Sunteți pe pagina 1din 325

ȘTEFAN ODOBLEJA.

CORESPONDENȚĂ
VOL. I
Coperta: Constantin Plăvițu
Culegere computerizată: Iustina Beacă

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României


ODOBLEJA, ŞTEFAN
Corespondenţă / Ştefan Odobleja. -
Vol. 1/
ed. alcătuită de Tudor Răţoi

Răţoi, Tudor (ed.)

ISBN:978-973-0-28568-0

Editura

Publicitaria

Volum apărut în 2018

Tipar:
Daniel Parpalea
ȘTEFAN ODOBLEJA -
CORESPONDENŢĂ
VOL. I

Ediţie alcătuită de Tudor Răţoi

Editura
2018
NOTĂ ASUPRA EDIȚIEI

Lucrarea de față a apărut într-o primă ediție în anul


2002, cu prilejul împlinirii a 100 de ani de la nașterea
părintelui ciberneticii generalizate, dr. Ștefan Odobleja.
O a doua ediție a fost, de asemenea, publicată în anul
2009.
Corespondența ce face obiectul volumului datează din
perioada 1934-1980, provenind de la un număr impresionant de
personalități și instituții științifice și culturale, care îl arată pe
savant până spre sfârșitul vieții profund implicat în circuitul
intern și internațional de idei și valori științifice din domeniul
ciberneticii.
Faptul că tirajele celor două ediții s-au epuizat cu
repeziciune este ilustrarea interesului indiscutabil pe care
publicarea corespondenței primite de către dr. Ștefan Odobleja
în decursul vieții l-a stârnit în lumea științifică din România,
precum și a utilității volumului ca instrument de lucru
indispensabil și credibil în studiul operei odoblejiene și în
evidențierea ipostazei în care s-a aflat savantul în ultima parte a
vieții, nu ca om retras din activitatea creativă, ci, dimpotrivă,
ca om de carte veritabil, atent la noile achiziții și descoperiri
din domeniul științei, iar în acest context, preocupat și de
destinul operei sale în contemporaneitate.
Acest interes a reieșit, totodată, și cu prilejul celor 7
simpozioane organizate anual la Drobeta-Turnu Severin, sub
genericul ˮȘtefan Odobleja – Eternitate la timpul prezent“,
când, de fiecare dată, mulți dintre participanții care încă nu
intraseră în posesia corespondenței publicate, au solicitat-o
insistent.
Iată de ce astăzi se impune cu necesitate un supliment
de tiraj al volumului I din seria “Ștefan Odobleja.
Corespondențăˮ, tipărirea acestuia neputându-se face decât sub
egida Fundației ˮȘtefan Odobleja“, cea care este continuatorul
de drept și de fapt al moștenirii integrale a savantului și cea
îndreptățită să dispună în legătură cu felul și căile de
valorificare a operei odoblejiene în posteritate.
Date fiind aceste circumstanțe, în calitate de inițiator și
autor al ediției de documente Odobleja, solicit Fundației
“Ștefan Odoblejaˮ să întreprindă toate diligențele ce se cuvin
pentru realizarea unui astfel de supliment de tiraj, asigurând în
acest mod cunoașterea și mai bună și nuanțată a personalității
și operei savantului în cadrele unui cerc tot mai cuprinzător de
interesați, îndeosebi din rândul oamenilor de știință, și în
același timp – de ce nu? – la nivelul unui public cât mai larg.

