Comistunii pontru pettiuni relatv a coreren pr. Nicolae Filip, ajutor onorific la bis. Sf Impisa}i Galaj,,deai se Fidica pedeapsa: stergerea din statul da leaf. pronun- até de Spiritualul Consistoriu a) Kparhiei Ramnicului In 1915 $i opineazd ca Si, Sinod si facd clemenfa. si sit ridice pedeepsa numitului preot. Se trimite tn eompetenfa P. S. Ep, al Dunirii de jos ‘sk dispund, La orels, 13 1. B.S Mitropotit Primal, ridicind go inga, anungi pe cea viltoare pe ziva de Liini, 1 Decen brie, ta orele 10 diminente, Sumaral gedinfet din rive de 1 Decembrie 1924, Sedinfa s6 deschide ia orcle 10 dininesfa sub preci- denja LP, S. Mitropolit Primat D, D. Dr, Mirou. Seoretar: PS. Bp. Ghenadie al Buri P, S. Bp. Soaretar di citire apelutu’ nominal gi sunt Presenti 15 P. P.S. S. Membd, sbsenyi unul $1 8 in coneedi Se apeobk concediu urmatorlor P. P. S.S. Membci P,S. Ep, Vartolomen al Raasiculul pentea gedinqa ce aii, P. S. Ep. Lacow al Hugilor penteu to! restul sesi- Uni, asemenea FS. Bp. Nicolae fan, P. S. Bp. loan al Aradului i P. S. Arhieren Dionisie iat B.S. Ar eran Narion, pe silele do 23,20 41 2 Decembrie Sumarul gedinje: precedente, nu se cite, rimindnd 4 fe iti in altd gedinja gi se iptrd direct in desbateri, Sindu-se cavintul IP. S. Mityopolit Nicolae al Ar. deatutui 1. P, 8, Mitropolit Nicolae al Ardeatui taco refoeat jn privinfs chestiunithicotoniior anglieane. Rimane vyedem la sfargitul vorbirel noasire decd putem Ina o hotirhre dofinitivd de recunoagtere sau nu. Inainte ins vyoiu ceti scrisoeréa S. Sale Patiarhulat de Conston- finopole, prin care nt se comunicd recuncastersa de Citre sinodul iu a hirotoniilor Anglicane (ctesic serlsoerea). Prin acesti setisoare, Patrinchul din Constantinopot 4 pis chestianea: putem noi, ori nu putem cunoagte ce ‘alidtate au hirotonlle din Biserice Anglicend,? Au, prin continuitste succesivi, sacerdofiul dela Mintuitoral ¢, Sf, Apostol,satt nu? Acesia ¢ fondul chestiuni, Din fnformafils culese din publiisties, Patriaria din Con- Stentinopole mu numel ck lea tecunoscut, dar inci rin acensin face cunoteut tuturor Bisericilor oriloxe Fecunoajterea sa, prin urmare le-a recinscu, in mod formal. Una nu ia care, a Alexandriei sau a Aniiohei, in tot eezul tna diatre is, de asemenen le-au recunoseut. Asemence le-ai) re. cumoseutPatrarhialerusalimului, Arhiepiscopie autonom’ 4 ChipratagiBiserica depe Muntele Sioa, Prin vimare un ‘umir insemnat dintre Bisericiteortodoxe aut recunoscut velidtaten acestor hirotoril fast tocmai gi numai eccies, care se gisesc sub directa influent a poitccienglero; 4, Fecunoagterea s'a procus, cum le Constantinopole, tn Impurile foarte crtice de dupi risboiu, Nu se pro CRONICA BISERICEASCA Funjet pind acum Biserien autocefelk a Greciel, nul dintte cele dou Patriarhate, a) Alexandriei oti al An- Hiohiei, Biserica Autocefald & Serbiej, ruseased — desi east a Introfinut de multa vreme legiturl strinse cu engleeli— gi noi, In ceia ce ne priveste, acum, cand se pune gi la noi chestiunea gi noi ne gisindune in sittafia ctitiod tn care s'au gisit Bisoricile risdritene care fe-au recunoscut deja, ne putem pronunfa in de- plini libertate gi independent dle orice alte considern- fiunt de naturi string, care nu trebue eA intre in Preocupafit de asemenes neturs, ‘Titi 9% consiat c& gi noi suntem infuenta! de act Jeagi sentimente de a veden implinindu-se cuvintele MAntuitoratui spuse inainte de moarten Sa: ,Ca tofi sé fle una® i eu aceasta dregoste de vedea