Sunteți pe pagina 1din 36

INTRODUCERE ÎN STATISTICĂ

CONF. DR. ING. OVIDIU-CONSTANTIN NOVAC


2020
Obiective

Diferenţierea dintre aplicaţiile descriptive şi aplicaţiile de tip inferenţial


Familiarizarea cu terminologia specifică statisticii
Variabila
Populație statistică
Eșantion
Talie
Bias
Eșantion reprezentativ
Serie statistică
Statistica

Domeniu ştiinţific care permite studiul fenomenelor, parametrilor a


căror proprietate este variabilitatea.

Obiectivul principal al statisticii este studiul unei colecţii de


observaţii efectuate asupra unor entităţi de aceeaşi natură, după
una sau mai multe caracteristici variabile.
Variabila

Variabila = mărime (caracteristică) care poate să aibă


diferite valori, de la caz la caz, (sau ) şi în funcţie de
timp

Opusul variabilei este constanta π=3.14


Ramuri ale statisticii

Statistica descriptivă – culegerea datelor, înregistrarea,


prezentarea şi determinarea unor caracteristici numerice.

Inferenţa statistică – obţinerea de concluzii asupra unei


populaţii pornind de la o fracţiune a ei.
Aplicații ale statisticii

Afaceri
Marketing
Economie
Industrie
Agricultură
Învăţământ
Sociologie
Biologie
MEDICINĂ
Biostatistica – an I

Obiective:
Înțelegerea determinismului statistic din literatura medicală
Diferențierea dintre adevărul medical și rezultatul statistic
Realizarea de analize statistice simple – calcul parametrii și interpretare rezultate
Parcurgerea textelor medicale conținând elemente de statistică avansată – cu ajutorul referințelor
Cunoașterea și utilizarea corectă a limbajului specific
Statistica

Statistica - se ocupă cu studiul mulţimilor statistice nu cu


individul în particular
Mulțimi statistice
Populaţia statistică
Populaţia statistică = o mulţime de elemente (subiecți sau obiecte) care au anumite
însuşiri (caractere, atribute) comune care formează obiectul analizei statistice

Numărul elementelor populaţiei se numeşte volumul sau talia populaţiei

Exemple:
un grup de pacienţi
un grup de fenomene sau evenimente
o mulţime de obiecte…
Mulțimi statistice

Eşantionul
Eşantionul – submulţime finită a populaţiei
Numărul elementelor eșantionului se numeşte volumul sau talia eșantionului
Volumul eșantionului
Acurateţea: valoarea reală+eroarea (cu cât volumul eşantionului este mai mare cu
atât probabilitatea de eroare este mai mică)
Costul (cu cât volumul eşantionului e mai mare cu atât costul cercetări este mai mare)
Omogenitatea populaţiei (membrii populaţiei sunt similari în ceea ce priveşte
caracteristica de studiat): cu cât variabilitatea în populaţie e mai mare cu atât volumul
eşantionului trebuie să fie mai mare
Alţi factori care pot influenţa:
(a) Există variabile pe care nu le putem controla;
(b) Se doreşte împărţirea eşantionului în subgrupe;
(c) Se prevede un număr mare de pierduţi din vedere;
(d) Se doreşte o putere statistică înaltă.
Populația – Eșantionul
În practică, în studiile statistice se folosesc eşantioane
Cauze:
Talia populaţiei poate fi infinită
Uneori nu putem obţine informaţii decât pentru o parte a populaţiei
Motive economice (Restricţii: timp–bani–personal)
Resurse limitate
Studiul întregii populaţii poate determina distrugerea ei
Procesul şi tehnicile de măsurare sunt mai precise la nivelul eşantionului decât la nivelul
populaţiei

Prin extragerea corectă a participanţilor la studiu dintr-o populaţie specifică, cercetătorul poate analiza
eşantionul şi realiza inferenţe despre caracteristica studiată a populaţiei.
Eșantion reprezentativ
Un eşantion bun trebuie să constituie o imagine cât mai adecvată şi fidelă a întregii
populaţii pentru care se doreşte studierea unui caracter anume.

Eșantionul bun este reprezentativ? / Eșantionul reprezentativ este bun?