Prof. dr. Tudor Rățoi


FEED-BACK SENTIMENTAL

Au trecut vreo 30 de ani de când, în oraşul nostru de la


Dunăre, ne-am trezit şocaţi de prezenţa unui om modest
(paradoxal tragic), care, după câteva încercări de a-i face
cunoscută opera ce zăcea uitată sub lespedea altor 30 de ani,
brusc a fost gratulat savant, însă nu de “renume mondial”
pentru a nu se încrunta ştiţi dvs. cine. Acum, în libertate şi în
uitare de anii aceia mai mizericordioşi, am auzit, am şi văzut
scris la Centenarul Odobleja (1902-2002) reiterându-se ingrata
sintagmă “Savant de renume mondial”, atât de dizgraţos
silabisită pe vremea Ceauşeştilor.
Sigur că dr. Ştefan Odobleja e un savant adevărat,
problema e că la noi, la români, mai totdeauna recunoaşterea
unui geniu vine după ce pleacă toate trenurile, vine post-
mortem, iar şi mai grav, în cazul descoperirilor ştiinţifice,
anacronic. A se vedea cum timp de un secol nici un român nu a
primit mult râvnitul Premiu Nobel, deşi savanţi prioritari într-
ale ştiinţei am avut. În cazul lui Odobleja, s-a găsit ca principal
vinovat războiul, din pricina căruia s-ar fi întrerupt receptarea
capodoperei sale “Psychologie Consonantiste”, apărută în două
volume, la Lugoj, în 1938-1939, având însă copyright-ul de
difuzare al Librăriei “Maloine” din Paris, care a primit 600 de
exemplare. 150 de exemplare le-a trimis autorul în anii 1939-
1942 la biblioteci din oraşele mari europene, dar şi din
America şi Asia, fiind conştient de valoarea în premieră a
operei sale, accesibilă mai degrabă oamenilor de ştiinţă din
străinătate, scrisă astfel într-o limbă de circulaţie universală.
Într-adevăr, în timpul războiului, autorul, fiind pe front, n-a
mai putut urmări ecourile din presă, a aflat doar mai târziu de
apariţia unei recenzii semnată de S.M. Strong în revista
“Psychological Abstracts” din S.U.A., ianuarie 1941. În ţară, o
singură recenzie, semnată de C. Atanasiu, anunţa apariţia
primului volum în revista “Spirit militar modern”, din inauarie
1939.
Viaţa postbelică a venit cu alte aşteptări, la noi rupându-
se cu “trecutul burghezo-moşieresc” şi implicit cu operele
elitiste, la străini rupându-se legătura cu lagărul socialist, însă
nu şi cu operele ce scăpaseră dincolo. Întrebarea rămâne,
aşadar, aceeaşi: cum şi de ce o asemenea monumentală lucrare
ştiinţifică a rămas atâta timp nereceptată la justa-i valoare? Cel
mai simplu răspuns ar fi că dr. Odobleja, fiind un vizionar,
ideile sale aveau bătaie mai lungă, abia mai târziu receptându-
li-se ţintele, ceea ce s-a şi adeverit. Dar asta nu-i o scuză pentru
oamenii de ştiinţă să nu se întrebe despre ce anume propune
autorul cutare în teoria sau teoriile sale. Psihologia odoblejiană
este pe cât de sistemică pe atât de provocatoare. Putea stârni
polemici, controverse, în nici un chip tăcerea sau consemnarea
en passant (cum am înţeles că însuşi Rădulescu-Motru, apoi
C.I. Parhon, D. Bagdasar şi alţii ar fi “lăudat” lucrarea). Dr. Al.
Olaru mărturiseşte cum l-a uluit “Psychologie Consonantiste”
vol. II, ce-l cumpărase dintr-o mică prăvălie de pe lângă
Muzeul Bruckenthal din Sibiu, în 1941. Apoi nu şi-a mai
amintit decât după 25 de ani de Odobleja, când i-a cerut spre
… amintire vol.I. Iată şi tardivele aprecieri ale lui Paul
Postelnicu, el însuşi om de ştiinţă, precursor al ciberneticii
(publicase chiar în 1944 “Teoria sistemelor cu conexiune
inversă”): “Prin această carte (Psihologia Consonantistă, n.n.)
s-a creat o nouă ştiinţă de valoare excepţională pentru gândirea
umană”, autorul “are prioritate în ceea ce priveşte ideea
ciberneticii generalizate, deoarece este primul om de ştiinţă
care a considerat fenomenul conexiunii inverse ca lege

