţii unui corp membru sau al organismului profesional;
• pentru a răspunde unei anchete sau unei investigaţii din partea organizaţiei membre sau a unui organism normalizator;
• pentru a proteja interesele profesionale ale unui profesionist contabil în cursul procedurilor judiciare; şi
• pentru a respecta standardele tehnice şi cerinţele etice.
Atunci cand profesionistul contabil a stabilit ca informatia confidentiala poate fi divulgata, trebuie avute in vedere urmatoarele aspecte:
- daca interesele tuturor partilor, inclusiv ale tertelor parti ale caror interese ar putea fi afectate, vor fi prejudiciate in cazul in care clientu
divulge informatii;
- daca sunt cunoscute sau nu toate faptele semnificative si daca pot fi sustinute cu dovezi, in masura in care acest lucru este posibil. Ca
se recurga la rationamentul profesional pentru a se determina tipul de prezentare care trebuie facuta, daca este disponibil.
- Ce tip de comunicare este preconizata si cui i se adreseaza. Profesionistul contabil trebuie sa fie convins ca partile carora li se adrese
responsabilitatea sa reactioneze ca atare.
Criterii de recunoastere a unui organism profesional.
Pentru a fi recunoscut de autoritatile publice si de organismele internationale, un organism national al profesiei contabile trebuie:
- sa fie un organism necomercial si neguvernamental;
- sa fie acceptat si recunoscut de catre membrii sai;
- membrii sai sa fie profesionisti contabili;
- sa se bucure de buna reputatie in randul autoritatilor publice si al publicului;
- sa aiba capacitatea de a dezvolta sau influenta standardele profesionale si contabile (etica, disciplina, practica profesionala, controlul
- membrii sai trebuie sa fie autorizati sa desfasoare, la cel mai inalt nivel posibil, activitatile traditionale efectuate de profesionistii contab
- sa aiba capacitatea de administrare si resursele necesare pentru indeplinirea misiunii si obiectivelor sale.

Definiti conceptul de independenta in profesia contabila.

Independenţa = principiul fundamental şi condiţia de exercitare a profesiei liberale de expert contabil şi de contabil autorizat .
Independenţa este o situaţie a unei persoane care judecă lucrurile şi acţionează neinfluenţata de alţii.
Independenţa presupune că profesia contabilă satisface concomitent cele două componente fundamentale ale conceptului de independenţă,
• independenţa de spirit sau în gândire constituie independenţa de drept şi constă în acea stare a profesionistului contabil potrivit căreia, în
misiune în condiţii de integritate şi cu obiectivitatea necesară.
• independenţa în aparenţă (comportamentală) sau independenţa de fapt presupune că o terţă persoană bine informată şi intenţionată nu
să o determine să pună la îndoială integritatea şi obiectivitatea profesionistului contabil.
Independenta este un concept care cunoaste trei moduri de abordare: independenta absoluta, independenta relativa si independenta restricti
prestat.
Un profesionist contabil in practica publica nu ar trebui sa se angajeze in orice afacere, ocupatie sau activitate care ii afecteaza sau care i-ar
reputatie a profesiei, si care ca rezultat ar fi incompatibila cu prestarea serviciilor profesionale.
Din practică, rezultă că, majoritatea circumstanţelor care afectează independenţa se datorează relaţiilor de afaceri şi financiare, cu angajaţii c
asupra profesionistului contabil.
Regula de bază în cazul în care circumstanţele la adresa independenţei sunt semnificative înainte de acceptarea misiunii, se procedează ast
• Se întreprind diligenţele necesare pentru eliminarea acelor circumstanţe sau, dacă nu este posibil,
• Se refuză acceptarea sau continuarea misiunii.
Circumstanţele care afectează independenţa
• Interes propriu.
• Autoexaminare (autocontrol).
• Favorizare.
• Familiaritate.
• Intimidare.
Interes propriu
• Interes financiar în firma clientului sau deţinerea unui interes împreună cu un client
- Deţinerea de acţiuni într-o proporţie semnificativă la firma clientului;
- Primirea unui titlu de moştenire de părţi sociale ale unei firme care a fuzionat cu clientul în cauză.
• Dependenţă faţă de onorariile primite de la un client – apare atunci cand un procent semnificativ din cifra de afaceri a cabinetului provine
• Întreţinerea unei relaţii de afaceri strânse cu un client – profesionistul contabil este intr-o asociaţie în participaţie cu clientul.
• Interesul de a nu pierde un client – pierderea clientului respectiv ar însemna intrarea în faliment a cabinetului.
• Onorarii neprevăzute – acceptarea pe parcursul executării lucrarilor a unor onorarii neprevăzute în contract.
• Împrumut către, sau de la un client, sau de la directorii sau angajaţii acestuia. Dacă clientul este o bancă, împrumutul nu generează o am
împrumutul să fie acordat conform normelor procedurale valabile pentru ceilalţi clienţi.
Autoexaminare
• Descoperirea unei erori semnificative în cursul unei lucrări de reevaluare a muncii profesionistului contabil independent;
• Reportarea asupra operarii sistemelor financiare dupa ce tot acea persoana a fost implicata in elaborarea sau implementarea lor;
• Pregătirea datelor originale utilizate pentru realizarea unor inregistrari care fac obiectul unei misiuni de certificare.
• Un membru al echipei de certificare care ocupă sau a ocupat recent funcţia de director sau functionar al clientului de certificare;
• Un membru al echipei de certificare care este, sau a fost recent angajat al clientului de certificare intr-o pozitie in care exercita o influenta
• Prestarea unor servicii pentru un client care afectează direct subiectul în cauză.
Favorizare
Definiti conceptul de profesie contabila.
Profesia contabila reprezinta totalitatea activitatilor (serviciilor) care presupun cunostinte in domeniul contabilitatii, a specialistilor care le efect
profesionale.
Despre IFAC.
IFAC s-a infiintat in anul 1977, cu 63 de membri fondatori din 51 de tari, ca raspuns la provocarile perioadei:
- sustinerea contabililor in rezolvarea unor probleme tehnice si de afaceri mai complexe
- furnizarea unei directii si a unui mecanism institutional care sa orienteze contabilii din intreaga lume pe calea dreapta si etica.
In prezent, IFAC este o organizatie semnificativa, care cuprinde 155 de organisme membre si asociate din 118 state, reprezentand peste 2,5
sau angajati in industrie si comert, educatie, institutii publice etc.
IFAC este organizatia globala pentru profesia contabila care acopera toate sectoarele si toate specializarile profesiei: contabilitate de afaceri,
insolvabilitate etc.
Misiunea IFAC: intarirea profesiei contabile capabile sa contribuie la dezvoltarea economiilor internationale prin promovarea aderarii la stand
IFAC colaboreaza cu alte organizatii si normalizatori internationali precum:
- Organizatia Internationala a Comisiilor Titlurilor de Valori
- Comitetul Basel privind Supravegherea Bancara
- Forumul de Stabilitate Financiara
- Asociatia Internationala de Supraveghere a Sistemului de Asigurari
- Banca Mondiala.
IFAC elaboreaza standardele, cu aplicabilitate la nivel global, in domeniile: educatie, etica, calitatea serviciilor, audit, contabilitate publica.
Pentru a deveni membru IFAC, un organism profesional solicitant trebuie sa indeplineasca o serie de conditii, cum ar fi:
- sa fie recunoscut fie printr-o lege, fie prin consens general ca fiind un organism national professional major care isi desfasoara activitatea in
faptul ca el trebuie sa fie sustinut de catre comunitatea de afaceri;
- sa participle sau sa contribuie la procesul de normalizare profesionala;
- sa demonstreze ca acorda o atentie deosebita atunci cand isi selectioneaza membrii;
- sa furnizeze standarde si orientari privind comportamentul si practicile profesionale persoanelor carora li s-a acordat o functie sau alte impu
organizatia le-a acordat o functie si care trebuie sa respecte criteriile statutului de membru;
In ceseconsta
- sa oblige diferenta
sa participe dintre expertul
in IFAC contabil si importanta
si sa promoveze economistul salariat?
IFAC Dar cea dintre
si a programelor, contabilul
activitatilor autorizat
si hotararilor si contabilul
luate de IASB; salariat?
Expertul contabil este persoana care
- sa fie solvabil financiar si operational; a dobandit aceasta calitate in conditiile OG nr. 65/1994, avand competenta profesionala de a verifica si
activitatii economico – financiare si de contabilitate, de a supraveghea gestiunea societatilor
- sa aiba o structura operationala interna care furnizeaza sprijin si reglementari pentru membrii sai. comerciale si de a verifica legalitatea bilantului c
componente ale situatiilor financiare.
Profesia contabila din Romania este reprezentata la IFAC prin CECCAR, care este membru plin din anul 1996 si de CAFR.
Prin urmare, ne gasim in fata unei arii de competente mult mai largi fata de cea a unui economist, economistul fiind subordonat unui sef ierar
asemenea, economistul este specializat in multe domenii: turism, servicii, marketing, management, planificare, salarizare, financiar – contabi
Expertul contabil este independent fata de societatea comerciala. El nu primeste, pentru lucrarile executate, un salariu, ci un onorariu prevaz
Contabilul autorizat este persoana care a dobandit aceasta calitate in conditiile OG nr. 65/1994 si are capacitatea de a tine contabilitatea si d
financiare. Contabilul autorizat, ca si expertul contabil, este un profesionist independent.
Contabilul salariat este subordonat sefului ierarhic si executa sarcinile care ii revin din fisa individuala a postului; rareori, in cazul unei intrepri
este specializat pe un sector al contabilitatii.
Ca si economistul salariat, contabilul salariat raspunde fata de calitatea lucrarilor executate, putand fi stimulat ori penalizat de seful ierarhic sa
autorizat, chiar daca sunt independenti, raspund civil si penal fata de intreprindere. De asemenea, ei pot pierde intreprinderea de client si, pri
In schimb, economistul si contabilul salariati pierd cu greu postul, in urma unor proceduri anevoioase.

Integritatea in profesia contabila.

Principiul integrităţii impune ca obligaţie tuturor profesioniştilor contabili de a fi drepţi şi oneşti în relaţiile profesionale şi de afaceri si sa nu se
utilizatorii. Integritatea implică, de asemenea, tranzacţii corecte şi juste.
Un profesionist contabil nu trebuie să se asocieze cu rapoartele, evidenţele, comunicatele sau alte informaţii când apreciază că acestea:
Ø conţin o declaraţie în mod semnificativ falsă sau care induce în eroare;
Ø conţin declaraţii sau informaţii eronate;
Ø omit sau ascund informaţii, atunci când aceste omisiuni induc în eroare.
Nu se va considera că un profesionist contabil încalcă prevederile mentionate dacă el furnizează un raport modificat pentru a respect
Modalitati de implementare a reglementarii.
Sunt trei modalitati de implementare a reglementarii:
- autoreglementarea, specifica economiilor liberale: organismul profesional este recunoscut de guvern, care ii deleaga responsabilitatea de a
- reglementarea externa: profesia este reglementata de guvern, fie prin intermediul unei agentii guvernamentale, fie prin intermediul unei age
reglementare;
- coreglementarea, care reprezinta o combinare intre autoreglementare si reglementarea externa.
Autoreglementarea si reglementarea externa trebuie sa se comporte in asa fel incat sa fie complementare, si nu sa se concureze.
Exista mai multe modalitati in care autoreglementarea si reglementarea externa pot fi combinate in vederea unui amestec eficient de reglem
- autoreglementarea impreuna cu supravegherea intreprinsa de o agentie independenta: in acest caz, supravegherea este complementara re
- o combinare in care organismul profesional este responsabil pentru anumite aspecte ale reglementarii, iar guvernul sau o agentie independ
Combinarea intre autoreglementare si reglementarea externa folosita in anumite state depinde de o serie de factori, cum ar fi:
- experienta istorica;
- performanta de autoreglementare a organismului profesional;
- orientarea politica generala catre reglementarea ca instrument de conducere economica;
- calea de dezvoltare a economiei;
- natura si caracteristicile esecurilor pietei.
In practica, chiar si in cazul reglementarii externe, guvernul interactioneaza explicit sau implicit cu organismul profesional.
Tendintele echilibrului intre autoreglementare si reglementarea externa difera de la tara la tara. In statele cu organisme profesionale puternice
sporit al reglementarii externe; in statele in tranzitie, tendinta este de solidificare prealabila a organismelor profesionale si a rolului acestora d
Oricare ar fi modul de implementare, organismele profesionale trebuie sa joace un rol hotarator in reglementarea profesiei, ele fiind cel mai b
- publicul are nevoie de servicii de calitate, dar si reputatia organismului profesional va reflecta calitatea serviciilor oferite de membrii sai;
- ele sunt apropiate de pietele in care opereaza membrii lor si cunosc felul in care reglementarea poate afecta comportamentul;
- ele pot urmari eficienta sistemului de reglementare;
- ele au responsabilitatea de a comunica si de a lucra cu guvernele in interesul public.
La randul lor, guvernele trebuie sa se asigure ca reglementarea respectiva isi atinge obiectivul referitor la interesul public la cel mai scazut co
- sa inteleaga natura si caracteristicile problemelor pe care reglementarea cauta sa le rezolve;
- sa beneficieze de un sistem de monitorizare a performantei organismului insarcinat cu reglementarea profesiei;
- sa se bazeze pe rezultate, respectiv calitatea generala si consecventa serviciilor contabile;
- sa aiba abilitatea de a amenda legislatia si reglementarea atunci si acolo unde este nevoie.
Rezulta deci ca organismele profesionale si guvernele au interese si obiective comune: profesionistii contabili sa serveasca interesul public p
prestate.
Atingerea acestor obiective presupune existenta unui dialog constant intre guvern si organismele profesionale.
Desi rolul organismelor profesionale in sistemul de reglementare a profesiei difera de la tara la tara, in toate cazurile organismele profesional
serveste interesului public.
Organismele profesionale trebuie sa fie in dialog constant cu guvernele in vederea aflarii echilibrului intre autoreglementarea si supraveghere
Abilitatea cea mai importanta a profesiei contabile este aceea de a pune pe primul loc interesul public, lucru care va face ca profesia sa casti
din tara si la nivel global.

Necesitatea studierii aspectelor doctrinare şi de etică în profesia contabilă

În cadrul standardelor internaţionale de educaţie pentru obţinerea şi menţinerea competenţelor profesioniştilor contabili, un loc important îl au
Profesia contabilă distingându-se de alte profesii prin asumarea unei responsabilităţi faţă de public, este firesc ca îndeplinirea acestei misiuni
cauză. Aceast fapt presupune ca aceştia:
- Să fie conştienţi de rolul pe care profesia contabilă îl are pentru dezvoltarea economiei naţionale şi mondiale şi pentru apărare
- Să fie convinşi de rolul social pe care îl au atât la nivelul unei entităţi, cât şi la nivel naţional;
- Să înţeleagă că munca lor şi profesia contabilă în ansamblu nu pot fi recunoscute şi apreciate decât dacă satisfac trei dezidera
educaţie, etică şi calitate;
- Să cunoască modul de organizare a profesiei contabile, respectiv modul în care se pot înfiinţa şi pot funcţiona organismele pro
- Să înţeleagă semnificaţia şi importanţa unor termeni-cheie pentru profesia contabilă, dacă se doreşte a deveni o profesie de vâ
Necesitatea reglementarii profesiei contabile.
Modul in care ar trebui reglementata profesia contabila a constituit in ultimii ani subiectul multor dezbateri si, in consecinta, au avut loc multe
organismele profesionale si guvernele cauta sa se asigure ca profesia contabila continua sa furnizeze servicii de inalta calitate si contribuie la
In timp ce membrii individuali ai unei profesii contabile au obligatia de a servi interesul public, organismele profesionale au o responsabilitate
comandamente fundamentale ale organismelor profesionale:
- educatia: asigurarea unei dezvoltari profesionale continue a membrilor lor;
- etica: comportamentul deontologic al membrilor lor;
- calitatea: certificarea calitatii serviciilor oferite de membrii lor.
Pentru a atinge aceste obiective, organismele profesionale trebuie sa sustina si sa promoveze practicile profesionale la nivel inalt, inclusiv pri
Organismul profesional trebuie sa reglementeze activitatile si conduita membrilor sai pentru a se asigura ca responsabilitatea sa fata de inter
reglementare externa semnificativa a profesiei din partea unei agentii guvernamentale.
O profesie, in general, este definita si judecata prin cunostintele, aptitudinile, atitudinea si etica celor implicati in aceasta profesie. Reglement
standarde sigure, care sa fie indeplinite de membrii acelei profesii.
Necesitatea reglementarii si natura acestei reglementari depind de:
a). profesia insasi, capacitatea ei de a raspunde efectiv si eficient cererilor economiei si societatii;
b). conditiile de piata in care activeaza profesia;
c). calitatea serviciilor furnizate de membrii sai.
Reglementarea este necesara pentru a certifica faptul ca serviciile contabile de pe piata sunt de calitate adecvata, ceea ce implica:
- adoptarea de standarde profesionale, tehnice;
- adoptarea de reguli etice;
- nevoia de reprezentare a utilizatorilor necontractati ai serviciilor contabile, precum investitorii, creditorii etc.
Reglementarea poate fi un mijloc eficace de asigurare a calitatii si de abordare a unor aspecte aferente pietei serviciilor contabile, cel putin da
- existenta unui dezechilibru in ceea ce priveste cunostintele intre clientul care primeste serviciile contabile si furnizorul acestor servicii care d
trata acest dezechilibru prin oferirea certificarii beneficiarului ca furnizorul dispune de calificarile necesare si va respecta standardele profesio
incredintat ca primeste servicii de calitate.
- in afara furnizorului si beneficiarului de servicii contabile exista si terte parti care pot cumula beneficii sau costuri semnificative de pe urma fu
acest aspect dand o asigurare ca aceste beneficii si costuri pentru partile terte sunt luate in considerare pentru a determina ce serviciu trebui

Necesitatea si rolul unui cod etic al profesiei contabile.

Un cod de conduita este in general definit de profesionisti ca un ansamblu de principii profesionale de etica ce reglementeaza exercitiul profe
Organismele profesionale recomanda deseori membrilor sa includa principiile esentiale ale codului in contractele cu clientii pentru ca acestia
profesionistul contabil.
Conform directivelor europene privind serviciile, un cod de etica trebuie sa includa, in functie de specificul fiecarei profesiuni, atat modalitatile
reglementate, cat si regulile referitoare la conditiile de exercitare a activitatilor profesionistilor ca reguli deontologice vizand sa garanteze in m
profesional.
Profesia contabila se distinge de alte profesii prin asumarea unei responsabilitati fata de interesul public. Prin urmare, profesionistii contabili d
calitate in interes public si, pentru aceasta, relatiile dintre profesionistii contabili si clientii sau angajatorii acestora, precum si relatiile dintre pro
reguli de comportament profesional menite sa dea serviciilor respective autoritatea necesara si sa previna patrunderea catre consumatori (ut
influenta negative deciziile acestora.
Stabilirea de principii si reguli etice si monitorizarea insusirii si respectarii acestora de catre toti profesionistii contabili constituie una din atribu
aceasta, organismul profesional trebuie sa aiba capacitatea si resursele necesare pentru instituirea unui sistem de investigare si de sanctiuni
profesionale si etice.
Codul etic al profesionistilor contabili are un dublu rol:
- da autoritate serviciilor furnizate de profesionistii contabili; beneficiarii serviciilor furnizate de profesionistii contabili sunt asigurati ca aceste s
standarde si raspund pentru calitatea prestatiilor lor;
- protejeaza profesionistii contabili in fata unor fenomene negative din economie, precum spalare de bani, finantari de terrorism, fraude de tot
Necesitatea unor organisme profesionale puternice.
Profesionistii contabili, ca furnizori de servicii profesionale, este indicat sa se asocieze pentru a satisface mai bine interesul public, organismu
si de metoda pentru serviciile profesionale pe care le efectueaza ca angajati sau in practica libera.
Necesitatea unor organisme profesionale puternice la nivel national rezulta din responsabilitatea pe care o are profesia contabila pentru prote
trei domenii, care constituie comandamentele fundamentale ale oricarui organism profesional: educatia, etica si controlul de calitate.
Atat publicul, cat si entitatea beneficiara a serviciilor profesionale trebuie protejate de o eventuala incompetenta a profesionistilor contabili. Ac
profesional stabileste masuri eficiente in ceea ce priveste educatia profesionistilor contabili si in ceea ce priveste calitatea serviciilor furnizate
Publicul trebuie protejat de eventuale intelegeri neconforme intre profesionistii contabili si entitatile beneficiare ale serviciilor prestate de catre
organismul profesional stabileste masuri de etica si deontologie profesionala eficiente.

Obiectivitatea in profesia contabila.

