Sunteți pe pagina 1din 18

EXECUTAREA MĂSURILOR DE ORDINE ÎN SITUAŢII

SPECIALE

Probleme:
1. Noţiuni generale despre măsurile de ordine
2. Dispozitivul pentru asigurarea măsurilor de ordine
3. Executarea măsurilor de ordine
4. Particularităţile executării măsurilor de ordine în cazul adunărilor
publice şi al manifestărilor cultural-artistice şi sportive

Bibliografie:
Legea nr. 60/1991 privind organizarea și desfășurarea adunărilor publice;
Tratat de tactică polițienească , Editura Ministerului Administrației și Internelor,
București, 2012

1. NOŢIUNI GENERALE DESPRE MĂSURILE DE ORDINE

Măsurile de ordine sunt acţiuni (speciale) poliţieneşti, limitate în timp şi spaţiu,


determinate de evenimente importante ce prilejuiesc concentrarea unor mase
mari de oameni, care sunt impuse de situaţii deosebite şi nu pot fi rezolvate
numai prin activitatea curentă, executată în mod obişnuit, zilnic, de către
efective anume prevăzute în statele de organizare.

Aceste măsuri se organizează şi se execută de către unităţile de poliţie


cu efective mărite ori în cooperare cu unităţi aparţinând Jandarmeriei Române,
Ministerului Apărării Naţionale, Inspectoratului General pentru Situaţii de
Urgenţă, Serviciului Român de Informaţii , S.P.P. .
În funcţie de amploarea lor, măsurile de ordine se organizează la
diferite niveluri în cadrul Ministerului Afacerilor Interne. În toate situaţiile, se
întocmeşte un plan de măsuri care va fi aprobat de conducerea inspectoratului
sau, după caz, a poliţiei locale.
Locul unde se organizează şi se execută măsurile de ordine este
denumit obiectiv de ordine şi el poate fi o clădire, o întreprindere sau o
instituţie, o sală de spectacole sau de sport, un stadion, o piaţă, un aeroport,
porţiunea dintr-o localitate etc.
Obiectivul de ordine se împarte în zone, tronsoane şi sectoare de
ordine, în funcţie de importanţa şi amploarea evenimentului. Delimitarea este
impusă de raţiuni de ordin practic, îndeosebi pentru stabilirea unor
responsabilităţi concrete în cadrul acţiunii de ansamblu.
a) Zona este principala componentă a obiectivului de ordine, în care
se găsesc cele mai multe elemente ale dispozitivului.
b) Tronsonul este o porţiune dintr-o zonă, care se împarte în mai
multe sectoare de ordine bine delimitate.
c) Sectorul de ordine este o porţiune de teren, delimitată, în care sunt
dispuse elementele de dispozitiv. Aceste elemente sunt coordonate
de un şef de sector, care răspunde de îndeplinirea misiunii
încredinţate.
Organizarea măsurilor de ordine poate fi impusă de împrejurări
cunoscute, precum mitinguri, demonstraţii sau adunări publice, sau de
evenimente care apar independent de voinţa noastră, cum este cazul unor
calamităţi naturale, catastrofe, incendii de mari proporţii, explozii, avarii etc. În
aceste situaţii măsurile de ordine au ca scop înlăturarea urmărilor evenimentelor
respective, asigurarea ordinii şi liniştii publice în zonă, salvarea vieţii
cetăţenilor, limitarea pagubelor aduse avutului public şi privat precum şi pază
acestuia.
De regulă, în cazul producerii unor astfel de evenimente, la nivelul
Inspectoratului General al Poliţiei Romane, al Inspectoratelor judeţene de poliţie
ori la poliţiile municipale şi orăşeneşti există planuri de acţiune cu mai multe
variante, întocmite din timp, cu responsabilităţi concrete pentru cadrele care
participă la executarea acestor măsuri de ordine.
Organizarea măsurilor de ordine în situaţii speciale presupune
următoarele activităţi:
 însuşirea completă a misiunii;
 stabilirea grupei operative;
 studierea problemelor pe are le implică misiunea şi recunoaşterea
în teren;
 stabilirea dispozitivului de ordine şi a elementelor acestuia;
 calculul necesarului de efective;
 întocmirea planului de măsuri.
Pentru conducerea acţiunilor în cadrul măsurilor de ordine, la nivelul
unităţii care le întreprinde se constituie o grupă operativă, a cărei componenţă se
va stabili de către conducătorul acţiunii, în funcţie de amploarea activităţii
pentru care se organizează.
Acesta ia măsuri pentru cunoaşterea situaţiei operative din zonă, apoi,
după recunoaşterea în teren a obiectivului, întocmeşte planul de măsuri.
Planul de măsuri cuprinde date privind:
 natura acţiunii;
 locul şi data desfăşurării;
 dispozitivul de ordine;
 forţele ce vor acţiona şi modul cum acestea sunt dispuse;
 cooperarea cu alte forţe şi sistemul de legătură folosit;
 date legate de asigurarea tehnico-materială;
 ţinuta şi dotarea efectivelor;
 data şi locul instruirii;
 data şi ora întrării şi ieşirii din dispozitiv;
 modul de raportare a evenimentelor.
La acest plan se va anexa şi o schiţă a dispozitivului de ordine cu toate
elementele acestuia.
După întocmirea planului de măsuri, se face instruirea şefilor de zone,
tronsoane, sectoare, recunoaşterea teritoriului şi a porţiunii de teritoriu ce face
obiectul responsabilităţii fiecăruia, precum şi stabilirea modului de acces în
dispozitiv.

