Mulțimi fuzzy

1. Noţiuni introductive
Funcţia caracteristică a mulţimii A  X (mulţime crisp):
1, x  A,
 A : X  {0,1},  A ( x)  
0, x  A.
Definiţie: O mulţime fuzzy (fuzzy set) pe spaţiul X :
A  ( x,  A ( x)) x  X  , (1.1)
unde aplicaţia
 A : X  [0,1] (1.2)
se numeşte funcţie de apartenenţă (eng. membership function – MF).
Valoarea  A ( x) reprezintă gradul de apartenenţă a elementului x  X la mulţimea A . ♦
X - univers de discurs (universe of discourse) sau variabilă lingvistică (linguistic variable).
X este mulțime discretă: A   x X  A ( xi ) xi
i

X este spaţiu continuu: A    A ( x) x .

X
2 Mulţimi fuzzy
A  ( x,  A ( x)) x  X  ,  A : X  [0,1]
suport (eng. support): supp(A)=  x  X  A ( x)  0 .
nucleu (eng. core): core(A)=  x  X  A ( x)  1 .
frontiera (eng. boundary): A   x  X 0   A ( x)  1 .
înălţimea (eng. height) h( A)  sup A ( x) x  X  .

O mulţime fuzzy A este normală (eng. normal) dacă core(A)   .

Un punct de crossover (eng. crossover point):
crossover( A)   x  X  A ( x)  0.5 .
O mulţime fuzzy al cărei suport este reprezentat de un singur punct x din X , pentru care
 A ( x)  1 este denumită fuzzy singleton.
Fie ( Ai ,  Ai ) , i  1, m , mulţimi fuzzy definite pe acelaşi univers de discurs X .
m-uplul ( A1, A2 , , Am ) formează o partiţie fuzzy a lui X dacă:
i) i , Ai   ;
ii) Ai  A j   pentru i  j ;
m
iii) x  X ,   A ( x)  1.
i
i 1
 Mulţimi fuzzy 3

Mulţimea de nivel  (eng.  -cut sau  -level cut) a unei mulţimi fuzzy A
A   x  X  A ( x)    . (1.3)
Mulţimea strictă de nivel  (eng. strong  -cut sau strong  -level cut)
A   x  X  A ( x)    . (1.4)
supp( A)  A0 , core( A)  A1.
O mulţime fuzzy este convexă (eng. convex) dacă
x1, x2  X ,   0,1 :  A ( x1  (1   ) x2 )  min  A ( x1),  A ( x2 ) .
O mulţime fuzzy este concavă (eng. concave) dacă
x1, x2  X ,   0,1 :  A ( x1  (1   ) x2 )  max  A ( x1),  A ( x2 ) .
Mulţimea fuzzy A pe este simetrică (eng. symmetric) dacă c  astfel încât
 A (c  x)   A (c  x2 ) , x  .
O mulţime fuzzy A pe este deschisă la stânga (eng. open left) dacă:
lim  A ( x)  1 şi lim  A ( x)  0 .
x x
O mulţime fuzzy A pe este deschisă la dreapta (eng. open right) dacă:
lim  A ( x)  0 şi lim  A ( x)  1.
x x
O mulţime fuzzy A pe este închisă (eng. closed) dacă:
lim  A ( x)  lim  A ( x)  0 .
x x
4 Mulţimi fuzzy

Un număr fuzzy (eng. fuzzy number) reprezintă o mulţime fuzzy pe care este normală şi convexă.

O asemenea mulţime fuzzy are exact două puncte de crossover, notate în continuare xc1, xc 2 .

Lăţimea (eng. width) unui număr fuzzy A este:

1
w( A)  | xc1  xc 2 | , unde  A ( xc1 )   A ( xc 2 )  . ♦
2
 Mulţimi fuzzy 5

2. Operaţii uzuale cu mulţimi fuzzy

Fie A  ( x,  A ( x)) x  X  şi B  ( x,  B ( x)) x  X  .

Mulţimile fuzzy A şi B sunt egale dacă  A ( x)  B ( x) , x  X .

incluziunea A  B :  A ( x)  B ( x) , x  X .
intersecţia (conjuncţia):  AB ( x)  min  A ( x), B ( x)  A ( x)  B ( x) , x  X . (1.5)
reuniunea (disjuncţia):  AB ( x)  max  A ( x), B ( x)  A ( x)   B ( x) , x  X . (1.6)
complementul (negaţia):  A ( x)  1   A ( x) , x  X . (1.7)

Legea contradicţiei: A  A  .
Legea terţului exclus: A A  X .
diferenţa simplă  A B ( x)  min  A ( x),1   B ( x) (1.8)

diferenţa mărginită A B ( x)  max 0,  A ( x)  B ( x) (1.9)