strinse {intr'un manunchi toate ramurile cregtinisraului, privim i aceasta chestiune. Dack am putea si ajungem sd eeunaagter validitatea hiotonillor anglicane, vedem At de mult s'ar strange legiturile noastre eu cregti= nismul spusan gi am avea un folos nessemtnal do mare, daca, aviind putiata si recanoaytem validi- tatea for, am feya relafil stréase cu anglicanismul, Cu aceasta s'ar putea si igsim dia izolaren. univer sald in care Biserica noastri se afl pust. Prin poritia lor geografick, Bisericite ortodoxe mediteraneene au fost use th situajia si fle scoase din igolare, numai Bi- Serice noastri, sti cu totul izolati do mare miscare de unire, iviti acum dup rizboiu, yi de am putea fjunge 8X inchegim legituri eu Biseriea anglican’, am igji din aceastl izolare generali in care ne cflim. Séxbi, in mares lor nenorocire, din timpul rizboiuluj cand au fost nevoifi sk se evacueze, pe licgi multele rel fi Necaauri, att ajuns si aibK gi un mare folos, Sil 8A plece din fara lor, pent'o vreme s'au agezat la Paris, 4 de acolo indati si se mute in Anglia. Aci s'au agezat cu’n seminar introg de aproape 900 de de elevi, eu profesori gi chiar c'un Episcop gi in imp e trei ani de zile cét au stat acl, nu invijat engle- zagte, S'au foftuptat dela teotogia englezd $i, in staryit, au invljat ‘ot celzce se putea invafa in timp de tect ani de ile. Eu ered et in multe privinfe Biserica sir- Dessell a revenit intiritk acasi prin aceasta gi efectele ‘MU Vor intarzia si so arate oft de eurdnd. Numai noi fam rémas izola(i, nu numai fap do apusul erestin, ba nck fajX de ottodosia nossttd. Rug t&spandit! in fomt& umes, din pricina evenimentelor deln i d'scasd, 40 Jegat relafiuni trainice i ex epusul, dar mei press cu Bisericile orlodoxe ristritere, E pegutit c& teoloeii fi tugi ceri sieu rispancit pretutindeni, nu seu Sstabilit gi In noi in jsrd. Noi nu numei ef nu svim contactul acesta cu biscricile ortadoxe si cu umes cresting apuseand, dar se pare ci gi In asele manifes ‘iti, unde Biserica noastrl © chemata s& ie paste, ca ‘onferinfs dela Sinaia d’o pildé, suntem expulziti ca Serarhie 5 inlocuiji eu mireni din Ministerul Cultelor, Sari vorbesc in numele nosiru i angsjezi Bieerica neastré. Deci dar, dack se poate ajunge skoascd validtatea hirotonillor anglicane va rezulta pentru, Biseriea nonstra un real folos. Chestiunss hirotoniilor anglicane poste fi trateté din oud puncte de vedere: 1, istoric gi 2, teologic. 1, Din punct de vedere istoric, trebuess constatate: si precizate faptete care s'au petteeut: dack actul hie rotoniei episcopulul Parker Mathew a intrunit ori nu toate elementele unei birotonii valide? Dagd lon nvut, 1 a putut si transmité validitotea hirotonillor, decd au, n'a putt so transmit. Romano-Catolicll, aproape ta toate voturile for (sunt unli gi dintre romano-cetolict dar foarte putini care le-o admite) contest veliditatea hirotoniilor anglicane. Biserica ortodext, pnd in timpul do faf4, nu s'a pronunpat, Dintre teologti rusilor, uni cling pentru recunoagtere, alpi, mal intransigen}i din punetul de yedere ortodox, inclind pentru partes con- trarie, Chestie, din punct do vedere istoric, se stabileste ‘9a: ct Ia hirotonia Iui Parker au participat patra epise opi. Doi dintre ei: Barlow gi Hodjkius au participat dup pontifealul roman, Bi au avut dest gi au putt transmite hirotonia In mod valabl, Ceilalti doi. o aveaut ypi ordinatl reformat, $i ordinatul reformat confine fn formule hirotoniel din.cartea de rogiciuni focmala inspirat dup vechea rdnduisl&, Aparenjele sunt foarte fayorabile, dar tn privinga aceasta sunt o mulfime de discufiuni in tegatura cx multe ehostiuni din Biserica anglicand, Din acest punct de vedere istoris, fri a eda nimic din puntul de vedere ortodox, eu cred ch ‘nu. s'ar putes intdmpina nieio rezistengl din parten orto- doxilor. In hirotonia tui Parker vedom intrunindu-se toate elementele indispensabile pentru veliditaten nei hirotoni. 