2. DISPOZITIVUL PENTRU ASIGURAREA MĂSURILOR DE


ORDINE

Dispozitivul pentru asigurarea măsurilor de ordine constă în dispunerea în


teren, într-o concepţie unitară, a forţelor şi mijloacelor necesare îndeplinirii
misiunilor încredinţate.

Dispozitivul de ordine este format din ofiţeri, agenţi de poliţie,


jandarmi, studenţi ai Academiei de Poliţie sau din elevi ai şcolilor de agenţi de
poliţie, poliţişti comunitari, cadre ale S.P.P., poliţiei militare etc.
Dispozitivul pentru asigurarea măsurilor de ordine se compune din
următoarele elemente:
 punctul de comandă al grupei operative;
 puncte de blocare înaintate;
 cordoane de ordine (simple, duble);
 puncte de triere, verificare sau cercetare;
 baraje de ordine;
 patrule de ordine (pedestre, cu cai, câini, autovehicule);
 posturi fixe şi mobile;
 posturi de observare şi supraveghere;
 patrule de circulaţie;
 eşalonul de transport;
 rezerva.
Punctul de comandă al grupei operative este locul unde comandantul
acţiunii execută atribuţiile ce îi revin pentru conducerea activităţii grupei
operative a efectivelor din dispozitiv, pentru centralizarea, analizarea şi
interpretarea tuturor informaţiilor privind desfăşurarea acţiunii, în vederea
stabilirii obiective a măsurilor ce trebuie să fie luate.
Punctul de comandă se stabileşte prin planul de măsuri de ordine şi
trebuie să fie cât mai aproape de obiectivul principal ori de locul unde este
grupată majoritatea forţelor şi mijloacelor. Acesta trebuie amplasat în aşa fel
încât să poată fi urmărită în permanenţă desfăşurarea evenimentului şi să
permită intervenţia promptă şi eficientă pentru rezolvarea tuturor problemelor
operative.
Punctul de blocare înaintat este format din poliţişti care se
deplasează pe anumite trasee ce converg spre zona de acţiune, cu misiunea de a
interzice accesul persoanelor şi mijloacelor de transport spre aceasta.
Cordonul de ordine este elementul de bază al dispozitivului de ordine
şi constă în dispunerea în teren a efectivelor, de regulă, perpendicular pe o cale
de comunicaţie sau paralel, pe părţile laterale ale acesteia.
Structura cordonului se stabileşte în raport cu:
 natura şi importanţa acţiunii ori activităţii ce se desfăşoară;
 situaţia operativă şi starea de spirit a populaţiei din zonă;
 mărimea aliniamentului de asigurat;
 gradul de vulnerabilitate pe care-l prezintă anumite porţiuni din
sectoarele de ordine;
 efectivele puse la dispoziţie;
 misiunea de îndeplinit;
 caracteristicile terenului şi ale construcţiilor;
 mijloacele tehnice avute la dispoziţie etc.
În raport cu situaţia sau misiunea încredinţată, cordoanele pot fi
simple ori duble.
Cordonul de ordine simplu constă în dispunerea efectivelor la
intervale care să permită îndeplinirea în condiţii corespunzătoare a misiunii
încredinţate, având în vedere ca acestea să fie orientate către public , sau în
absenţa acestuia, către carosabil.
Cordonul de ordine dublu se instalează pe direcţiile importante şi cu
un accentuat grad de vulnerabilitate. Acesta este format din cordoane simple,
dispuse pe aceeaşi direcţie de acţiune, la o depărtare de 2—3 paşi unul de
celălalt. Majoritatea efectivelor se dispune în cordonul din apropierea
publicului.
În situaţii deosebite, cordoanele de ordine se dublează, se triplează ori
se întăresc cu autocamioane, autobuze, garduri metalice, frânghii etc., care vor
fi amplasate pe direcţiile în care se prevede exercitarea unei presiuni mai mari
din partea publicului.
Cordoanele de ordine au următoarele misiuni:
 să menţină dispozitivul stabilit;
 să interzică pătrunderea mijloacelor de transport ori a publicului
către obiectivul stabilit ori spre alte obiective prevăzute în comun;
 să depisteze elementele cu manifestări violente, infractoare,