6
universală”. Paul Postelnicu şi cei care au citit încă de la
apariţie opera odoblejiană aveau datoria morală măcar să
lanseze cele două volume , să le supună discuţiilor, chiar dacă
nu le venea a crede că acestea conţineau paradigmele noii
ştiinţe a secolului XX, cibernetica. Nici după apariţia
“Ciberneticii” lui Norbert Wiener în 1948 (ediţia românească
în 1966) nu s-a găsit cineva care să semnaleze paternitatea
ideilor cibernetice ale celui ce le fundamentase cu 10 ani ante
Wiener. Dr. Odobleja fusese pe front, abia scăpase cu viaţă din
încleştările de la Cotul Donului, apoi, traumatizat de ororile
războiului, s-a pensionat şi s-a retras în satul natal, resemnat
(mioritic sau nu).
A revenit târziu în bătălia cu destinul. Primii care l-au
ajutat să revină au fost scriitori şi gazetari. Iată cum l-am
cunoscut. Era în vara anului 1971, venise la Casa de Cultură,
voia să ţină o conferinţă despre teoria sa. Părea de necrezut
spunându-mi că a publicat cărţi, despre care nici nu auzisem.
Mi-a adus a doua zi vol.I din “Psychologie Consonantiste”, era
de ţinuta cărţilor rare. Atunci am alergat pe scări spre biroul lui
Mişu Bordei, (prof. de filozofie, inspector la Comitetul de
cultură) şi i-am arătat cartea. Nu credea, zicea că dacă nu e a
lui, că e scrisă în franceză, că cine ştie ce-o fi în ea etc. Apoi l-
am întrebat pe domnul doctor dacă poate veni sâmbătă, îl
invitam de fapt la cenaclu. Mi-a spus că, deocamdată, sâmbăta
şi duminica stă la ţară şi, de atunci, am schimbat ziua
cenaclului, ca pentru un început de calendar. A fost pentru noi
o adevărată minune ce descopeream la acest om atât de modest
şi atât de bogat (el însuşi dihotomic), explicându-ne ca la
şcoală (venea încărcat cu planşe, desena cercuri şi linii pe o
tablă) despre psihologia fizicistă, binaritate, entropie,
circularitate, conexiune inversă (numită de american feed-back,
N. Wiener devenise o morişcă în gura lui, alături de
colaboratorii acestuia: dr. Rosenblueth şi tânărul inginer
Bigelow). Trecuse un an, aflasem că aşteaptă răspuns de la

7
acad. M. Drăgănescu privind revendicarea priorităţii sale şi
liniştit oarecum, nu obosit, nu plictisit, dar cu grijă să nu ne
plictisească pe noi, a urmat cea mai stranie întâmplare care ne-
a derutat pe toţi: omul de ştiinţă a început să scrie poezii (mai
târziu am aflat şi o serie de poezii din tinereţe) şi a continuat
astfel să citească în cenaclu. Iar când nu citea, povestea, şi
povestea frumos, chiar şi despre grozăviile războiului.
După doi ani de feed-back şi poezie, după câteva
încercări eşuate de a semnala cazul Odobleja (îl îndemnasem
să-şi trimită cărţile la reviste, la specialişti, dar … nici un
răspuns), atunci poetul Valeriu Armeanu i-a luat un interviu şi
l-a trimis îndrăzneţului scriitor D. R. Popescu. Astfel a apărut
în revista “Tribuna”de la Cluj, iunie 1973, prima signalare
despre ce s-a întâmplat cu opera unui om de ştiinţă român.
Alături, un comentariu semnat de sociologul Nicolae
Mărgineanu. Apoi articolul-bombă din “Flacăra” pe două
pagini, după care am mers, seara, la “Drobeta” şi l-am
sărbătorit în capul mesei pe “colegul nostru de cenaclu”:
savantul Ştefan Odobleja. Aşa s-a întâmplat, ca noi, scriitorii,
să-l descoperim ca să-l redăm sieşi, adică tot un feed-back.
După aceea, a urmat sarabanda declarării “părintelui
ciberneticii”, de la academicieni până la elevi şi invers, mai toţi
încurcându-ne în “buclele” celuilalat…
Aşa cum s-au petrecut lucrurile şi cum se pot privi acum,
în decantare, aş zice că românul Ştefan Odobleja intrase şi
zăbovise prea mult în chiar “cutia neagră” a ciberneticii, aş zice
că ieşirea sa la lumină se datorează mai degrabă (nu paradoxal
cum s-ar crede, ci chiar feed-back-iceşte ) tocmai lui N.
Wiener, acesta mai norocos, mai american, mai fără inerentele
inerţii ale românului. Aş zice mai mult: N. Wiener nu cred că l-
a studiat pe Odobleja. Dacă l-ar fi studiat, el sau colaboratorii
săi ar fi înţeles promo-ul odoblejian. Or, din cibernetica sau din
mărturisirile lui Wiener, reiese că acesta nu a abordat ideile şi
schemele unei cibernetici generalizate, care se găseau numai în