2. Din punet de vedere teologie ins se iveste “0 mare difcultete; difcultate po care singuri anglican 30 pun in eale, Ca ortodox, pe mine ma priveste nu umai faptul storie dack Paker a primit arin o hie rotonie valida, ci mi priveyte doctrina pe etre angll- anit 0 at despre taina hirotonici. Ei au o carte a lor de rugiciuni, unde se cuprinds gi eatchismul 9 cele 89 de punto, — aci e tradijiunea lor fn acest catchism $1 38 puncte pe care flecate preot si episcop Ia insta area tui fn slujod trebue s& declare, mi se pare sub juriimant, cf le recunoagte. De unde putem noi gisi ‘doctrina bisericii anglicane? Nu ¢ alt izvor decit accasté carte de rugiciunt. In cele 32 puncte, in al 25-100, e formulaid rugt- ciunea despre taina hirotoniei in acest chip: “Tainele pe care le-a {nstituit lisus Hristos nu sunt numai Simboele gf semne ale mfrturisiri eregtinilor, sunt mai curand doveei sigure gi asigurate gi semne ‘efcace ale graficl gi ale bunei voinfi ale tui Dumnezeu faj& de noi, prin care El tndeplineste in mod véaut inlduntral nostrs gi prin care Bl nu numai di vind, ci gi intdregte gi confirm’ eredinfa, pe cere o avem fintr'insa, Exist douk taine pe care Domnul nostri lisus Hristos le-a instituit In Evanghelie, anume: Botezul i Cina Domoutui ca BISERICA ORTODOXA ROMANA Celelaite cinci taine, dupa cum se numese in de~ comun, anume; Confirmatia, Pockin{s, Preofia, Nunta fi Extrema-Ungors, nu trebuese a A finute ca taine ale Evanghelie, uncle fiind niiscute dintr'o imitare stricath a Apostolilor, allele flind stici de visfé, aprobate in Seripturd, ins care n’au tolug natura talnelor, precum ‘9 au Botezul gi Cina Domnului, Ele n’au nieiun semn ‘vaibil, nici ceremonia pe care so fi randuit Dumnezeu. ‘lisus Hristos n%a instituit nicidecum tainele pentra af privite si penta ai noxtti ochi, nici pentra ‘8 fi purtate Incoace si fn colo, ci pentru canoi, si ne impartigim gi not cu ele tn mod legitim. $i numai in aceia cari le primese cu vrednicie au ele eficacitate gi ‘8 lucrare mantuitoarc, insi, cat priveste pe ceice le primase eu nevredoicie, ef igh otros: asupra lor osfindis dupa cum spune St Pavel*, Ce taine ale Evenghelie, deci, ei recunose numei dows: Botezul gi Cina Domnului, tar fotre taincle eae aie c& sunt stiri de viayi, numari preojie si nunte, deci ca taine secundare, Totug afirma c& prin aceste twine gi rdndueli sfinte se tmpirtigesto gratia, harul, tui Dumnezeu, Prinhirotonie, sazicelaait 36, seimpartagoste preotia gi de accia au preojie, auterrriia intrengd, ct dia con, preot i Hpiscop gi tin cu indardtniole ta ea; gi din aceasta tinere doresc stat de mult $4 se apropie de nol Hirotoniile se fac prin punerea maicilor si prin rugiiuat, Dar, in detrimental earacterului sacramental al hiroto- noi, e1 au 0 nous doctrin’, care zice cA hirotonia ¢ entra €i 0 ceremonie bisericeasci, Nu ¢ de mirare ok gisim preofi anglicani, ai bisericii aga zse populare, »Broed Church*, considerandu-se confraji cu. pestorit Drotestangi gi participand cu ei Ia aceiagi