bolnave mintal, turbulente ori recalcitrante.
Punctul de triere, verificare şi cercetare este format dintr-un număr
de ofiţeri de specialitate, care se instalează la locul de funcţionare al grupei
operative.
Barajul de ordine are misiunea de blocare a căilor de acces în
dispozitivul de ordine, ori în locurile ce fac obiectul unei misiuni sau pe unele
aliniamente, din timp stabilite. Acesta se aşează, de regulă, perpendicular, la
capetele străzilor sau ale căilor de acces.
Patrula de ordine şi control se deplasează în urma cordonului de
ordine pentru a verifica respectarea regulilor de acces, staţionare şi circulaţie,
precum şi pentru a menţine ordinea în zona să de responsabilitate.
Postul de ordine fix este elementul de ordine care se dispune şi îşi
desfăşoară activitatea în punctele importante din cadrul dispozitivului, de
exemplu întrări sau ieşiri din obiective, sedii de lucru, reşedinţe, săli de
spectacole, de sport, instalaţii de radio-televiziune, puncte de aerisire etc.
Acestuia îi sunt încredinţate misiuni de pază, de asigurare a menţinerii
ordinii publice, de reglementare şi verificare a respectării regulilor de acces în
obiective, de dirijare a publicului, a anumitor categorii de persoane şi
autovehicule, în direcţii stabilite.
Postul de ordine mobil se dispune pe un itinerar, în vederea
supravegherii unor obiective sau elemente de interes poliţienesc, pentru
menţinerea ordinii. Efectivele dispuse în posturi de ordine mobile îşi execută
serviciul prin deplasări succesive, în raport cu caracterul şi importanţa acţiunii
sau misiunii, necesitatea interzicerii totale sau parţiale a accesului persoanelor
sau vehiculelor.
Postul de observare şi supraveghere se instalează în puncte sau locuri
acoperite din dispozitivul de ordine, de unde se poate executa în bune condiţii
observarea, în vederea intervenţiei operative a efectivelor in cazul unor tulburări
în menţinerea ordinii în dispozitiv.
Patrula de circulaţie este elementul de ordine care are misiunea de a
dirija şi supraveghea circulaţia autovehiculelor în cadrul dispozitivului de
ordine.
Subunitatea de transport se ocupă de problemele privind transportul
efectivelor în cazul distanţelor mai mari ori în situaţia în care se foloseşte
joncţiunea de efective în vederea folosirii acestora la realizarea unui nou
dispozitiv de ordine.
Rezerva se constituie în cadrul dispozitivului, fiind pusă atât la
dispoziţia şefului misiunii, cât şi a şefilor de zone, tronson sau sector de ordine. În
cazul constituirii mai multor rezerve, acestea se dispun în locuri diferite, stabilindu-
se, pe cât posibil pentru fiecare, câte 1-2 variante de acţiune şi mai multe itinerare
de deplasare, în aşa fel încât, în caz de nevoie, să poată interveni operativ la
întărirea sau restabilirea dispozitivului de ordine.
În cazul tulburării ordinii în timpul unei misiuni, în funcţie de caracterul
şi amploarea acesteia, trebuie să se procedeze astfel:
 se întăresc cordoanele de ordine, folosindu-se o parte din rezervă,
în zona în care s-au produs tulburările;
 se trece la restabilirea ordinii publice, acolo unde aceasta a fost
încălcată, utilizându-se forţe speciale de intervenţie,:
 se identifică şi se reţin persoanele care au produs dezordine, se
conduc la organul de poliţie şi se iau asupra lor măsurile prevăzute de lege;
 se adoptă cele mai adecvate măsuri pentru ca participanţii ori
publicul să se liniştească sau, după caz, să-şi continue deplasarea pentru a evita
busculadele;
 în cazuri excepţionale se pot folosi în conformitate cu prevederile
legale şi alte mijloace de imobilizare (bastoane cu şoc electric, gaze
lacrimogene, gloanţe de cauciuc etc.);
 se interzice uzul de armă în afara situaţiilor şi condiţiilor prevăzute
de lege.