8
cele două volume ale lui Ştefan Odobleja, care, la rându-i, s-a
regăsit numai cu prilejul ciberneticii lui Wiener. Deci, graţie
americanului, Ştefan Odobleja a fost recunoscut savant (fie şi
de “renume mondial”). Însă, pe de altă parte, ştiinţa
românească a mai pierdut o operă extraordinară, la care lucra
medicul român tocmai când peste ocean se răsfăţa, pragmatic,
cibernetica. Este vorba de “Logica rezonanţei”, din care a
apărut, postum, doar “Introducerea”, restul, opera a rămas
risipită pe mii de file manuscrise, lucrarea fiind întreruptă în
anii ‟70 când dr. Odobleja, stârnit de curiozităţi, de presă şi de
câţiva specialişti, s-a apucat să (re) demonstreze “colegilor”
mai tineri prioritatea operei sale, acum faţă la faţă cu noua
ştiinţă a secolului XX. Astfel a scris “Psihologia Consonantistă
şi Cibernetica”, pe româneşte de astă dată, demonstrativ,
iterativ, polemic şi revendicativ, lucrare însă tergiversată de
Editura “Scrisul Românesc” de la Craiova, apărând postum.
Întâmplător autorul a apucat să o vadă în şpalt. I-am adus-o de
la Craiova, mersesem la redacţie pentru o carte a mea şi,
întâmplător, m-am întâlnit cu directorul editurii, Ilarie
Hinoveanu. I-am spus că doctorul e bolnav de moarte, atunci
mi-a dat să-i aduc lucrarea în şpalt. Doctorul abia mai vorbea,
m-a rugat, totuşi, să-i citesc prefaţa lui Mihai Golu, apoi să fac
corectura lucrării. I-am spus că e corectată de redacţie. Mai
înainte, prin 1976, participasem şi la una din confruntările
autorului cu redactorul de carte Ion Rusu-Şirianu. Pentru prima
(şi ultima) dată l-am văzut atunci pe dr. Odobleja enervat la
culme, ţipând literalmente. Era conştient de pierderea timpului,
o spunea şi în corespondenţa cu cei ce-l susţineau. “Dacă aş
termina cu grijile lucrării de la Craiova, m-aş putea dedica
Logicii”(dintr-o scrisoare către Liviu Petrina).
În fine, s-a pierdut timp şi cu încercările de a atrage
atenţia forurilor academice (şi de partid), cu rezultate timide,
aşa cum s-a întâmplat la Congresul ciberneticientilor de
pretutindeni, ţinut la Bucureşti în 1975, când lui Şt. Odobleja i

9
s-a cenzurat comunicarea, luându-i-se şi acest prilej de a-şi
argumenta întâietatea ideilor, abia ce i s-a permis să-şi expună
cele două volume, ca pe nişte relicve, într-un expozeu ad-hoc.
Au mai trecut apoi încă trei ani până a se lua hotărârea, oficial,
de a se difuza “Psychologie Consonantiste”, cele 600 de
volume ţinute de autor într-o ladă dosită. La acest travaliu am
participat şi eu: am smuls foile din volumul II în care autorul
contrapuncta aberaţiile şi eşecul sistemului comunist, am
adăugat la primul volum şase pagini tipărite cu un “Prologue
de l‟auteur après 40 années (1938-1978)”, am adus volumele
din tipografie după fălţuirea lor, am început expedierea lor la
forurile ştiinţifice din ţară, deocamdată. Programul era cu
deosebire pentru străinătate, însă nu ştiu dacă s-a mai respectat.
Câteva exemplare a dus Stelian Bajureanu la Congresul
ciberneticienilor ce avea loc în luna august 1978 la
Amsterdam, unde a prezentat comunicarea “Diversitate şi
unitate în cibernetică”, pregătită şi semnată de dr. Odobleja,
care s-o fi rugat să nu moară până la întoarcerea lui Bajureanu
cu ştirea de succes a lucrării prezentate. “E prea târziu”, a spus,
iar a doua zi a şi plecat în lumea drepţilor, lăsând aici pe
pământ o moştenire care va fi mai preţioasă pentru mileniul III.
Aşa reiese din tot ce a urmat postmortem: un recurs la
panpsihologismul lui Ştefan Odobleja pentru dezvoltarea
ştiinţei, în opera lui găsindu-se încă alte soluţii, pornind de la
legi universale care-i poartă numele.
În volumul de faţă, Arhivele Naţionale, Direcţia
Judeţeană Mehedinţi, care păstrează Fondul Personal Dr.
Ştefan Odobleja, publică acum corespondenţa. Sunt scrisori
primite de la numeroase persoane şi personalităţi, mai mult sau
mai puţin cunoscute. Cele mai multe scrisori datează din anii
‟70, după ce au apărut primele articole în presă. Sunt aici şi
câteva adrese de la Academia Română: confirmarea primirii
celor două volume din “Psychologie Consonantiste”(1939),
confirmarea primirii ms. “Pentru o logică vie”(1959),

