FIŞĂ DE LUCRU ÎN LABORATOR

1. Enumeraţi factorii care determină presiunea arterială.

Factorii care determina presiunea arteriala sunt diferenta de presiune de la un capat
la altul ale sistemului circulator sau gradientul presional si rezistenta opusa la deplasarea
sangelui prin vase.

2. Exemplificaţi minimum 5 condiţii care trebuie respectate înainte de determinarea P.A.

Cateva dintre conditiile pe care pacientul trebuie sa le respectate inainte de
determinarea presiunii arteriale sunt urmatoarele : să fie în repaus fizic, să nu fi consumat
cafea sau să fi fumat cu cel puţin 30 de min., să nu fi luat nicio doză de medicament
antihipertensiv, să ia loc pe un scaun, cu 5 minute înainte de măsurare, cu ambele tălpi pe
podea şi nu picior peste picior, să nu vorbeasă pe durata măsurătorii, să fie aşezat în
decubit dorsal pentru măsurarea PA.

3. Precizaţi metodele prin care se poate determina presiunea sistolică arterială.

Exista trei metode prin care se poate determina presiunea sistolica arteriala,
acestea fiind urmatoarele: metoda palpatorie (Riva-Rocci), metoda ascultatorie
(Korotkov) si metoda oscilometrica (Pachon).

4. Precizaţi metodele prin care se poate determina presiunea diastolică arterială.

Metodele prin care se poate determina presiunea diastolica arteriala sunt: metoda
ascultatorie (Korotkov) si metoda oscilometrica (Pachon).

5. Explicaţi de ce manşeta tensiometrului trebuie să fie corelată cu circumferinţa

antebraţului pacientului.
Manseta tensiometrului trebuie sa fie corelata cu circumferinta antebratului
pacientului pentru a evita valori tensionale fals crescute.

6. Descrieţi modul de producere a zgomotelor Korotkov şi explicaţi cum sunt utilizate

pentru determinarea T.A.
Principiul metodei ascultatorii Korotkov consta in ascultarea cu stetoscopul a
zgomotelor care apar la decomprimarea lentă a manşetei. Aceste zgomote se datorează
circulaţiei turbulente a sângelui prin vas şi se numesc zgomotele lui Korotkov.

7. Definiţi presiunea diferenţială sau a pulsului şi explicaţi semnificaţia fiziologică a

determinării.
Presiunea diferentiala sau a pulsului este presiunea sistolica minus presiunea
diastolica. Depinde de pompa cardiacă şi de complianţa vasculară.
∆PA=PAS-PAD
 Presiunea sistolică (maximă) reprezintă presiunea cu care este propulsat sângele
în sistemul vascular, în timpul sistolei ventriculare.
Presiunea diastolică (minimă) este presiunea cu care se deplasează sângele în
diastolă.

8. Daţi câte patru exemple de creşteri fiziologice şi patologice ale presiunii arteriale.
Cresterile fiziologice si patologice ale presiunii arteriale sunt:
- Cu 3-4 mmHg la braţul drept faţă de cel stâng
- In timpul efortului fizic
- Expunerea la frig
- In sarcina, mai ales in trimestrul III

9. Daţi câte patru exemple de scăderi fiziologice şi patologice ale presiunii arteriale.
Scaderile fiziologice si patologice ale presiunii arteriale sunt:
- În somn, cu până la 20 mmHg mai mică decât în cursul zilei
- Imediat după efortul fizic
- Când creşte temperatura ambiantă
- La sportivii antrenaţi