viajé_biseri- ceased, Veceti, situstia meclar’, in aceingi biserici a ‘mai multor categorii de preofi, déncu-se. posibilitates SK stea In sdnul-aceleiagi biserici curente eu totu) det Sebite, © datorité faptutu, c& nau o doctring clar pre~ cleath in aceastl privinyf gi nu Indriiznesc {si o clari~ Fiee, din pricina temersi, cor pierde pe mulfi dintre preofii lor, caro ar trece Ia protestanfi; gi el, neflind siguri de 0 unire ex noi, nu risck sd feck acenstt spirturi. Poate cl, dact s'ar uni cu noi ortedoxii, ar fase-o, lates teologii Bisericii Inalte— High Church — © 0 sete neinvinsd daa ajunge pa terenul ecumenic, Phrerea mea e c&, atita vreme cat oi nugi vor pre- iva docitina lor dogmatic, noi nu ne putem pronunta asupra velicitayi hirotoniilor anglieane. Biserica noastra ere toate cole 7 twine identice, eu foarte mici deosebiri, nu numai cu Biseriaa romano- ceatolicd, dar 9j ca acela Biserici care s’aut desidcut de ecumenicitate 1a veacurile primitive ale cregtinismal ca Atmenii, Nestorienil etc, Chiar daek Mathew Parker fr fl primit hirotonia, nu dupa 1 primnit-o, ci dupa ritwalul ortodox chi Biserica Anglican nu recunoaste inite tainela sale sacer~ dofiul;-fadiferent da validitzten sau nevaliditatoa hiro- toniei tui Parker, putem nol s li-o recunoagtem ca taind > Deci nu partes istori interesCRONICA BISERICEASCA ‘seazK, Latura istoricd, chiar pe romano-cetolisi nu i-ar Incurea, Dacd anglicanii reeunose dogma papalitiii cu toate consecinfele, romano-cetolict Har recunoagte fri Intirziers. Noi punem chestiunea din punct de vedere teologic. Nu ctezi in taina hirotoniei, cum vii siti ecunose yalidittes unei hirotonil fécutd acum 3.400 de eni? Daci n'ai avut taind atunct cfind ai stvArgit hicotonia, 4 putut da ceince n'ai avat fn intentin ta? Jn rosumat deci: ce atitudine si tukim? Cred et Bi- Serlea Patriarhiei din Constantinopo!, ea din lerusa- fim, Cipra, Sinai, cum gi unul din cdle doud Patriar~ Anlate ale Antionici seu lerusalimului, care toate siau sub directa indluenja politica Anglii, stau gribit; gi regret aceasti grabl, c'ar f trebult ea Bisériea.orto- doi tntreagt unit si se prezinte pe aceasta chestie aff do bisetien anglicand si si-i coatd si-gi precizeze mai intai doctrine, Biserica ortodoxé, prezentindu-se eu aceasth putere de unitete, nu numal ed er fi putuy pretinds Blserici anglicane, dar i-ar fl upurat mult Sarcina de a-gi preciza dostrina, Vaednd Biserica or- todoxd intreagd, gata de a inlesni unirea, dup’ ce Bi- serica anglican yi-ar A precizat doctrina, aceasta ar fl avut curaju so feed. Ca urmars deci, propuncrea mea ¢ accast 1. Si se rispund Patriarhului din Constantino” pole ef, privind chestia taptului hirotoniet ui Parker Blam avea piedicd de a recunoagte validitatea hiroto aiilor anglicane ; Ck i nol eredem ct s'ar inlitura 0 piedicd din ales uniri Biserioli Anglicane cu cea ortodox’ ; MI, C& noi dorim din inimd aceasta unire gi suntem ‘ta si Inldturdm piedicile IV. Dar, pentru a ne pronunjs definitiv, cerem ca Biserica anglican’, ea insigi, sisi precizezo doctrina despre Sf, taine, in deosedi despre cea e hirotoniei 0 considers tain’ an ba? V, Prin urmare cheit © fy man insligi a Biserici Anglicane, iar noi, vom fi ferieitf, dack iam fi da ‘ovazie $i indemaui pentru procizarea doctrinelor sale 1. P. S, Mitropolit Prima! 