Un profesionist contabil trebuie să fie imparţial şi nu trebuie să permită prejudecăţilor, confuziilor, conflictelor de interese sau influenţelor nedo
afaceri.
Principiul obiectivitătii impune o obligaţie tuturor profesioniştilor contabili de a nu îşi compromite profesia dincauza unor erori, conflicte de inte
persoane.
Un profesionist contabil poate fi pus în situaţii în care obiectivitatea îi este afectată. Este imposibil ca toate aceste situaţii să fie definite şi des
influenţează în mod negativ raţionamentele profesionale ale profesionistului contabil ar trebui evitate.
Profesioniştii contabili îşi desfăşoară activitatea în multe domenii diferite şi trebuie să-şi demonstreze obiectivitatea în împrejurări diferite.
Indiferent de poziţie sau serviciul prestat, profesioniştii contabili trebuie să protejeze integritatea serviciilor profesionale şi să menţină obiectiv
In selecţionarea situaţiilor şi practicilor de care se vor ocupa în mod specific potrivit cerinţelor etice legate de obiectivitate trebuie acordată ate
a. Profesioniştii contabili sunt expuşi unor situaţii în careasupra lor se pot exercita presiuni ce le pot diminua obiectivitatea.
b. Este practic imposibil să se definească şi să se descrie toate situaţiile în care ar exista aceste posibile presiuni. In stabilirea standardelor p
obiectivitatea profesionistului contabil trebuie să domine un caracter rezonabil.
c. Trebuie evitate relaţiile care permit ca idei preconcepute, părtinirea ori influenţele altora să încalceobiectivitatea.
d. Profesioniştii contabili au obligaţia de a se asigura că personalul angajat pentru serviciile profesionale contabile şi-a însuşit principiul obiec
e. Profesionistii contabili nu trebuie sa accepte sau sa ofere cadouri sau invitatii (la mese, spectacole etc.) care pot fi considerate a avea o inf
lor profesional sau asupra acelora cu care negociaza
Organisme si grupari regionale profesionale.
IFAC este recunoscuta drept o organizatie mondiala a profesiei in general in ceea ce priveste stabilirea standardelor profesionale.
Organizatiile regionale reprezinta profesia din regiunea respective in fata organismelor guvernamentale si de dezvoltare din acea regiune si,
care sunt importante din punct de vedere regional.
Scopul final al organizatiilor regionale il constituie facilitatea dezvoltarii relatiilor economice in regiunile respective.
Pentru a fi recunoscuta de catre IFAC, organizatia regionala trebuie sa demonstreze ca:
- va subscrie obiectivelor IFAC si va fi de acord sa promoveze aceste obiective, si se va asigura ca prin intermediul propriilor organisme mem
standardele IFAC si IASC;
- are ca obiectiv dezvoltarea si intarirea unei profesii contabile pe baza larga in regiunea respectiva;
- constituie o regiune de tari definita corespunzator si care este in general reprezentativa pentru profesia contabila;
- nu este alcatuita deja dintr-un numar substantial de organisme membre din tari deja deservite de o organizatie regionala;
- contine un numar suficient de organisme contabile care sunt deja membre ale IFAC;
- este infiintata corespunzator, atat din punct de vedere financiar, cat si tehnic, a functionat pe o perioada rezonabila de timp si dispune de inf
necesare indeplinirii eficiente a responsabilitatilor si participarii la activitatile IFAC.
In urma recunoasterii de catre IFAC, organizatia regionala si IFAC isi asuma anumite angajamente si responsabilitati reciproce.
Gruparea regionala reprezinta asocierea mai multor organisme profesionale din tarile aceleiasi regiuni, care insa nu indeplineste toate criterii
Pentru a fi recunoscuta de IFAC gruparea regionala trebuie sa demonstreze ca:
- exista o grupare sau o organizatie infiintata si sustinuta (care poate fi cunoscuta ca organizatie regionala pentru propriile sale scopuri locale
- gruparea sustine obiectivele si reglementarile IFAC si IASC;
- zona acoperita de grupare are o marime suficienta cu potential pentru un numar semnificativ de organisme contabile profesionale; gruparea
recunoasterea oficiala de catre IFAC , are o intentie si un plan evident in vederea obtinerii acestei recunoasteri.
Gruparile regionale recunoscute nu au dreptul de a participa la intalnirile Consiliului de Administratie al IFAC ca observatori, cu exceptia unei
intalnire, pentru un anumit scop.
Principalele organizatii si reglementari regionale care functioneaza in Europa sunt:
- Federatia Expertilor Contabili Europeni (FEE) – este organizatia recunoscuta de IFAC, care gestioneaza profesia contabila la nivelul Uniunii
conform principiului de tara, din toate cele 27 tari membre ale Uniunii Europene. CECCAR este membru FEE din anul 1996. FEE are ca obie
Europene si aplicarea standardelor internationale in domeniul contabilitatii si auditului.
Pentru ca un organism professional dintr-o tara sa devina membru FEE este necesar:
- sa nu fie organism guvernamental;
- sa fie un organism stabil in cadrul profesiei contabile;
- sa fie recunoscut prin lege sau prin consens general;
- sa provina dintr-o tara europeana.
Cand dintr-o tara exista o a doua candidature pentru calitatea de membru este necesara consultarea membrului existent.
- Federatia Expertilor Contabili Francofoni (FIDEF);
- Federatia Expertilor Contabili Mediteraneeni (FCM);
- Comitetul de Integrare Latina Europa – America (CILEA);
- Parteneriatul Sud – Est European pentru Dezvoltarea Contabilitatii (SEEPAD).
Principiile fundamentale ale eticii in profesia contabila.
Principiile fundamentale sunt:
- Integritatea
Un profesionist contabil trebuie să fie drept şi onest în toate relaţiile profesionale şi de afaceri.
- Obiectivitatea
Un profesionist contabil trebuie să fie imparţial şi nu trebuie să permită prejudecăţilor, confuziilor, conflictelor de interese sau influenţelor nedo
afaceri.
- Competenta profesionala si prudenta
Un profesionist contabil are o datorie permanentă de a-şi menţine cunoştinţele şi aptitudinile profesionale la nivelul necesar pentru a se asigu
profesionale competente, bazate pe ultimele evoluţii din practică, legislaţie şi tehnică. Un profesionist contabil ar trebui să acţioneze cu prude
profesionale aplicabile în furnizarea de servicii profesionale.
- Confidentialitatea
Un profesionist contabil trebuie să respecte confidenţialitatea informaţiilor dobândite ca urmare a unei relaţii profesionale sau de afaceri şi nu
o autorizaţie specifică, cu excepţia cazului în care există un drept sau o obligaţie legală sau profesională de a dezvălui aceste informaţii.
Informaţiile confidenţiale obţinute în cadrul unei relaţii profesionale sau de afaceri nu trebuie utilizate în avantajul personal al profesionistului c
- Comportamentul profesional
Un profesionist contabil ar trebui să se conformeze legilor şi normelor relevante şi ar trebui să evite orice acţiune ce poate discredita această
- Respectarea normelor tehnice si profesionale
Un profesionist contabil trebuie sä-si indeplineasca sarcinile profesionale in conformitate cu normele tehnice si profesionale relevante. Profes
abilitate instructiunile clientului sau patronului in mäsura in care sunt compatibile cu cerintele de integritate, obiectivitate si, în cazul liber profe
se conformeze normelor profesionale si tehnice emise de:
- IFAC
- Consiliul pentru Standarde Internationale de Contabilitate
- Ministerul Finantelor Publice
- Organismele profesionale
- Legislatia relevantă.

Profesionalismul in profesia contabila.

Acest principiu impune ca obligatie profesionistului contabil sa se conformeze legilor si reglementarilor relevante si sa evite orice actiuni care
membru.
Principiul profesionalismului sau comportamentului profesional impune ca obligatie profesionistilor contabili de a se conforma legilor si reglem
discredita profesia contabila. Acestea includ actiuni pe baza carora o terta parte rationala si informata, la curent cu toate informatiile relevante
reputatie a profesiei.
In cadrul strategiei de promovare si de marketing a lor si a activitatii pe care o efectueaza, profesionistii contabili nu trebuie sa furnizeze infor
trebuie sa fie cinstiti si loiali, si nu trebuie:
- sa faca revendicari exagerate pentru serviciile pe care le ofera, calificarile pe care le poseda si experienta pe care o detin;
- sa ofere referinte compromitatoare sau comparatii lipsite de fundament privind munca desfasurata de altii.
Reglementarea profesiei contabile la nivel European.
Reglementarea generala
Profesia contabila este reglementata de Directiva 89/48/CEE inlocuita prin Directiva 2005/36/CEE cu privire la recunoasterea calificarilor prof
Profesionistul contabil este definit ca fiind specialistul care a absolvit intr-un stat membru cel mai inalt nivel de pregatire si formare cerut in ac
are acces fara restrictii la toate serviciile si activitatile componente ale profesiei contabile.
Acesti profesionisti contabili au studii universitare, un stagiu practic de cel putin trei ani si au sustinut si promovat un test de aptitudini, iar cali
echivalent, cele mai des intalnite fiind cea de “expert contabil” (in tarile latino – continentale), “chartered accountant” (in zona anglo saxona),
Reglementarea speciala
Data fiind importanta activitatii de audit statutar, ca ultima activitate care filtreaza fluxurile catre utilizatorii informatiilor continute in situatiile fin
ce priveste aceasta activitate, ca si conditiile de autorizare a persoanelor fizice si juridice care doresc sa presteze servicii de audit statutar su
cunoscuta sub denumirea de a 8-a Directiva, inlocuita prin Directiva 2006/43/CF, cunoscuta sub denumirea de noua Directiva a 8-a.
Principalele prevederi ale celei de-a 8-a Directive se refera la:
- conditiile de autorizare si retragere a autorizarii unui profesionist contabil de a efectua audit statutar. Pentru ca o persoana fizica sa efectuez
· Sa aiba studii universitare relevante sau un nivel echivalent;
· Sa fi sustinut un examen de acces la calitatea de profesionist contabil;
· Sa fi efectuat un stagiu de pregatire practica de cel putin trei ani;
· Sa fi promovat un examen de competenta profesionala
- conditiile speciale privind independenta auditorului, calitatea prestatiilor de audit statutar si standardele aplicabile;
- crearea unui sistem de supraveghere publica asupra activitatii de audit statutar si a auditorilor statutari.
Categoriile de entitati supuse auditului statutar sunt prevazute prin Directiva a 4-a si Directiva a 8-a, precum si prin reglementarile nationale –
auditului statutar este prevazuta prin Directiva a 8-a la nivel European si prin lege speciala la nivelul fiecarei tari.

Respectarea standardelor si a reglementarilor profesionale

Profesionistul contabil trebuie sa respecte standardele profesionale, de educatie si de calitate ca o garantie ca actioneaza in scopul protejarii
Este de datoria organismelor profesionale sa elaboreze sandarde profesionale pentru fiecare dintre activitatile componente ale profesiei cont
misiunilor realizate de profesionistii contabili.
Rolul profesiei contabile pentru dezvoltarea economiei.
general deoarece nu exista progres uman fara dezvoltarea pietelor iar acestea nu se pot dezvolta fara profesionisti contabili.Bilantul contabil
buna carte de vizita a unei intreprinderi, iar profenistul contabil este artizanul acesteia.Intreprinderile mici si mijlocii reprezinta peste 80% din e
european. Dezvoltrea intreprinderilor depinde de costul capitalului acestora iar costul capitalului depinde si de increderea in informatiile finan
contabili.Regulile contabile precum si profesionistii contabili sunt indispensabile pentru bunul mers al economiei. cum altfel s-ar putea m
- cum ar putea sa existe bugete nationale si impozite ?
- cum ar putea sa existe incredere in tranzactiile comerciale si financiare?
- cum s-ar putea imparti roadele activitatilor economice intre angajatii unei companii si proprietarii acesteia, intre munca si capital?
Indeplinirea rolului contabilitatii si al profesionistilor contabili in dezvoltarea economica durabila prin satisfacerea interesului public este condit
nationale puternice, care sa lupte pentru aplicarea standardelor internationale in domeniul contabilitatii si auditului.
Profesionistii contabili sunt implicati in toate domeniile vietii economice si sociale; ei lucreaza in firme mari, mijlocii si mici sau ca practicieni in
financiare, in organizatii non-profit, in entitati din sectorul public, in institutii, in educatie etc.
Rolurile pe care le joaca profesionistii contabili, in orice sector din economie ar lucra, sunt foarte diverse: ei lucreaza in contabilitate si raporta
informatice, in finante corporative si inteligenta manageriala, ca auditori interni sau externi, in consultanta, in educatie etc.; ei asista guvernele
contribuie la performantele pietelor financiare etc.

Rolul profesiei contabile pentru protejarea interesului public.

Profesia contabila se distinge de celelalte profesii, intre altele, prin asumarea responsabilitatii fata de interesul public, fata de toate partile inte
actionari, salariati, furnizori – creditori, banci, buget, conturile nationale, organisme de bursa, investitori etc.
In fapt, daca in piata serviciilor orice alt profesionist presteaza servicii pentru un client determinat si care este, in general, consumatorul (bene
contabil – fie ca elaboreaza, fie ca auditeaza situatiile financiare ale intreprinderii – este (in mod paradoxal) platit de catre intreprinderea resp
desprinse din aceste situatii financiare sunt partile interesate, mentionate deja, cele care formeaza publicul si ale caror interese trebuie apara
Rolul profesiei contabile = Protejarea interesului public.
Rolul social al profesionistilor contabili.
Profesionistii contabili joaca un rol social important. Atitudinea si comportamentul acestora in legatura cu serviciile prestate au repercursiuni a
tari. In plus, lucrarile prestate de acestia in domeniul salarizarii si al stabilirii veniturilor membrilor societatii sunt induspensabile societatii.
Investitorii, donatorii de fonduri, angajatorii si alte sectoare din lumea afacerilor, precum si Guvernul si publicul, in sens larg, trebuie sa aiba in
sisteme riguroase de gestiune si informare, capabile sa asigure o gestiune financiara eficienta, si de a oferi sfaturi avizate asupra unui mare n
ordin fiscal.
Pentru intelegerea rolului social, se poate admite ca bilanturi parazitate la profiturile care trebuie fiscalizate, ca urmare a unor servicii contabil
concluzia stabilirii unor impozite si taxe in sarcina contribuabililor.
Tot in acest sens trebuie privita si contributia profesionistilor contabili la realizarea veniturilor statului, sursa a programelor sociale ale Guvern

Standardele internationale de audit si rolul organismelor profesionale.

IFAC, prin Consiliul pentru Standarde Internationale de Audit si Asigurari (IAASB), emite urmatoarele categorii de standarde:
- Standardele Internationale de Audit (ISA);
- Standardele Internationale pentru Misiunile de Examinare (ISRE);
- Standardele Internationale pentru Misiunile de Certificare (ISAE);
- Standardele Internationale pentru Serviciile Conexe (ISRS).
IAASB emite, de asemenea, Declaratii aferente de practica, norme metodologice si indrumari pentru profesionistii contabili.
Obligatiile organismelor membre IFAC in legatura cu aceste standarde si alte documente se refera la depunerea de eforturi sustinute pentru:
- incorporarea standardelor internationale si a celorlalte documente emise de IAASB in standardele nationale sau, acolo unde responsa
convingerea acestora sa incorporeze in standardele nationale standardele si celelalte documente emise de IAASB;
- asistarea la implementarea standardelor internationale sau a standardelor nationale care incorporeaza standardele internationale;
- implementarea unui process care sa furnizeze membrilor la timp traducerea corecta si completa a satndardelor internationale si a celo
Standardele internationale de calitate si rolul organismelor profesionale.
Controlul calitatii este abordat la trei niveluri:
- la nivelul misiunii – control intern
- la nivelul cabinetului (firmei) – control intern
- la nivelul organismului profesional – control extern
Sistemul de control al calitatii la nivelul cabinetului (firmei) trebuie sa includa politici si proceduri care sa se refere la urmatoarele elemente:
a). Responsabilitatile conducerii pentru calitatea din interiorul cabinetului (firmei). Acestea constau in:
- stabilirea de politici si proceduri al caror scop este de a promova o cultura interna bazata pe recunoasterea faptului ca in realizarea misiunilo
- stabilirea structurilor sau persoanelor care isi asuma responsabilitatea finala pentru sistemul de control al calitatii in cadrul firmei;
- persoanele care au atributii cu privire la sistemul de control al calitatii in cadrul firmei trebuie sa detina experienta si capacitate suficiente si a
b). Cerintele etice. Acestea constau in stabilirea de politici si proceduri care sa-I ofere firmei asigurarea rezonabila ca firma si personalul aces
obiectivitatea, competenta profesionala, confidentialitatea, profesionalismul si independenta.
c). Acceptarea si continuarea relatiei cu clientii si misiuni specifice. Acestea presupun:
- stabilirea de politici si proceduri pentru acceptarea clientilor;
- stabilirea de politici si proceduri pentru continuarea relatiilor cu clientii si pentru retragerea din misiune sau din relatiile cu clientii.
d). Resursele umane. Acestea se refera la:
- stabilirea de politici si proceduri pentru a oferi asigurarea rezonabila ca firma detine suficient personal cu capacitatile si competentele neces
performantei, capacitatile, competenta, dezvoltarea carierei, promovarea, stimulentele etc.
- stabilirea echipelor pe misiuni.
e). Realizarea misiunilor. Aceasta presupune stabilirea de politici si proceduri pentru:
- asigurarea realizarii misiunilor in conformitate cu standardele profesionale si cu cerintele legale;
- modul de acordare a consultatiilor;
- modul de solutionare
Standardele a divergentelor
internationale de opiniisiinrolul
de contabilitate cadrul echipei misiunii
organismelor sau dintre echipa si celelalte structuri ale firmei;
profesionale.
-IFAC, examinarea independenta
prin Consiliul a controlului
pentru Standarde de calitate; de Contabilitate pentru Sectorul Public (IPSASB), emite Standardele Internationale de C
Internationale
- documentarea
pentru Standardemisiunilor.
Internationale de Contabilitate (IASB) emite Standardele Internationale de Raportare Financiara (IFRS).
f). Monitorizarea.
Obligatiile Aceasta
organismelor presupune
membre IFACstabilirea de cu
in legatura politici si proceduri
standardele pentru: de contabilitate se refera in principal la depunerea de eforturi
internationale
-- incorporarea
asigurarea rezonabila
cerintelorca politicile si in
IPSAS-urilor procedurile cu privire de
cerintele nationale la sistemul de control
contabilitate pentrualsectorul
calitatiipublic
sunt: relevante,
sau, acoloadecvate, functioneaza eficient
unde responsabilitatea si
elaborarii
-revine
analiza si evaluarea
guvernelor sau continua
altor terti,aconvingerea
sistemului deacelor
control al calitatii; sa se conformeze IPSAS-urilor;
responsabili
-- asistenta
inspectia periodica a unor misiuni
la implementarea deja incheiate.
IPSAS-urilor sau a standardelor nationale de contabilitate pentru sectorul public care incorporeaza IPSAS-urile;
Obligatiile membrilor
- incorporarea IFAC
cerintelor cu privirein
IFRS-urilor lastandardele
asigurarea calitatii
nationale se de
refera la:
contabilitate sau, acolo unde responsabilitatea pentru elaborarea standardelo
- existenta
convingerea unui program
acestora obligatoriu
ca standardele de examinare
nationale trebuie sa si se
asigurare a calitatii;
conformeze IFRS-urilor sau sa fie convergente cu IFRS-urile.
-- asistenta
depunerea de eforturi IFRS-urilor
la implementarea sustinute insau vederea incurajarii nationale
a standardelor celor responsabili sa implementeze
care incorporeaza prevederile Standardelor Internationale de C
IFRS –urile.
atributii pe linia calitatii serviciilor contabile.

Standardele internationale de educatie si rolul organismelor profesionale.

Pornind de la misiunea IFAC de “dezvoltare in intreaga lume si intarirea unei profesii contabile prin standarde armonizate, capabila sa ofere s
pentru Educatie al IFAC elaboreaza standarde, indrumari, documente de discutii si alte documente de informare privind educatia de precalific
profesionala continua pentru membri.
Standardele Internationale de Educatie pentru Profesionistii Contabili stabilesc elementele esentiale pe care trebuie sa le contina programele
metodele si tehnicile, astfel incat acestea sa fie recunoscute, acceptate si aplicate pe scara larga.
Avand in vedere marea diversitate de culture, limbi, sisteme educationale, juridice si sociale din tarile din care fac parte organismele profesio
membru sa determine cerinte detaliate ale educatiei de precalificare, de postcalificare si de dezvoltare, care sa aiba la baza elementele esen
IFAC emite trei tipuri diferite de documente:
- Standardele Internationale de Educatie pentru Profesionistii Contabili (IES);
- Indrumarile Internationale de Educatie pentru Profesionistii Contabili (IEG);
- Documentele Internationale de Educatie pentru Profesionistii Contabili (IEP).
Cele trei tipuri de documente reflecta in ordine descrescatoare natura autoritatii publicatiilor conform functiunilor lor: Standardele sunt mai aut
autorizate decat Documentele.
Standardele Internationale de Educatie pentru Profesionistii Contabili (IES):
- stabilesc standarde de “buna practica” general acceptate in educatie si dezvoltare pentru profesionistii contabili;
- exprima reperele pe care organismele membre trebuie sa le atinga in pregatirea si dezvoltarea continua a profesionistilor contabili;
- stabilesc elementele esentiale ale continutului si procesului de educatie si dezvoltare la nivelul scontat pentru castigarea recunoasterii
- desi nu pot trece legal peste legile si reglementarile locale, furnizeaza referinte autorizate pentru influentarea reglementarilor locale cu
Pana in present, IFAC a emis opt Standarde Internationale de Educatie pentru Profesionistii Contabili (IES-uri):
- IES 1 – “Cerinte de intrare intr-un program de educatie contabila profesionista”
- IES 2 – “ Continutul programelor de educatie profesionala”
- IES 3 – “ Aptitudini profesionale”
- IES 4 – “Valori profesionale, etica si atitudini”
- IES 5 – “ Cerinte de experienta practica”
- IES 6 – “Evaluarea capacitatilor profesionale si competentei”
- IES 7 – “Dezvoltarea profesionala continua”
- IES 8 – “Cerinte privind competenta profesionistilor contabili din domeniul auditului”
Principalele obligatii ale organismelor profesionale membre IFAC in legatura cu Standardele Internationale de Educatie sunt:
- depunerea de eforturi pentru incorporarea elementelor esentiale ale continutului si procesului de educatie si dezvoltare pe care se baz
dezvoltare pentru profesia contabila;
- implementarea IES-urilor sau a cerintelor nationale de educatie si dezvoltare care incorporeaza IES-urile;
- aducerea la cunostinta membrilor a IES-urilor, IEG-urilor si IEP-urilor emise de IFAC.
Standardele internationale de etica si rolul organismelor profesionale.
Consiliul pentru Standarde de Etica pentru Contabili (IESBA) din cadrul IFAC a emis Codul etic al profesionistilor contabili, care cuprinde stan
pentru profesionistii contabili din intreaga lume.
Codul etic IFAC stabileste principiile fundamentale ale eticii profesionale pentru profesionistii contabili si furnizeaza un cadru conceptual si ind
Obligatiile organismelor profesionale membre IFAC se refera la:
- organismele membre nu trebuie sa aplice standarde mai putin stringente decat cele stipulate in Codul etic IFAC;
- acolo unde responsabilitatile elaborarii codurilor nationale de etica revin tertilor, organismele membre trebuie sa urmareasca converge
sustinute eforturi pentru a-I convinge pe cei responsabili cu elaborarea codurilor nationale sa incorporeze Codul IFAC.
In Romania, Codul etic IFAC a fost adoptat, cu unele mici modificari, drept Cod etic national al profesionistilor contabili, inca din anul 2002.

