ORGANIZAREA ŞI FUNCŢIONAREA POLIŢIEI DE

PROXIMITATE

Probleme:
1. Definirea conceptului de Poliţie de proximitate. Necesitatea
implementării conceptului
2. Obiectivele Poliţiei de proximitate. Tehnici manageriale
3. Fişa postului şi ghidul poliţistului de proximitate
4. Atribuţiile Poliţiei de proximitate şi ale ofiţerului coordonator pe
această linie
5. Evaluarea poliţiştilor de proximitate
6. Categorii de evidenţe

Bibliografie:
 Constantin, C., Tactică poliţienească, Editura Sitech, Craiova, 2014;
 Dispoziția IGPR nr. 643/2005, pentru aprobarea Manualului de bune
practici de intervenţie pentru poliţia de ordine publică;
 Dispoziţia IGPR nr.123/2012 privind stabilirea Concepţiei unitare de
organizare, funcţionare şi acţiune a structurilor de ordine publică ale Poliţiei
Române;

1. DEFINIREA CONCEPTULUI DE POLIŢIE DE PROXIMITATE.

NECESITATEA IMPLEMENTĂRII ACESTUIA.

La data de 26.03.2003, la Berna, a fost semnat un Acord între

Guvernul României şi Guvernul Confederaţiei Elveţiene, privind implementarea
conceptului Poliţiei de Proximitate, iar elaborarea cadrului instituţional de
aplicare a acesteia a revenit Inspectoratului General al Poliţiei Române
- etapa I – proiecte pilot în judeţele Argeş şi Neamţ (2000 - 2002);
- etapa II – introducerea poliţiei de proximitate în 75% din oraşele
României (2003 - 2004);
- etapa III – continuarea implementării poliţiei de proximitate cu sprijin
elveţian (2005 – martie 2007).

1
 PREGĂTIRE ÎN PARTENERIAT CU EXPERŢII ELVEŢIENI
• 70 instructori poliţie de proximitate pregătiţi în România şi Elveţia;
• 100 formatori în domeniul A.T.;
• 12 formatori în domeniul A.T. 2;
• 500 ofiţeri din managementul superior pregătiţi în domeniul PdP şi
managementul schimbării;
• 500 ofiţeri din managementul mediu pregătiţi în domeniul proiectelor de
security marketing;
• Inspectorii şefi şi ofiţeri din Poliţia Capitalei instruiţi în domeniul
modului de abordare al presei şi mass-mediei;
• 11.000 poliţişti de O.P. Au urmat cursurile de A.T.

ACTIVITĂŢI DUPĂ ÎNCHEIEREA PROIECTULUI CU EXPERŢII

ELVEŢIENI
 Elaborarea Dispoziţiei nr. 7/2008;
 Elaborarea “Programului de dezvoltare durabilă a PdP 2008 - 2011;
 Distribuirea Manualului PdP - revizuit;
 Continuarea cursurilor de A.T.;
 Întâlniri anuale cu toţi ofiţerii instructori PdP, pentru schimb de
experienţă cu excepţia anilor 2009 şi 2010;
 PdP au urmat cursurile “Metode şi tehnici de comunicare” – 2008;
 Derularea mai multor proiecte de security marketing;
 Participarea la forumurile internaţionale ale PdP.

NUMĂRUL PdP DINROMÂNIA

La nivel naţional numărul poliţiştilor de proximitate diferă în funcţie
de numărul populaţiei şi densitatea judeţului.
Situaţia se prezintă astfel:
• număr funcţii prevăzute = 1.336