4x timutire asupra con vorbirlor pe care ie-a avut eu diferiitrimigi ai Athie~ piscopulul de Canterbury gi in deosebi cea a canoni- cului Bate; 9i impresiunile rimase sunt eX n'sr 8 prea departe din punct de vedere doctrinal de not. Se primese propunerile I. P, S. Mitropolit Nicolae fl Ardealutui, cu aciogirea a se comunica, acesstit hoticire tutucor Bisericilor surori ortodoxe PS. Episcop Lucian al Romanvlui incepe sk dea Getire procetului de statu: de orgenizare al Biserici ortodoxe-romane, atticol ou artical Sau cetit yf aprobat dela art. 12s, fleindurse tn- Areptisile gi adiogirile, dup& cum se vede tn subali- turatul exemplar. La orele 13, I P, S. Mitropolit Primat, ridieind ge- dinga, anunfa pe cea viitoare pe sua de mine, Marti, 2 Decemvrie, ta orele 10 dimineays 88 Moartea Episcopului llarie al Constanfei. Luna Septemvrie s'a tnchelat cu irecerea din aceasti viafi « Episcopului Marie, care de doi ani de ail plistoren peste Intinsa eparhie Constants. Suferind do nim de mai muh vrome, mai fafiripindu-se apoi din boala sa gi opoi iar slibind, Duminicd, ln 27 Sept a. ¢, ceasutile 6 sears, Episcopul: Marie a tnchis ochi spre viaje de vecl, $tirea s'a rispandit jute in Bucuresti, lunde riposatul gi-2 trocut cea mai mare parte a vietil sale, ca paroh al bissricil Amsa, ca profesor In liceul Sf. Sava, ca profesor $i director Ia Seminsriul Nifom ji ca frum'ay tn viata biseriaeascit a Capitalel, pand clnd 4 fost ales episcopal Constanfel. Din aceasti pricing, moartea s1 a fost primiti eu adanc& intrstare 9i tofi igi aritau pireceade-riu ci Prea SE Sa gica incheiat vigja atit-de curind, neavand nici 60 de ani, Riposatul find legat mai mult de Bucuresti, unde {gi uve pe membrii fomille! sale, gi masurile pentru inmormantare s'euluat ca séfietngropat ac, iar nu in Con stanfa. Portulnostru dela mare insi asimt si el toati da rerea plecirii atat de grabnice tn lumes vegnick w celui dlotat episcop st stu, gi de acelin oragul a imbrdicat hhaina Jalei 41 prdvdlile au fost inchise tn elipa cand s'a vestit moartee arhipistorului yi cdnd trupul siu muritor’& fost ridicat pentru a fi dus Bucuresti, spre Ingropiciune tn morméntet failiel. Dest de pugint vrema ts oragul Constangel, oragul a finut s& arate of simte toati jalen pentru perderea arhipéstorului sau. Tn Bucuresti, a fost adus fo ziua de Marj, urmind ‘ca Inmormintsrea st se faci a doua zi, la 80 Sept., dar flte misuri au ficut ea Inmormantarea si se amine pe Joi, 1 Oct. Decl despre inmormanteren sa, pentru ‘care Sau facut toate pregitirile ca sé fie cat mai mi- read, vom serie tn nr. urmaior, Pand atunci Insd, tre- ule st pomenim ci la biserica Amza, unde trupul a fost agezst, a fost un neincetat du-te-vino al numero- llor cunoscufi gi pristoni ai celui ce atita vrome fuseso in Bucuresti cunoscutul chip bisericese al Episcopului Narie, parohul de altidett Tite Teodoreseu al Am2ei, Veneau st-1 mai vadi odatt gi si-gi ia rimas bun, S’a dus dintre no}, Damnezeu si-1 odihneascd in pace, dar uitet nu va fi Liga teologilor ortodocsi romani, L ‘Vara aceasta 1 fost bogati in ovenimonte erogtinesti ‘insemnate, atat*in jari, ct gi peste graniff. In fart, vem de inserinat: 1. Congresul Asociafinnil generale a cleratud roménesc, tinut la Cornutt in $i 26 August; 2, apoi toata vara s'aw ficut preg? Pentru edltoria de inchinare la Locurile Sfinte, pusk la cale de Mitropolitul Nicolue al Sibiiului gi ,s v9¢ 0 si fnfpruit in aceasté lund Septemvrio; 3. de asemenes, eincetat s'au ficut pregatiri pentru punerea in tucra legi de unificare a Biseriii; in. sfarqi, 4am primit vesica despre ininjarea une! Intovdrdgiri a t20