Unitatea si unicitatea profesiei contabile

Scopul principal al Corpului este acela al unitatii profesiei contabile, ceea ce presupune ca expertii contabili, indiferent de structura lor, reprez
organism profesional cu sarcini de gestionare a acestei resurse umane – expertul contabil – este CECCAR.
UNITATE – unitatea profesiei contabile, unitatea membrilor organismului profesional si unitatea tuturor profesionistilor contabili indiferent de s
Caracterul unitar, de intreg, al profesiei contabile din Romania si rolul european al expertului contabil roman, de specialist cu cele mai inalte s
care are acces neingradit la toate serviciile sau activitatile care compun profesia contabila, rezulta cu pregnanta din atributiile expertului conta
 Abordari privind metodologia auditului statutar.
Practica internationala de audit cunoaste doua moduri de abordare a unei misiuni de audit statutar:
- abordare pe faze si etape (didactica si mai teoretica);
- abordare pe cicluri de control (mai operationala).
A. Abordarea pe faze si etape, cuprinde 3 faze si 10 etape.
1. Faza initiala
- este faza cunoasterii entitatii controlate si a planificarii misiunii de audit;
- se caracterizeaza prin aceea ca majoritatea activitatilor sunt desfasurate la sediul auditorului.
2. Faza controlului propriu zis:
- este faza controlului intern si a verificarii conturilor;
4 - se caracterizeaza prin aceea ca activitatile sunt desfasurate in teren.
3. Faza finalizarii lucrarilor si elaborarii raportului:
- este faza lucrarilor de inchidere si a elaborarii raportului de audit;
- se caracterizeaza prin aceea ca activitatile se desfasoara la sediul auditorului.
B. Abordarea pe cicluri de control
Abordarea pe cicluri de control presupune succesiunea pricipalelor faze si etape ale auditului in cadrul
fiecarui ciclu. Misiunea de audit cuprinde 14 cicluri, in cadrul fiecarui ciclu urmarind 3 faze succesice: cunoasterea operatiilor, evaluarea controlului intern si controlul conturilor:
cumparari-furnizori, imobilizari corporale și necorporale, vanzari-clienti, stocuri si productie in curs, trezorerie, imobilizari financiare, imprumuturi si obligații financiare, fonduri
improprii, personale si sociale, impozite si taxe, alte pasive, alte active, alte venituri și cheltuieli, estimari contabile.

Acceptarea mandatului si contractarea lucrarilor de audit.

Inainte de a contracta o lucrare de audit al situatiilor financiare ale unei entitati, auditorul trebuie sa aprecieze posibilitatea de a indeplini aceasta misiune, trebuie sa tina
seama de unele regului profesionale si de deontologie.
Actiunile intreprinse in aceasta etapa permit auditorului sa colecteze informatiile necesare fundamentarii deciziei de acceptare a misiunii:
- cunoasterea globala a intreprinderii;
- examenul de independenta si de absenta a incompatibilitatilor;
- examenul competentei;
- contactul cu fostul auditor sau cenzor;
- decizia de acceptare a mandatului;
- fisa de acceptare a mandatului.
Normele legale romanesti prevad obligatia ca activitatea profesionistilor contabili sa se desfasoare pe baza de contracte de prestari servicii, fara a se face vreo distinctie intre
6 misiunile de audit legal si misiunile de audit contractual.
Standardul International de Audit nr. 210 prevede ca auditorul si clientul trebuie sa convina termenii si conditiile de realizare a misiunii de audit care se vor consemna intr-o
Scrisoare de misiunie de audit, sau in orice alt tip de contract adecvat.
Indiferent de forma pe care o imbraca relatia contractuala , din documentul respectiv nu trebuie sa lipseasca termenii si conditiile urmatoare:
- obiectivule auditului situatiilor financiare;
- responsabilitatea conducerii intreprinderii cu privire la pregatirea si prezentarea situatiilor financiare;
- intinderea lucrarilor de audit, facand referire la legislatia aplicabila;
- forma oricarui raport sau alte comunicari in legatura cu rezultatele misiunii de audit;
- riscul inevitabil de nedetectare a unor anomalii semnificative ca urmare a sondajelor;
- necesitatea de a avea acces fara restrictii la orice document contabil, piese juditificative sau alte informatii solicitate.
 Care sunt elementele de baza ale controlului intern al unei entitati?
Elementele de baza ale sistemului de control intern sunt :
a) Existenta unui plan de organizare, cuprinzand :
 definirea cat mai precisa a sarcinilor (fiecare trebuie sa stie ce trebuie sa faca);
 definirea limitelor de competenta si a raspunderilor, ceea ce presupune stabilirea unei ierarhii a carei autoritate e indiscutabila;
 circulatia informatiilor: circuitele documentelor trebuie sa fie suficient de precise si elaborate pentru a exclude neglijenta si fantezia.
11 b) Competenta si integritatea personalului sunt esentiale, mai ales la nivelul directiunii; deciziile pe care le iau responsabilii compartimentelor, bune sau rele, se repercuteaza
asupra compartimentelor pe care le duc
c) Existenta unei documentatii satisfacatoare se refera la:
 producerea informatiilor: este recomandata existenta unor instructiuni scrise, sub forma unui manual de proceduri;
 arhivarea informatiilor: « memoria » unei intreprinderi este un element esential al controlului intern care, de altfel, conditioneaza toate controalele ulterioare.

Care sunt normele de referinta in auditul situatiilor financiare?

In auditul situatiilor financiare ale unei entitati sunt folosite doua categorii de norme de referinta: norme contabile si norme de audit.
Normele (standardele) contabile sunt stabilite de organismele de reglementare din domeniul contabilitatii care sunt, de regula, organisme de interes public, autonome.
Normele de audit permit tertilor sa aiba asigurarea ca opinia auditorului va fi emisa in functie de criterii de calitate omogene; ele permit insa si auditorului sa defineasca
scopurile pe care le are de atins prin punerea in lucru a celor mai potrivite tehnici.
37 Normele de audit se clasifica in trei categorii, acoperind intreaga activitate a auditorului:
- norme profesionale de lucru;
- norme de raportare;
- norme generale de comportament.

Care sunt principalele misiuni speciale si misiuni conexe ale profesionistilor contabili?
Misiunile de audit cu scop special se pot referi la:
- situatii financiare stabilite dupa un referential contabil diferit se standardele international de raportare financiara si de normele nationale;
- raporturi asupra unor conturi sau elemente de bilant sau rubrici din situatiile financiare;
- raport privind respectarea clauzelor contractual;
- raport asupra situatiilor financiare condensate.
Auditorul trebuie sa examineze si sa evalueze concluziile trase din elementele probante reunite in timpul misiunii de audit special pt a determina daca ele pot servi ca baza a
47 opiniei sale, care trebuie clar scrisa si exprimata.
Misiuni conexe
 misiuni de examinare a informatiilor financiare pe baza de procedure convenite;
 misiuni de compilare a informatiilor financiare.
 misiuni de examen limitata al situatiilor financiare;
 misiuni de examinarea a informatiilor financiare previzionale.

Care sunt principalele obiective ale auditului intern?

Obiectivele auditului intern sunt:
1.protejarea activelor intreprinderii;
2.asigurarea fidelităţii şi exactităţii informaţiei contabile;
3.asigurarea respectării dispoziţiilor intreprinderii;
4.promovarea eficacităţii exploatării.
14 a) verificarea conformitatii activitatilor din entitatea auditata cu politicile, programele si managementul acestuia, in conformitate cu prevederile legale;
b) evaluarea gradului de adecvare si aplicare a controalelor financiare si nefinanciare dispuse si efectuate de catre conducerea unitatii in scopul cresterii eficientei activitatii
entitatii;
c) evaluarea gradului de adecvare a datelor/informatiilor financiare si nefinanciare destinate conducerii pentru cunoasterea realitatii din entitate:
d) protejarea elementelor patrimoniale bilantiere si extrabilantiere si identificarea metodelor de prevenire a fraudelor si pierderilor de orice fel.
 Care sunt principalele obiective ale controlului intern al unei entitati?
Obiectivele controlului intern sunt
1 - protejarea activelor intreprinderii :
- definirea responsabilitatilor
- separarea sarcinilor si functiilor
- descrierea functiilor
- procedura acordarii imputernicirilor
2- asigurarea fidelitatii si exactitatii informatiei contabile
10 - modalitatea de intocmire si circulatie a documentelor justificative
- organizarea si tinerea corecta si la zi a contabilitatii
- organizarea si efectuarea inventarierii patrimoniului si a valorificarii acestuia
- respectarea regulilor de intocmire a bilanturilor contabile
- controalele de baza ale activitatii contabile
3- asigurarea respectarii dispozitiilor intreprinderii
4- promovarea eficacitatii exploatarii

Ce este auditul financiar?

Semnificaţia auditului financiar: dacă este vorba de “audit financiar care conduce la certificarea situaţiilor financiare”, fără nici o îndoială este vorba de o parte din auditul legal,
controlul legal sau auditul statutar.
Denumirea simplă de “audit financiar” poate fi folosită pentru a desemna numeroase alte misiuni ca, de exemplu:
- auditul financiar al procedurilor informatizate de ţinere a contabilităţii;
- auditul financiar al operaţiunilor de schimb pentru a verifica prezentarea regulamentară a acestora în situaţiile financiare;
- auditul financiar al contabilizării cheltuielilor sociale pentru a verifica respectarea legislaţiei sociale;
- auditul financiar asupra situaţiei fiscale;
- auditul financiar asupra conturilor de clienţi pentru a verifica dacă evaluarea creanţelor îndoielnice s-a făcut de o manieră prudentă etc.
2 Altfel spus, orice analiză, orice control, orice verificare şi orice studiu asupra unei secţiuni sau a unei părţi din contabilitate sau din situaţiile financiare ale unei entităţi poate fi
calificată ca “audit financiar”.
O misiune de audit financiar poate fi prealabilă unei misiuni de audit operaţional sau unei misiuni de audit de gestiune.
Din cele prezentate rezultă că sintagma “audit financiar” este mult mai cuprinzătoare decât cea de “audit statutar”. Reglementarea europeană (Directiva a VIII-a) şi
reglementările naţionale se referă numai la auditul statutar, adică auditul asupra situaţiilor financiare ale entităţii. Din acest punct de vedere, considerăm că folosirea sintagmei
“audit financiar” în legislaţia românească în vigoare în locul celei de “audit statutar” folosită în legislaţia europeană este de natură a crea confuzii.
Auditul financiar este acela de a da posibilitatea auditorului de a-si exprima opinia, daca situatiile financiare sunt intocmite, sub toate aspectele semnificative, in conformitate
cu un cadru general identificat de raportare financiara. Pentru exprimarea acestei opinii, auditorul va folosi formula “ofera o imagine fidela” sau “prezinta in mod corect sub
toate aspectele semnificative”, aceste expresii fiind echivalente.
 Ce este riscul de nedetectare?
Riscul de nedescoperire consta in faptul ca controalele declansate de auditori nu reusesc sa descopere o eroare semnificativa in soldul unui cont sau intr-o categorie de
operatiuni, izolata sau impreuna cu alte solduri sau categorii de operatiuni.
Nivelul riscului de nedetectare depinde de controalele proprii ale auditorului; riscul de nedetectare nu poate fi eliminat in totalitate, oricare ar fi tehnicile si procedurile folosite
de auditor.
Exista anumite relatii intre cele trei componente ale riscului de audit.
Riscul de nedetectare este invers proportional cu cumulul riscurilor inerente si riscurile legate de control. De exemplu, daca riscurile inerente si cele legate de control sunt
ridicate, trebuie fixat un nivel al riscului de nedetectare redus, astfel incat sa fie redus cat mai mult riscul de audit si, invers, daca riscurile inerente si cele legate de control sunt
44 slabe, auditorul va accepta un nivel al riscului de nedetectare mai ridicat, reducand astfel riscul de audit.
Pe de alta parte, trebuie sesizata si relatia de invers-proportionalitate: dintre caracterul semnificativ si riscul de audit; cu cat pragul de semnificatie este mai mare cu atat riscul
de audit este mai mic si invers. Daca, de exemplu, auditorul constata ca pragul de semnificatie acceptabil este redus, riscul de audit creste; atunci auditorul va putea:
- sa reduca nivelul riscului legat de control prin compensarea cu teste de proceduri mai dezvoltate sau suplimentare;
- sa reduca riscul de nedescoperire modificand natura, calendarul si intinderea controalelor proprii.
Riscul de nedetectare este riscul ca procedurile fundamentale de control utilizate de auditori sa nu detecteze o eroare existenta intr-un sold sau categorie de tranzactii, eroare
ce poate fi semnificativa.

Ce este riscul inerent?

Riscul inerent consta in posibilitatea ca soldul unui cont sau ca o categorie de operatiuni sa comporte erori semnificative, izolate sau impreuna cu erorile din alte conturi sau
categorii de operatiuni, datorita unui control intern insuficient. Pentru a evalua riscul inerent, auditorul recurge la judecati profesionale bazate pe evaluarea unor factori ca:
- experienta si cunostintele cadrelor de conducere, eventualele schimbari intervenite in cursul exercitiului la nivelul conducerii;
- presiuni exercitate asupra conducerii si alte imprejurari de natura a incita la prezentarea unor situatii financiare inexacte (numar mare de intreprinderi falite in sectorul de
activitate);
- natura activitatilor desfasurate de intreprindere (uzura morala a tehnologiei, echipamentelor, produselor si serviciilor, structuri neadecvate);
43 - factori influentand sectorul din care face parte intreprinderea: conditii economice si concurentiale, inovatii tehnologice, evolutia cererii si practicile contabile;
- situatii financiare care pot sa contina anomalii: conturi continand ajustari privind exercitiile anterioare sau estimari;
- vulnerabilitatea activelor la pierderi sau deturnari;
- inregistrarea unor operatiuni neobisnuite si complexe, mai ales la sfarsitul exercitiului.
Riscul inerent reprezinta posibilitatea ca soldul unui cont sau o categorie de tranzactii sa comporte erori ce pot fi semnificative, fie ca sunt luate in considerare in mod
individual, fie cumulate cu erori din alte solduri sau categorii de tranzactii, presupunand ca nu a existat un sistem de control intern.

Ce este riscul legat de control?

Riscul legat de control constă în faptul că o eroare semnificativă în cont sau într-o categorie de operaţiuni, izolată sau împreună cu alte solduri de cont sau categorii de
operaţiuni, nu este nici prevenită, nici descoperită şi corectată prin sistemul contabil şi de control intern utilizate.
Riscul legat de control nu poate fi în întregime eliminat, având în vedere limitele inerente oricărui sistem contabil şi de control intern.
În general, auditorul fixează un nivel ridicat al riscului legat de control, atunci când:
42 - sistemele contabile şi de control intern nu sunt aplicate corect;
- sistemul contabil şi de control intern al intreprinderii sunt considerate ca insuficiente.
Când evaluarea riscului legat de control se face la un nivel redus, auditorul va trebui să documenteze elementele pe care se sprijină în concluziile sale.
Riscul legat de control reprezinta riscul ca o eroare aparuta in soldul unui cont sau intr-o categorie de tranzactii, si care poate fi semnificativa fie in cazul in care este izolata, fie
daca este cumulata cu erori din alte solduri sau categorii sa nu fie prevenita, detectata sau corectata la timp prin intermediul sistemului contabil si de control intern.
 Ce este si cum se determina pragul de semnificatie?
In general, prin prag de semnificatie se intelege nivelul, marimea unei sume peste care auditorul considera ca o eroare, o inexactitate sau o omisiune poate afecta
regularitatea si sinceritatea situatiilor financiare, cat si imaginea fidela a rezultatului, a situatiei financiare si a patrimoniului intreprinderii.
Altfel spus, pragul de semnificatie reprezinta ceea ce in contabilitatea anglo-saxona poarta denumirea de materialitate, adica nivelul de eroare sub care intelegerea si
interpretarea situatiilor financiare nu vor fi afectate semnificativ. De exemplu, diferenta dintre un profit net de 499mii lei si unul de 500 mii lei nu pare sa influenteze evaluarea
unei societati comerciale, in timp ce doua cifre alternative de 250 mii lei si 500 mii lei par sa fie substantial diferite si probabil vor duce la o evaluare destul de diferita a
societatii.
La inceputul misiunii, stabilirea unui prag global de semnificatie este necesar pentru a determina domeniile si sistemele semnificative.
In cursul misiunii, pragurile de semnificatie determinate pentru controlul fiecarei sectiuni din situatiile financiare permite orientarea programelor de munca spre riscurile
existente, prin stabilirea mai corecta a esantioanelor de control; aceasta evita angajarea in lucrari care nu vor servi la fundamentarea opiniei asupra situatiilor financiare.
Aceste praguri sunt, in general, inferioare pragului global pentru a tine cont de cumulul posibil al erorilor constatate.
La sfarsitul misiunii, pragul global permite auditorului sa aprecieze daca erorile constatate trebuie sa fie corijate sau sa faca obiectul unei mentiuni in raport, daca
intreprinderea refuza sa le corijeze.
Ca urmare, stabilirea unor praguri de semnificatie permite:
- orientarea mai buna si planificarea misiunii;
- evitarea lucrarilor inutile;
40 - justificarea deciziilor referitoare la opinia emisa.
Pentru determinarea pragului de semnificatie pot fi utilizate diferite elemente de referinta: capitalurile proprii, rezultatul net, cifra de afaceri etc.
Definirea pragului de semnificatie permite auditorului inca de la inceputul activitatii (misiunii) sale sa aprecieze mai bine sistemele si conturile susceptibile sa contina erori sau
inexactitati semnificative, iar la sfarsitul misiunii sa aprecieze daca anomaliile pe care le-a descoperit trebuie sa fie corectate in cadrul exercitiului, in scopul de a putea emite o
opinie fara rezerve.
Unele circumstante particulare trebuie avute in vedere la determinarea pragului de semnificatie:
- existenta unor prevederi legale, statutare sau contractuale;
- evolutia importanta de la un an la altul a unor posturi;
- capitaluri proprii sau rezultate anormale.
Informatiile sunt semnificative daca omisiunea sau declararea lor eronata ar putea influenta deciziile economice ale utilizatorilor, luate pe baza situatiilor financiare.
Pragul de semnificatie: “depinde de marimea elementului sau a erorii, judecate in imprejurarile specifice ale omisiunii sau declararii eronate. Pragul de semnificatie ofera mai
degraba o limita, decat sa reprezinte o carecteristica calitativa primara pe care informatia trebuie sa o aiba pentru a fi utila”.
Auditorul impune un nivel acceptabil al pragului de semnificatie astfel incat sa poata detecta din punct de vedere cantitativ informatiile eronate semnificative.
Pragul de semnificatie trebuie luat in considerare de auditor atunci cand:
- se determina natura, durata si intinderea procedurilor de audit, si
- se evalueaza efectele informatiilor eronate.
 Ce sunt si ce rol au normele contabile?
Normele (standarde) contabile sunt stabilite de organismele de reglementare din domeniul contabilitatii care sunt, de regula, organisme de interes public, autonome.
Normele contabile sunt comune si obligatorii pentru toti cei care stabilesc, controleaza si utilizeaza situatiile financiare. Entitatile care au obligatia de a stabili situatii financiare
sunt cele prevazute la art. 1 din Legea Contabilitatii. Cei care controleaza sunt prevazuti prin legislatia fiecarei tari (auditori, cenzori) si au ca referinta in activitatea lor normele
contabile.
Situatiile financiare sunt destinate sa satisfaca nevoile comune de informatii ale unei game largi de utilizatori. Pentru multi utilizatori aceste situatii financiare constituie singura
sursa de informatii complementare care sa le satisfaca nevoile.
Aceste situatii financiare trebuie sa fie stabilite potrivit uneia sau mai multora din referintele urmatoare:
- standarde internationale de raportare financiara;
- standarde sau norme contabile nationale;
39 - alte referinte contabile bine precizate si recunoscute, aplicate pentru elaborarea si prezentarea situatiilor financiare.
Normele contabile internationale sunt stabilite de IASCF (Fundatia Comitetului pentru Standarde Internationale de Contabilitate) si sunt denumite generic Standardele
Internationale de Raportare Financiara (IFRS) care cuprind:
- Standardele Internationale de Raportare Financiara emise de IASB (IFRS);
- Standardele Internationale de Contabilitate (IAS);
- standardele de interpretare emise de SIC sau IFRIC;
- alte documente emise de IASB, SIC sau IFRIC.
Norma contabila reprezinta o regula sau mai multe reguli constituite ca sistem de referinta pentru productia de informatii contabile si validarea sociala a situatiilor financiare
(rapoarte financiare, doc. ctb de sinteza sau bilant contabil).
Rolul normelor contabile: este de a asigura comparabilitatea in timp si spatiu a relevantei si credibilitatii a informatiilor contabile.

Ce sunt si ce rol joaca normele de audit?

Normele (standardele) de audit reprezinta un ansamblu de reguli definite de o autoritate profesionala la care se refera auditorul pentru calificarea muncii sale. Acestea pot fi:
- Standardele Internationale de Audit (ISA), Practicile Internationale de Audit (IAPS), Standardele Internationale privind Angajamentele de Revizuire (ISRE), Standardele
Internationale privind Angajamentele de Asigurare (ISAE), Standardele Internationale pentru Misiuni Conexe (ISRS) emise de Consiliul pentru Standarde de Audit si Asigurari
(IAASB) din cadrul Federtiei Internationale a Contabililor (IFAC);
- normele nationale emise de un organism profesional recunoscut ca fiind autoritate in domeniu.
38 Normele de audit permit tertilor sa aiba asigurarea ca opinia auditorului va fi emisa in functie de criterii de calitate omogene; ele permit insa si auditorului sa defineasca
scopurile pe care le are de atins prin punerea in lucru a celor mai potrivite tehnici.
Normele de audit se clasifica in trei categorii, acoperind intreaga activitate a auditorului:
- norme profesionale de lucru;
- norme de raportare;
- norme generale de comportament.

Conceptul de independenta in audit.