10. Explicaţi modificarea P.A. cu înaintarea în vârstă, în somn, în sarcină, în efort.

În cele mai multe dintre situaţii, riscul de a avea tensiune arterială mare creşte
odată cu înaintarea în vârstă din cauza faptului că vasele de sânge îşi pierd elasticitatea
obişnuită, devenind tot mai rigide şi influenţând astfel valorile presiunii pe care sângele o
exercită asupra pereţilor interiori ai vaselor sanguine. Viaţa sănătoasă a acestor vase
poate fi prelungită în cazul unui stil de viaţă sănătos.
Exercitiile fizice sau alte activitati care solicita mult musculatura cresc tensiunea
arteriala, intrucat in cazul efortului fizic puternic inima pompeaza catre muschi mai mult
sange. Anumite activitati insa pot genera scaderea tensiunii arteriale, o plimbare in ritm
normal este una dintre acestea. Astfel, un program format din exercitii adaptate la nevoile
fiecarei persoane este o alta modalitate de a regla tensiunea arteriala.
Emotiile puternice cauzate de evenimente neplacute, periculoase, de sperieturi
sau de momente de bucurie extrema ridica, de asemenea, nivelul tensiunii arteriale.
Stresul, de asemenea, ridica nivelul tensiunii. In schimb, un somn adanc, de calitate, pune
organismul intr-o stare latenta care include scaderea tensiunii arteriale. In plus, anumite
parti ale creierului care controleaza starea somnului sunt implicate si in secretia de
hormoni si alte elemente care influenteaza tensiunea arteriala.
In timpul sarcinii o femeie experimenteaza o serie de modificari in tensiunea
arteriala ca efect advers al cresterii in volumul de sange ce apare pentru a sustine copilul
in dezvoltare.
11. Enumeraţi câteva sfaturi în ceea ce priveşte regimul alimentar la un pacient cu valori
presionale mari.
Cateva sfaturi alimentare care pot fi aplicate in cazul unei tensiuni arteriale mari
pot fi urmatoarele :
- Reducerea consumului de sare sub 5mg/zi
- Adoptarea unei alimentatii cu putine grasimi si carne rosie, insa bogata in fructe,
legume, cereale, peste si produse lactate degresate
- Asigurarea unui aport optim de potasiu, calciu si magneziu
- Limitarea consumului de alcool la 1 pahar /zi pentru femei si 2 pahare/zi pentru
barbati
- Renuntarea la fumat
- Practicarea unei activitati fizic regulate de 30-45 min/zi
- Mentinerea unei greutati sanatoase.
12. Cunoscând factorii care influenţează presiunea arterială încercaţi să găsiţi cel puţin patru
mijloace de prevenire şi de tratament a HTA .
In functie de factorii care influenteaza presiunea arteriala patru mijloace de prevenire
a hipertesniunii arteriale ar putea fi :
- O alimentatie sanatoasa si echilibrata
- Evitarea consumului de sare, grasimi, alcool si tigari
- Practicarea unei activitati fizice zilnic
- Mentinerea unei greutati optime
13. Descrieţi modificările zgomotelor cardiace în focarul aortic, în cazul unei presiuni
arteriale ridicate.
Primul zgomot fin apărut în timpul decomprimării progresive a manşetei, denumit
de Korotkov ton arterial, corespunde valorii presiunii sistolice (maxime), care, depăşind
forţa oponentă din manşetă, forţează sângele să se deplaseze prin regiunea comprimată.
Pe măsură ce presiunea din manşetă se reduce, auzim o serie de zgomote şi sufluri în
stetoscop, date de curgerea turbulentă prin vasul parţial comprimat. Cu cât
decomprimarea se apropie de valoarea presiunii minime, cu atât artera rămâne mai mult
timp deschisă, fluxul este mai mare şi zgomotele – suflurile - mai puternice. În momentul
în care se ajunge la nivelul presiunii diastolice (minime), zgomotele diminuă brusc în
intensitate.

Studiu individual

1. Utilizând un dicţionar medical sau alte materiale de documentare explicaţi înţelesul

următorilor termeni: debit cardiac, rezistenţă vasculară periferică, reologie,
hemodinamică, hipertensiune, hipotensiune, decubit, ortostatism, clinostatism,
manometru, ton arterial, „dipper”, „non-dipper” precum şi alţi termeni necunoscuţi
întâlniţi în text.
 Debitul cardiac permite aprecierea status-ului contractil al cordului,
masurarea presiunilor vasculare pulmonare si sistemice. Se determina prin metoda
termodilutiei sau conform legii lui Fick :
Debit cardiac = consum oxigen / diferenta A-V de continut în oxigen

Rezistenta vasculara periferica (RPT) este rezistenţa opusă de pereţii

vasculari circulaţiei sanguine.
Reologia este știința ce studiază interdependența între solicitările mecanice,
răspunsul corpurilor și proprietățile acestora. Această știință stabilește modelele
matematice care descriu comportamentul corpurilor supuse la solicitări. Acest
comportament este determinat de dependența dintre forțe (solicitări) și răspuns
(deformare, de exemplu).
Hemodinamica este disciplină care are ca obiect de studiu curgerea sângelui
prin aparatul circulator. Este o aplicare a dinamicii fluidelor în domeniul fiziologiei.

Hipertensiunea arteriala (HTA) este o "boala tacuta", fara simptome specifice,

doar cresterile bruste si importante ale tensiunii arteriale (salturile hipertensive) se pot
manifesta prin cefalee, ameteli, zgomote in urechi (acufene) sau tulburari de vedere -
"muste zburatoare" (fosfene), greturi, stare de rau general.

Hipotensiunea arteriala reprezinta scaderea tensiunii arteriale. O valoare a

tensiunii arteriale mai mica de 90 milimetri de mercur (mm Hg) pentru numarul de
varf (sistolic) sau 60 mm Hg pentru numarul inferior (diastolic) este in general
considerata tensiune arteriala scazuta. Pentru unii oameni afectiunea nu provoaca
probleme, dar, pentru majoritatea, tensiunea arteriala anormala poate provoca ameteli
si lesin. In cazurile severe, tensiunea arteriala scazuta poate pune viata in pericol.

Decubit (decubitus) este postura a corpului alungit pe un plan orizontal, dorsal

(pe spate), ventral (pe burtă) sau lateral drept / stâng.

Ortostatism provine din franceza (orthostatisme) si semnifica menținerea

corpului în poziție verticală.

Clinostatísm provine din franceza si semnifica modificările fiziologice

rezultate din poziția culcată a corpului.

Manometru este un instrument de măsurat presiunea unui gaz sau a unui lichid
în stare de vapori dintr-un spațiu închis. In acest caz, semnifica instrumentul de
masurarea a tensiunii arteriale.