2
 • număr funcţii încadrate = 1.271
• număr funcţii vacante = 65
• număr funcţii suplimentate în 2010 = 11
• număr poliţişti bărbaţi = 1.104
• număr poliţişti femei = 167
Evaluarea PdP
Atât în cadrul poliţiilor altor state, cu tradiţie în domeniu, cât şi în
aplicarea conceptului în România, au existat divergenţe de opinie privind modul
de evaluare a activităţilor şi eficienţei poliţiştilor de proximitate.
Pentru eliminarea divergenţelor, în comun cu experţii elveţieni, ofiţerii
specialişti au elaborat “Metodologia de aplicare a noilor indicatori de evaluare”,
conform căreia poliţiştii de proximitate sunt monitorizaţi trimestrial şi anual de
către superiorul ierarhic şi de către ofiţerul specialist pe linie de proximitate, în
primul rând după criterii calitative.
Extinderea PdP
Creşterea graduală a numărului poliţiştilor de proximitate prin
transferul agenţilor de siguranţă publică, care rămân disponibili în urma preluării
de către poliţia locală a atribuţiilor de menţinere a ordinii publice.
Extinderea atribuţiilor poliţiei de proximitate prin :
 atribuirea calităţii de poliţie judiciară;
 efectuarea unor activităţi de cercetare şi instrumentare a
faptelor penale cu autor cunoscut
PERCEPTIA PdP
De colegi: la început cu reticenţă, iar după 1 – 2 ani activităţile
acestora au fost apreciate datorită informaţiilor culese de la populaţie, de
sprijinul acordat şi rezolvarea unor dosare penale.
Şi înainte, dar şi în prezent la unele unităţi de poliţie din ţară, există
manageri care sunt reticenţi cu privire la conceptul PdP, şi nu văd activitatea
agenţilor de proximitate ca fiind utilă pentru munca de poliţie.

3
 De populaţie: de la început cetăţenii au apreciat pozitiv implicarea PdP
în rezolvarea imediat a unor probleme; în urma sondajelor de opinie s-a
constatat că în timp, sunt cunoscuţi de cât ai multe persoane.
Community policing este un termen anglo-saxon care desemnează
strategia de aplicare a legii prin care cetăţenii şi Poliţia sunt parteneri pentru
menţinerea ordinii în cartier. Politia şi agenţii de poliţie sunt consideraţi membri
ai comunităţii, ideea principală fiind crearea de legături bazate pe încredere între
aceştia şi public.
În Franţa, Belgia, Elveţia sau Luxemburg noţiunea a fost adaptată la
ceea ce se numeşte police de proximité.
Poliţia de proximitate (PdP) a fost implementată din necesitatea de a-i
apropia pe oamenii legii de membrii comunităţilor.
Rolul acestor poliţişti este de a preveni dificultăţile, pornind de la o
bună cunoaştere a zonei în care sunt repartizaţi, pentru evaluarea permanentă a
riscurilor care pot ameninţa membrii societăţii civile.
Apropierea înseamnă:
 cunoaştere reciprocă,
 înţelegere şi asumare a rolului fiecăruia dintre parteneri,
 comunicare în vederea atingerii intereselor comune.
Prin Poliţie de proximitate se înţelege poliţia de anturare, apropiere şi
de legătură cu cetăţenii, în scopul promovării active a ordinii şi stabilităţii.
Poliţia de Proximitate, în sens larg, este o metodă modernă de lucru a
poliţiei, în care organizarea ei este orientată către recunoaşterea preventivă si
proactivă a problemelor comunităţii, care provoacă frica şi nesiguranţa, precum
şi a cauzelor care pot duce la criminalitate, abordarea acestora, precum şi
rezolvarea sau îndepărtarea lor, în strânsă legătură cu aportul populaţiei şi a altor
instituţii.
Implementarea conceptului Poliţiei de proximitate este necesară
întrucât aceasta îşi propune fixarea următoarelor obiective de prevenire:

4
 - diminuarea fricii în rândul populaţiei prin încurajarea gândirii şi
acţiunilor preventive;
- favorizarea creşterii responsabilităţii cetăţenilor astfel încât ei să se
simtă stăpâni pe viaţa şi proprietatea lor;
- să arate populaţiei că securitatea contribuie la creşterea calităţii vieţii;
- sfătuirea obiectivă şi gratuită a cetăţenilor în domeniul securităţii
(protecţia bunurilor);
- favorizarea colaborării dintre populaţie şi poliţie, încurajarea
cetăţenilor să informeze poliţia în mod responsabil atunci când cunosc o faptă
antisocială;
- învăţarea populaţiei să evalueze corect criminalitatea pentru a scădea
rata criminalităţii şi frica pe care aceasta o inspiră;
- protejarea populaţiei numai prin măsurile poliţieneşti nu este
suficientă pentru a reduce criminalitatea. Siguranţa populaţiei depinde într-o
mare măsură de comportamentul ansamblului de persoane.
2. OBIECTIVELE POLIŢIEI DE PROXIMITATE. TEHNICI
MANAGERIALE.
Obiective :
A. Substituirea unei logici de intervenţie cu o logică a cunoaşterii şi a
prezenţei
B. Acţiunea poliţieneasca să fie ordonata în jurul unor teritorii bine
identificate
C. Contactul permanent cu populaţia
D. Impunerea responsabilităţii la toate nivelurile, tuturor participanţilor
în teren
E. Asigurarea unui serviciu de calitate