3. EXECUTAREA MĂSURILOR DE ORDINE


3.1. INTRAREA ÎN DISPOZITIV A EFECTIVELOR DE
ORDINE

Pentru asigurarea unui caracter organizat al activităţilor de ordine,


toate categoriile de forţe participante se pun sub comandă unică, căreia îi revine
misiunea de a stabili, printre altele, şi ora de întrare în dispozitiv, instruirea
efectivelor, modul de deplasare şi de repliere sau retragere a acestora. În
legătură cu modul de deplasare pentru întrarea în dispozitiv, este de reţinut
faptul că acesta se efectuează în deplină ordine, în formaţie, plecând primii cei
ce urmează a acţiona în punctele mai îndepărtate din cadrul obiectivului de
ordine, astfel încât dispozitivul să fie realizat la ora stabilită în planul de măsuri.
În cazul în care se procedează la replierea de forţe în vederea realizării
cu aceleaşi forţe a dispozitivului în mai multe puncte din cadrul obiectivului de
ordine, se impune folosirea unor mijloace de transport auto, situaţie în care la
instructaj trebuie să se precizeze locul de adunare a efectivelor, mijloacele auto
ce se folosesc pentru deplasare, locul de parcare a acestora etc.
După ce s-au prezentat la locul de adunare, efectivele sunt repartizate
pe elemente ale dispozitivului de ordine, sunt date în primirea şefilor de
elemente şi dispuse în dispozitiv conform planului de măsuri.

