Sunteți pe pagina 1din 5

UNIVERSITATEA “OVIDIUS”

FACULTATEA DE MEDICINA

CAILE ASCENDENTE-
CLASIFICARE,CARATERISITICI

COORDONATOR STIINTIFIC: STUDENT:


CALINA GEORGE-MIHAI

Constanta, 2020
Caile ascendente
Se gasesc in toate cordoanele medulare si transporta spre etajele superioare
informatiile aduse pe calea radacinilor dorsale ale nervilor spinali.
La intrarea in maduva acestea se impart in doua manunchiuri: medial si lateral.
Manunchiul medial este format din fibre groase, mielinizate, cu viteza mare de
conducere (Aα si Aβ). Ele treansporta sensibilitatea epicritica(tactile fina) si
proprioceptive constienta, care constistuie suportul cunoasterii calitative a mediului
inconjurator: detalii de suprafata, dimensiuni, volum, atitudine in spatiu si amplitudinea
miscarilor segmentelor membrelor. Conectate periferic cu receptorii cutanati(corpusculii
Meissner si Pacini) sau cu proprioreceptorii (fusuri neuromusculare, corpusculii
iuntendinosis Golgi), acetse fibre patrund in maduva prin santul lateral dorsal, medial de
tractul dorsolateral (zona marginala Lissauer) si, in cordonul dorsal al maduvei, se
bifurca intr-un ram ascendent si unul descendent. Ambele sunt situate initial in cordonul
dorsal si dau numeroase colaterale. Ramurile descendente sunt echivalente fibrelor
intersegmentare si colateralele lor se inchid arcuri reflexe mono- si polisinaptice.
Ramurile ascendente se comporta diferit:
-cele mai lungi formează fibrele spinobulbare ale cordonului posterior, care fac
sinapsa cu deutoneuronul in nucleii gracilis (Goll), cuneatus (Burdach) si cuneatus
accesor (von Monakow) din bulb. Ele constituie sistemul cordonal posterior.
-cele mai scurte fac sinapsa in nucleul toracic dorsalis, Clarke sau in interneuronii
echivalenți ai zonei fundamentale. Axonii acestora se alătură sistemului spinocerebelos.
-alte fibre pătrund în cornul dorsal prin marginea mediala a laminei V si iau un traiect
recurent spre lumina II, unde exercită un efect inhibitor asupra glomerulului specific
modularii durerii.
-alte fibre închid arcuri reflexe mono- si polisinaptice.
Manunchiul lateral este format din fibre subtiri, slab mielinizate sau amielinice. Ele
transporta sensibilitatea protopatica (tactilă, termică, dureroasa si viscerală), declansata
de acțiunea stimulilor durerosi, tactili si termici asupra receptorilor specifici. Prin aceasta
el face parte din "sistemul de alarma" al organismului.
Fibrele manunchiului lateral pătrund în tractul dorsolateral (zona marginală Lissauer),
unde se bifurca in ramuri descendente si ascendente, care străbat 1-2 mielomere, după
care pătrund în cornul dorsal si se termina in laminele I, II, IV si V, participând fie la
sistemul de modulare a durerii, fie intrând direct in componența sistemului
ventrolareral (spinotalamic).
In concluzie, pe baza criteriilor strucuturale si funcționale expuse, fibrele ascendente ale
substanței albe se organizează în trei sisteme cordonale:
• dorsal (spinobulbar)

2
• lateral (spinocerebelos)
• ventrolateral (spinotalamic).

SISTEMUL CORDONULUI POSTERIOR


Este format din fibrele ascendente lungi ale manunchiului medial al radacinii dorsale a
nervului spinal. Ele raman homolateral si se organizeaza somatotopic dupa legea
excentritatii fibrelor scurte, fibrele sacrate, lombare si toracale inferioare formand tractul
gracilis (Goll), iar cele toracale superioare si cervicale formand tractul cuneatus
(Burdach). Ele sunt axoni ai protoneuronilor din ganglionul spinal (fibre primare) si
transporta sensibilitatea epicritica (tactile fina si proprioceptive constienta). Alaturi de
aceste fibre primare, in structura cordonului posterior s-au descris si fibre secundare,
axoni ai neuronilor din lamina IV, care urmeaza aceeasi cale. Fibrele primare fac
sinapsa in bulb cu deutoneuronii situati in nucleii gracilis si cuneatus; axonii lor
formeaza lemniscusul medial, cu destinatie talamocorticala.
SISTEMUL CORDONAL LATERAL
Tractul spinocerebelos dorsal (direct, Flechsig) transporta sensibilitatea
proprioceptiva de la nivelul membrelor inferioare si jumatatea inferioara a trunchiului.
Aceste informatii patrund in maduva pe calea fibrelor ascendente ale manunchiului
medial al radacinii dorsale al nervului rahidian si, dupa un traiect ascendent in cordonul
posterior, fac sinapsa in nucleul thoracic (dorsalis, Clarke).

3
Este organizat somatotopic atat la nivel medular, unde se respecta legea excentricitatii
fibrelor lungi; cat si la nivelul scoartei cerebeloase.
Fibrele care transporta sensibilitatea proprioceptiva de la nivelul memebrelor superioare
si jumatatii superioare a trunchiului se alatura cordonului dorsal si ajung un bulb, unde
fac sinapsa cu deutoneuronii din nucleul cuneat accessor (von Monakow), echivalent
functional cu nucelul thoracic. Axonii acestor neuroni iau calea fibrelor arciforme externe
si formeaza in pedunculul cerebelos inferior fasciculul cuneocerebelos, care se
proiecteaza homolateral in ariile corespunzatoare somatotopic ale scoartei cerebeloase.
Tractul spinocerebelos ventral (incrutisat, Gowers) transporta o gama mai larga de
informatii, care cuprind predominant stimuli proveniti de la toti proprioceptorii
membrelor inferioare si jumatatii inferioare a trunchiului, dar si unii stimuli de la nivelul
receptorilor tegumentari.
Spre deosebire de tractul spinocerebelos dorsal, fascilulele spinocerebeloase ventrale
transporta o informatie procesata in circuitele interneuronilor zonei fundamentale si
modulate de aferentele suprasegmentare. Astfel integrata, ea va pregati contextual
functional de elaborare a programului cerebelos de coordonare a motilitatii in repaus
sau in miscare.
SISTEMUL CORDONAL ANTERO-LATERAL
Este format din mai multe tracturi ale caror deutoneuroni se gasesc in cornul dorsal.
Tractul spinotalamic lateral-transporta predominant sensibilitatea protopatica,
termica, dureroasa si partial cea tactila.
Tractul spinotalamic ventral-conduce protopatica, tactile, dar si unele impulsuri
provenite de la receptorii pentru durere si temperature.
Tractul spinoreticular-rol in declansarea reactiilor comportamentale si in modularea
electrogenezei corticale.
Tractul spinotectal-are rol in activarea sistemelor enkefalinergice controlate de
substanta cenusie din jurul apeductului Sylvius.
Tractul spinoolivar
Tractul spinovestibular

4
BIBLIOGRAFIE

1.