Principiul independenţei se aplică tuturor profesioniştilor contabili în practica liberă, indiferent de natura serviciului prestat. In cazul executării unei misiuni de audit
45 independenţa devine cea mai sigură garanţie că profesionistul contabil şi-a îndeplinit misiunea în condiţii de integritate şi cu obiectivitate.
Componentele fundamentale ale independenţei sunt: independenţa de spirit(raţionamentul profesional) şi independenţa în aparenţă (comportamentală).
 Confirmarea externa (directa).
Este o procedura care consta in a cere unui tert avand legaturi de afacere cu intreprinderea verificata, sa confirme direct auditorului informatiile privind existenta operatiilor, a
soldurilor etc. Auditorul are latitudinea de a determina conditiile si intinderea acestei proceduri.
Procedura se demareaza cu acordul conducerii intreprinderii supusa controlului; daca aceasta nu se arata favorabila pentru o astfel de procedura, auditorul se poate gasi in
una din urmatoarele doua situatii:
 sau considera ca tehnicile compensatorii de control ii aduc elemente suficiente de proba;
 sau considera ca alte controale nu-l conduc la elemente probante fata de limitele impuse de conducerea intreprinderii, care va suporta consecintele necesare cu privire la
certificare.
Standardul International de Audit (ISA) nr. 505 defineste principalele cazuri in care auditorul are obligatia sa procedeze la folosirea tehnicii confirmarii directe:
 confirmarea unor cauze in baza carora s-au realizat unele tranzactii;
 confirmarea de catre banci a soldurilor conturilor si alte informatii considerate necesare;
19  confirmarea conturilor de clienti si debitori;
 confirmarea stocurilor in depozite vamale, in consignatie si alte stocuri la terti;
 valori imobiliare cumparate prin intermediari financiari;
 imprumuturi de la terti;
 confirmarea soldurilor costurilor de furnizori si creditori.
Confirmarea poate sa fie pozitiva, atunci cand tertul solicitat isi exprima acordul asupra informatiei primita sau furnizeaza chiar el informatia, sau negativa, atunci cand tertului
solicitat I se cere sa nu raspunda decat in cazul in care nu este de acord cu informatia care i s-a prezentat.
Auditorul trebuie sa ia in consideratie orice fapt de natura sa puna in discutie fiabilitatea raspunsului obtinut la cererea de confirmare externa (directa).
Procedurile si principiile fundamentale, precum si modalitatile lor de aplicare, in legatura cu utilizarea de catre auditor a procedurii confirmarii externe (directe) ca mijloc de
obtinere a elementelor probante, sunt reglementate prin Standardul International de Audit (ISA) nr.505.

Continutul raportului de audit.

Raportul de audit trebuie sa contina:
- relatia contractuala de executare a misiunii de audit;
- observatiile reiesite din diverse verificari;
- informatiile a caror mentiune in raport este prevazuta expres de lege;
- oferirea garantiei pentru actionari si terti ca un personal calificat a obtinut asigurarea ca situatiile financiare ofera o imagine fidela, clara si completa pozitiei financiare,
performantelor si situatiei financiare generale a intreprinderii;
35 - mentiunea ca situatiile financiare auditate sunt anexate la raportul de audit.
Din raportul de audit trebuie sa rezulte in mod clar:
- mentionarea responsabilitatilor pentru auditor si pentru conducerea intreprinderii;
- descrierea obiectivelor si natura misiunii de audit;
- situatiile care fac sa apara incertitudini;
- natura si locul observatiilor in raport.

Controlul de calitate in audit.

Controlul de calitate reprezinta un ansamblu de masuri luate de organismele profesionale, care vizeaza analiza modului de organizare si functionare a unui cabinet si
aprecierea modului de aplicare in cadrul cabinetului a standardelor intrnationale si a normelor profesionale emise de aceste organisme.
Obiectivele principale urmarite prin controlul de calitate se refera la:
 oferirea catre public a unei bune perceptii despre calitatea serviciilor;
46  armonizarea comportamentelor profesionale ale membrilor;
 contribuirea la buna organizare a cabinetelor si la perfectionarea metodelor de lucru;
 aprecierea modului de aplicare a regulilor si normelor profesionale;
 dezvoltarea solidaritatii in randul profesiei, prin favorizarea contractelor dintre colegi, apropierea si respectful profesionistilor fata de organismul professional.
Principiile care stau la baza controlului de calitate sunt: universalitatea, confidentialitatea, colegialitatea, adaptarea controlului si urmarirea.
 Definiti auditul in general si identificati elementele fundamentale ale acestuia.
Prin audit, in general, se intelege examinarea profesionala a unei informatii in vederea exprimarii unei opinii responsabile si independente prin raportarea la un criteriu
(standard, norma) de calitate.
Se retin elementele principale care definesc auditul, in general, a caror absenta poate pune in discutie daca o activitate este sau nu audit si anume:
• examinarea unei informatii trebuie sa fie exclusiv o examinare profesionala;
• obiectul examinarii il poate constitui orice informatie (din orice domeniu);
1 - scopul examinarii unei informatii este acela de a exprima o opinie asupra acesteia;
- opinia exprimata asupra unei informatii trebuie sa fie motivata si responsabila, ceea ce presupune ca persoana care face aceasta examinare are anumite responsabilitati
pentru activitatea sa si trebuie sa fie o persoana indepen¬denta;
- examinarea trebuie sa se faca nu oricum, ci dupa anumite reguli dinainte stabilite, cuprinse intr-un standard sau norma legala sau profesionala care constituie criteriu de
calitate.

Definiti auditul intern si controlul intern, si relatia dintre acestea.

Auditul intern reprezinta acea componenta a auditului financiar care consta in examinarea profesionala efectuata de un profesionist contabil competent si independent in
vederea exprimarii unei opinii motivate in legatura cu validitatea si corecta aplicare a procedurilor interne stabilite de conducerea intreprinderii (entitatii).
Auditul intern reprezinta un compartiment de control din cadrul entitatii care efectueaza verificari pentru aceasta; face parte din controlul intern al entitatii si are ca obiective de
baza verificarea eficacitatii sistemelor contabile si de control intern.
Auditul intern la o entitate se poate realiza prin compartimente distincte ale acesteia si, in acest caz, auditorul intern face parte din structurile functionale ale entitatii economice
sau sociale; auditul intern se poate realiza si pe baze contractuale cu o firma de audit alta decat cea care efectueaza auditul asupra situatiilor financiare ale acestei entitati.
13 Controlul intern – un sistem de control intern ce cuprinde un ansamblu de politici si proceduri puse in aplicare de conducerea unei entitati in vederea asigurarii, in masura
posibilului, a unei gestionari riguroase si eficiente a activitatilor acesteia; implica respectarea politicilor de gestiune, protejarea activelor, prevenirea si detectarea fraudelor si
erorilor, exactitatea si exhaustivitatea inregistrarilor contabile si stabilirea la timp a informatiilor financiare.
Controlul intern se al unei entitati se refera la totalitatea procedurilor si la realizarea lui participa intreg personalul entitatii respective.
Auditul intern al unei entitati se refera la verificarea existentei, adaptabilitatii si modului de aplicare procedurilor de control intern din entitatea respective si se realizeaza prin
compartimente distincte care fac parte din structura si sistemul de control intern al aceleiasi entitati; el poate fi realizat si de firme specializate de expertiza contabila (prin
externalizare).
 Definiti auditul statutar si identificati elementele fundamentale ale acestuia.
Prin audit statutar se intelege examinarea efectuata de un profesionist contabil competent si independent asupra situatiilor financiare ale unei entitati in vederea exprimarii unei
opinii motivate asupra imaginii fidele, clare si complete a pozitiei si situatiei financiare precum si a rezultatelor (performantelor) obtinute de acesta.
Altfel spus, auditul statutar este auditul financiar efectuat de auditori statutari care examineaza si certifica in totalitatea lor situatiile financiare, potrivit normelor de audit, inclusiv
activitati si operatii specifice intreprinderii auditate, in virtutea unor dispozitii legale (legea contabilitatii, legea societatilor comerciale, legea pietelor de capital etc.), ca urmare a
mandatului primit din partea proprietarilor intreprinderii (actionari, asociati).
Elementele de baza ale conceptului de audit statutar sunt:
- profesionistul competent si independent trebuie sa fie profesionist contabil, care poate fi o persoana fizica
sau o persoana juridica;
- examinarea este exclusiva profesionala;
- obiectul examinarii efectuate de profesionistul contabil il constituie situatiile financiare ale entitatii, in
totalitatea lor: bilant, cont de profit si pierdere si celelalte componente ale situatiilor financiare, in functie
de referentialul contabil aplicabil;
3 - scopul examinarii: exprimarea unei opinii motivate, responsabile si independente;
- obiectul opiniei: imagine fidela, clara si completa a pozitiei financiare, a situatiei financiare si a
rezultatelor obtinute de entitatea auditata;
- criteriul de calitate in functie de care se face examinarea si se exprima opinia il constituie standardele
nationale sau internationale.
Orice definitie a auditului statutar trebuie sa tina cont de nevoile si asteptarile utilizatorilor, in masura in care acestea sunt rezonabile, precum si de capacitatea auditorului
statutar de a raspunde la aceste nevoi si asteptari.
Publicul se asteapta ca auditorul statutar sa joace un rol in protejarea intereselor sale, prin oferirea unei resigurari referitoare la:
- acuratetea declaratiilor financiare;
- continuitatea exploatarii si solvabilitatea firmei;
- existenta unor fraude;
- respectarea de catre firma a obligatiilor sale legale;
- comportamentul responsabil al firmei fata de problemele legate de mediu si probleme sociale

Elementele de baza ale raportului de audit intr-o misiune de audit statutar.

Raportul unei misiuni de audit de baza trebuie sa contina in mod obligatoriu urmatoarele elemente de baza:
- titlul – recomandat sa se foloseasca titlul de “Raportul auditorului independent” pentru a-l distinge de rapoartele care pot fi elaborate de alte persoane;
- destinatarul – raportul trebuie adresat destinatarului care poate fi consiliul de administratie.
- paragraful introductiv – cuprinde identificarea entitatii auditate si a situatiilor financiare auditate, și responsabilitatea conducerii pentru situatiile financiare – raportul trebuie sa
precizeze ca cei din conducere sunt responsabili pentru intocmirea si prezentarea corecta a situatiilor financiare in conformitate cu cadrul general aplicabil;
- responsabilitatea auditorului – raportul trebuie sa precizeze ca responsabilitatea auditorului este sa exprime o opinie asupra situatiilor financiare;
- paragraful opiniei – raportul trebuie sa prezinte clar opinia auditorului asupra faptului daca situatiile financiare dau o imagine fidela pozitiei, situatiei financiare si rezultatelor
obtinute in accord cu referintele contabile si, daca este cazul, daca sunt conforme prevederilor legale; acest paragraf poate avea urmatoarele forme:
 opinia fara rezerve (curata);
26  opinia fara reserve, dar cu paragraph de observatii;
 opinia cu reserve;
 imposibilitatea exprimarii unei opinii;
 opinia defavorabila.
- alte responsabilitati de raportare – daca auditorul are si alte responsabilitati de raportare, acestea trebuie prezentate intr-o sectiune separata a raportului, care urmeaza dupa
paragraful opiniei;
- semnatura auditorului – raportul trebuie sa poarte semnatura societatii de expertiza contabila insotita de semnatura auditorului;
- data raportului – raportul trebuie sa poarte data de la sfarsitul lucrarilor de audit;
- adresa auditorului – raportul trebuie sa mentioneze locul specific unde sunt situate birourile auditorului.
 Elementele posterioare inchiderii exercitiului.
Standardul International de Contabilitate (IAS) nr. 10 stabileste tratamentul in situatiile financiare a evenimentelor favorabile si nefavorabile care survin dupa data inchiderii
exercitiului, care pot fi de doua tipuri:
- evenimente care furnizeaza informatii in legatura cu fapte care existau la data inchiderii exercitiului; sunt acele evenimente care aduc o mai ampla confirmare a
circumstantelor existente la data inchiderii;
- evenimente care furnizeaza informatii bazate pe fapte survenite dupa data inchiderii exercitiului; sunt evenimente care indica circumstante noi, aparute dupa data inchiderii.
Standardul International de Audit (ISA) nr. 560 stabileste obligatiile pentru auditor de a lua in considerare incidentele evenimentelor posterioare inchiderii exercitiului, atat
asupra situatiilor financiare cat si asupra raportului sau, distingandu-se trei etape:
21 - fapte descoperite pana la data raportului de audit – auditorul trebuie sa puna in lucru procedure care urmaresc identificarea tuturor elementelor care pot necesita ajustari ale
situatiilor financiaresau informatii suplimentare in anexe, pana la data raportului sau.
- fapte descoperite dupa data raportului de audit, dar inaintea publicarii situatiilor financiare – auditorul nu este obligat sa faca investigatii referitoare la situatiile financiare dupa
data raportului. Conducerea intreprinderii trebuie sa informeze auditoul despre eventualele modificari survenite intre data raportului de audit si data publicarii situatiilor
financiare.
- fapte descoperite dupa publicarea situatiilor financiare – daca auditorul ia cunostinta, dupa publicarea situatiilor financiare, de existent unui eveniment care ar condus la
modificarea opiniei, el trebuie sa stabileasca daca este cazul corectarii situatiilor financiare si sa discute aspectele respective cu conducerea intreprinderii.

Elementele probante: definitie, rol, criterii de apreciere.

Elemente probante intr-o misiune de audit reprezinta informatii obtinute de auditor pentru a ajunge la concluzii pe care acesta isi fondeaza opinia; aceste informatii constau in
documente justificative si documente contabile care stau la baza situatiilor financiare si care sunt coroborate cu informatii din alte surse.
Elementele probante ii permit auditorului sa isi formeze o opinie asupra situatiilor financiare. Elementele probante sunt obtinute printr-o combinare adecvata a testelor de
procedura cu controalele substantive sau numai prin controale substantive (tipuri : - controale privind tranzacţiile, operaţiile şi soldurile conturilor; - proceduri analitice care
constau în analiza tendinţelor şi ratiourilor (rapoartelor) semnificative, examenul variaţiilor şi examene de coerenţă cu alte informaţii.)
Elementele probante trebuie sa indeplineasca cumulativ doua conditii de calitate pentru a putea sa stea la baza fondarii unei opinii: sa fie suficiente si sa fie juste (adecvate).
Caracterul suficient se stabileste in raport cu numarul de elemente probante colectate. Caracterul just se aprecieaza in raport cu gradul de adecvare, cu pertinenta, fiabilitatea
lor.
Factorii care influenteaza rationamentul auditorului in legatura cu ceea ce constituie elemente probante suficiente cuprind:
- importanta riscului de inexactitate, care depinde de: natura elemnetelor in cauza, adecvarea controlului intern, natura activitatilor realizate, existenta unor situatii susceptibile
de a exercita o influenta neobisnuita asupra conducerii intreprinderii, situatia financiara a intreprinderii;
16 - importanta relativa a elementului avut in vedere, tinand seama de ansamblul informatiilor bilantului contabil
- experienta capatata in cursul unor auditari anterioare
- concluziile procedurilor de audit, in special descoperirea eventuala a unor fraude sau erori
- tipul de informatie disponibila
Obtinerea de elemente probante privind o informatie data, de exemplu, existenta de stocuri, nu scuteste obtinerea de elemente probante pentru o alta afirmatie, de exemplu,
evaluarea lor.
Auditorul poate obtine un grad de certitudine mai ridicat atunci cand elementele probante adunate, de origine si de naturaa diferite sunt concordante. In acest caz, auditorul
poate obtine un grad de certitudine global superior celui pe care il obtine din fiecare din elementele probante luate izolat. Invers, cand elementele probante obtinute din surse
diferite nu sunt concordante intre ele, poate fi necesara folosirea unor proceduri suplimentare in scopul rezolvarii contradictiei.
Trebuie sa existe un raport rezonabil intre costul pentru obtinerea de elemente probante si utilitatea informatiei obtinute. Atunci cand auditorul are dubii legitime cu privire la o
informative care prezinta o importanta semnificativa, el trebuie sa se straduiasca sa obtina elemente probante suficiente pentru a elimina aceste dubii. Daca nu este in masura
sa obtina aceste elemente probante suficiente, el nu trebuie sa formuleze o opinie fara rezerve.
 Evaluarea controlului intern: continut, etape.
Cand estimeaza ca poate sa se sprijine pe fiabilitatea controlului intern pentru a limita intinderea sondajelor sale si a controalelor proprii asupra conturilor, auditorul va verifica
functionarea acestui control intern. Auditorul efectueaza un studiu si o evaluare a sistemelor considerate semnificative in scopul identificarii controalelor interne pe care
doreste sa se sprijine, pe de o parte, precum si riscurile de eroare in tratarea datelor si informatiilor pe de alta parte. Toate actiunile intreprinse de auditor in aceasta etapa sunt
concentrate asupra a trei intrebari care furnizeaza baza de apreciere a sistemului de control intern:
- care sunt procedurile efective, in functiune, care au ca obiectiv realizarea unui control intern eficient?
-aceste proceduri sunt aplicate?
-in ce masura aceste proceduri satisfac realizarea unui bun control intern si deci pot conduce la elaborarea de documente financiar-contabile corecte?
Auditorul nu trebuie sa verifice ansamblul controlului intern, ci numai acele elemente ale acestuia pe care vor sa se sprijine, alcatuind in acest sens un program de verificare a
controlului intern.
9 Obiectivul urmarit prin aprecierea controlului intern este de a determina in ce masura auditorul se poate sprijini pe acest control pentru a-si putea defini natura, intinderea si
calendarul lucrarilor si interventiilor sale.
Etapele aprecierii controlului intern:
- intelegerea si descrierea sistemelor semnificative;
- confirmarea intelegerii sistemului; testele de conformitate;
- evaluarea riscurilor de eroare;
- verificarea functionarii controlului intern;
- evaluarea preliminara; teste de permanenta;
- evaluarea finala si incidenta asupra misiunii.
 Examenul situatiilor financiare.
Situatiile financiare (bilant, contul de profit si pierdere si celelalte componente) constituie documente de sinteza a contabilitatii asupra carora auditorul isi exprima opinia.
Controalele efectuate asupra conturilor i-au permis auditorului sa obtina unele elemente probante pe baza carora sa traga concluzii cu privire la diferite posturi si rubrici din
situatiile financiare.
Pentru a-si putea exprima opinia, auditorului trebuie sa confirme ca situatiile financiare sunt in acord cu concluziile sale si ca ele reflecta corect deciziile conducerii
intreprinderii si dau o imagine fidela activitatii si situatiei financiare a intreprinderii.
Examenul situatiilor financiare are ca obiect verificarea:
 faptului ca bilantul, contul de profit si pierdere si celelalte componente ale situatiilor financiare sunt coerente, concorda cu datele din contabilitate, sunt prezentate conform
principiilor contabile si reglementarilor in vigoare si tin cont de evenimentele posterioare datei de inchidere;
 faptului ca anexele comporta toate informatiile de importanta semnificativa asupra situatiei patrimoniale, financiare si rezultatele obtinute.
Tehnicile de examinare a situatiilor financiare se sprijina pe procedurile analitice prevazute in ISA 520 si in mod deosebit pe:
 stabilirea ratiourilor obisnuite de analiza financiara si compararea lor cu cele ale exercitiilor precedente si ale sectorului de activitate;
 comparatiile intre datele reiesite din situatiile financiare si datele anterioare, posterioare si previziunile intreprinderii sau ale altor intreprinderi similare;
 compararea in procent fata de cifra de afaceri a diferitelor posturi din contul de profit si pierdere.
Un obiectiv central al examinarii situatiilor financiare il constituie verificarea daca acestea dau o imagine fidela clara si completa:
 pozitiei financiare intreprinderii;
 rezultatelor financiare;
 situatiei financiare.
In cadrul actiunilor de verificare a bilantului contabil, auditorul isi divizeaza diligentele verificand si satisfacerea unor reguli generale si particulare.
Reguli generale:
20  bilantul contabil este intocmit conform normelor contabile in vigoare, auditorul asigurandu-se ca principiul prundentei si al continuitatii activitatii sunt respectate, iar principiul
independentei a fost aplicat;
 bilantul contabil este intocmit sub o forma comparativa, metodele de evaluare si prezentare fiind identice cu cele ale anului precedent; daca intervin modificari , ele trebuie
sa fie inscrise si justificate in anexa;
 elementele de activ si pasiv sunt evaluate separat fara sa se opereze compensatii;
 bilantul de deschidere corespunde cu bilantul de inchidere al exercitiului precedent;
 auditorul procedeaza pentru fiecare cont la verificarea contabila a credibilitatii componentelor sale si ale soldului sau;
 datele de inventar ale elementelor de active si pasiv sunt regrupate in registrul-inventar cantitativ si valoric, dupa caz.
Reguli particulare. Auditorul verifica modul de inregistrare a:
 capitalurilor proprii;
 imprumuturi si datorii asimilate;
 imobilizari;
 stocuri si productie in curs de executie;
 conturile de terti;
 conturile de provizioane;
 conturile de trezorerie.
In legatura cu rezultatul exercitiului, auditorul :
- examineaza unele conturi de cheltuieli (chiriile, primele de asigurare, comisioanele, onorariile, impozitele, cheltuielile sociale, contracte diverse etc.)
- examineaza bazele de impozitare stabilite in materie de taxe si impozite asupra conturilor de venituri;
- examineaza, eventual cu conducerea intreprinderii, insuficientele si anomaliile constatate si propune, daca este cazul, efectuarea inregistrarilor corespunzatoare in masura in
care ele sunt justificate;

Explicati importanta separarii sarcinilor in organizarea controlului intern al unei entitati.

Separarea sarcinilor este necesar a fi facuta astfel incat sa permita controlul reciproc al executiei lor. Este de dorit sa se evite ca una si aceeasi persoana sa poata comite o
eroare sau o inexactitate – iregularitate - avand posibilitatea de a o ascunde sau fara ca alta persoana sa aiba posibilitatea de a o ascunde sau fara ca alta persoana sa aiba
posibilitatea de a o descoperi.
Separarea si delegarea atributiilor nu diminueaza sau anuleaza responsabilitatea celor care gestioneaza patrimonial intreprinderii. In acest sens, delegarea atributiilor este
necesar sa se faca:
- pentru un numar redus de persoane, pentru a nu se dilua raspunderea;
- asigurand specializarea acestor persoane imputernicite;
12 - asigurand independent persoanelor imputernicite fata de obiectul si subiectul controlului;
- asigurand autoritatea celor ce exercita controlul, respective dreptul de a impune luarea anumitor masuri.
Separarea funcţiilor, dacă ele sunt mai mult sau mai puţin numeroase, în funcţie de mărimea intreprinderii, trebuie să asigure întotdeauna separarea a trei funcţii care, de
regulă, se regăsesc în mai toate intreprinderile, respectiv cele privind:
- realizarea obiectivelor intreprinderii;
- protejarea sau conservarea patrimoniului;
- înregistrarea operaţiilor sau contabilizarea lor.
 Faze si etape in executarea unei misiuni de audit, de baza.
Toate activitatile si lucrarile ocazionate de realizarea unei misiuni de audit de baza asupra situatiilor financiare ale unei entitati pot fi grupate in 3 faze si 10 etape:
1. Faza initiala;
- acceptarea mandatului si contractarea lucrarilor de audit;
- orientarea si planificarea auditului.
2. Faza executarii lucrarilor;
- aprecierea controlului intern;
- controlul conturilor;
5 - examenul situatiilor financiare.
3. Faza finala.
- evenimente posterioare inchiderii exercitiului;
- utilizarea lucrarilor altor profesionisti;
- alte lucrari;
- raportul de audit;
- documentarea lucrarilor de audit.