6 Mulţimi fuzzy
Tabelul 1.1. Proprietăţile operaţiilor standard cu mulţimi fuzzy.
1. Comutativitate A B  B  A
A B  B  A
( A  B)  C  A  ( B  C )
2. Asociativitate
( A  B)  C  A  ( B  C )
A  ( B  C )  ( A  B)  ( A  C )
3. Distributivitate
A  ( B  C )  ( A  B)  ( A  C )
4. Idempotenţă A A  A
A A  A
A  ( A  B)  A
5. Absorbţia
A  ( A  B)  A
6.
Absorbţia de A   
X sau  A X  X
7. Identitatea A   A
A X  A
8. Involuţia A A
9.
Legile lui de A B  A B
Morgan A B  A B
Formula de
10. ( A  B )  ( A  B )  ( A  B )  ( A  B)
echivalenţă
Diferenţa
11. ( A  B )  ( A  B )  ( A  B )  ( A  B)
simetrică
 Mulţimi fuzzy 7

Exemple:
(i) X  1,2,3,4 :
A  (1,0.2),(2,0.7),(3,1),(4,0) , B  (1,0.5),(2,0.3),(3,1),(4,0.1) .

A  B  (1,0.2),(2,0.3),(3,1),(4,0) , A  B  (1,0.5),(2,0.7),(3,1),(4,0.1) .
B  (1,0.5),(2,0.7),(3,0),(4,0.9) .
A  B  A  B  (1,0.5),(2,0.3),(3,0),(4,0) ,
A B  (1,0),(2,0.4),(3,0),(4,0) .
8 Mulţimi fuzzy

Figura 1.2. Ilustrarea grafică a operaţiilor uzuale cu mulţimi fuzzy.

 Mulţimi fuzzy 9

A  ( x,  A ( x)) x  X  şi B  ( y,  B ( y)) y  Y 
produsul cartezian (eng. cartesian product) A  B  X  Y
 AB ( x, y)  min  A ( x), B ( y), x  X , y Y .

coprodusul cartezian (eng. cartesian co-product) A  B  X  Y

 A B ( x, y)  max  A ( x), B ( y) , x  X , y  Y .
10 Mulţimi fuzzy

3. Funcţii de apartenenţă implementate în MATLAB

Fuzzy Logic Toolbox
y = nume_mf(x, param)

Funcţie de apartenenţă Funcţie MATLAB Parametri

1. triunghiulară trimf [a, b, c]
2. trapezoidală trapmf [a, b,c, d]
3. gaussiană gaussmf [sig, c]
combinaţie de 2 funcţii
4. gauss2mf [sig1, c1, sig2, c2]
gaussiene
5. clopot generalizat gbellmf [a, b, c]
6. sigmoidală sigmf [a, c]
diferenţă de 2 funcţii
7. dsigmf [a1, c1, a2, c2]
sigmoidale
produs de 2 funcţii
8. psigmf [a1, c1, a2, c2]
sigmoidale
9. s smf [a, b]
10. z ymf [a, b]
11. pi pimf [a, b, c, d]
 Mulţimi fuzzy 11

3.1. Funcţia triunghiulară

parametri: a  b  c ,
 0 , x  a,
xa
 , a  x  b,
b  a
f tri ( x ; a, b, c)  
 c  x , b  x  c,
c  b
 0 , c  x,

sau,
 x a c  x 
f tri  x ; a, b, c   max min  ,  , 0 .
 b  a c  b  
12 Mulţimi fuzzy

3.2. Funcţia trapezoidală

parametri: a  b  c  d
 0 , x  a,
xa
 , a  x  b,
b  a

f trap  x ; a, b, c, d    1 , b  x  c, (1.11)
d  x
 , c  x  d,
d c
 0 , d  x,
echivalent:
 x a d  x 
f trap  x ; a, b, c, d   max min  ,1,  ,0  . (1.11’)
 b  a d  c  
 Mulţimi fuzzy 13

3.3. Funcţii de tip gaussian

parametri:   0 şi c 
( x c ) 2

f gauss  x ;  , c   e 2
2
. (1.12)

Graficele funcţiilor de apartenenţă de tip combinaţie a două gaussiene:

(a) cazul c1  c2 , (b) cazul c1  c2
14 Mulţimi fuzzy

3.4. Funcţia de tip clopot generalizat

parametri: a, b şi c, cu a  0 şi b  0 .
1
f gbell  x ; a, b, c   2b
, (1.13)
xc
1
a

dacă b  0 , atunci funcţia ia forma unui clopot inversat.

