GEOGRAFIE, DIDACTICA GEOGRAFIEI.

Prof. CORNELIA DINCA

OBIECTIVE OPERATIONALE

• O.O. - enunţuri ce descriu comportamentul observabil şi performanţa pe care o vor dovedi elevii, după o
situaţie de învăţare.
• se indică ce va trebui să ştie elevul (obiective operaţionale informative) şi
• ce va trebui să ştie să facă (obiective operaţionale formative)
.........................................................................................................
• Obiective cognitive – care ţintesc capacităţile de cunoaştere şi ȋnţelegere (“a şti”);
• Obiective metodologice – ce se raportează la priceperi şi deprinderi (“a şti să faci”);
• Obiective atitudinale – care se referă la abilităţi şi comportamente (“a şti să fii”).
…………………………………………………………………………………………………….
Operaţionalizarea cuprinde următoarele elemente:

1. Subiectul (Cine?) Obiectivul se construieşte în funcţie de cel care învaţă şi nu în funcţie de cel care predă. Ca urmare,
formularea uzitată este “la sfârşiul lecţiei, elevul va fi capabil....”.

2. Comportamentul observabil şi măsurabil (Ce?) Acesta se manifestă printr-o capacitate, pricepere sau aptitudine.
Capacitatea trebuie exprimată printr-un verb concret, de acţiune, care să nu permită interpretări variate şi care să aibă ca
rezultat un produs măsurabil cantitativ şi calitatv, capabil să genereze comportamente.

Exemple de verbe care pot fi utilizate pentru a construi obiective operaţionale: să analizeze, să argumenteze, să
calculeze, să caracterizeze, să compare, să completeze, să construiască, să descrie, să definească, să delimiteze, să
demonstreze, să enumere, să elaboreze, să enunţe, să execute, să expună, să exprime, să indice, să identifice, să
interpreteze, să localizeze, să măsoare, să numească, să observe, să ordoneze, să prezinte, să precizeze, să redea, să
reprezinte, să sistematizeze, să susţină, să utilizeze etc.

3. Performanţa şi descrierea performanţei, a rezultatului sau a produsului acţiunii (Ce va şti?, Ce va şti să facă?, Ce va şti
să fie?).(Care comportament?)

Răspuns: Exigenţa sau rezultatul aşteptat reprezintă un conţinut însuşit, înţeles, memorat, analizat, evaluat sau o
manifestare, un comportament, o acţiune vizibile. Acesta trebuie definit foarte clar, iar rezultatele aşteptate trebuie să
fie conforme cu conţinuturile programei.

4. Imprejurările sau condiţiile în care se produce comportamentul (Cum? Ȋn ce condiţii poate fi atinsă această
capacitate?) Acestea arată ce documente foloseşte profesorul sau ce limitări ori înlesniri sunt impuse, respectiv
strategiile didactice folosite şi unitatea de timp necesară.

Răspuns: Condiţiile în care se produce performanţa se referă la instrumentele şi documentele pe care le utilizează elevul
şi la facilităţile pe care educabilul le are sau nu: cu ajutorul hărţii…, folosind desenul…, interpretând fotografiile…,
urmărind filmul didactic…, fără hartă…., citind fragmentul…, audiind lectura… etc.

5. Criteriul de performanţă sau nivelul de reuşită, respectiv punctul de referinţă în evaluarea performanţei elevului.
(Care este criteriul de acceptabilitate al performanţei?)

Răspuns: Indicele calitativ sau cantitativ al caracteristicilor performanţei poate fi exprimat în: număr minim de
răspunsuri corecte, proporţie, cantitate etc. Profesorul stabileşte performanţa standard minimală a copilului. Se folosesc:
precizia, cantitatea sau pragul de acceptabilitate. Prin expresia “cel puţin” se poate marca limita de jos a reuşitei.

Exemplu:

Elevul va fi capabil să numească cel puţin trei caracteristici ale reliefului Câmpiei Române, pe baza analizei
fragmentului din manual.

• cele cinci etape pot fi formulate prin răspunsul la ȋntrebările:

cine? ce? ce va sti? cum? care?