Imposibilitatea exprimarii unei opinii: motive, mod de prezentare.

Auditul exprima acest tip de opinie atunci cand se afla in imposibilitatea de a formula o opinie asupra ansamblului situatiilor financiare, deoarece exista inexactitati in situatia
financiara sau limitarea ariei de cuprindere a auditului impiedica sa obtina suficiente probe pentru a sustine o opinie cu rezerve.
Auditorul trage concluzia ca efectele potentiale care decurg din lipsa probelor sunt atat de materiale (semnificative) incat situatiile financiare in ansamblul or ar putea prezenta
eronat pozitia financiara a entitatii auditate. In acest caz, auditorul renunta sa exprime o opinie. In raportul sau, acesta va specifica clar ca se afla in imposibilitatea de a
exprima o opinie si va preciza clar toate elementele de incertitudine.
Atunci cand exista o limitare a ariei de aplicabilitate a activitatii auditorului ce necesita exprimarea unei opinii cu rezerve sau imposibilitatea exprimarii unei opinii, raportul de
audit trebuie sa prezinte limitarea si sa indice posibilele ajustari ale situatiilor financiare ce ar putea fi determinate ca fiind necesare daca nu ar fi existat limitarea.
Exemplificam mai jos situatii ce conduc la o opinie, alta decat aceea favorabila / necalificata.
Dezacordul cu conducerea
Auditorul poate sa nu fie de acord cu conducerea cu privire la aspecte cum ar fi: acceptabilitatea politicilor contabile selectate, metodele de aplicare a acestora sau adecvarea
prezentarii informatiilor n situatiile financiare. In cazul in care aceste dezacorduri sunt semnificative pentru situatiile financiare, auditorul trebuie sa exprime o opinie calificata
(cu rezerve) sau o opinie contrara.
28 Exemplu:
- conducerea refuza sa aplice unele principii si proceduri ale contabilitatii;
- conducerea nu este de acord sa solicite confirmari din partea tertilor;
- conducerea nu pune la dispozitia auditorului informatiile ce-i suntnecesare.
Dezacordurile cu conducerea entitatii pot aparea din:
- constituirea de provizioane insuficiente pentru deprecierea stocurilor, creantelor,etc;
- stocuri ce au fost supraevaluate sau subevaluate din cauza unor erori (greseli) in calcularea costurilor;
- oncalcarea principiului independentei exercitiului;
- erori in clasificarea tertilor cum ar fi : clienti incerti ca client obisnuiti, etc.
O astfel de opinie datorata limitarii intinderii lucrarilor se poate prezenta astfel:
“Noi nu am fost in masura sa asistam la inventarul fizic, nici sa procedam la confirmarea directa a conturilor de clienti, din cauza limitarii intinderii lucrarilor noastre, impusa de
catre directiune. Avand in vedere importanta faptelor expuse mai sus, noi nu ne exprimam o opinie cu privire la situatiile financiare.”
 Opinia cu rezerve: motive, mod de prezentare.
Aceasta forma a opiniei este exprimata atunci cand : auditorul are indoieli sau nu este de acord cu unul sau mai multe elemente ale situatiilor financiare care sunt materiale
(au importanta semnificativa) dar nu sunt fundamentale pentru buna intelegere a situatiilor financiare, acestea exprima o opinie calificata sau o opinie cu rezerve. Opinia se
exprima in termeni care indica un rezultat nesatisfacator asupra unor aspecte ale auditului, specificand clar si precis elementele cu care auditorul nu este de acord sau pe care
le considera indoielnice si care l-au determinat sa exprime o opinie cu rezerve.
Rezervele se prezinta inaintea paragrafului de opinie. In astfel de cazuri, paragraful opiniei se formuleaza astfel:
Exemplu de rezerve datorate limitarii intinderii lucrarilor:
“Noi nu am putut asista la inventarul fizic din 31 decembrie …, caci noi am fost desemnati auditori ulterior acestei date. Tinand seama de natura documentelor contabile ale
societatii, noi am putut controla cantitatile prin alte proceduri.
Dupa parerea noastra, cu exceptia incidentei ajustarilor care ar fi putut fi necesare, daca noi am fi putut efectua controlul fizic al cantitatilor, situatiilor financiare dau o imagine
29 fidela pozitiei si situatiei financiare a societatii la 31 decembrie …, cat si contului de profit si pierdere pentru exercitiul incheiat la aceasta data si sunt conforme cu prevederile
legale si statutare”.
Exemplu de rezerve datorate dezacordului cu conducerea entitatii auditate:
“Astfel, cum este explicat in nota “X” anexata, nu s-au constatat amortismente in situatiile financiare. Aceasta practica nu este, in opinia noastra, in acord cu Normele de
amortizare a capitalului imobilizat in active corporale. Cheltuielile aferente, pe baza unui amortisment linear si al unei cote de …. pentru cladiri si …. pentru utilaje, trebuie sa
se ridice la suma de …. pentru exercitiul incheiat la 31 decembrie … . In consecinta, amortismentele cumulate trebuie sa se ridice la …. mil. lei, iar pierderile exercitiului si
pierderile cumulate la …. mil. lei.
Dupa parerea noastra, cu exceptia incidentei asupra conturilor anuale, a faptelor mentionate in paragraful precedent, conturile anuale dau o imagine fidela pozitiei si situatiei
financiare a societatii la 31 decembrie …, cat si contului de profit si pierdere pentru exercitiul incheiat la aceasta data, si sunt conforme cu prevederile legale si statutare.”

Opinia defavorabila: motive, mod de prezentare.

Cand auditorul nu poate exprima o opinie asupra ansamblului situatiilor financiare din cauza dezacordului profund ce-l impiedica sa formuleze o opinie cu rezerve, acesta
refuza exprimarea unei opinii cu rezerve asupra situatiilor financiare.
Declaratia auditorului va exprima ca situatiile financiare nu sunt conforme cu standardele si reglementarile aplicabile, nu confera o imagine fidela si reala si va mentiona cu
claritate.
O astfel de opinie datorata de exemplu dezacordului asupra principiilor contabile, se poate prezenta astfel:
27 “Astfel, cum este explicat in nota “X”, nu s-au constatat amortismente in situatiile financiare. Aceasta practica nu este, in opinia noastra, in acord cu Normele de amortizare a
capitalului imobilizat in active corporale. Cheltuielile aferente, pe baza unui amortisment linear si a unei cote de …. pentru cladiri si …. pentru utilaje, trebuia sa se ridice la
suma de …., pentru exercitiul incheiat la 31 decembrie … . In consecinta, amortismentele cumulate trebuiau sa se ridice la …. mil. lei, iar pierderea exercitiului si pierderile
cumulate la …. mil. lei.
Dupa parerea noastra, datorita incidentei faptelor mentionate in paragraful precedent, situatiile financiare nu dau o imagine fidela situatiei financiare a societatii la 31
decembrie …, contului de profit si pierdere, pentru exercitiul incheiat la aceasta data, si nu sunt conforme cu prevederile legale si statutare.”

Opinia fara rezerve, dar cu un paragraf de observatii: semnificatie, mod de prezentare.

In unele cazuri, raportul de audit poate fi modificat adaugand un paragraf de observatii al carui obiectiv este de a lamuri cititorul asupra unui punct privind conturile anuale,
expus de o maniera detaliata in anexa. Adaugarea unui astfel de paragraf nu afecteaza opinia auditorului; aceasta se situeaza de preferinta dupa paragraful de opinie si
precizeaza, in general, ca acesta nu constituie o rezerva.
Acest tip de opinie se formuleaza atunci cand apar elemente care insa nu afecteaza opinia auditorului; paragraful de observatii se situeaza, de regula, dupa paragraful de
opinie.
31 Forma de prezentare a paragrafului de opinie in acest caz este urmatoarea:
“Fara sa exprimam o rezerva asupra situatiilor financiare, noi atragem atentia asupra notei “X” din anexa. Societatea face obiectul unui proces in care este acuzata de
infractiune in utilizarea brevetelor si in care i se pretinde varsarea redeventelor si daunelor de interese; societatea a angajat o contra-actiune si audierile preliminare, cat si
procedurile juridico-administrative ale celor doua actiuni sunt in curs. Rezultatul final al acestei afaceri nu poate, in prezent, sa fie determinati, in consecinta, nu au fost
constituite provizioane pentru acoperirea cheltuielilor care ar putea sa rezulte”.
 Opinia fara rezerve: semnificatie, mod de prezentare.
Acest tip de opinie este exprimat de auditor cand s-a ajuns la concluzia ca:
a) situatiile financiare au fost intocmite cu respectarea principiilor si politicilor contabile aplicabile si ofera sub toate aspectele materiale, o imagine fidela si reala asupra
operatiilor financiare ale entitatii;
b) situatiile financiare reflecta cu fidelitate pozitia financiara a entitatii auditate. Tranzactiile financiare s-au efectuat in conformitate cu prevederile si reglementarile legale in
30 vigoare;
c) toate informatiile de importanta semnificativa cu privire la situatiile financiare sunt corect mentionate.
“Dupa parerea noastra, conturile anuale dau o imagine fidela (sau prezinta in mod sincer, in toate aspectele lor semnificative), pozitiei si situatiei financiare a societatii la 31
decembrie … precum si rezultatelor acestor operatii si fluxurilor de trezorerie pentru exercitiul inchis la aceasta data, in conformitate cu normele internationale (sau nationale)
de contabilitate”.

Orientarea si planificarea auditului.

In aceasta etapa profesionistul contabil obtine informatii cu privire la particularitatile intreprinderii, zonele sale de risc, domeniile si sistemele semnificative, informatii care sa-I
permita orientarea si planificarea controalelor astfel incat sa fie prevenite lucrari inutile sau care nu vor servi realizarii obiectivelor misunii de audit.
Tehnicile si procedurile folosite pentru realizarea obiectivelor acestei etape sunt:
 Culegerea de informatii generale asupra intreprinderii – sunt vizate aspecte legate de natura activitatilor desfasurate de intreprindere, particularitatile sectorului din care face
parte, structurile intreprinderii, organizarea generale a intreprinderii, politicile comerciale, financiare si sociale, organizarea contabilitatii, practicile contabile utilizate;
 Identificarea domeniilor si sistemelor semnificative – se au in vedere activitatile de productie, distributie, aprovisionari, precum si conturile care in raport cu suma sau prin
natura lor pot comporta riscuri de eror.
7 Redactarea planului de misiune este in fapt programul general de munca in care sunt sintetizate toate informatiile obtinute pe baza carora sa poata fi orientata si planificata
misiunea de audit si presupune: alegerea membrilor echipei, repartizarea lucrarilor pe oameni, utilizarea lucrarilor realizate de auditorul intern al intreprinderii, coordonarea cu
auditorii de la societatile surori si de la societatea mama, solicitarea de specialisti pentru studierea sitemelor si datelor informatizate in orice alte domenii, caledarul sedintelor
AGA si CA, termenul de depunere al raportului.
Elaborarea programului de munca – este un ansamblu de instructiuni puse in atentia tuturor participantilor la misunea de audit care permit controlul bunei executii a lucrarilor
pe tot parcursul misiunii de audit. Programul de munca poate sa detalieze obiectivele auditului, precum si bugetul de timp pentru fiecare rubrica si pentru fiecare procedura
folosita. Altfel spus programul de munca este o detaliere a tutror elementelor continure in Planul de audit (misiune), in vederea asigurarii indeplinirii acestuia din urma.

Paragraful introductiv al raportului de audit statutar.

Acest paragraf cuprinde identificarea entitatii auditate si a situatiilor financiare auditate.
Raportul de audit trebuie sa identifice situaţiile financiare ale entitatii care au facut obiectul auditului, cat si data si perioada de acoperire prin aceste documente.
Raportul trebuie să menţioneze că situaţiile financiare sunt în sarcina (responsabilitatea) conducerii entităţii şi că responsabilitatea auditorului este ca, pe baza auditului
efectuat, să exprime o opinie asupra acestor situaţii financiare.
Situaţiile financiare constituie reprezentarea faptelor de către conducere. Pregătirea lor presupune că direcţiunea face estimări contabile şi aduce judecăţi care au o incidenţă
34 semnificativă, că ea stabileşte principiile şi metodele contabile potrivite, care trebuie să fie utilizate pentru pregătirea situaţiilor financiare. Dimpotrivă, responsabilitatea
auditorului este de a audita aceste situaţii financiare, încât să poată exprima asupra acestora o opinie.
Acest paragraf poate, de exemplu, avea formularea următoare:
“Noi am procedat la auditarea situaţiilor financiare ale societăţii “X”, încheiate la 31 decembrie …, aşa cum sunt prezentate în anexele la prezentul Raport. Aceste situaţii
financiare au fost stabilite sub responsabilitatea conducerii entităţii. Responsabilitatea noastră este, ca pe baza auditului nostru, să exprimăm o opinie asupra acestor conturi
anuale”.
 Paragraful opiniei: tipuri de opinie.
Paragraful opiniei – raportul de audit trebuie sa prezinte clar opinia auditorului asupra faptului daca situatiile financiare dau o imagine fidela pozitiei, situatiei financiare si
rezultatelor obtinute in accord cu referintele contabile si, daca este cazul, daca sunt conforme prevederilor legale.
Termenii utilizati pentru exprimarea opiniei auditorului sunt “dau o imagine fidela” sau “prezinta in mod sincer in toate aspectele lor semnificative”. Aceste 2 formulari semnifica,
intre altele, ca auditorul nu ia in considerare decat elementele semnificative privind situatiile financiare.
Acest paragraf poate avea urmatoarele forme:
32  opinia fara rezerve (curata);
 opinia fara rezerve, dar cu paragraf de observatii;
 opinia cu rezerve;
 imposibilitatea exprimarii unei opinii;
 opinia defavorabila.

Paragraful privind natura si intinderea lucrarilor de audit.

Acest paragraf cuprinde referentialul de audit utilizat, respectiv Standardele Internationale de Audit sau norme si practici nationale, precum si descrierea lucrarilor de catre
auditor.
Raportul auditorului trebuie sa descrie intinderea lucrarilor de audit, indicand ca ele au fost indeplinite conform Standardelor Internationale de Audit sau conform normelor sau
practicilor nationale.
“Intinderea lucrarilor” da posibilitatea pentru auditor sa puna in opera procedurile de audit judecate ca necesare in conditiile concrete date. Cititorul are in fapt nevoie sa se
asigure ca auditul a fost facut conform normelor si practicilor in materie; daca aceasta nu rezulta in mod clar, se presupune ca normele si practicile utilizate sunt cele din tara
indicata prin adresa auditorului.
Raportul trebuie sa precizeze ca auditul a fost planificat si executat de o maniera care sa asigure in mod rezonabil ca situatiile financiare nu comporta anomalii semnificative.
Raportul de audit trebuie sa descrie auditul, ca presupunand:
- examenul, pe baza de sondaje, a elementelor probante care justifica sumele si informatiile continute in situatiile financiare;
33 - evaluarea principiilor si metodelor contabile folosite pentru elaborarea situatiilor financiare;
- evaluarea estimarilor semnificative facute de conducere pentru a stabili situatiile financiare;
- revederea prezentarii de ansamblu a situatiilor financiare.
Raportul trebuie sa indice ca auditul efectuat furnizeaza o baza rezonabila a expresiei de opinie.
Acest paragraf poate, de exemplu, avea formularea urmatoare:
“Noi am realizat auditul conform Standardelor Internationale de Audit (sau se poate face referire la normele sau practicile nationale). Aceste standarde (norme) precizeaza ca
auditul nostru trebuie sa fie planificat si realizat in scopul de a obtine o asigurare rezonabila ca, situatiile financiare nu comporta anomalii semnificative. Un audit consta in a
exprima, pe baza de sondaje, elementele probante care sa justifice sumele si informatiile continute in situatiile financiare; el consta, de asemenea, in a evalua principiile si
metodele contabile folosite si estimarile semnificative facute de catre conducerea entitatii, pentru inchiderea situatiilor financiare, cat si in a efectua o revedere a prezentarii de
ansamblu a acestora. Estimam ca auditul efectuat furnizeaza o baza rezonabila a exprimarii opiniei noastre.”
 Planul de audit si programele de lucru: rol, continut, forme de prezentare.
Continutul planului de audit:
- prezentarea intreprinderii;
- informatii contabile participante – sistemul contabil, bugetul de ven si ch;
- definirea misiunii;
- sisteme si domenii semnificative - stabilirea pragului de semnificatie, identificarea conturilor semnificative, identificarea zonelor de risc;
- orientarea programului de lucru;
- echipa de audit si bugetul;
- planificarea : repartizarea lucrarilor pe membrii echipei, stabilirea datelor si a interventiilor pe fiecare etapa,data emiterii scrisorilor de confirmare, lista rapoartelor
Rolul planului de audit: = instrument de lucru care permite luarea de decizii cu privire la: lucrarile de efectuat, mijloacele necesare, datele interventiilor in teren, rapoarte si
relatii de stabilit, bugetul de timp si costurile angajate.
Planul de misiune este programul general de munca in care sunt sintetizate toate informatiile obtinute pe baza carora să poata fi orientata si planificata misiunea de audit. Este
documentul care serveste ca instrument de baza pentru toti intervenienţii de-a lungul intregii misiuni de audit.
Redactarea planului de misiune si, pe aceasta bază, a programului de muncă presupune:
- alegerea membrilor echipei în functie de experienta şi cunostintele lor in sectorul de activitate al intrep;
- repartizarea lucrarilor pe oameni, in timp si in spatiu (subunitati, filiale in ţară si in strainatate etc.);
- utilizarea lucrarilor realizate de auditorul intern al intreprinderii, de alti auditori externi sau experti;
15 - coordonarea cu auditorii de la societatile surori şi de la societatea-mamă;
- solicitarea de specialisti pentru studierea sistemelor şi datelor informatizate în orice alte domenii (juridic, fiscal, tehnic etc.);
- calendarul sedintelor AGA si CA;
- termenul de depunere a raportului.
IAS nu prevede un anumit model al planului de misiune (planului de audit), forma si fondul acestuia variind in functie de talia intreprinderii, complexitatea auditului, metodologia
si tehnologia specifică utilizata de auditor; din planul de misiune nu pot lipsi informatii care se refera la: cunoasterea activitatilor intreprinderii, intelegerea sistemului contabil si
de control intern, riscul si pragul de semnificatie, natura calendarului şi intinderea procedurilor de audit si coordonarea, conducerea, supravegherea si revizuirea lucrarilor.