3.2. MODUL DE ACŢIUNE A EFECTIVELOR

Modul de acţiune, de punere în aplicare a consemnelor sunt precizate la


instruirea efectivelor, iar executarea lor se face pe etape, după cum urmează:
 Modul de acţiune a efectivelor până la sosirea publicului
Până la sosirea grupurilor organizare de participanţi, imediat după
ocuparea locurilor stabilite de către elementele dispozitivului, efectivele vor
efectua activităţile specifice misiunii pe care o execută.
În general, indiferent de felul misiunii ce urmează a fi executată, este
bine să se efectueze următoarele activităţi:
 cercetarea zonei de responsabilitate, înlăturând sau raportând
eventualele situaţii ce prezintă suspiciuni sau constituie în mod vădit surse de
pericol;
 identificarea şi îndepărtarea persoanelor care staţionează
nejustificat în zona obiectivului de ordine;
 interzicerea comercializării de băuturi alcoolice în zonă;
 perfectarea legăturilor de cooperare cu participanţii la misiune;
 identificarea şi scoaterea din zonă (atunci când este necesar) a
autovehiculelor de orice tip care staţionează nejustificat;
 şefii elementelor de dispozitiv stabilesc legăturile între toţi
participanţii cu misiuni în zonă;
 şefii elementelor de dispozitiv stabilesc măsurile necesare în
punctele de joncţiune, astfel ca să nu rămână porţiuni de teren neacoperite din
punct de vedere al securităţii întregului dispozitiv.
 Modul de acţiune a efectivelor după sosirea publicului
De regulă, după sosirea publicului, elementele de dispozitiv
efectuează următoarele activităţi:
 stabilesc legătura cu organizatorii activităţii ce urmează a se
desfăşura, precum şi cu persoanele ce asigură ordinea pe timpul acţiunii;
 pe durata deplasării grupurilor, precum şi în timpul desfăşurării
acţiunii, se iau măsuri pentru protecţia cetăţenilor şi a bunurilor materiale;
 se interzice efectuarea unor lucrări de întreţinere sau de reparaţie a
imobilelor sau a împrejurărilor acestora, în locul stabilit pentru desfăşurarea
manifestării respective;
 imobilizează şi reţin persoanele străine de grup care încerca să
pătrundă spre locul unde se va desfăşura adunarea şi care se manifestă agresiv.
Efectivele ce participă la măsuri de ordine ies din dispozitiv numai
când primesc dispoziţie. Problemele apărute în timpul misiunii se rezolvă de
către cadrele participante numai prin şeful elementului de dispozitiv, care
răspunde de tot ce se întâmplă în timpul misiunii. Pe întreaga durată a misiunii,
efectivele sunt obligate să-şi însuşească şi să cunoască consemnul general şi
particular al postului încredinţat.
Consemnul general — în astfel de situaţii presupune următoarele:
 supravegherea permanenta a sectorului încredinţat şi identificarea
elementelor care ar putea tulbura ordinea publică;
 părăsirea locului din dispozitiv este permisă numai când se
primeşte dispoziţie;
 interzicerea cu desăvârşire a grupării efectivelor (cu excepţia
situaţiilor când se impune acest lucru) sau a părăsirii locului
misiunii pentru a se feri de intemperiile atmosferice ;
 obligativitatea purtării unei ţinute vestimentare ireproşabile şi
acordării semnelor exterioare de respect tuturor comandanţilor şi
superiorilor, în conformitate cu prevederile regulamentelor ;
 manifestarea unei atitudini vigilente;
Consemnul particular se stabileşte într-o anexă, se prelucrează
separat cu fiecare element al dispozitivului în funcţie de misiune şi presupune:
 însuşirea temeinică a misiunea primită cu ocazia instructajului;
 ocuparea locului în dispozitiv;
 supravegherea atentă a sectorului încredinţat, stând cu faţa către
public;
 menţinerea unei legături de vedere permanente cu cei mai apropiaţi
membri ai dispozitivului, pentru a putea acţiona în comun la
nevoie;
 intervenţia fermă şi operativă în cazul producerii unor fapte care ar
putea tulbura ordinea şi liniştea publică;
 informarea nemijlocită a şefului cu privire la neregulile constatate
în postul încredinţat.
În vederea prevenirii actelor de dezordine, se pot practica unele
procedee ca: fragmentarea coloanelor, dirijarea coloanelor pe căi ocolite,
întărirea elementelor dispozitivului de ordine (acolo unde este necesar) şi
avertizarea celor care au produs actele de dezordine.