Dipper persoana a carei PA scade in timpul noptii comparativ cu valorile

normale din timpul zilei.
Non-dipper persoana a carei PA nu scade in timpul noptii comparativ cu
valorile normale din timpul zilei
 Primul zgomot fin apărut în timpul decomprimării progresive a manşetei,
denumit de Korotkov ton arterial, corespunde valorii presiunii sistolice (maxime),
care, depăşind forţa oponentă din manşetă, forţează sângele să se deplaseze prin
regiunea comprimată.

2. Explicaţi mecanismele care determină apariţia diverselor sunete pe durata măsurării

tensiunii arteriale.
Pe măsură ce presiunea din manşetă se reduce, auzim o serie de zgomote şi
sufluri în stetoscop, date de curgerea turbulentă prin vasul parţial comprimat. Cu cât
decomprimarea se apropie de valoarea presiunii minime, cu atât artera rămâne mai
mult timp deschisă, fluxul este mai mare şi zgomotele – suflurile - mai puternice. În
momentul în care se ajunge la nivelul presiunii diastolice (minime), zgomotele
diminuă brusc în intensitate.

3. Documentaţi-vă şi explicaţi în 200 de cuvinte de ce în insuficienţa aortică există o

presiune divergentă.

Insuficienta aortica reprezinta inchiderea incompleta a valvei aortice, cu

aparitia unui flux retrograd din aorta in ventriculul stang in timpul diastolei.
In diastola o parte din fluxul sanguin din aorta revine in ventriculul stang, producand
dilatatia si hipertrofia cavitatii.Insuficienta aortica poate fi acuta si cronica.

Insuficienta aortica poate fi produsa de modificari ale valvelor, de modificari

ale aortei sau de modificari atat ale aortei, cat si ale valvelor.
Afectarea valvelor aortice reprezinta cauza a aproximativ 75% din insuficientele
aortice pure. Conditiile ce afecteaza valvele aortice sunt reumatismul articular acut,
valvele aortice bicuspide (cea mai frecventa malformatie a valvelor aortice si a doua
anomalie congenitala in populatia generala), endocardita infectioasa pe valve aortice
tricuspide sau bicusipde. Infectia reumatica produce ingrosarea, fibrozarea si
retractarea valvelor, cu sau fara comisuri fuzionate.

Insuficienta aortica poate aparea ca rezultat al modificarii doar a aortei

ascendente, valvele aortice avand aspect normal. Afectarea aortei ascendente
constituie a doua cauza ce produce insuficienta aortica pura. Aorta ascendenta poate
fi afectata de 4 procese: sindromul Marfan, disectia de aorta, sifilis sau alte aortite si
traumatismul toracic.
Consecintele anatomice ale regurgitarii aortice sunt dilatatia si hipetrofia excentrica a
ventriculului stang (ulerior si a atriului stang) si a aortei. Ventriculul stang ajunge la
cele mai mari dimensiuni intalnite numai in cardiomiopatii dilatative.

Primele simptome pot fi atipice ca transpiratie excesiva, dureri precordiale

excesive, palpitatii. Unii bolnavi se plang de palpitatii, de batai puternice ale inimii si
de pulsatii exagerate ale arterelor carotide. Aceste fenomene sunt produse de debitul
bataii crescut si de tahicardie. Cele mai importante simptome sunt dispneea de efort,
astenia si durerile anginoase.
 Dispneea de efort este un simptom comun si apare la peste 80% dintre bolnavii
cu insuficienta aortica severa. Dispneea este explicata de doi factori, cresterea
presiunii capilare pulmonare si scaderea frectiei de ejectie la efort, datorita unui
ventricul ce devine ineficient.

4. Documentaţi-vă şi găsiţi soluţia la următoarea problemă: un pacient cu hipertensiune

arterială îi spune medicului curant că vrea să-şi petreacă concediul la munte, la o
altitudine de peste 1500 de metri, timp de 10 zile. Ce recomandări credeţi că îi va face
medicul şi de ce?
Activitatea fizicǎ – Nu este clar dacǎ activitatea fizicǎ poate avea un impact
negativ asupra evoluţiei hipertensiunii arteriale. Totuşi simptomele potenţial
periculoase ca dispneea severǎ, sincopa sau durerea toracicǎ, trebuie sǎ fie evitate.
Activitatea fizicǎ trebuie menţinutǎ la un nivel asimptomatic pentru a menţine
condiţionarea adecvatǎ a musculaturii scheletice. Activitatea fizicǎ dupǎ mese şi la
temperaturi extreme trebuie evitatǎ. Ajustarea adecvatǎ a activitǎţii fizice zilnice
poate sǎ îmbunǎtǎţeascǎ calitatea vieţii şi sǎ reducǎ frecvenţa simptomelor.
Cǎlǎtoriile şi altitudinea - este recomandat sǎ se evite expunerea la hipoxia
hipobaricǎ care apare la altitudini între 1500 si 2000m. Aeronavele comerciale sunt
presurizate la o altitudine echivalentǎ între 1600 – 2500m.