Pentru realizarea prevederilor Planului de misiune, ISA 300 prevede obligatia pentru auditor de a elabora si documenta un Program de muncă in care sunt definite natura,
calendarul si întinderea procedurilor de audit necesare.
Programul de muncă este un ansamblu de instructiuni puse in atentia tuturor participantilor la misiunea de audit, care permit controlul bunei executii a lucrarilor pe tot parcursul
misiunii de audit. Programul de munca poate, de asemenea, să detalieze obiectivele auditului, precum si bugetul de timp pentru fiecare rubrica si pentru fiecare procedură de
audit folosite.
Pentru elaborarea programului de muncă, auditorul va aprecia evaluarea specifică a riscurilor inerente si a riscurilor legate de control, cat si nivelul de asigurare care ar urma
sa fie furnizat de controalele substantive (controalele proprii ale auditorului).
Altfel spus, Programul de muncă este o detaliere a tuturor elementelor continute in Planul de audit (de misiune), in vederea asigurarii indeplinirii acestuia din urma.
 Redactarea planului de misiune si pe aceasta baza a programului de munca presupune:
- alegerea membrilor echipei in functie de experienta si cunostintele lor in sectorul de activitate al intreprinderii;
- repartizarea lucrarilor pe oameni, in timp si in spatiu (subunitati, filiale in tara si in strainatate etc.);
- utilizarea lucrarilor realizate de auditorul intern al intreprinderii de alti auditori externi sau experti;
- coordonarea cu auditorii de la societatile-surori si de la societatea-mama;
- solicitarea de specialisti pentru studierea sistemelor si datelor informatizate in orice alte domenii (juridic, fiscal, tehnic etc.);
- calendarul sedintelor AGA si CA;
- termenul de depunere a raportului.
Planul de misiune este deci un instrument de lucru care permite luarea de decizii cu privire la: lucrarile de efectuat, mijloacele necesare, datele interventiilor in teren, rapoarte
si relatii de stabilit, bugetul de timp si costurile angajate.
Standardul International de Audit (ISA) nr. 300 intitulat “Planificarea lucrarilor de audit” prevede obligatia planificarii activitatii de audit ca o masura de asigurare ca aceasta
activitate se realizeaza de o maniera eficienta.
IAS nu prevede un anumit model al planului de misiune (planului de audit), forma si fondul acestuia variind in functie de talia intreprinderii, complexitatea auditului, metodologia
si tehnologia specificata utilizata de auditor; din planul de misiune nu pot lipsi informatii care se refera la: cunoasterea activitatilor intreprinderii, intelegerea sistemului contabil
si de control intern, riscul si pragul de semnificatie, natura calendarului si intinderea procedurilor de audit si coordonarea, conducerea, supravegherea si revizuirea lucrarilor.
Continutul planului de misiune:
I. Prezentarea intreprinderii:
- Denumirea
- Sediul social
- Capital social şi acţionari
- Înregistrare
8 - Scurt istoric

- Consideraţii succinte privind obiectivul de activitate, piaţa, concurenţa

II. Informaţii contabile:
- Bugete şi conturi previzionale
- Particularităţile sistemului contabil
- Principiile contabile; permanenţe;comparabilităţi plurianuale
III. Definirea misiunii:
- Natura misiunii: conturi anuale; conturi consolidate; previziuni etc.
- Alţi auditori, experţi sau cenzori cu misiuni în intreprindere
IV. Sisteme şi domenii semnificative:
- Prag de semnificaţie
- Funcţii şi conturi semnificative
- Zone de risc identificate
- Controale semnificative pe care ne putem sprijini
V. Orientarea programului de lucru:
- Aprecierea controlului intern
- Lucrări deosebite
- Confirmări de obţinut (interne şi externe)
- Inventare fizice
- Asistenţă de specialitate necesară (informatică, fiscalitate etc.)
Riscul de audit: componentele si relatiile intre acestea.
Riscul de audit reprezintă riscul ca auditorul să exprime o opinie incorectă prin faptul că erori semnificative există în situaţiile financiare. El se divide în trei: riscul inerent (RI),
riscul legat de control (RC) şi riscul de nedetectare (RN). Relaţia dintre acestea se poate prezenta sub forma următoare:
RA = Ri x RC x RN
Riscul de audit este riscul ca auditorul sa exprime o opinie de audit incorecta atunci cand exista erori semnificative in sit. fin.
41 Riscul de audit cuprinde trei componente: riscul inerent, riscul de control si riscul de nedetectare.
Atunci cand se dezvolta modul de abordare al auditului, auditorul considera evaluarea preliminara a riscului de control ( impreuna cu evaluarea riscului inerent), pentru a
determina riscul de nedetectare adecvat la acceptarea asertiunilor privind situatiile financiare si pentru a determina natura, durata si intinderea procedurilor de fond in cazul
unor astfel de asertiuni.
 Rolul raportului de audit.
Standardul International de Audit (ISA) nr. 700 stabileste procedurile si principiile fundamentale si modalitatile lor de aplicare cu privire la forma si continutul raportului
auditorului independent emis pe baza concluziilor rezultate din auditarea situatiilor financiare ale unei entitati (misiunea de baza). Cele mai multe din prevederile acestui
standard pot fi adaptate la rapoartele emise si in cazul unor misiuni de audit diferite de misiunea de baza.
Raportul de audit are un triplu rol:
- instrument de comunicare cu utilizatorii situatiilor financiare emise de entitatea auditata, respectiv cu publicul, precum si cu actionarii pentru decizii economice;
- instrument de confirmare a increderii publicului si actionarilor in situatiilor financiare prezentate de o entitate;
- instrument de identificare a responsabilitatilor pentru auditor si pentru conducerea entitatii auditate.
Răspunderea conducerii entităţii auditate se referă la întocmirea şi prezentarea situaţiilor financiare.
36 Responsabilităţile auditorului sunt de trei naturi:
• responsabilitatea de bază; pentru opinia sa în legătură cu situaţiile financiare auditate;
• responsabilităţi secundare care au următoarele caracteristici: rezultă din texte de legi, reglementări diverse sau norme ale organismului profesional; nu necesită tehnici şi
proceduri diferite de cele folosite pentru misiunea de audit de bază; nu presupune exprimarea unei opinii distincte (opinia este implicită ca, de exemplu, răspunsul la obligaţia
legală de verificare dacă registrele contabile au fost ţinute corect şi la zi);
• responsabilităţi adiţionale care au următoarele caracteristicii: rezultă din texte de legi şi alte reglementări, pot fi abordate tehnici şi proceduri care nu sunt obligatorii pentru
misiunea de bază; presupun exprimarea în mod explicit a unei opinii sau concluzii; raportarea se poate face separat sau poate fi integrată în raportul de audit (în cuprins sau în
anexe la acesta). De exemplu, conformitatea cu unele reglementări specifice (piaţa de capital, bănci, asigurări etc.) sau raportul asupra controlului intern.

Rolul si importanta dosarului exercitiului.

Dosarul exercitiului cuprinde toate elementele unei misiuni, a caror utilitate nu depaseste exercitiul controlat; el permite ansamblarea tuturor lucrarilor, de la organizarea
misiunii la sinteza si formularea raportului.
Dosarul exercitiului este indispensabil pentru:
22 - mai buna organizare si control ale misiunii;
- documentarea lucrarilor efectuate, deciziilor luate si asigurarea ca programul s-a derulat fara omisiuni;
- inlesnirea muncii in echipa si supervizarea lucrarilor date la colaboratori;
- justificarea opiniei emise si redactarea raportului.

Rolul si importanta dosarului permanent.

Unele informatii si documente primite sau analizate in cursul diferitelor etape ale misiunii pot fi folosite pe toata durata mandatului. Ele nu au deci nevoie sa fie cercetate in
fiecare an. Clasarea lor intr-un dosar separat, dosarul permanent, permite utilizarea lor ulterioara dupa aducerea sa la zi.
Dosarul permanent permite deci evitarea repetarii in fiecare an a unor lucrari si transmiterea de la un exercitiu la altul a elementelor de recunoastere a intreprinderii.
Elementele caracteristice continutede dosarul permanent sunt:
a) fisa de prezentare;
b) scurt istoric al intreprinderii;
c) organigrame;
23 d) situatiile financiare ale ultimelor exercitii;
e) note asupra organizarii sectorului de activitate, productie etc;
f) note asupra statutului;
g) procese verbale ale CA si AGA;
h) lista actionarilor sau asociatilor;
i) structura grupului;
j) contracte, asigurari.
 Structura dosarului exercitiului.
Dosarul exercitiului este bine sa fie impartit pe sectiuni (parti) pentru a usura utilizarea sa. In general se foloseste o impartire in 10 sectiuni (parti) simbolizate de la A la J,
astfel:
- EA (dosarul exercitiului, Sectiunea A) intitulata “Acceptarea misiunii”;
- EB (dosarul exercitiului, Sectiunea B) intitulata “Sinteza misiunii si rapoarte”;
- EC (dosarul exercitiului, Sectiunea C) intitulata “Orientare si planificare”;
- ED (dosarul exercitiului, Sectiunea D) intitulata “Evaluarea riscului legat de control”;
24 - EE (dosarul exercitiului, Sectiunea E) intitulata “Controale substantive”;
- EF (dosarul exercitiului, Sectiunea F) intitulata “Utilizarea lucrarilor altor profesionisti”;
- EG (dosarul exercitiului, Sectiunea G) intitulata “Verificari si informatii specifice”;
- EH (dosarul exercitiului, Sectiunea H) intitulata “Lucrarile de sfarsit de misiune”;
- EI (dosarul exercitiului, Sectiunea I) intitulata “Interventii cerute prin reglementari diverse”;
- EJ (dosarul exercitiului, Sectiunea J) intitulata “Controlul conturilor consolidate”.

Structura dosarului permanent.

Dosarul permanent se organizeaza in sectiuni (parti) care usureaza clasarea documentelor si consultarea lor. Fiecare sectiune poate fi materializata printr-un despartitor
comportand un sumar al continutului. Tinerea la zi se efectueaza pe sumar, indicand data introducerii documentului.
Dosarul permanent se subdivide in sapte sectiuni pentru a facilita lectura si controlul din partea organismului profesional, dupa cum urmeaza:
- PA (dosarul permanent, Sectiunea A) intitulata “Generalitati”;
- PB (dosarul permanent, Sectiunea B) intitulata “Documente privind controlul intern”;
25 - PC (dosarul permanent, Sectiunea C) intitulata “Situatii financiare si rapoarte privind exercitiile precedente”;
- PD (dosarul permanent, Sectiunea D) intitulata “Analize permanente”;
- PE (dosarul permanent, Sectiunea E) intitulata “Fiscal si social”;
- PF (dosarul permanent, Sectiunea F) intitulata “Juridice”;
- PG (dosarul permanent, Sectiunea G) intitulata “Interventii externi”.

Tehnica observarii fizice.

Observarea fizica este mijlocul cel mai eficace de verificare a existentei unui activ, insa ea nu aduce decat o parte din elementele probante necesare si anume numai existenta
bunului respectiv; celelalte elemente probante ca; proprietatea asupra bunului,valoarea atribuita etc. trebuie verificate prin alte tehnici.
Actiunile intreprinse de auditor pe linia controlului stocurilor, de exemplu, au ca obiectiv asigurarea ca:
 intreprinderea a prevazut mijloace corespunzatoare care permit recenzarea activelor in conditii de fiabilitate; aceasta faza a interventiei consta in studierea procedurilor de
18 inventariere si se situeaza deci inaintea inventarierii propriuzise;
 aceste mijloace sunt puse in aplicare in mod satisfacator; aceasta faza consta in verificarea faptului ca persoanele insarcinate cu inventarierea aplica in mod corect
procedurile si se situeaza in timpul inventarierii propriu-zise;
 lucrarile de inventariere au fost corect exploatate (valorificate); aceasta faza consta in a controla daca cantitatile recente sunt cele utilizate pentru evaluarea sumei stocurilor
si se situeaza deci dupa inventarierea propriu-zisa.
 Tehnica sondajului in audit.
Sondajul este definit ca o tehnica ce consta in selectionarea unui anumit numar sau parti dintr-o multime, aplicarea la acestea a tehnicilor de obtinere a elementelor probante
si extrapolarea rezultatelor obtinute asupra esantionului la intreaga masa sau multime. Tehnica sondajului este reglementata de Standardul International de Audit (ISA) nr.
530.
Sondajele pe care le realizeaza auditorul in cursul misiunii sale sunt de doua naturi diferite:
 in unele cazuri, in general cu ocazia verificarii functionarii controlului intern, auditorul cauta sa demonstreze ca elementele care constituie masa, multimea, prezinta o
caracteristica comuna (de exemplu, vizarea sau aprofundarea comenzilor cu ocazia cumpararilor); sondajele efectuate in astfel de cazuri sunt sondaje asupra atributiilor;
 in alte cazuri, in general cu ocazia controlului conturilor, auditorul cauta sa verifice valoarea data unei multimi sau unei mase; acestea sunt sondaje asupra valorilor.
Auditorul poate folosi in general doua tipuri de sondaje: sondajul statistic si sondajul nestatistic, bazat exclusiv pe experienta sa profesionala; acesta din urma, insa, nu permite
o extrapolare riguroasa a rezultatelor obtinute asupra esantionului la intreaga masa sau multime. Alegerea intre cele doua tipuri de sondaje depinde de pregatirea profesionala
a auditorului si de gradul de credibilitate pe care acesta doreste sa il dea concluziilor sale.
17 Oricare ar fi insa tipul de sondaj, este important sa fie respectate cateva reguli riguroase privind decizia asupra esantionului si parcurgerea unor etape obligatorii:
A. alegerea naturii multimii, a masei – trebuie sa fie compatibila cu obiectivul urmarit;
B. elementele cheie – elementele care fie datorita naturii lor, fie datorita valorii lor, prezinta riscuri si ca atare auditorul poate decide verificarea integral a acestora;
C. alegerea tehnicilor – ce este influentata de natura controlului efectuat si recurgerea sau nerecurgerea la tehnici statistice;
D. determinarea taliei esantionului – se face in functie de anumiti factori care difera dupa cum este vorba de sondaje asupra atributiilor sau asupra valorilor;
E. selectionarea esantionului – care trebuie sa fie reprezentativ;
F. studiul esantionului – toate elementele selectionate trebuie sa fie controlate;
G. evaluarea rezultatelor – inainte de tragerea unei concluzii asupra rezultatului, fiecare anomalie este examinata pentru a se aprecia daca este reprezentativa, accidentala
sau exceptionala;
H. concluziile sondajului – concluzia finala este suma concluziilor trase asupra elementelor cheie, asupra anomaliilor exceptionale asupra restului masei.
Care este definitia goodwill-ului ?
Goodwill – este excedentul de valoare globala a întreprinderii in raport cu suma valorilor diferitelor active care il compun. Partea din valoarea globala a unei întreprinderi care are ca sursa buna g
dispune acea întreprindere; se obţine prin capitalizarea profitului obţinut de întreprindere peste pragul de rentabilitate.
Relaţia cu valoarea întreprinderii este direct proporţionala.

Care este rolul bilantului economic in evaluarea unei intreprinderi?

Bilanţul economic oferă masa de date necesara aplicării metodelor de evaluare.
Bilanţul economic este instrumentul de lucru pe baza căruia se evaluează o întreprindere.
El prezintă patrimonial rentabilitatea întreprinderii actualizate şi corectate în funcţie de exigenţele pieţei, pe baza constatărilor din diagnosticul de evaluare.
Expertul evaluator ţinând cont de faptul că:
- bilanţul contabil nu permite înţelegerea corectă a realităţii economice şi financiare a întreprinderii.
- valoarea netă contabilă – ca diferenţă între ceea ce ea posedă şi ceea ce ea datorează- nu reflectă decât imperfect valoarea economică reală va aduce o serie de corecţii elementelor patrimon
oferi datele necesare, aplicării metodelor de evaluare.
Aceste corecţii trebuie realizate în raport cu:
- valoarea patrimonială de moment a fiecărui element
- de capacitatea potenţială de a produce profit.

Care este rolul diagnosticului in evaluarea intreprinderii.

Diagnosticul are drept scop: – înţelegerea factorilor economici care influenţează sectorul de activitate al întreprinderii; – cunoaşterea regulilor concurenţiale ale sectorului din care face parte între
punctelor forte si slabe in prezent si in viitor; – facultatea de integrare a rezultatelor in reprezentarea sintetica sau modelul, in sens calitativ, pe care utilizatorii raportului de evaluare il căuta in ace
rezultatelor sale.
Rolul diagnosticului in evaluarea întreprinderii : - este de a orienta evaluatorul in etapa de evaluare propriu-zisa respectiv in stabilirea ipotezelor de evaluare,
- alegerea metodelor, - ajuta la anticiparea viitorului firmei, - la depistarea factorilor de risc si - la stabilirea ipotezelor de evaluare scara valorilor determinate prezentate in raportul final.
Care este structura standard a unui raport de evaluare a intreprinderii?
Raportul trebuie sa ofere o imagine clara asupra opiniilor exprimate de evaluator, asupra bazelor de evaluare folosite, a metodelor si informatiilor care stau la baza raportului.
1. Rezumatul principalelor concluzii si recomandări privind: scopul evaluarii, scara valorilor stabilite si valoarea medie, recomandarile privind perspectivele intreprinderii; 2.Prezentarea intreprinde
istoric, crearea, fazele cronologice principale de dezvoltare, transformare etc. – stabilirea coordonatelor principale prin: prezentarea capitalul social, a modalitatilor de formare si a eventualelor m
actionariatului, obiectul de activitate, pozitia ocupata in cadrul ramurii respective, in vederea explicarii metodei de evaluare folosite cuantum, evaluare, etc.
3. Prezentarea evaluatorilor
Cuprinde informatii cu privire la identitatea evaluatorului, calitatea specifica in care participa la lucrarile de evaluare (evaluator, mediator, consultanta, agent independent sau impartial), precum s
prezentarile faptelor din raport sunt corecte si reflecta cele mai pertinente cunostinte ale evaluatorului; - analizele si concluziile sunt limitate numai la ipotezele si conditiile prezentului raport; - nu
evaluate; - onorariul nu este conditionat; - se respecta Codul etic si standardele nationale si internationale de evaluare; - evaluatorul indeplineste cerintele adecvate de calificare profesionala; - n
acordat asistenta profesionala a evaluatorilor etc.
4. Diagnosticul de evaluare; - Diagnosticul juridic; - Diagnosticul comercial; - Diagnosticul tehnologic operativ sau de exploatare; - Diagnosticul resurselor umane; - Diagnosticul financiar-contabi
Se prezinta sub forma tabelara in cadrul raportului sau ca o anexa a acestuia, cuprinzand concluziile stabilite pentru fiecare diagnostic in parte, respective datorate mediului exterior intreprinderii
cele datorate mediului intern al intreprinderii (cu doua subcoloane afernte punctelor foret si punctelro slabe). Prin luarea in considerare a tuturor constatarilor din diagnosticele sectoriale prezenta
5. Bazele lucrarii de evaluare
Se vor mentiona datele si informatiile puse la dispozitie de client, conform caietului de sarcini si prevederilor din contractul incheiat. -ipoteze de evaluare: macroeconomice si microeconomice. -
inscrisuri, publicatii utilizate la elaborarea raportului de evaluare. -bibliografie; -factori de risc: endogeni si exogeni;
6. Metode de evaluare aplicate
Se vor inscrie cauzele ipotezele si scenariile care au determinat alegerea metodelor de evaluare pentru fiecare in parte: metode patrimoniale; metode prin rentabilitate; metode combinate; metod
7. Gama de valori, valoarea actiunilor.
Se vor enumera opiniile obtinute prin aplicarea metodelor de evaluare mentionate la pct.6 in ordinea marimii atat la nivelul intreprinderii, cat si la nivelul unei actiuni sau titlu emise de intreprinder
8. Concluziile si opiniile evaluatorului
Se vor exprima opiniile asupra rezultatelor obtinute, atat din punct de vedere economic cat si financiar. Se va exprima parerea evaluatorilor asupra rezultatelor obtinute din operatiunea de evalua

Care este tratamentul activelor considerate in afara exploatarii in evaluarea unei intreprinderi?
Valoarea care se stabileste pentru activele considerate in afara exploatarii, este valoarea venala, adica suma trezoreriei ce se va degaja la cesiunea lor.

Care sunt cele patru etape (pasi) in evaluarea întreprinderii prin metoda fluxurilor de disponibilitati actualizate?
Aplicare metodei se face in patru etape:
1. Calculul fluxului de lichiditati nete istorice pe minim trei ani folosind sinteza diagnosticelor.
CF = EBE – ΔNFR – Ir – Impozitul pe profit + Rezultat financiar + Active cedate (nete)
2. Proiectarea fluxului de lichiditati nete pe o perioada mai lunga, dar compatibila cu orizontul de prognoza stabilit întreprinderii; deci o buna viziune, o înţelegere a fluxurilor trecute: vânzări, pretu
3. Determinarea ratei de actualizare, cu ajutorul careia este posibila readucerea fluxurilor nete viitoare si a valorii reziduale in valori actuale; numita si rata neutra. Aceasta rata reprezinta expresi
descompune intr-o rata masurand rentabilitatea pentru un activ fara risc si o prima de risc sectoriala.
Ea poate fi aproximata la nivelul dobanzii platite de stat la imprumuturile pe piata financiara.
4. Determinarea valorii reziduale ce urmează a fi adăugata la cash-flow-ul din ultimul an proiectat; orizontul prognozat este in general estimat tinand seama de constatarile diagnosticelor, marcan
valoarea reziduala, de regula se calculeaza prin aplicarea unui multiplicator rezidual Z la cash flow-ul actualizat (CFn) din ultimul an prognozat (Vr = Z x CFn). Z este cuprins intre 3 si 6.
Multimplicatorul Z se poate obtine aplicand modelul Gordon: 1/ (K – g), unde K este coeficientul de ajustare pentru risc, iar g este creşterea pe termen lung a fluxului de numerar.

Care sunt componentele fundamentale ale oricarei evaluari de intreprindere?

Trecerea de la bilantul contabil la cel economic prentru evaluare se realizeaza cu ocazia elaborarii a doua lucrari indispensabile respectiv:
– determinarea activului net corijat ; - determinarea capacitatii beneficiare
Care sunt limitele valorilor patrimoniale?
▪ caracterul incomplet: elementele necorporale (partea invizibila) nu este luata in calcul;
▪ caracterul strict static: nu au in vedere strategia intreprinderii;
▪ caracterul complex: uneori este dificil sa ai o idee precisa asupra valorii unor bunuri din activul întreprinderii, mai ales cele specifice, deci riscurile de eroare sunt importante;
▪ caracterul neoperativ: timpul relativ mare necesar realizarii unor evaluări patrimoniale viabile;
▪ pentru ca aceste metode sa fie semnificative si valoarea obtinuta printr-o astfel de metoda sa fie retinuta, ar trebui indeplinite cumulativ urmatoarele 4 conditii:
o posibilitatea efectuarii evaluării elementelor de activ pe baza unor comparatii de piata;
o prima de risc pentru societate sa fie redusa;
o un nivel satisfacator de investitii;
o posibilitatea masurării cu certitudine a goodwill-ului degajat de societate, respectiv determinarea cu exactitate a pragului de rentabilitate obtinut prin investirea pe piata financiara a echivalentu

Care sunt metodele de calcul al activului net corijat al unei intreprinderi? Metodele de calcul al activului net corijat sunt:
-metoda substractiva
-metoda aditiva

Care sunt pasii (etapele) in determinarea activului net corectat al unei intreprinderi?
1. Separarea tuturor elementelor de active in elemente necesare exploatării si elemente in afara exploatării (necesare întreprinderii)
2. Reevaluarea tuturor elementelor patrimoniale de active necesare exploatării;
3. Calculul matematic al activului net corectat.
Care sunt pasii (etapele) pentru determinarea capacitatii beneficiare a unei intreprinderi?
Etapele determinării capacitaţii beneficiare sunt: – studiul rezultatelor trecute (3 ani); – examenul previziunilor; – mixajul elementelor rezultate din primele doua etape in scopul desprinderii capac
I. Studiul rezultatelor trecute are drept scop determinarea pe trei ani in urma a profitului din bilant care indeplineste cumulativ 4 conditii:
1. este un profit stabil; 2. este un profit real; 3. este un profit cert; 4. profitul poate fi considerat ca neproductibil in viitor.
Se porneste de la profitul din bilant caruia i se aduc corectii:
A. corectii pe orizontala intre exercitii care scot in evidenta modificarile din legislatie. Deci trebuie sa facem comparabile bilanturile si sa le aducem la nivelul ultimului an.
B. corectii pe verticala adica pentru fiecare exercitiu in parte de la CA pana la profitul net sunt ajustate, corectate, toate marjele intreprinderii pe baza constatarilor din diagnosticul de evaluare: -m
exploatare; -profit net
Principalele corectii ale profiturilor se refera la:
▪ amortizari si diferite alte deprecieri – se înlătura orice exces de amortizare si se adăuga orice insuficienta de amortizare, referinţa constituind-o fie legea fiscala fie standardele profesionale emi
▪ salarii si asimilate salariilor – insuficientele sau exagerările trebuie adăugate sau eliminate, referinţa constituind-o standardele si studiile efectuate de experţi in munca si protecţia sociala; corec
evaluare
▪ alte corecţii care pot rezulta din diagnostic, precum cele legate de:
- stocuri – se verifica daca sistemul de evaluare a fost constant pe întreaga perioada, realitatea si jocul stocurilor de la început si sfârşit de perioada, anomaliile trebuind reintegrate sau dedus
- profituri si pierderi excepţionale – se reţin numai acele profituri care provin din operaţiuni obişnuite, cere se reproduc in mod sistematic in viitor.
In concluzie, pe baza constatărilor din diagnostic, se poate creste sau se poate scădea valoarea întreprinderii.
II. Examenul previziunilor
Previziunile intreprinderii, stabilite pe o perioada de cel putin 3 ani, sunt verificate de experti urmarindu-se:
- coerenta dintre ipotezele de evaluare si constatarile din diagnosticul de evaluare;
- coerenta cifrica dintre profiturile anuale corectate (din perioadele trecute) si profiturile previzonale; orice evolutie brutala a previziunilor fata de perioadele trecute trebuie motivata pentru ca pre
Concluzii: - proviziunile sunt credibile, deoarece sunt coerente cu rezultatele trecute sau, desi prezinta modificari serioase, acestea pot fi justificate -– pot fi luate in calcul pentru evaluare; - pre
va trebui sa le modifice sau sa le refaca.
III. Calculul matematic prin 4 variante de lucru din care evaluatorul va folosi una:
Capacitatea beneficiara se poate calcula in una din urmatoarele variante: - ca medie a profiturilor nete anuale previzionale; se recomanda in evaluarea pentru privatizare unde trecutul este nepr
foloseste in evaluari pentru management, fuziuni, divizari, majorari de capital; - ca medie a profiturilor nete anuale din intreaga perioada trecuta si viitoare; se utilizeaza in evaluarea intreprinderi
nete anuale din diferite perioade trecute si viitoare.