4. PARTICULARITĂŢILE EXECUTĂRII MĂSURILOR DE


ORDINE ÎN CAZUL ADUNĂRILOR PUBLICE ŞI AL
MANIFESTĂRILOR CULTURAL-ARTISTICE ŞI
SPORTIVE

1.1. EXECUTAREA MĂSURILOR DE ORDINE IN CAZUL


ADUNĂRILOR PUBLICE

În conformitate cu prevederile Constituţiei României, cetăţenilor


români le este garantată libertatea de exprimare a opiniilor politice, sociale sau
de altă natură, precum şi organizarea de mitinguri, demonstraţii, manifestaţii,
procesiuni şi orice alte întruniri şi de a participa la acestea, ele trebuind să se
desfăşoare totodată în mod paşnic şi fără nici un fel de arme.
Adunările publice - mitinguri, demonstraţii, manifestaţii, procesiuni şi
altele asemenea - ce urmează să se desfăşoare în pieţe, pe căile publice ori în
alte locuri în aer liber se pot organiza numai după declararea prealabilă la
primăriile municipale, orăşeneşti sau comunale, pe teritoriul cărora urmează a se
ţine, cu cel puţin 3 zile înainte, pentru ca unităţile locale de poliţie să aibă timp
să organizeze măsurile de protecţie a participanţilor astfel încât aceste
manifestări să se desfăşoare în mod paşnic şi civilizat, fără a stânjeni folosirea
normală a drumurilor publice, a transportului în comun şi a altor activităţi ale
comunităţii.
În declaraţie se vor menţiona:
 denumirea grupului organizator;
 scopul, locul, data şi ora începerii şi durata acţiunii;
 traseele de afluire şi defluire;
 numărul aproximativ al participanţilor;
 persoanele împuternicite să asigure şi să răspundă de măsurile de
organizare;
 serviciile pe care le solicită din partea consiliului local, a poliţiei
locale şi jandarmeriei.
Avizarea cererilor depuse de organizatorii adunărilor publice se face
de către o comisie înfiinţată la nivelul tuturor consiliilor locale, formată din
primar, secretarul comunei sau al oraşului, reprezentanţi ai poliţiei şi ai
jandarmeriei.
În termen de 2 zile, primarul este obligat să comunice organizatorilor
decizia de interzicere, care poate fi contestată, în condiţiile Legii contenciosului
administrativ.
Organizatorii adunărilor publice sunt obligaţi să înregistreze
declaraţiile de desfăşurare şi la unităţile de jandarmi competente teritorial (cu
cel puţin 48 ore înainte).
Nu trebuie declarate în prealabil adunările publice al căror scop îl
constituie manifestările cultural-artistice, sportive, religioase, comemorative,
cele ocazionate de vizite oficiale ori care se desfăşoară în incinta sediilor ori
imobilelor persoanelor juridice de interes public sau privat, decât în cazul în
care organizatorii unor astfel de adunări publice deţin indicii sau date că
desfăşurarea lor s-ar putea solda cu acte de dezordine ori ar putea să ducă la
manifestări violente, aceştia având atunci obligaţia de a solicita, din timp,
primăriilor şi organelor locale ale poliţiei şi jandarmilor, sprijin de specialitate.
Sunt interzise adunările publice prin care se urmăreşte propagarea
ideilor totalitare de natură fascistă, comunistă, rasistă, şovină sau ale oricăror
organizaţii terorist-diversioniste; organizarea unei lovituri de stat sau altei
acţiuni contrare siguranţei naţionale sau încălcarea ordinii, siguranţei sau
moralităţii publice, a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor ori punerea în pericol a
sănătăţii acestora.
Poliţia locală, unde are loc manifestarea, are obligaţia, ca pe timpul
acesteia, împreună cu jandarmeria, să asigure protecţia participanţilor şi să