A. Substituirea unei logici de intervenţie cu o logică a cunoaşterii şi a

prezenţei

5
 Vizează:
 cunoaşterea caracteristicilor socio-economice şi umane ale teritoriului şi a
diferitelor tipuri de populaţie care locuieşte acolo
 organizarea de contacte cu partenerii, vizite în teren, reuniuni de cartier.
 cunoaşterea mediilor cu probleme şi prezenţa regulată şi continuă pe
drumurile publice,
B. Acţiunea poliţieneasca să fie ordonata în jurul unor teritorii bine
identificate
 Poliţia de proximitate este organizată conform principiului sectorizării
 Entităţi teritoriale există sectorul / zona (entitate teritorială unde se
pregăteşte, se ordonă şi se evaluează misiunea de poliţie de proximitate,
fiind nivelul de organizare a dispozitivului de poliţie de proximitate) şi
cartierul (loc de bază al desfăşurării acţiunilor poliţiei de proximitate )
C. Contactul permanent cu populaţia
Modalităţi:
 O implicare puternică în viata oraşului – poliţiştii participă la marile
manifestaţii colective ale oraşului pentru a asigura buna desfăşurare a
acestora şi menţinerea ordinii, întreţin relaţii cu aleşii, factori locali sau
responsabili cu serviciile publice sau asociative.
 Un parteneriat activ şi constructiv în materie de siguranţă al cărui cadru
este un contract local de siguranţă. Toţi poliţiştii de proximitate, oricare
ar fi gradul lor profesional sau subordonarea ierarhică, sunt implicaţi într-
un fel sau altul în aceasta acţiune partenerială.
 O relaţie cu publicul bazată pe audienţă şi dialog.
D. Impunerea responsabilităţii la toate nivelurile, tuturor
participanţilor în teren
Caracteristici:
a) Responsabili bine stabiliţi pentru fiecare arie de acţiune
b) Obiective de acţiune bine stabilite

6
c) Implicarea personală eficientă a fiecărui funcţionar
d) Autonomie de acţiune
E. Asigurarea unui serviciu de calitate
Termenul de “serviciu” trebuie înţeles ca:
 Serviciu public - care se poate concretiza prin modalităţi de depunere a
plângerilor mai bine adaptate, sau printr-o mai bună relaţie cu
activitatea judiciară.
 Serviciu în folosul comunităţii - constă în găsirea unor soluţii mai bune
pentru primirea cetăţenilor, o atenţie mai mare acordată victimelor şi
asistenţa lor atunci când ele fac parte dintr-o categorie mai vulnerabilă
(plângerea la domiciliu care este făcută în beneficiul unor anumite
categorii de persoane, cum ar fi bătrânii sau persoanele cu mobilitate
redusă).
F. Lucrul în echipă
 sunt alcătuite echipe pentru fiecare zonă, cartier;
 totalitatea echipelor va forma o entitate mai mare - echipa de sector
 echipele se afla sub comanda unui responsabil

2.2. COMUNICAREA EXTERNĂ ŞI INTERNĂ

a) Comunicarea externă - vizează mediatizarea, aducerea la cunoştinţa
publicului, prin intermediul diverselor mijloace de comunicare, a activităţii
poliţiei.
Caracteristici:
 se realizează în ambele sensuri;
 are rolul de verificare şi completare a informaţiilor dintre parteneri.
b) Comunicarea internă - vizează cunoaşterea corectă şi actualizată a
informaţiilor din sfera de activitate a poliţiştilor de proximitate, fiind un mijloc
determinant de a-l mobiliza în acţiuni punctuale.
Caracteristici:

