2020
ANUL III A
Pacienta E.M, în vârstă de 45 de ani, domiciliată în ........., str. .........., nr. .........., de profesie muncitor industria alimentară, acum
pensionată pe caz de boală, căsătorită, fără copii, fiind deja diagnosticată cu psihoză maniaco-depresivă de acum 3 ani, este adusă de către soţ
pentru a fi internată. Soţul a recunoscut simptomele prodromale ale unui acces maniacal: începând cu seara zilei de 8 ianuarie, soţia îi spunea
mereu că ea trebuie să plece la un congres internaţional de fizică, unde este invitată, ea fiind un mare savant; o schimbare a dispoziţiei psihice
prin apariţia unei stări de euforie nejustificată de evenimentele din viaţa pacientei; pacienta neglijează îndeplinirea sarcinilor cotidiene din casă
şi activităţile de autoîngrijire; mănâncă tot ce i se oferă sau ce găseşte la îndemână, dar nu solicită mâncare; vorbeşte mult, scrie mult; se mişcă
peste tot prin casă, merge, vine, fără un scop anume. Prin discuţii cu soţul aflu că pacienta a avut în ultimele 24h, 7 scaune moi, că a refuzat
apa, ceaiul sau orice alt lichid spunând: “Am băut deja. Nu am timp acum.”
Conversând cu pacienta, aceasta relatează acelaşi scenariu, cu lux de amănunte: cu plecarea, cu congresul, că este un mare savant, dar
trece repede la a-mi povesti despre grădina de flori din faţa casei, apoi despre alte şi alte lucruri. Se ridică de pe scaun, se mişcă în toată
încăperea, recită, cântă. Constat că tegumentele sunt curate, părul e spălat, unghiile curate şi tăiate, hainele îngrijite şi adecvate vârstei şi
situaţie, ceea ce este evident contribuţia şi influenţa soţului.
Măsurând funcţiile vitale obţin valorile:
TA: 130/80 mmHg
P: 87 bătăi/min.
R: 24 respiraţii/min.
T: 36,8˚ C.
Pacienta este fumătoare ocazională de la vârsta de 20 de ani, nu consumă nici cafea, nici alcool. Nu practică nici un sport din cauza
problemelor psihice cronice, dar soţul o scoate în fiecare zi la plimbare cel puţin 30 de minute şi în fiecare an pleacă în concediu la munte 2
săptămâni.