stabilească împreună cu organizatorii măsurile ce trebuie luate pentru
desfăşurarea adunărilor publice declarate, în condiţii de deplină ordine.
În cazul în care acestea degenerează de la caracterul lor paşnic şi
civilizat, jandarmeria va interveni pentru împiedicarea sau neutralizarea
manifestărilor ce tulbură grav ordinea şi liniştea publică, care pun în pericol
viaţa, integritatea corporală a cetăţenilor, a trupelor de ordine sau ameninţă cu
devastări ori distrugeri de clădiri şi alte bunuri de interes public sau privat,
folosind, în condiţiile legii şi în raport cu situaţiile create, mijloacele tehnice din
dotare, acţiune ce va fi decisă de prefect, primar sau înlocuitorii acestora, din
localitatea în care se desfăşoară adunarea publică, la solicitarea comandantului
unităţii de jandarmi.
Locurile unde se organizează adunările publice se stabilesc de primării
şi se aduc la cunoştinţa cetăţenilor prin orice mijloace de publicitate.
În locurile stabilite de primărie pentru desfăşurarea adunărilor publice se
montează, în limita posibilităţilor, staţii de amplificare şi alte mijloace tehnice
necesare desfăşurării corespunzătoare a acestora, care se pun la dispoziţia
organizatorilor.
Adunările publice nu se pot organiza în apropierea gărilor,
aeroporturilor, spitalelor, obiectivelor militare, unităţilor economice care au
instalaţii, utilaje şi maşini cu grad ridicat de pericol în exploatare.
Organizatorii adunării publice au obligaţia să ia toate măsurile care se
impun pentru desfăşurarea acestora numai pe traseul stabilit de organele locale
ale administraţiei publice locale împreună cu organele poliţiei şi unităţile de
jandarmi competente teritorial. Aceste trasee se aleg în aşa fel încât să nu se
creeze perturbări în activitatea instituţiilor publice, de învăţământ, cultură ori
sănătate, în activitatea de aprovizionare, transport ori în siguranţa circulaţiei. De
asemenea, adunările publice nu pot fi continuate după ora 23.00, în caz contrar
organizatorii fiind sancţionaţi contravenţional conform legislaţiei în vigoare.
Măsurile de ordine publică la locul adunării publice se asigură de către
jandarmi, conform art. 19 din Legea nr. 550/2004 privind organizarea şi
funcţionarea Jandarmeriei Române, fiind desemnat un ofiţer ca şef al
dispozitivului de ordine.
Poliţiştii răspund, potrivit legii, în situaţia în care participanţii produc
tulburări ale ordinii şi liniştii publice atât pe timpul deplasării, cât şi pe timpul
desfăşurării adunării, astfel:
 la principalele intersecţii de pe traseu acţionează agenţi de
circulaţie, în scopul asigurării deplasării în siguranţă a coloanei, dar
şi a traficului (deplasarea coloanei se face în trafic);
 poliţiştii afişează o atitudine neutră şi nu folosesc mijloacele
tehnice de amplificare ori de sonorizare;
 de asemenea, se verifică dacă pe traseu au fost luate măsurile
prevăzute de Legea 60/1991 modificată prin Legea nr. 31/2004
privind interzicerea vânzării băuturilor alcoolice;
 aceleaşi măsuri de protecţie se iau şi la sediile partidelor politice,
atunci când adunările se desfăşoară în aceste locuri;
 în cazuri deosebite se raportează ierarhic, de îndată pentru întărirea
efectivului.
Şeful poliţiei judeţene, municipale ori orăşeneşti raportează ierarhic
până la Dispeceratul central al I.G.P.R., atât despre eliberarea dovezii de
înregistrare a adunării publice cât şi ulterior, despre modul cum s-a desfăşurat.