7
  comunicarea internă se referă şi la comunicarea cu celelalte
compartimente ale poliţiei;
 scopul comunicării interne este de a cunoaşte în întregime situaţia
operativă din zona de responsabilitate.
2.3. TEHNICI MANAGERIALE
a) realizarea conceptului de prevenire să se facă ţinând cont de harta
criminalităţii zonale;
b) rezolvarea problemelor curente ale unităţii de poliţie să aibă la bază filosofia
poliţiei de proximitate;
c) realizarea şi „orchestrarea” unor programe de parteneriat cu o proiecţie largă
în timp, la care să participe cât mai multe persoane din rândul societăţii civile;
d) participarea la acţiunile de prevenire în parteneriat, planificat, a tuturor
poliţiştilor din unitate;
e) desfăşurarea unei campanii de presă susţinute, care să aibă ca scop ideea de
parteneriat.

3. FIŞA POSTULUI ŞI GHIDUL POLIŢISTULUI DE PROXIMITATE

Poliţistul de proximitate îşi dedică activitatea consilierii şi

Informării cercetării, documentării şi rezolvării unor fapte penale.
In funcţie de necesităţi şi situaţie, el asigură, printre altele:
- prezenţa vizibilă şi liniştitoare;
- informează şi înştiinţează populaţia;
- caută soluţiile practice şi durabile la problemele locale de siguranţă a
cetăţeanului, în legătură cu alte parteneriate, etc.

Activităţi de serviciu:
 Cunoaşterea locuitorilor;

8
 Culegerea de informaţii pertinente, de la surse ocazionale (activitatea de
culegere a informaţiilor este bazată pe „surse ocazionale”- nu este una
calificată);
 Identificarea copiilor străzii, a cerşetorilor minori, ştergătorilor de
parbrize, luând măsuri de redare a acestora către familii , sau de internare
în centre de ocrotire.
 Aflarea numelor persoanelor dispărute pe care ulterior îl transmite şefilor
de zonă, culegând totodată date şi informaţii despre acestea;
 Identificarea grupurilor de mici delincvenţi luând măsuri de sancţionare a
părinţilor lor pentru lipsa de supraveghere ;
 Se deplasează la grădiniţele, şcolile, liceele de pe rază de competenţă
luând legătura cu directorii acestora şi cu comitetele de părinţi. Împreună
cu profesorii participă la acţiuni privind conduita şi comportamentul în
şcoli, este ascultat de elevi şi părinţi.
 Identifică şi ia legătura cu persoanele în vârstă, victime ale unor
infracţiuni;
 Poartă un dialog cu cetăţenii în scopul prevenirii infracţiunilor;
 Se informează cu privire la respectarea reglementarilor legale privind
comerţul, atenţionând pe cei în cauza asupra prevederilor legii.
 Periodic sau ori de cate ori este nevoie, în bază unui plan de acţiune
întocmit de către şeful de Birou Ordine Publică, participă împreună cu alte
forţe la combaterea anumitor fapte de natură
contravenţională/infracţională (combaterea cerşetoriei, vagabondajului,
tulburarea ordinii şi liniştii publice).
 Sfătuieşte comercianţii să-şi supravegheze magazinele personal, să le
înzestreze cu sisteme de pază sau să apeleze la serviciile unei firme
specializate, prevenind astfel eventuale furturi sau efracţii (atribuţii pe
această linie au lucrătorii compartimentului Sisteme de securitate).

9
Criterii privind selectarea poliţiştilor de proximitate :
- să dispună de un nivel ridicat de pregătire de specialitate, juridică şi de cultura
generală;
- să cunoască o limbă de circulaţie internaţională, precum şi limbile, tradiţiile şi
obiceiurile etniilor care formează populaţia în zona de responsabilitate;
- să dispună de capacitatea de a purta discuţii libere pe anumite probleme de
interes;
- să se bucure de aprecieri pozitive şi respect din partea colegilor şi cetăţenilor;
- să prezinte interes pentru problemele sociale ale cetăţenilor şi disponibilitatea
de a le rezolva;
- să manifeste disponibilitatea în a se informa şi a coopera în acest sens cu
agenţii de poliţie şi cu ofiţerii din celelalte formaţiuni ale poliţiei , precum şi cu
jandarmii, poliţia comunitară, autorităţile administrative, O.N.G.- urile, etc.
- în zonele unde populaţia etnică este majoritară, poliţiştii de proximitate vor fi
selectaţi prioritar din rândul celor care aparţin acesteia.