 Mulţimi fuzzy 15

3.5. Funcţii de tip sigmoidal

parametri: a, c  , a  0
1
fsig  x ; a, c  
1  e  a ( x c )
c precizează punctul de crossover
a dă panta tangentei la curbă în acest punct:
dacă a  0 , funcţia este deschisă la dreapta
dacă a  0 , funcţia este deschisă la stânga.

diferenţa a două funcţii sigmoidale:

fdsig ( x ; a1, c1, a2 , c2 )  fsig ( x ; a1, c1)  fsig ( x ; a2 , c2 ) ,
produsul a două funcţii sigmoidale:
f psig ( x ; a1, c1, a2 , c2 )  fsig ( x ; a1, c1)  fsig ( x ; a2 , c2 )
16 Mulţimi fuzzy

3.6. Funcţiile S, Z şi pi
 0 , xa
 2
 2 x  a   
ab
  b  a 
, a x
2
f S ( x; a, b)  
2
 bx ab
 1  2   ,  xb
 ba 2

 1 , bx
 1 , xa
 2
1  2  x  a  , ax
ab
  
ba 2
f Z ( x; a, b)  
2
 bx ab
 2   ,  xb
 b  a  2

 0 , bx
 0 ,x  a
 f ( x ; a, b) , a  x  b
 S
f pi ( x ; a, b, c, d )   1 ,b  x  c
 f ( x ; c, d ) , c  x  d
 Z
 0 ,d  x
 Mulţimi fuzzy 17

4. Norme şi conorme triunghiulare

4.1. T-norme
Fie A  ( x,  A ( x)) x  X  şi B  ( x,  B ( x)) x  X  .
 AB ( x)    A ( x), B ( x)  , x  X ,
 AB ( x)    A ( x), B ( x)  , x  X .
Definiţie: Un operator :[0,1]  [0,1]  [0,1] este o T-normă dacă:
 condiţii pe frontieră: (0,0)  0 ; (a,1)  (1, a)  a ;
 monotonicitate: a  c şi b  d : (a, b)  (c, d ) ;
 comutativitate: (a, b)  (b, a) ;
 asociativitate:  a, (b, c)    (a, b), c  . ♦

Operatori de tip T-normă frecvent utilizaţi

(i) minimum: min (a, b) a  b  min{a, b} ;
(ii) produs algebric: ap (a, b)  a  b ;
(iii) produs mărginit (Łukasiewicz): bp (a, b) a b  max{0, a  b  1} ;
 a , b 1

(iv) produs drastic: dp ( a, b) a b   b , a 1
 0 , a, b  1.

18 Mulţimi fuzzy
Pentru orice a, b[0,1]:
dp (a, b)  bp (a, b)  ap (a, b)  min (a, b) .
orice T-normă satisface
(a, b)  min (a, b)  min(a, b) , a, b [0,1] .

Graficele operatorilor T-normă: (i) minim; (ii) produs algebric;

(iii) produs mărginit; (iv) produs drastic.
 Mulţimi fuzzy 19

Exemplu:  A ( x)  f tri ( x ;1,4,9) , şi, B ( x)  f trap ( x ;1,5,6,9) .

Intersecţia a două mulţimi fuzzy determinată cu operatorii de tip T-normă:

(i) minim; (ii) produs algebric;(iii) produs mărginit; (iv) produs drastic.
20 Mulţimi fuzzy
Un operator de tip T-normă care satisface relaţia (a, a)  a pentru orice a [0,1] este
denumit idempotent.
Operatorul minimum min este idempotent şi este singura T-normă idempotentă.

O T-normă continuă care satisface (a, a)  a pentru orice a  (0,1) este denumită Arhimedeană.
T-normele produs algebric ap şi produs mărginit bp satisfac această condiţie.

O T-normă Arhimedeană pentru care (a, a)  0 numai dacă a  0 se numeşte strictă.

Dacă această condiţie nu este satisfăcută, se spune ca T-norma respectivă este nilpotentă.

Produsul algebric ap este o T-normă strictă iar produsul mărginit bp este o T-normă nilpotentă.
 Mulţimi fuzzy 21

4.2. T-conorme
Definiţie: Un operator :[0,1]  [0,1]  [0,1] este o T-conormă (S-normă) dacă:
 condiţii pe frontieră: (1,1)  1; (a,0)  (0, a)  a ;
 monotonicitate: a  c şi b  d : (a, b)  (c, d ) ;
 comutativitate: (a, b)  (b, a) ;
 asociativitate:  a, (b, c)    (a, b), c  . ♦

Operatori de tip T-conormă frecvent utilizaţi

(i) maximum: max (a, b) a  b  max{a, b};
as (a, b) a  b  a  b  ab ;
(ii) sumă algebrică: ˆ
(iii) sumă mărginită (Łukasiewicz): bs (a, b) a  b  min{1, a  b} ;
 a ,b0

(iv) sumă drastică: ds ( a, b) a b  b, a0
 1 , a, b  0.