Care sunt tehnicile de actualizare?

Rata de actualizare este un element al pieţei financiare introdus in calculul parametrilor economici si al indicatorilor financiari.
Actualizarea si capitalizarea sunt 2 tehnici sunt legate prin factorul timp, dar diferite.
Actualizarea se realizează si se exprima prin 2 tehnici speciale, după cum este luat in considerare factorul timp, astfel:
1. Daca factorul timp se ia in calcul din direcţia trecut – prezent – viitor se aplica regula capitalizării sau tehnica de capitalizare (fructificare);
- suma cheltuita azi „X” are ca echivalent in viitor, peste „n” ani, o suma „y” daca suma X o amplificam cu factorul de capitalizare (1+i)n .
Y = X(1+i)n
2. Daca factorul timp se ia in calcul din directia viitor –prezent – trecut se aplica tehnica de actualizare.
-suma „y” prevazuta a fi cheltuita in viitor peste „n” ani are in prezent valoarea „x” daca suma y o aplificam cu factorul de actualizare 1/(1+i)n
– suma Y prevăzuta a fi fluxul de trezorerie in viitor peste n ani are in prezent valoarea X daca pe Y il amplificam cu factorul de actualizare X=Y*1/(+i)n
n- numarul de ani
i – rata de capitalizare sau de fructificare

Care sunt variantele teoretice de calcul matematic al capacitatii beneficiare a unei intreprinderi?
Capacitatea beneficiara se poate calcula in una din urmatoarele variante:
- ca medie a profiturilor nete anuale previzionale; se recomanda in evaluarea pentru privatizare unde trecutul este neproductibil;
- ca medie a profiturilor nete anuale corectate; se foloseste in evaluari pentru management, fuziuni, divizari, majorari de capital;
- ca medie a profiturilor nete anuale din intreaga perioada trecuta si viitoare; se utilizeaza in evaluarea intreprinderilor tranzactionate in sectorul privat;
- ca medie a profiturilor nete anuale din diferite perioade trecute si viitoare.
Ce este actualizarea?
Actualizarea este estimarea valorii prezente, la data evaluarii, a unui flux banesc viitor. Scopul utilizarii acestei tehnici este acela de a transforma un flux monetar viitor in capacitatea de a genera
viitoare de marimi inegale (de exemplu cash-flow-ul disponibil pentru proprietari).

Ce este capacitatea beneficiara a unei intreprinderi si ce semnificatie are in evaluarea intreprinderii?

Capacitatea beneficiara reprezinta aptitudinea unei întreprinderi de a genera un beneficiu dat, in viitorul apropiat, in condiţii de motivare si de gestiune considerate normale, identice cu cele din u
Reprezinta rezultatul economic la care un eventual cumparator ar putea sa se astepte sau randamentul totalitatii capitalurilor care finanţează întreprinderea.
Capacitatea beneficiara se poate exprima prin următorii indicatori:
- profit brut (diagnosticul financiar-contabil);
- profitul net se foloseste in evaluari prin metode bazate pe capitalizarea veniturilor;
- dividend folosit in evaluari bazate pe randamentul capitalului;
- prin flux de trezorerie sau cash-flow folosit in evaluarile bazate pe actualizarea fluxurilor degajate de întreprindere.

Ce este si cum de determina rata de actualizare?

Rata de actualizare este rata de rentabilitate utilizata pentru determinarea valorii actualizate, la o anumita data, a unui varsamant unic sau a unei serii de vărsăminte de încasat sau de plătit ulter
Tehnici de determinare:
-rata egala cu dobanda la imprumutul de stat
-rata egala cu dobanda practicata de banca centrala
-rata egala cu media dobanzilor practicate de bancile comerciale
-rata egala cu media tuturor dobanzilor practicate pe piata financiara (primele trei de mai sus)
-rata egala cu costul capitalului intreprinderii de evaluare.

Ce este valoarea patrimoniala a unei intreprinderi? Prezentati cateva metode de determinare

Valoarea patrimoniala reprezinta o valoarea de piata pentru patrimoniul intreprinderii, ce ofera investitorului o garantie ca exista o contrapartida pentru actiunile detinute.
Valorile patrimoniale care se pot determina sunt:
▪ Valoarea contabila, data de activul net contabil (Anc):
Anc = Active totale – Datorii totale sau
Anc = Capitaluri proprii + Rezultatul net (dupa distribuire)
▪ Valoarea reala sau valoarea matematica
Se obtine prin corectarea activului net contabil, astfel:
Activul net reevaluat (Anr) – daca s-au adus corectii numai in legatura cu actualizarea preturilor si a raportului de schimb
Activul net corijat (ANC) – daca au fost luate in calcul influentele tuturor factorilor care au produs distorsiuni intre bilantul contabil si bilantul economic care tine cont de exigentele pietei
Activul net corijat se calculează prin doua metode:
1. Metoda aditiva
ANC= CAP PROPRII -/+ DIF DE REEVALUARE
2. Metoda substractiva
ANC = ACTIVE REEVALUTE – DATORII
▪ Valoarea de reconstituire sau valoarea capitalurilor permanente necesare exploatarii (CPNE)
Vrec = Costul de inlocuire al activelor – Datorii
Costul de inlocuire al activelor este stabilit la nivelul capitalurilor permanente necesare exploatarii.
▪ Activul net de lichidare (ANL)
▪ Valoarea substantiala (VS)
VSB

Ce intelegeti prin perioada de referinta a unei intreprinderi in evaluarea acesteia pe baza performantelor financiare?
Perioada de referinta corespunde perioadei de prognoza a intreprinderii, respectiv perioada la sfarsitul careia proprietarii ar trebui sa-si modifice atitudinea fata de afacerea sa, adica sa provoace
sa-si reia ciclul vietii.
Astfel de schimbari constau in masuri de restructurare cum ar fi: divizarea, asocierea, formarea de noi societati comerciale, injectii de capital pentru modernizarea echipamentelor si tehnologiilor,
Din punctul de vedere al investitorului perioada de prognoza corespunde cu termenul de recuperare al investitiei.
Ce intelegeti prin valoare patrimoniala a unei intreprinderi?
Valoarea patrimoniala reprezinta o valoarea de piata pentru patrimoniul intreprinderii, ce ofera investitorului o garantie ca exista o contrapartida pentru actiunile detinute. Valorile patrimoniale car
contabi, activul net reevaluat, activul net corijat, valoarea de reconstituire (valoarea capitalurilor permanente necesare exploatarii), activul net de lichidare, valoarea substantiala.

Ce sunt elementele intangibile ale unei intreprinderi si care sunt acestea?

Elementele intangibile sunt elementele considerate nonvalori sau active fictive pentru determinarea activului net corijat sunt imobilizarile necorporale. In aceasta categorie intra cheltuieli de const
fondul comercial, etc.

Ce sunt metodele combinate de evaluare a intreprinderii si in cate grupe se pot clasifica?

Metodele combinate de evaluare presupun luarea in considerare, sub o forma sau alta de exprimare, atat a patrimoniului cat si a indicatorilor calitativi referitori la performantele financiare ale intr
Metodele de evaluare combinate pot fi grupate in doua categorii, in functie de tehnicile aplicate:
– tehnici bazate pe ponderea intre o valoare patrimoniala si una prin rentabilitate: metoda practicienilor, metoda Retail;
– tehnici bazate pe asocierea valorii patrimoniale cu unul sau mai multe elemente intangibile (metode bazate pe goodwill): metoda remunerarii valorii substantiale brute, metoda remunerarii capit

Clasificati diferitele tipuri de evaluari

In functie de scop: - evaluari contabile ; - evaluari administrative (cele solicitate de administrator) ; - evaluari economice si financiare
In functie de obiectul evaluarii: - evaluari de intreprinderi; - evaluari de bunuri mobile si imobile independente; - evaluari de grupe de bunuri si unitati generatoare de numerar; - evaluari de active
intangibile etc.
In functie de metoda: - metode clasice (se aplica la intreprinderile necotate): patrimoniale, bazate pe performante, combinate, alte metode (bazate pe volumul de activitate – cifra de afaceri etc.
In functie de beneficiar: pentru asigurare, creditare, impozitare etc.
In functie de valorile obtinute: - evaluari ce au la baza valoarea de piata; - evaluari ce au la baza valori diferite de valoarea de piata;
-evaluari nebazate pe piata (valoarea de piata nu poate fi interpretata ca valoare de piata).

Cum explicati relatia dintre politicile contabile si valoarea intreprinderii?

In principiu politicile contabile nu afecteaza valoarea intreprinderii; ele afecteaza bilantul contabil insa bilantul economic vine cu corectiile necesare pentru a restaura valorile economic corecte.
Politicile contabile diferite conduc la rezultate diferite. Posibilitatea societatii de a opta pentru o metoda sau alta, o baza de evaluare sau alta a elementelor din situaţiile financiare influenteaza va
De exemplu, in cazul stocurilor, aplicarea metodei LIFO va conduce la o valoare a stocurilor mai mare in bilant si un rezultat mai mic, in timp ce metoda FIFO va avea un efect invers. Efecte asem
stabilite sau metodele de amortizare. O alta situatie este cea de capitalizare a costurilor îndatorării la un moment dat determina active mai mari decât daca dobânda va fi trecuta direct in cheltuia

Cum influenteaza modificarea preturilor valoarea întreprinderii?

Modificari individuale ale preturilor: cresterea preturilor la furnizori scad valoarea intreprinderii si invers. Cresterea preturilor la vinzare creste valoarea intreprinderii si invers.
Modificarea generala preturilor este masurata prin idicatorul inflatie (indicele general al preturilor)
Patrimoniul intreprinderii este format din elemente monetare (care se deconteaza in bani in viitor: creante, datorii, credite) si elemente nemonetare (care nu se deconteaza in bani: mijloace fixe, c
evolutia indicelui preturilor de consum, efectul asupra patrimoniului se calculeaza.
Abordarea bazata pe performante ia in calcul si indicele inflatiei in aplicarea actualizarii unor beneficii viitoare. In conditii de inflatie, valoarea prezenta a unei sume viitoare devine mai mica.
Modificarea preturilor influenţează valoarea inteprinderii astfel:
– rata de actualizare este influenţata cu riscul de proiecţie;
– bilanţul economic este influenţat prin evaluarea activelor la valori juste, de piaţa care ţin seama de preturile pieţei

Cum influenteaza raportul de schimb al monedei nationale valoarea unei intreprinderi?

- influenţează rata de actualizare prin riscul deprecierii monedei naţionale
– influenţează bilanţul economic prin evaluarea elementelor monetare la cursul de schimb de la data efectuării evaluării

Cum influenţează riscul de tara valoarea unei intreprinderi?

Ricul de tara in crestere inseamna o rata de actualizare in crestere care inseamna o valoare a intreprinderii in scadere, pentru aceeasi capacitate beneficiara (V = CB/i)
Cum se calculeaza valoarea substantiala bruta a unei intreprinderi? Explicati semnificatia acesteia.
Valoarea substanţiala bruta este egala cu activul reevaluat in ipoteza continuitatii activitatii, plus valoarea bunurilor folosite de întreprindere fara a fi proprietara acestora, minus valoarea bunurilo
sunt folosite din diverse cauze.
VSB= activul reevaluat + bunuri folosite fara a fi in proprietate –bunuri proprietate nefolosite
Ea semnifica valoarea bunurilor, capacitatea reflectata in active, de care dispune si le poate utiliza întreprinderea la un moment dat, prezentând valoarea activului pe baza principiului prevalentei

Cum se determina costul capitlului propriu al unei intreprinderi?

Costul capitalurilor proprii a unei întreprinderi
Costul capitalurilor proprii constituie o componenta a costului mediu ponderat al capitalurilor, dar si o posibila rata de actualizare folosita de intreprindere.
Ccp = Rn + (Rr – Rn) x β
Ccp – costul capitalului propriu
Rn – rata neutra de plasament a disponibilitatilor pe piata financiara (intre 3-6%)
Rr – rata cu riscuri sau totalitatea riscurilor la care este supusa intreprinderea
Rr – Rn = prima de risc a intreprinderilor
β – coeficient care semnifica volatilitatea actiunii intreprinderii
Costul capital propriu se poate obtine si prin dividende:
Ccp = D/v + g
D – dividend pe actiune
p – pretul pe actiune
g – rata de crestere a dividendelor

Cum se determina si ce semnificatie au fluxurile de trezorerie in evaluarea unei intreprinderi?

Fluxurile de trezorerie reprezinta trezoreria disponibila pe care o degajeaza un activ sau o societate. Fluxurile de trezorerie (cash flow CF) se determina pornind de la capaciatatea beneficiara ex
fluxuri create de agentul economic (amortismente) si provizioane cu caracter de rezerva (pr) si se scad nevoile de finantare a activitatii curente (investitii pentru mentinerea potentialului actual al
normativ (ΔNFR).
CF = pn + am + pr –Ir – ΔNFR
Au semnificatie ca punct de pornire in proiectiile privind performanta viitoare, in metoda de evaluare pe baza de performante.

Cum se evalueaza actiunile detinute de întreprindere la capitalul altor intreprinderi?

Actiunile detinute de intreprindere in capitalul altor societati se evalueaza diferit dupa cum sunt cotate sau nu la bursa si dupa cum se constituie sau nu intr-un pachet majoritar sau minoritar.
Titlurile care se coteaza se evalueaza prin metodele indicate de organismul de reglementare al pietei de capital. Cea mai utilizata metoda consta in estimarea valorii actuale a unui titlu la nivelul
tranzactiile care au avut loc in ultima zi de la bursa si pretul ultimei tranzactii din aceasi zi, cu conditia sa fie un pret relevant, adica sa se refere la cel putin 0,5% din numarul de titluri ale emitentu
In cazul in care titlurile care nu se coteaza:
- cand pachetul este minoritar, evaluarea se face prin capitalizarea dividendelor procurate de acestea;
- cand pachetul este majoritar se poate aplica aceeasi metoda sau se procedeaza la evaluarea globala a societatii in care s-a investit si pe aceasta baza se determina valoarea unui titlu respecti
Valorile mobiliare de plasament se evalueaza la cursul bursier reprezentativ din momentul evaluarii.

Cum se evalueaza creantele din bilantul unei intreprinderi pentru a determina valoarea acesteia?
Creantele se separa in functie de vechime si se calculeaza ajustari pentru creantele incerte sau cu termenele de incasare depasite. Creantele se evalueaza la valoarea contabila, iar cele in valut
din ultima zi a lunii anterioare celei in care are loc evaluarea intrepinderii.

Cum se evalueaza disponibilitatile din bilantul unei intreprinderi pentru a determina valoarea acesteia?
Disponibilităţile din bilanţ se evaluează la valoare din contabilitate, cele in valuta se actualizeaza la raportul de schimb al monedei nationale din ultima zi a lunii anterioare celei in care are loc eva
evalueaza la cursul bursier reprezentativ din momentul evaluarii.

Cum se evalueaza imobilizarile necorporale ale unei intreprinderi pentru determinarea valorii acesteia?
Imobilizarile necorporale nu se iau in calculul valorii ANC cu exceptia cheltuielilor de cercetare si studiile care privesc produse noi sau dezvoltarea activitatii (si nu cele care sunt efectuate pentru
sumele din contabilitate.
Cum se evalueaza obligatiile din bilantul unei intreprinderi pentru a determina valoarii acesteia?
Obligatiile in valuta se actualizeaza la raportul de schimb al monedei nationale din ziua evaluarii, diferentele fiind regularizate pe seama rezultatelor financiare.

Cum se evalueaza stocurile din cadrul unei intreprinderi pentru a determina valoarea acesteia?
Stocurile la intrare (materii prime, materiale, combustibili, piese de schimb, obiecte de inventar etc) se evalueaza dupa separarea celor fara miscare sau cu miscare lenta, la preturile zilei sau la m
perioada.
Stocurile din interior (productie in curs, semifabricate) se evalueaza la nivelul costurilor efective, corectate cu gradul de inaintare in realizarea fizica a produsului, determinat de expertiza tehnica.
Stocurile la iesire (produse finite) se evalueaza la nivelul preturilor de vanzare, mai putin beneficiile si eventualele cheltuieli de desfacere cuprinse in acestea.

Dati exemple privind corectiile care pot fi aplicate activelor curente in vederea determinarii activului net contabil corectat.
Actiunile detinute de intreprindere in capitalul altor societati se evalueaza diferit dupa cum sunt cotate sau nu la bursa si dupa cum se constituie sau nu intr-un pachet majoritar sau minoritar.
Titlurile care se coteaza se evalueaza prin metodele indicate de organismul de reglementare al pietei de capital. Cea mai utilizata metoda consta in estimarea valorii actuale a unui titlu la nivelul
tranzactiile care au avut loc in ultima zi de la bursa si pretul ultimei tranzactii din aceasi zi, cu conditia sa fie un pret relevant, adica sa se refere la cel putin 0,5% din numarul de titluri ale emitentu
In cazul in care titlurile care nu se coteaza:
- cand pachetul este minoritar, evaluarea se face prin capitalizarea dividendelor procurate de acestea;
- cand pachetul este majoritar se poate aplica aceeasi metoda sau se procedeaza la evaluarea globala a societatii in care s-a investit si pe aceasta baza se determina valoarea unui titlu respecti
Valorile mobiliare de plasament se evalueaza la cursul bursier reprezentativ din momentul evaluarii.
Stocurile la intrare (materii prime, materiale, combustibili, piese de schimb, obiecte de inventar etc) se evalueaza dupa separarea celor fara miscare sau cu miscare lenta, la preturile zilei sau la m
perioada.
Stocurile din interior (productie in curs, semifabricate) se evalueaza la nivelul costurilor efective, corectate cu gradul de inaintare in realizarea fizica a produsului, determinat de expertiza tehnica.
Stocurile la iesire (produse finite) se evalueaza la nivelul preturilor de vanzare, mai putin beneficiile si eventualele cheltuieli de desfacere cuprinse in acestea.
Creantele se separa in functie de vechime si se calculeaza ajustari pentru creantele incerte sau cu termenele de incasare depasite. Creantele se evalueaza la valoarea contabila, iar cele in valut
din ultima zi a lunii anterioare celei in care are loc evaluarea intrepinderii.
Disponibilităţile din bilanţ se evaluează la valoare din contabilitate, cele in valuta se actualizeaza la raportul de schimb al monedei nationale din ultima zi a lunii anterioare celei in care are loc eva
evalueaza la cursul bursier reprezentativ din momentul evaluarii.
Imobilizarile necorporale nu se iau in calculul valorii ANC cu exceptia cheltuielilor de cercetare si studiile care privesc produse noi sau dezvoltarea activitatii (si nu cele care sunt efectuate pentru
sumele din contabilitate.
Obligatiile in valuta se actualizeaza la raportul de schimb al monedei nationale din ziua evaluarii, diferentele fiind regularizate pe seama rezultatelor financiare.

De ce este obligatorie evaluarea in cazul privatizarii unei intreprinderi?

- din punct de vedere patrimonial, majoritatea elementelor patrimoniale din bilanţurile societatilor cu capital de stat nu reflecta valori de piata, ci valori administrative, reevaluarea fiind necesara p
– din punct de vedere al rentabilitatii, trecutul întreprinderii trebuie considerat ca nereproductibil; nu toti factorii care au determinat sau au influentat profitul din bilanturile societatilor cu capital de
– cumparatorul nu investeşte pentru ce a obtinut fostul proprietar ca profit ci pentru ce va obtine le, de aceea profitabiliatea intreprinderii trebuie ragandita;
– valoarea intreprinderii trebuie determinate in functie de gradul de utilitate a tuturor elementelor patrimoniale, cumparatorul netrebuind sa fie penalizat pentru politica de investitii a fostului propri
aceasta este nesemnificativa. Cu ocazia evaluarii pentru privatizare, trebuie observata si analizata necesitatea unei eventuale restructurari.

Definiţi capacitatea beneficiara a unei întreprinderi si prezentati formele de exprimare a acesteia.

Capacitatea beneficiara reprezinta aptitudinea unei întreprinderi de a genera un beneficiu dat, in viitorul apropiat, in condiţii de motivare si de gestiune considerate normale, identice cu cele din u
Reprezinta rezultatul economic la care un eventual cumparator ar putea sa se astepte sau randamentul totalitatii capitalurilor care finanţează întreprinderea.

Definiti valoarea actuala a unui bun

Valoarea actuala a unui bun se obtine corectand valoarea de origine cu inflatia care a avut loc la data achizitiei si coeficientul de invechire (care cuprinde uzura fizica, morala si functionala).