4. ATRIBUŢIILE POLIŢIŞTILOR DIN CADRUL COMPARTIMENTULUI

POLIŢIEI DE PROXIMITATE
Poliţia de proximitate are, în principal următoarele atribuţii:

a) realizează cunoaşterea populaţiei, urmăreşte crearea unui parteneriat între

poliţie şi cetăţeni, unităţi şcolare, cultele religioase, mediu de afaceri, organizaţii
neguvernamentale, autorităţi publice locale;
b) desfăşoară activităţi de cercetare penală privind:
1. infracţiuni cu autor cunoscut, prevăzute în Codul Penal, în care modul de
sesizare necesită plângerea prealabilă a părţii vătămate: loviri sau alte violenţe;
vătămarea corporală; violarea de domiciliu; ameninţarea; pedepsirea unor
furturi la plângerea prealabilă; abuzul de încredere; distrugerea; tulburarea de
posesie; nerespectarea hotărârilor judecătoreşti; abandonul de familie; rele

10
tratamente aplicate minorului; nerespectarea măsurilor privind încredinţarea
minorului şi tulburarea folosinţei locuinţei.
2. infracţiunea de furt cu autori cunoscuţi, infracţiunea de incest şi infracţiunea
de însuşirea bunului găsit;
3. infracţiuni cu autori cunoscuţi prevăzute de:
i) Legea nr. 61 / 1991, republicată, privind sancţionarea faptelor de încălcare a
unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice;
ii) Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 55/2002, privind regimul de deţinere
al câinilor periculoşi sau agresivi
iii) Legea nr. 205/2004 privind protecţia animalelor.
iii) Legea nr. 205/2004 privind protecţia animalelor.
Ofiţerul desemnat pentru coordonarea activităţii desfăşurate de către poliţiştii de
proximitate are următoarele atribuţii: Pe linia coordonării activităţii de cercetare
penală Pe linia coordonării activităţilor specifice poliţiei de proximitate

Pe linia coordonării activităţii de cercetare penală

 verifică competenţa de soluţionare a lucrărilor repartizate şi realizează
distribuirea acestora poliţiştilor de proximitate;
 îndrumă, potrivit legii, efectuarea activităţilor de constatare a
infracţiunilor şi de strângere a datelor în vederea identificării autorilor
infracţiunilor şi începerii urmăririi penale;
 urmăreşte permanent operativitatea soluţionării dosarelor penale şi
calitatea actelor de cercetare penală, prin relaţionarea directă cu unităţile
de parchet competente teritorial;
 verifică dacă persoanele cercetate fac parte din grupuri infracţionale,
relaţionând cu structurile de investigaţii criminale în acest sens;
 analizează dinamica infracţionalităţii din domeniul dat în responsabilitate
şi propune măsuri de eficientizare;
Pe linia coordonării activităţilor specifice poliţiei de proximitate:

11
  gestionează modul de realizare şi actualizare a evidenţelor care trebuie
întocmite la nivelul compartimentului de proximitate
 analizează lunar activităţile desfăşurate şi rezultatele obţinute, propunând
măsuri de eficientizare a muncii;
 întocmeşte lunar/trimestrial analiza actelor de violenţă înregistrate în
unităţile de învăţământ şi în imediata apropiere a acestora, în care au fost
implicaţi elevi;
 întocmeşte trimestrial analiza infracţiunilor sesizate în domeniul violenţei
în familie;
 analizează permanent activitatea de culegere a informaţiilor.