Eşantion reprezentativ
Condiţie cantitativă
Condiţie calitativă
Metode de eșantionare

Metode de eșantionare
Eşantionarea simplu randomizată
Eşantionarea sistematică
Eşantionarea stratificată
Eşantionarea cluster
Bias (de eşantionare, de studiu)
Eșantionarea probabilistică
Eșantionarea probabilistică
Caracteristica unei populații

Trăsătura comună a tuturor unităţilor unei populaţii care poate să prezinte


interes în cadrul analizei statistice se numeşte caracteristică variabilă (sau
prescurtat – variabilă)

Mulţimea de valori pe care o caracteristică le poate lua pentru fiecare unitate


sau individ al populaţiei statistice se numeşte variabilă definită pe populaţia
statistică
Exemplu

Caracteristici de studiat (Variabile) :


Sex;
Status marital
Mulţimi de valori:
Sex = {Masculin, Feminin}
Status marital = {necăsătorit(ă), căsătorit(ă), divorţat(ă), văduv(ă)}
Tipuri de variabile

Variabile calitative
- nominale, ordinale

Variabile cantitative
– asociate unor caracteristici susceptibile de a fi măsurate
Variabile calitative

Nominale
Culoarea ochilor, culoarea părului
Nominale ordonate (ordinale)
Stare de sănătate – precară, mai bună, bună, foarte bună
Dichotomiale
Vii – Morţi , Masculin – Feminin
MEDIA ARITMETICĂ – DACĂ SE POATE CALCULA – NU ARE SENS
Variabile cantitative

Continue
- greutate,
- înălţime,
- glicemie,
- TAS,
- TAD, etc.
Discrete
- nr. de carii,
- nr. de internări,
- cantitatea de medicament administrat
MEDIA ARITMETICĂ ARE SENS !
Scale de măsurare

Scale de măsurare
Nominală
Ordinală
Interval
Rație
EXEMPLE
Variabile cantitative - Variabile calitative

Putem transforma variabilele cantitative în variabile calitative.

Exemplu: din variabila cantitativă vârsta cu valori cuprinse între 0 şi 120


putem ajunge la variabila clasă de vârstă cu valorile nou născut, sugar,
preşcolar, scolar ş.a.m.d.
Transformarea variabilelor
Este posibilă transformarea scalelor de măsură tip interval şi raport/raţie în scale de tip ordinal/nominal
dar această transformare se face cu pierdere de informaţie.
• Transformarea scalei asociată variabilei vârstă în scală ordinală “clase de vârstă“
• NU este posibilă transformarea scalei de tip nominal/ordinal în scală de tip interval/raport chiar
dacă atribuim valori diferitelor clase
• SEX: M=1,F=0

• Variabile Dependente vs. Independente


Când două variabile au o legătură una cu cealaltă, ele se numesc variabile
asociate sau dependente
- Asocierea poate să fie pozitivă sau negativă
Dacă două variabile nu sunt asociate ele se numesc independente
Serii statistice
O serie statistică = un şir de observaţii al unei sau mai multor variabile,
observaţii efectuate pe unităţile statistice ale unui eşantion
Clasificarea seriilor statistice
În funcție de numărul de variabile:
Univariată: o singură variabilă
Bivariată: 2 variabile

Multivariată: > 2 variabile


Clasificarea seriilor statistice
În funcție de numărul de variabile cantitative continue
Unidimensională

Bidimensională

Multidimensională
QUIZ ?

Seria statistică formată din genul studentului și nota obținută la examenul


de Informatică Medicală și Biostatistică este:
A. Univariată
B. Bivariată
C. Unidimensională
D. Bidimenstională
E. Multidimensională
ANSWER

B. Bivariată
C. Unidimensională
Statistica

Statistica = știință care, folosind calculul probabilităților, studiază fenomenele și


procesele de tip colectiv
Statistica:
Culege date, prezintă date,
Alege parametrii potriviți și îi calculează
Alege testele statistice potrivite, le execută și interpretează rezultatele
Statistica

Statistica
Nu stabilește sau alege populația / eșantionul
Nu alege variabilele potrivite situației
Nu măsoară cu precizie
Nu enunță ipoteze medicale
Observații
Identificarea corectă a variabilelor investigate permite analiza statistică
corectă.
Întotdeauna când este posibil colectăm date cantitative.
Transformarea datelor cantitative în calitative se face cu pierdere de
informație.
Scopul statisticii descriptive este de a prezenta realitatea statistică.
Scopul statisticii inferențiale este de a concluziona existența sau nu a
diferenței semnificative statistic.
Observații
În cercetarea medicală evaluăm eșantionul pentru a identifica ce se
întâmplă în populație.
- Doar eșantionul corect selectat din populație (eșantion reprezentativ) permite
extrapolarea rezultatelor obținute pe eșantion la nivelul populației.
Evaluarea întregii populații nu se realizează deoarece este costisitoare,
consumatoare de timp, și de cele mai multe ori imposibilă.
- Poate duce inclusiv la distrugerea populației.