1.2. EXECUTAREA MĂSURILOR DE ORDINE IN CAZUL


UNOR MANIFESTĂRI CULTURAL-ARTISTICE ŞI
SPORTIVE

În scopul asigurării în bune condiţii a măsurilor de ordine, al folosirii


în mod eficient a forţelor şi mijloacelor proprii de care dispune poliţia, se
impune cunoaşterea din timp de către conducerea Direcţiei Generale de Poliţie a
Municipiului Bucureşti, Inspectoratului judeţean de poliţie, poliţiilor municipale
ori orăşeneşti, a tuturor manifestărilor cultural-artistice şi sportive ce vor avea
loc în localitate.
Formaţiunea de specialitate va lua măsuri pentru a se cunoaşte
temeinic condiţiile legale de pregătire a acestor activităţi, locul de desfăşurare,
precum şi apariţia unor evenimente ce ar putea influenţa negativ buna lor
desfăşurare.
Pentru preîntâmpinarea unor evenimente negative, unităţile de poliţie
trebuie să ia măsuri pentru a împiedica organizatorii să pună în vânzare un
număr de bilete mai mare decât capacitatea locurilor existente în sala sau
stadionul unde se desfăşoară acţiunea respectivă.
Cu cel puţin 10 zile înainte de eveniment, unitatea de poliţie încheie
un protocol scris cu organizatorul, în care se vor stipula obligaţiile ce revin
părţilor pentru desfăşurarea în bune condiţii a activităţii respective.
Pentru organizatori este obligatoriu să se menţioneze în protocol
următoarele elemente:
 efectuarea în incinta şi împrejurimile sălilor de spectacole,
stadioanelor sau altor locuri, a amenajărilor necesare asigurării
ordinii, siguranţei spectatorilor, artiştilor şi sportivilor;
 realizarea numerotării locurilor de sectoare şi rânduri, în limita
strictă a capacităţii acestora;
 stabilirea numărului necesar de oameni de ordine şi a locurilor de
amplasare a acestora pe sectoare şi căi de acces;
 obligativitatea ca în ziua manifestărilor cultural-artistice şi sportive
să nu se vândă bilete în zona stadionului ori a sălii respective;
 interzicerea vânzării băuturilor alcoolice în incinta şi împrejurimile
sălilor de spectacole, stadioanelor;
 adoptarea de măsuri ce trebuie luate pentru afluirea şi defluirea
publicului, cu sprijinul societăţilor comerciale de transport în
comun;
 funcţionarea staţiilor de radio-amplificare a unităţii şi folosirea
acestora pentru disciplinizarea spectatorilor;
 prezenţa autosanitarelor şi a personalului medical precum şi a
mijloacelor de stingere a incendiilor în funcţie de nevoile existente.
În cazul tuturor acestor activităţi, la nivelul unităţii locale de poliţie se
întocmeşte un plan de măsuri.
În situaţia în care grupuri mari de spectatori se deplasează dintr-o
localitate într-alta, în funcţie de starea de spirit existentă în rândul acestora,
unităţile de poliţie stabilesc prin planul de măsuri dispozitive care vor însoţi
coloanele până la destinaţie şi vor interveni ori de câte ori este nevoie, împreună
cu organizatorii, pentru prevenirea unor acte de dezordine.
La terminarea competiţiei sportive sau a acţiunii respective, efectivele
rămân în dispozitiv până ce sala sau stadionul au fost evacuate de spectatori,
după care, la ordin, se vor retrage spre locul de ieşire a protagoniştilor, formând
un dispozitiv în formă de cerc pentru a proteja îmbarcarea în maşini a
sportivilor, antrenorilor, arbitrilor, actorilor etc. După plecarea autovehiculelor,
elementele din dispozitiv se retrag numai după ce primesc dispoziţie.
Ofiţerii numiţi ori cei care, prin natura funcţiei, organizează, conduc
ori execută măsuri de ordine sau alte cadre care au astfel de obligaţii, trebuie să
analizeze temeinic situaţia operativă şi, în raport cu concluziile desprinse, să ia
măsurile necesare în vederea prevenirii oricăror acţiuni menite să aducă atingere
ordinii şi liniştii publice.
De fiecare dată, la executarea măsurilor de ordine trebuie să se
acţioneze cu fermitate, pricepere şi discernământ, ţinându-se seama de
prevederile legilor, regulamentelor, instrucţiunilor şi dispoziţiilor în vigoare.