Art. 7 - Poliţistul de proximitate are, în principal, următoarele atribuţii:

a) realizează cunoaşterea populaţiei, sub aspectul structurii, obiceiurilor
şi tradiţiilor locale, domiciliului şi reşedinţei, precum şi a teritoriului din punct
de vedere al locurilor şi mediilor favorabile comiterii de infracţiuni;
b) stabileşte legături permanente cu administratorii asociaţiilor de
proprietari/locatari, factorii responsabili din cadrul unităţilor de învăţământ,
societăţilor comerciale, organizaţiilor neguvernamentale, administraţiei publice
locale pentru identificarea factorilor de risc privind ordinea publică şi siguranţa
cetăţeanului şi identificarea măsurilor comune de prevenire şi combatere a
faptelor antisociale;
c) participă la şedinţele asociaţiilor de proprietari/locatari şi la alte
evenimente importante pentru comunitatea din sectorul/zona de responsabilitate;
d) identifică şi consiliază cetăţenii care fac parte din categoriile cu grad
ridicat de victimizare;
e) mediază şi rezolvă conflictele interumane, în limitele legale;
f) identifică şi receptează problemele de ordin comunitar şi împreună cu
instituţiile abilitate iniţiază şi/sau participă la aplicarea unor proiecte sau
programe practice, care au ca obiectiv îmbunătăţirea siguranţei publice şi a
persoanelor;
g) verifică petiţiile şi sesizările cetăţenilor din zona de responsabilitate
referitoare la stări conflictuale, tulburarea liniştii publice în unităţile de
învăţământ, asociaţii de proprietari/locatari, societăţi comerciale, fapte
antisociale ale căror victime sunt anumite categorii de persoane (minori, bătrâni,
persoane cu handicap sau afecţiuni neuropsihice, etc.) şi propune soluţiile legale;

12
 h) culege date şi informaţii utile muncii de poliţie cu ocazia exercitării
atribuţiilor de serviciu, inclusiv pentru documentarea activităţii ilicite a
persoanelor aflate în atenţia poliţiei, conform reglementărilor în vigoare;
i) colaborează cu poliţiştii din formaţiunile operative şi din cadrul
structurilor de analiză şi prevenire a criminalităţii pentru cunoaşterea situaţiei
operative din sectorul/zona de responsabilitate şi realizarea schimbului de date şi
informaţii;
j) întocmeşte acte de constatare în cazul infracţiunilor flagrante;
k) efectuează acte de constatare şi de sancţionare a contravenţiilor;
l) participă, după caz, la efectuarea cercetării la faţa locului în cazul
faptelor penale repartizate spre soluţionare, comise în zona de responsabilitate;
m) participă, după caz, la activităţile de menţinere a ordinii publice cu
ocazia unor manifestări sau evenimente derulate în zona de responsabilitate.
n) desfăşoară activităţi de strângere a datelor în vederea începerii
urmăririi penale şi de cercetare penală în dosarele penale potrivit competenţei;
o) cooperează cu compartimentele de analiză şi prevenire a criminalităţii
pentru implementarea unor proiecte-programe de prevenire şi combatere a
criminalităţii, în domenii specifice;
p) participă la acţiuni, razii, controale şi filtre organizate la nivelul
subunităţii;
q) actualizează zilnic harta criminogenă cu faptele de natură penală
comise pe raza de responsabilitate şi cu stările conflictuale de orice natură care
prezintă riscuri în planul ordinii publice;
r) colaborează cu mass-media pentru promovarea şi dezvoltarea
apropierii de cetăţeni.

5. EVALUAREA POLIŢIŞTILOR DE PROXIMITATE

Evaluarea activităţii poliţiştilor de proximitate este un atribut al şefului

nemijlocit şi se realizează lunar, în bază Dispoziţiei I.G.P.R. nr. 48 din
01.06.2007, avându-se în vedere următoarele criterii:
1. modul de implicare în creşterea gradului de siguranţă al cetăţenilor
materializat în reducerea numărului sesizărilor/petiţiilor şi eficienţa activităţilor
desfăşurate; aici se va avea în vedere şi numărul de activităţi în comunitate, prin
intermediul cărora au fost purtate discuţii cu cetăţenii pe teme de interes civic,