Pentru orice a, b[0,1], între aceşti operatori există relaţia:
max (a, b)  as (a, b)  bs (a, b)  ds (a, b) .
orice T-conormă satisface inegaliatea
(a, b)  max (a, b)  max(a, b) , a, b [0,1] .
22 Mulţimi fuzzy

Graficele operatorilor de tip T-conormă: (i) maxim; (ii) sumă algebrică;

(iii) sumă mărginită; (iv) sumă drastică.
 Mulţimi fuzzy 23

Exemplu:  A ( x)  f tri ( x ;1,4,9) şi B ( x)  f trap ( x ;1,5,6,9) .

Reuniunea a două mulţimi fuzzy determinată cu operatorii de tip T-conormă:

(i) maxim; (ii) sumă algebrică;(iii) sumă mărginită; (iv) sumă drastică.
24 Mulţimi fuzzy
Un operator de tip T-conormă care satisface relaţia (a, a)  a pentru orice a [0,1] este
denumit idempotent.
Operatorul maximum max este idempotent şi este singura T-conormă idempotentă.
O T-conormă continuă care satisface (a, a)  a pentru orice a  (0,1) este denumită Arhimedeană.
T-conormele sumă algebrică as şi sumă mărginită bs satisfac această condiţie.
O T-conormă Arhimedeană pentru care (a, a)  1 numai dacă a  1 se numeşte strictă.
Dacă această condiţie nu este satisfăcută, se spune că T-conorma respectivă este nilpotentă.
Sumă algebrică as este o T-conormă strictă iar suma mărginită bs este o T-conormă nilpotentă.

Operatorii de tip T-normă şi T-conormă sunt duali în sensul următor:

 dacă operatorul este de tip T-normă, atunci operatorul  este de tip T-conormă
(a, b)  1  (1  a,1  b) , a, b[0,1],
 dacă operatorul este de tip T-conormă, atunci operatorul  este de tip T-normă
(a, b)  1  (1  a,1  b) , a, b[0,1],

Perechile de operatori ( min , max ) , ( ap , as ) , ( bp , bs ) şi ( dp , ds ) sunt duali

Mulţimi fuzzy 25
26 Mulţimi fuzzy

4.3. Complement fuzzy

Fie A  ( x,  A ( x)) x  X 
 A ( x)    A ( x)  , x X .
Definiţie: Un operator :[0,1]  [0,1] este un complement fuzzy dacă:
 condiţii pe frontieră: (0)  1, (1)  0 ;
 monotonicitate: a  b: (a)  (b) ;
 involuţie: ( (a))  a . ♦

Oricărei T-norme nilpotente îi poate fi asociată un complement (rezidual) prin relaţia:

(a)  max b (a, b)  0, a [0,1] .
Astfel, operatorul uzual folosit (a)  1  a este complementul corespunzător produsului mărginit
bp , fiind numit şi complement Łukasiewicz.

Legile lui deMorgan generalizate

Dualitatea operatorilor de tip T-normă şi T-conormă poate fi generalizată în sensul următor:
 dacă operatorul este de tip T-normă, atunci operatorul  este de tip T-conormă
(a, b)    (a), (b)   , a, b[0,1],
 dacă operatorul este de tip T-conormă, atunci operatorul  este de tip T-normă
(a, b)    (a), (b)   , a, b[0,1],
 Mulţimi fuzzy 27

4.4. Operatori parametrizaţi

 operatorii lui Sugeno, definiţi pentru   1 prin:
 a  b  1   ab 
( a , b ;  )  max 0,  , a, b[0,1],
S
  1 
S (a, b ;  )  min 1, a  b   ab , a, b[0,1],
1 a
( a ;  )  , a [0,1] ;
1  a
S

 operatorii lui Yager, definiţi pentru q  0 prin:

  q q
Y ( a, b ; q )  1  min 1, (1  a)  (1  b) 
1q
 , a, b[0,1],

Y ( a , b ; q )  
min 1,( a q
 b 
q 1q
) , a, b[0,1],

Y (a ; q)  (1  a ) , a [0,1] .
q 1q

O T-normă Sugeno S (a, b ;  ) şi o T-conormă S (a, b ; ) , definite pentru  ,  1, sunt duale
(în sensul operatorului de negaţie (a)  1  a ) dacă şi numai dacă     (1   ) .
28 Mulţimi fuzzy

Reuniunea şi intersecţia a două mulţimi fuzzy determinate utilizând operatori de tip

(a)-(b) Sugeno şi (c)-(d) Yager pentru diferite valori ale parametrilor lor.
 Mulţimi fuzzy 29

Graficele operatorii complement fuzzy de tip (a) Sugeno şi (b) Yager

şi complementul unei mulţimi pentru diferite valori ale parametrilor lor.