10
respingerea acestei lucrări de a fi tipărită, iar în 1975
acceptarea de a se discuta opera savantului în cadrul
Academiei. Cele mai multe scrisori sunt semnate de ing.
Stelian Bajureanu, care l-a frecventat pe Odobleja. Aceleaşi
probleme privind revendicarea operei, traducerea ei în limba
română, difuzarea etc. se întâlnesc şi în scrisorile altor
specialişti: dr. Al. Olaru, acad. M. Drăgănescu, dr. Odysseus
Apostol, prof. Cezar Apreotesei, general medic militar Const.
Atanasiu, dr. G. Brătescu, dr. Const. Enăchescu, prof. Mihai
Golu, D. Ivanovici, român emigrat în S.U.A., acad. Vasile
Pavelcu, acad. Eug. Niculescu-Mizil, acad. D. D. Roşca, Liviu
Petrina. Sunt câteva scrisori semnate de scriitorii: D. R.
Popescu, M. Beniuc, Al. Piru, Ion Biberi, I. C. Chiţimia,
Laurenţiu Cerneţ.
Lecturând aceste scrisori, putem deduce dialogul ce l-a
purtat dr. Odobleja cu corespondenţii săi, din care răzbat
aceleaşi idei obsesive (întreţinute de aceştia), grija de zi cu zi
pentru destinul operei sale.
Acum, după 30 de ani de dialog mai ales cu opera sa –
mai celebră şi mai percutantă în posteritate, am putea spune că
opera lui Ştefan Odobleja seamănă cu destinul său, după cum şi
invers. Este opera unui vizionar de anvergură şi de durată, care,
până să ajungă la destinaţie, (la receptor), a renăscut pe drum.
Odo- înseamnă drum, circuit, (în limba veche greacă).

ILEANA ROMAN

11
PREFAȚĂ

Lucrarea de faţă cuprinde un număr de 252 de


corespondenţe din perioada 1934-1980, toate păstrate la
Direcţia Judeţeană Mehedinţi a Arhivelor Naţionale în fondul
personal “Dr. Ştefan Odobleja”.
Dată fiind imensitatea materialului documentar din acest
fond, în cea mai mare parte necercetat, deşi documentele au
fost microfilmate putând fi consultate pe microfilm şi la sala de
studiu a Arhivelor Naţionale din Bucureşti, ediţia de faţă
însumează aproape exclusiv corespondenţă primită de Ştefan
Odobleja în cursul vieţii. Doar două corespondenţe au fost
emise după moartea lui, fiind inserate în cele de faţă pentru a
întregi clarificarea unor aspecte privind personalitatea autorului
Psihologiei Consonantiste.
Cele mai multe dintre documentele date aici publicităţii
sunt scrisori primite de Ştefan Odobleja de la expeditori din
ţară sau străinătate (unele documente sunt în limbile franceză,
engleză, spaniolă, portugheză) cu care s-a aflat în contact, în
covârşitoarea majoritate persoane fizice, dar şi persoane
juridice (edituri, tipografia din Lugoj care a tipărit Psychologie
Consonantiste, Academia Română, fundaţii, etc.).
Documentele publicate sunt organizate în inventarul
fondului într-o secţiune specială, care poartă indicativul “C” şi
unde materialul este ordonat alfabetic, pe expeditori, în dosare
pentru fiecare în parte, cotate, numerotate în interior şi
certificate.
Nu toată corespondenţa identificată în aceste dosare sau
în altele din fondul menţionat a fost cuprinsă în prezenta ediţie,
dar partea omisă este nesemnificativă sub aspect cantitativ şi
valoric.
După opinia noastră, materialul publicat, dincolo de
varietatea lui şi de calitatea autorilor, în anul centenarului