13
participarea la şedinţe ale asociaţiilor de locatari / proprietari, cu grupe de elevi
din unităţile de învăţământ aflate pe teritoriul de competenţă;
2. modul de realizare a cooperării cu reprezentanţii altor instituţii cu
atribuţii în prevenirea criminalităţii, calitatea programelor aflate în derulare,
modul în care au fost realizate obiectivele prevăzute în acestea, modul în care
comunitatea a reacţionat pe parcursul şi la finalizarea programului (studii
efectuate de S.A.P.C., de instituţii independente sau de către partenerii din
programe);
3. percepţia populaţiei faţă de activitatea poliţiştilor de proximitate,
la bază aprecierii se vor afla studiile sau analizele efectuate de Serviciul de
Analiză şi Prevenire a Criminalităţii, de Institutul de Prevenire a Criminalităţii
din I.G.P.R. sau instituţii independente, (acestea reflectând gradul de mulţumire
faţă de activitatea poliţiştilor de proximitate)
 scrisori de mulţumire primite din partea unor instituţii sau
persoane care au făcut aprecieri pozitive asupra modului de rezolvare a
aspectelor sesizate;
 materiale de presă în care au fost evidenţiate activităţile
desfăşurate, cu precizarea unor rezultate pozitive;
 participarea la emisiuni radio – tv în care au fost prezentate
probleme ale comunităţilor soluţionate prin intervenţia poliţiei;
4. calitatea informaţiilor obţinute; cu această ocazie va fi avută în
vedere şi valoarea operativă a informaţiilor implementate în PAI în bază unor
evaluări periodice furnizate de Compartimentele de Analiză a Informaţiilor;
5. cunoaşterea zonei de responsabilitate, a problematicii existente şi
modul de implicare pentru rezolvarea acesteia; la acest indicator evaluarea este
făcută în funcţie de modul de realizare a mapelor documentare, reactualizarea
acestora ca urmare a modificărilor survenite.
 INDICATORI DE EVALUARE A POLIŢIŞTILOR DE
PROXIMITATE

14
 - Calitatea documentelor întocmite
 Exprimare verbală.
- Gradul de cunoaştere a situaţiei operative şi a stării de spirit a
populaţiei din zona de competenţă;
- Implicarea în coordonarea şi executarea proiectelor de prevenire;
- Operativitatea în intervenţie la solicitările cetăţenilor;
- Comportamentul faţă de colegi;
- Cooperarea cu ceilalţi poliţişti;
- Comportamentul în relaţiile cu comunitatea;
- Colaborarea cu reprezentanţii altor instituţii;
- Dosare penale cu autori cunoscuţi instrumentate

Factori de cuantificare a activităţii poliţiştilor de proximitate

Eficienta activităţii desfăşurate de către poliţiştii de proximitate poate
fi cuantificata prin prisma următorilor factori:
- scăderea ratei criminalităţii;
- reducerea ratei victimizării;
- reducerea sentimentului de teamă în rândul cetăţenilor;
- scăderea numărului focarelor de violenţă ;
- creşterea ratei de soluţionare a cazurilor;
- scăderea numărului de reclamaţii şi audiente ale cetăţenilor;
- impactul activităţii desfăşurate asupra condiţiilor sociale şi aprecierea
de care se bucură din partea cetăţenilor;
- creşterea numărului sesizărilor făcute de cetăţeni privind diferite
încălcări de lege.

6. Categorii de evidenţe întocmite la nivelul compartimentului poliţiei

de proximitate
2. La nivelul compartimentului poliţiei de proximitate:

15
a) evidenţa locurilor şi zonelor cu risc criminogen;
b) evidenţa cerşetorilor, vagabonzilor, persoanelor cu comportament violent pe
fondul consumului excesiv de alcool sau a tulburărilor psihice grave;
c) evidenţa minorilor lipsiţi de supraveghere;
d) evidenţa grupurilor de tineri cu preocupări antisociale;
e) evidenţa asociaţiilor de proprietari/locatari;
f) evidenţa unităţilor de învăţământ;
g) evidenţa centrelor şi adăposturilor pentru bătrâni, minori, victime ale
violenţei în familie;
h) evidenţa persoanelor cu risc ridicat de victimizare;
i) evidenţa stărilor conflictuale de orice gen;
j) evidenţa deţinătorilor de câini periculoşi sau agresivi.

16