Autostrăzi

Autostrăzile prezintă cel mai înalt grad de separare a circulației, fiind

rezervate numai traficului auto, cu elemente geometrice care permit realizarea unor
debite și viteze mari, în condiții de maximă siguranță.
Autostrăzile au două căi de circulație unidirecționale, separate printr-o zonă
mediană, fiecare cu cel puțin două benzi de circulație, fără încrucișări de nivel cu
alte căi de circulație și accesibile numai în anumite puncte special amenajate.
Cele mai multe autostrăzi sunt prevăzute cu locuri de parcare și odihnă, benzinărie.
Autostrăzile se pot clasifica în trei categorii:
 autostrăzi de degajare - situate în zona intrărilor orașelor cu circulație
deosebit de intense;
 autostrăzi urbane - sunt amenajate în interorul orașelor cu valori ale
fluxurilor de trafic deosebit;
 autostrăzi de legătură - numite și extraurbane, realizează legătura între două
sau mai multe centre urbane, ele fiind proiectate în funcție de viteza de
proiectare, relieful regiunii și de capacitatea de circulație pe care trebuie să o
preia în perioada de perspectivă preconizată.

Autostrăzile trebuie să îndeplinească niște condiții de funcționalitate cum ar fi:

 căi unidirecționale de circulație - acestea să fie prevăzute cu cel puțin două
benzi de circulație pe sens, delimitate între ele prin linii de marcaje
întrerupte, iar căile sunt separate printr-o zonă verde mediană;
 benzi de staționare accidentală - prevăzute pe toată lungimea cu marcaj de
linii neîtrerupte, alăturate căilor unidirecționale;
 benzi de ghidare - căte două pentru fiecare cale unidirecțională, care sunt
vopsite în alb sau galben și precizează prin continuitatea liniilor lățimea
părții carosabile propriu-zisă;
 benzi carosabile suplimentare pe sectoarele cu rampă mare (sau benzi pentru
vehicule lente) și pe sectoarele de intrare sau iesire de pe autostradă (benzi
de accelerare sau de decelerare) care sunt executate în general în locul
benzilor de staționare sau de urgență;
  autostrăzile trebuie să se încadreze cât mai bine în peisajul regiunii
traversate, să aibă un aspect estetic și să realizeze un confort optic ridicat;
 autostrăzile trebuie să ocolească centrele populate, iar accesul la acestea să
se realizeze numai în anumite locuri, numite noduri rutiere amenajate fără
încrucișarea fluxurilor de circulație ale căilor unidirecționale;

Elementele profilului transversal tip.

Profilul transversal al autostrăzii într-o secțiune curentă în aliament, aste
alcătuit conform Anexei 1 fig. 1a) si 1b) pentru autostrăzi în regiuni de șes și deal
și conform Anexei 1 fig. 2 pentru autostrăzi ce se vor realiza în regiuni de munte:
a) platform notată cu “P” se măsoară între fețele glisierelor de siguranță; în
cazurile când nu există, sau situația nu impune nici în viitor montarea de
parapete de siguranță, lățimea platformei se măsoară între muchiile
superioare ale taluzurilor de uplutură a șanțurilor sau rigolelor, denumite
muchiile platformei;
b) căile de circulație notate cu “C”, trebuie să ofere o suprafață de rulare care să
permit circulația autovehiculelor în deplină siguranță și confort cu viteza
prevăzută. Panta transversal a căilor, în aliniamente, va fi unică de 2.5% spre
dreapta față de sensul de mers, iar panta patului drumului de 0.4%;
c) benzile de ghidare “G” sunt amplasate de ambele părți ale căilor
unidirecționale, în afara acestora și au aceeași pantă transversal ca și calea de
ciruclație. Ele vor fi colorate sau marcate contranstant față de culoarea căilor
de circulație spre a asigura un ghidaj optic pentru conducătorii
autovehiculelor;
d) benzile de staționare de urgență notate “S”, au rolul de a permite
autovehiculelor rămase în pană sau șoferilor aflați în dificultate să staționeze
în afara căilor de circulație. Pe aceste benzi nu este permisă staționarea
autovehiculelor în stare de funcționare sau parcarea lor. Structura rutieră de
pe benzile de staționare accidental trebuie să permit staționarea vehiculelor
grele si foarte grele. În aliniamente panta transversal a benzilor de staționare
accidental este aceeași cu a căii adiacente;
e) acostamentele, notate “A” sunt cuprinse între marginile benzilor de
staționare accidental și fețele glisierelor parapetelor de siguranță, sau
muchiile platformei cînd nu sunt necesare glisiere;
f) fâșia destinate amplasării parapetelor de siguranță cu glisiere se notează “F”.
În cazul că într-o primă etapă nu se montează parapet de siguranță, însă
acestea se prevăd pentru viitor, fășia se construiește de la început;
g) zona mediană, notată “M”, include și benzile de gidare adiacente. Partea
central este înierbată și plantată cu arbuști în șir continuu sau în grupuri. Pe
zona mediană se montează parapet de siguranță cu glisiere pentru a se evita
trecerea autovehiculelor de pe o cale pe altă cale de sens contrar, precum și
dispositive special pentru evitarea efectului de orbire produs conducătorului
auto de farurile autovehiculelor care circulă pe altă cale de sens contrar;
zona mediană poate să cuprindă și spțiul pentru lărgirea în viitor a
autostrăzii. Lățimea zonei mediane fără benzile de ghidare s-a nnotat cu “D”
și va servi la amplasarea medianei podurilor față de axul autostrăzii;
h) taluzurile, notate “T” au înclinări variabile în funcție de înălțimea
terasamentelor și de natura pământului din zonă;
i) zona de siguranță, notată “Z”, se măsoară către exterior de la baza taluzului
de umplutură sau de la creasta taluzului de săpătură. Când însă în baza
taluzului de umplutură sau creasta taluzului în săpătură se prevăd șanțuri de
colectare sau de gardă, zona de siguranță în săpătură se măsoară în exteriorul
acestor șanțuri. Acestea au lățimi de 1,50-5,00m;
j) zonele de protecție, notate “Zp”, sunt suprafețe de teren situate de o parte și
de alta a zonelor de siguranță, necesare protecției autostrăzii. Zonele de
protecție rămân în gospodărirea persoanelpr juridice sau fizice care la au în
administrare sau propietate;
k) zona autostrăzii “Za”, cuprinde ampriza, zonele de siguranță și zonele de
protecție ale autostrazii. Distanța de la axul drumului la marginea exterioară
a zonei autostrăzii este de 50m.