Definiti valoarea de origine

Valoarea de origine, cunoscuta si sub numele de valoare istorica sau de achiziţie reprezintă totalitatea costurilor necesare pentru achiziţionarea si punerea bunului sau activului in stare de utiliza
Definiti valoarea de piata
Valoarea de piaţa reprezintă suma estimata pentru care o proprietate ar putea fi schimbata la data evaluării, intre un cumparator decis si un vanzator hotărat, care actioneaza in cunoştinţa de ca
după un marketing adecvat.

Definiti valoarea de utilizare

Valoarea de utilizare este valoarea pe care o anumita propietate o are pentru o utilizare specifica si pentru un anumit utilizator, de acea nu este in relatie de piata. Se refera strict la valoarea cu c
face parte, fara a avea in vedere cea mai buna utilizare a propietatii sau suma de bani ce poate fi obtinuta in urma vanzarii. Ias 36 o defineste ca fiind este valoarea actualizata a viitoarelor intrăr
continua a unui activ si din cedarea lui la sfarsitul duratei de viata utila.

Definiti valoarea justa

Valoarea justa reprezintă suma pentru care un activ ar putea fi schimbat de buna voie intre un cumparator si un vanzator normal informati si interesati intr-o tranzactie echilibrata.

Determinati activul net corijat al unei intreprinderi prin ambele metode, cunoscand urmatoarele elemente din bilantul economic al acesteia (in lei): casa 10.000; banca 150.000; chelt
250.00; stocuri 300.000; furnizori 400.000; creditori 80.000; imprumuturi bancare pe termen lung 200.000; capital social 100.000; rezerve 10.000; venituri anticipate 80.000; profit 55.0
Metoda substractiva:
ANC = TA corijat (dupa eliminarea cheltuielilor de constituire) – Total datorii
ANC = (10000+150000+200000+250000+300000) – (480000+80000+200000)
ANC = 910000 – 760000 = 150000
Veniturile in avans sunt asimilate furnizorilor
Cheltuielile in avans sunt asimilate creantelor
Metoda aditiva:
ANC = Capitaluri proprii ± Diferente din reevaluare
ANC = (100000+10000+55000) – 15000 (eliminarea ch.de constituire)
ANC = 165000 – 15000 = 150000

Determinati rata de capitalizare a unei intreprinderi cunoscand urmatoarele informatii:

- riscurile intreprinderii 19%
- rata de baza 4%
- coeficientul primei de risc 1,2
- cheltuieli financiare 1.000 lei
- venituri financiare 600 lei
- datorii financiare (30% din sursele de finantare) 4.000 lei
- cota de impozit pe profit 16%
CMPC = Ccp x Ccp/(Ccp + Cci) + Cci x Cci/(Ccp + Cci)
Cci x Cci/(Ccp + Cci) = 30%
Ccp/(Ccp + Cci) = 1-30% =70%
Ccp = Rn + (Rr – Rn) x β = 4% + (19% – 4%) x 1,2 = 0,22 = 22%
Cci = Cd x (1 – Cota impozit profit) = 0,1 x (1 – 0,16) = 0,084 = 8,4%
Cd = (Cheltuieli financiare – Venituri financiare)/ Datorii = (1.000 – 600) / 4.000 = 0,1
Rata de capitalizare = CMPC = 22 x 70% + 8,4 x 30% = 15,4 + 2,52 = 17,92 –> 18%
Ccp – costul capitalului propriu
Cci – costul capitalului imprumutat
Ccp + Cci = masa capitalurilor folosite de intreprindere
Rn – rata neutra de plasament a disponibilitatilor pe piata financiara
Rr – rata cu riscuri sau totalitatea riscurilor la care este supusa intreprinderea
Rr – Rn = prima de risc a intreprinderilor
β – coeficient care semnifica volatilitatea actiunii intreprinderii
Cd – costul datoriei (care trebuie defiscalizata)
Explicati diferentele dintre pret si valoare
Preţul este suma de bani ce se poate obţine din vânzarea unui bun de bunăvoie, intre parţi aflate in cunoştinţa de cauza, in cadrul unei tranzacţii in care preţul este determinat obiectiv. Stabilirea
determine preţul, ci gama de valori, respectiv zona in care ar putea începe negocierea si in care ar putea probabil sa se situeze preţul.
Valoarea unui bun se fondează pe noţiunea de schimb. Se poate considera astfel ca valoarea comerciala constituie punctul de echilibru in care vânzătorul accepta sa vanda si cumparatorul sa c
influenţează dorinţa de a cumpăra sau vinde. Aceste criterii pot fi subiective, de natura psihologica sau economica, si obiectiv, prin aplicarea unor metode de evaluare care abordează atât separ
bunului, activului sau întreprinderii in ansamblul sau.
Altfel spus, exista cel putin 4 criterii de diferentiere:
Pretul Valoarea
Este o marime concreta, tangibila. Este o marime conventionala.
Ca numar, este unic. Este multipla, iar expertului evaluator i se pretinde prin regulile de buna practica
Locul de formare: sa nu se opreasca la mai putin de 3 valori.
- piata, ca punct de intalnire intre 2 actori – un vanzator si un cumparator. Valoarea este rezultatul artei de a evalua. Ea se stabileste folosind mintea
Este rezultatul artei de a negocia, diferita de arta de a evalua. si imaginatia evaluatorului si se gaseste pe hartie. O valoare preluata de actorii
Caracterul obiectiv: negocierii este firesc sa devina sau nu pret.
este o marime obiectiva in raport cu evaluatorul si subiectiva in raport este o marime obiectiva in raport cu actorii negocierii si subiectiva
cu partile negociatoare, reflectand actul lor de vointa. in raport cu evaluatorul, fiind creatia sa.

Explicati influenta politicilor de amortizare asupra valorii inteprinderii.

Politica de amortizare influenţează valoarea întreprinderii astfel:
- stabilirea unor durate de viata mai lungi decat cele normale influenţeaza in sensul unei valori mai mari a activelor si a întreprinderii
- stabilirea unor durate de viata mai scurte decât cele normale influenţează in sensul micşorării valorii întreprinderii
- metodele de amortizare de asemenea influenţează, de exemplu daca in anul in care se face evaluarea mijloacele fixe achiziţionate in acest an sunt amortizate accelerat influenţează întreprinde
metoda liniara.

Explicati necesitatea evaluarii economice si financiare a unei intreprinderi.

Procesul de evaluare economica are drept obiective:
-stabilirea valorii de piaţa,
-stabilirea valorii de circulaţie a bunurilor, activelor si întreprinderilor,
-indeplinirea rolului de instrument de orientare a operatorilor economici in spaţiul economic al tarii.
Necesitatea evaluării unei întreprinderi apare când in viata întreprinderii au loc unele schimbări semnificative cum sunt:
- ca instrument de masurare a calitatii gestiunii intreprinderii;
- modificări in mărimea si structura capitalului social,
- modificări in numărul si componenta acţionarilor sau asociaţilor,
- actiuni juridice cu scop patrimonial (succesiuni, falimente, partaje),
- in cazul tranzacţiilor comerciale,
- cu ocazia privatizării când elementele prezentate in bilanţul contabil nu reflecta valori de piaţa ci mai degrabă valori administrative, sau costuri istorice mult diferite de valorile juste;
- determinarea cursului de intoducere la bursa;
- in scopuri fiscale etc.

Explicati relatia dintre rata de actualizare si valoarea intreprinderii.

Abordarea pe baza de performanta surprinde aceasta relatie.
Valoarea intreprinderii V= CB/i
i – rata de capitalizare sau actualizare (ele sint egale cand fluxurile de bani viitoare sint sume anuale egale)
la riscuri mici rata de actualizare este mica iar la riscuri mari rata de actualizare este mare.
Prin urmare, conform relatiei V = CB/i, la rata de actualizare mica V este mai mare iar la rata de actualizare mai mare V este mai mica
Explicati relatia dintre riscuri si rata de actualizare.
Relatia dintre riscuri si rata de actualizare
Profiturile viitoare ale intreprinderii nu se pot prognoza cu certitudine.
Acceptarea unor incertitudini antreprenoriale este recunoscuta de catre participantii de pe piata presupune utilizarea unor prime de risc. La analiza unei astfel de abordari a riscului, incertitudinile
in evaluarea prin doua metode:
a. ca o deducere din suma scontata a profiturilor intreprinderii (metoda echivalarii sigurantei sau metoda deducerii profitului) sau
b. ca o crestere a ratei de actualizare (metoda cresterii dobanzii, metoda primei de risc).
Rata de actualizare trebuie sa fie o rata înainte de impozitare ce reflecta evaluările pieţei curente ale valorilor-timp a banilor si riscurile specifice activului. Rata de actualizare trebuie sa reflecte ri
ajustate.
O rata care reflecta evaluările pieţei curente asupra valorii –timp a banilor si riscurile specifice activului este rentabilitatea pe care investitorii ar solicita-o daca au ales o investitie care ar genera f
echivalente cu acelea pe care intreprinderea le asteapta sa fie generate din active.
Sunt luate in considerare si riscuri cum ar fi: riscul de tara, riscul monetar, riscul de proiect si riscul fluxului de numerar.
Rata de actualizare = rata de rentabilitate utilizata pentru determinarea valorii actualizate a unei sume
La risc zero rata de actualizare este rata neutra de plasament (bonuri de tezaur si obligatiuni de stat) deci cea mai mica rata de actualizare.
La risc mare se presupune ca remunerarea este mai mare decit cea oferita de depozitele fara risc, deci rata de actualizare este mare.
Exista chiar un model de calcul al ratei de actualizare: rata neutra de plasament (bonuri de tezaur, bonduri de stat) + risc de tara (de la agentii de rating) + risc de ramura

Explicati relatia dintre riscuri si valoarea intreprinderii.

Abordarea pe baza de performanta surprinde aceasta relatie.
Valoarea intreprinderii V= CB/i
i – rata de capitalizare sau actualizare (ele sint egale cand fluxurile de bani viitoare sint sume anuale egale)
In cazul in care capacitatea beneficiara CB este presupusa constanta anual si tinand cont de faptu ca la riscuri mici rata de actualizare este mica iar la riscuri mari rata de actualizare este mare,
iar la riscuri mai mari valoarea intreprinderii este mai mica.
In rata de actualizare este inclusa o prima de risc, care se cuprinde este o imbinare intre riscul pietei si riscul determinat de punctele slabe rezultate din sinteza diagnosticelor. Riscurile se refera
(riscul de tara, riscul de ramura, riscul de politica economica, fiscala, de neadaptare a managementului la exigentele economiei de piata etc), cat si cele de interne care se obtin prin evaluarea si
diagnosticul de evaluare (dezechilibru financiar, tehologii invechite, echipamente depasite, produse demodate etc).
O intreprindere cu multe puncte slabe va avea o prima de risc si implicit o rata de actualizare mai mare.

Explicati rolul bilantului contabil in evaluarea unui activ sau a unei intreprinderi.
Orice evaluare de active, firma sau societate are ca punct de pornire bilanţul contabil, deoarece in el se reflecta volumul fondurilor proprii, piaţa, strategiile aplicate de firma, situaţia patrimoniului,
financiare obţinute in ultima perioada pentru care s-a incheiat.

In ce consta metoda aditiva de calcul al activului net corijat?

Metoda aditiva consta in corectarea capitalurilor proprii din bilanţul contabil cu influentele din inlocuirea valorilor contabilecu valorile economice ale elementelor din bilantul intreprinderii.
ANC = Capitaluri proprii ± Diferente din reevaluare (ajustari ale valorilor contabile)

In ce consta metoda fluxurilor de disponibilitati actualizate?

Metoda DCF consta in însumarea fluxurilor de disponibilitati care raman in fiecare an in unitate, pana in anul ,,n”, când se apreciază ca proprietarul ar trebui sa-si reconsidere modul de abordare
reziduala a activului sau a întreprinderii
Evaluarea intreprinderii se face in functie de perspectivele sale de dezvoltare.

In ce consta metoda substractiva de calcul al activului net corijat?

Metoda substractiva consta in deducerea din totalul activului reevaluat corijat a tuturor datoriilor actualizate.
ANC = Total active reevaluate corijate – Total Datorii
Obiectivele si mijloacele de realizare ale diagnosticului financiar-contabil
Obiective:
a) Stabilirea existentei imaginii fidele, clare si complete a patrimoniului, a rezultatului financiar si a stării de sănătate a societarii;
b) Evaluarea diferenţelor intre ratele de rentabilitate economice pe cel puţin trei exerciţii financiare;
c) Utilizarea relaţiilor efectului de levier pentru afaceri, diagnosticului ratei de rentabilitate a capitalurilor proprii.
Constatări: In urma analizei efectuate, având ca mijloace de efectuare datele si informaţiile conţinute in situaţiile financiare, pe ultimii 3-5 ani, preluate potrivit metodologiei specifice evaluării lor p
Concluzile se exprima sub forma: • Oportunităţile • Riscurile • Punctele forte • puncte slabe

Obiectivul si mijloacele de realizare ale diagnosticului comercial

Obiectivul îl reprezintă determinarea locului ocupat pe piaţa de întreprindere in prezent si in viitor.
Constatări
a) Pornim de la nomenclatorul de produse sau la principalele activitati ale întreprinderii se va calcula ponderea lor in volumul total al activităţii;
b) Se va efectua o analiza a clienţilor cu pondere importanta sau mare si pentru aceştia durata de recuperare a creanţelor ; se vor analiza clientii incerti;
c) Se vor analiza furnizorii;
d) Se va identifica concurenta actuala si potentiala;
e) Se va analiza reteaua de distributie a intreprinderii;
f) Se va analiza gradul de permeabilitate a pietei;
g) Se va analiza tipurile de actiuni promotionale facute de întreprindere, cuantumul cheltuielilor publicitare, evolutia politicii de promovare a produselor si a imaginii firmei;
Concluzia
• Oportunităţile
• Riscurile
• Punctele forte ca de ex: retea de vanzare puternica, clienti statornici,calitate f buna a produselor si serviciilor
• puncte slabe ca de ex: produse si servicii scumpe si de o calitate indoielnica, cunosterea insuficienta a pietii.

Obiectivul si mijloacele de realizare ale diagnosticului de organizare, management si resurse umane

Obiectivul îl reprezintă analiza structurii umane si a capacitaţii personalului de a contribui la realizarea activităţii întreprinderii.
Constatări: se fac următoarele demersuri:
a) Analiza structurii umane si anume:
- Organizarea ierarhica si funcţionala a întreprinderii;
- Date cu privire la personal: pregătirea ,gradul de ocupare; vechimea in întreprindere; fluctuaţiile, absenteism.
b) Date cu privire la conducerea întreprinderii: varsta, pregatire,experienta,stil de conducere,sistem de remunerare,legatura cu actionariatul
c) Date sociale: climatul social,protectia muncii,organizare sindicala.
Concluzia Analizand datele de mai sus se poate stabili:
• Oportunităţile
• Riscurile
• Punctele forte : personal tanar, flexibil, bine pregatir, exista o buna organizare, exista motivarea muncii.
• puncte slabe : proasta functionare a conducerii;salarizare nestimulata;relatii de rudenie intre conducere si salariati.

Obiectivul si mijloacele de realizare ale diagnosticului juridic

Obiectivul il constituie aprecierea situatie juridice a societatii in raport cu proprietarii, cu tertii sau cu salariatii.
Constatari - Ţinând seama de prevederile legale in vigoare expertul evaluator va stabili daca:
- Societatea este constituita legal; - Exista acte si contracte privind drepturile de proprietate; - Exista contracte incheiate cu partenerii externi; - Exista actiuni juridice in curs; - Exista contracte ind
Concluzia: După trecerea in revista a mijloacelor de realizare si a procedurilor de lucru se stabilesc:
• Oportunităţile existente in mediul exterior întreprinderii, adică evoluţii cu un caracter previzibil pozitiv pt întreprinderea evaluata cum ar fi legislaţie si reglementari specifice favorabile.
• Riscurile existente in mediul extern întreprinderii, adică evoluţii cu un efect previzibil negativ (invers oportunităţilor) ;
• Punctele forte, adică atuurile ca urmare a unor factori, cum ar fi: - o buna organizare si funcţionare a întreprinderii; - contract si statut corespunzătoare;
- relaţii contractuale corecte; - finanţare asigurata; - absenta litigiilor; - reglementari fiscale aplicate corecte; - obligaţii fiscale îndeplinite la timp;
• puncte slabe, adică deficiente constatate in organizarea si funcţionarea întreprinderii: - statutul si contractul necorespunzătoare situaţiei de fapt;
- existenta unor litigii contractuale cu terţii si cu proprii salariaţi; - conflicte de munca; - obligaţii fiscale nerespectate.
Obiectivul si mijloacele de realizare ale diagnosticului tehnic, tehnologic si de exploatare
Obiectivul consta in stabilirea măsurii in care mijloacele de producţie materiale răspund nevoilor actuale sau viitoare ale întreprinderii sau ale potenţialului cumparator.
Constatări : - se impune cunoaşterea potenţialului de producţie la un moment dat si evoluţia sa in timp; - stabilirea dinamicii imobilizărilor; - stabilirea nivelului de amortizare; - stabilirea nivelului d
dezvoltare pentru a putea determina strategia de viitor previzibil a întreprinderii;
Concluziile se prezintă sub forma:
• Oportunităţilor
• Riscurilor
• Punctele forte ca de ex: o buna utilizare a capitalului de producţie;utilaje moderne, produse si servicii competitive
• puncte slabe ca de ex: o planificare defectuasa a producţiei, o conducere defectuasa a aprovizionării si transporturilor, probleme de calitate a produselor si serviciilor.

Prezentati si explicati modul de determinare a costului capitalului unei intreprinderi.

Modul de determinare a costului capitalului unei întreprinderi
Rata de actualizare poate reflecta costul mediu ponderat al capitalului întreprinderii. Atunci când firma nu utilizează credite, rata de actualizare va fi egala cu costul capitalurilor proprii.
Formula de calcul a costului capitalului mediu ponderat al capitalului este:
CMPC = Ccp x Ccp/(Ccp + Cci) + Cci x Cci/(Ccp + Cci)
Ccp = Rn + (Rr – Rn) x β
Cci = Cd x (1 – Cota impozit profit)
Cd = (Cheltuieli financiare – Venituri financiare)/ Datorii
Rata de capitalizare = CMPC
Ccp – costul capitalului propriu
Cci – costul capitalului imprumutat
Ccp + Cci = masa capitalurilor folosite de intreprindere
Rn – rata neutra de plasament a disponibilitatilor pe piata financiara
Rr – rata cu riscuri sau totalitatea riscurilor la care este supusa intreprinderea
Rr – Rn = prima de risc a intreprinderilor
β – coeficient care semnifica volatilitatea actiunii intreprinderii
Cd – costul datoriei (care trebuie defiscalizata)

Prezentati si explicati patru corectii ce pot fi aduse rezultatelor din bilantul contabil pentru determinarea capacitatii beneficiare.
Se porneste de la profitul din bilant caruia i se aduc corectii:
- corectii pe orizontala intre exercitii care scot in evidenta modificarile din legislatie. Deci trebuie sa facem comparabile bilanturile si sa le aducem la nivelul ultimului an.
- corectii pe verticala adica pentru fiecare exercitiu in parte de la CA pana la profitul net sunt ajustate, corectate, toate marjele intreprinderii pe baza constatarilor din diagnosticul de evaluare:
-marja bruta;
-valoarea adaugata
-excedent brut/net din exploatare;
-profit net
Principalele corectii ale profiturilor se refera la:
▪ amortizari si diferite alte deprecieri – se înlătura orice exces de amortizare si se adăuga orice insuficienta de amortizare, referinţa constituind-o fie legea fiscala fie standardele profesionale emi
▪ salarii si asimilate salariilor – insuficientele sau exagerările trebuie adăugate sau eliminate, referinţa constituind-o standardele si studiile efectuate de experţi in munca si protecţia sociala; corec
evaluare
▪ alte corecţii care pot rezulta din diagnostic, precum cele legate de:
- stocuri – se verifica daca sistemul de evaluare a fost constant pe întreaga perioada, realitatea si jocul stocurilor de la început si sfârşit de perioada, anomaliile trebuind reintegrate sau dedus
- profituri si pierderi excepţionale – se reţin numai acele profituri care provin din operaţiuni obişnuite, cere se reproduc in mod sistematic in viitor.
In concluzie, pe baza constatărilor din diagnostic, se poate creste sau se poate scădea valoarea întreprinderii.

Prezentati trei metode de determinare a ratei de actualizare ˗ rata egala cu dobanda la imprumutul de stat ; ˗ rata egala cu dobanda practicata de banca centrala ; ˗ rata egala cu media dob
media tuturor dobanzilor practicate pe piata financiara (primele trei de mai sus); ˗ rata egala cu costul capitalului intreprinderii de evaluare.
Prezentati trei momente din viata intreprinderii in care este obligatorie evaluarea pe baza de expertiza si diagnostic
- modificări in mărimea si structura capitalului social
– modificări in numărul si componenta acţionarilor sau asociaţilor
– actiuni juridice cu scop patrimonial (succesiuni, falimente, partaje)

Rolul bilantului contabil in diagnosticul de evaluare

Bilanţul contabil este situatia financiara prin care se prezintă activul, datoriile si capitalul propriu al unitatii patrimoniale, precum si rezultatele perioadei pentru care se întocmeşte, potrivit legii. Bila
realizarea diagnosticului contabil si financiar si reprezinta un punct de pornire in orice evaluare de activ sau de intreprindere.

Rolul bilantului functional in diagnosticul de evaluare

Bilanţul este instrumentul de analiza, pe baza posturilor din bilant, a principalelor functii ale întreprinderii: - funcţiile de investiţii, - de exploatare si
- de trezorerie / in active - funcţia de finanţare in pasiv.

Sa se determine activul net contabil corectat pe baza urmatoarelor informatii (in lei):
-capital social: 10.000; -rezerve: 3.000; -rezultat reportat: 5.000; -cheltuieli de constituire: 2.000; -cheltuieli de cercetare: 10.000 din care 4.000 destinate crearii unui produs pentru inlocuirea altui
pentru abonamente la reviste de specialitate: 1.000.
ANC = 10.000 (capital social) + 3.000 (rezerve) + 5.000 (rezultat reportat) – [2.000 (cheltuieli de constituire) + 6.000 (cheltuieli de cercetare altele decat cele destinate crearii unui produs ce il va