12
naşterii lui Ştefan Odobleja, are meritul că introduce pentru
prima dată în circuit public informaţii în legătură cu receptarea
autorului Psihologiei Consonantiste de către contemporani, a
operei lui, cu controversele din jurul acesteia, drama
creatorului de idei confruntat cu răceala, neîncrederea şi chiar
neînţelegerea – motivate sau nu – ale confraţilor, în legătură cu
condiţia creatorului în general şi cu împrejurările elaborării,
tipăririi şi difuzării în ţară şi în lume a lucrărilor odoblejiene
etc.
În volum, materialul este organizat alfabetic, ca şi în
inventarul fondului, la litera numelui de familie al
expeditorului, în cazul persoanelor fizice, sau la numele
instituţiei, în cazul persoanelor juridice. Pentru expeditorii cu
două sau mai multe srisori, acestea au fost ordonate cronologic
la numele respectiv.
În cazul scrisorilor nedatate de emitenţi şi a căror dată a
fost reconstituită, aceasta a fost scrisă între paranteze ascuţite:
<…>.
Pentru situaţiile când data nu a putut fi stabilită, s-a făcut
menţiunea “fără dată” între paranteze drepte, iar scrisorile în
cauză au fost ordonate la sfârşitul lotului având acelaşi emitent.
Publicarea s-a făcut prin transcrierea fidelă a conţinutului
documentelor, fără modificări sau ajustări de text.
În cazurile de greşeli flagrante (punctuaţie, chiar
ortografie etc), acestea au fost îndreptate tacit.
În general, s-au păstrat formulele de prescurtare utilizate
de autori, pentru care s-a întocmit o listă anexată.
S-a întregit tacit sintagma “dumneavoastră”, din cauza
feluritelor forme de prescurtare (dv., dvs., d-tră., etc.) pentru a
nu lungi prea mult lista prescurtărilor.
S-au păstrat, de asemenea, formulele de politeţe
întrebuinţate de autori, transcrise întocmai cu forma din
scrisori, cu literă mare şi/sau mică, ca şi formulările originale
ale unor emitenţi, pentru culoarea lor de timp şi loc.

13
Fiecare document este urmat la sfârşitul textului de
elementele de cotă, unde sunt menţionate: depozitul (Arhivele
Naţionale Drobeta-Turnu Severin), fondul arhivistic (Dr. Ştefan
Odobleja), dosarul, fila, forma de păstrare a documentului (orig.,
orig. dactilo., copie). Pentru evitarea repetării numelor
depozitului şi fondului, s-a folosit expresia “Ibidem”, urmată de
cota unităţii arhivistice, filă şi forma de păstrare a documentului
( orig., copie, etc.).
Când s-au impus, notele explicative pe marginea
conţinutului unor documente au fost făcute infrapaginal.
Din motive de economie, s-a renunţat la lista
documentelor, informaţii minime necesare putând fi luate din
sumar şi din indicele de nume.
Este locul să recunoaştem că socotim acest volum doar
un început în efortul de valorificare şi introducere în circuit
public a operei doctorului Ştefan Odobleja. Cât priveşte
lucrările lui ştiinţifice, începutul s-a făcut în anii trecuţi, dar din
păcate de mult timp cercetarea a stagnat. În privinţa
corespondenţei, pe lângă documentele de faţă, rămân de
identificat şi publicat scrisorile trimise de Ştefan Odobleja,
unele aflate în copie în fondul menţionat de la Arhivele
Naţionale, precum şi corespondenţa aflată la particulari
(persoane fizice şi juridice) provenind de la părintele
psihologiei consonantiste.
Este ceea ce îşi propun să înfăptuiască volumele
următoare de restituiri Odobleja.
Rămâne ca împrejurările să fie mai favorabile decât până
acum, iar Odobleja şi opera lui să-şi afle locul cuvenit în
conştiinţa publică şi în istoria ştiinţei româneşti.

TUDOR RĂŢOI

14
Lista prescurtărilor

6 a.c. anul curent


1 A.S.E. Academia de Studii Economice
1 acad. academician
3 Arh. Naţ. Arhivele Naţionale
1 C.C. Comitetul Central
1 C.N.S.T. Consiliul Naţional pentru Ştiinţă şi
Tehnologie
2 cca. circa
9 col. colonel
7 d-le domnule
8 d-lui domnului
3 dr. doctor
6 ed. editura
6 f. fila
1 g-ral general
0 I.M.F. Institutul de Medicină şi Farmacie
1 I.R.N.E. Institutul de Reactori Nuclearo-Energetici
1 I.T.N. Institutul de Tehnologie Nucleară
lt. locotenent
1 lt.col. locotenent-colonel
M.A.N. Marea Adunare Naţională
7 med. medic
3 mr. maior
8 n.n. nota noastră
2 nr. număr
2 orig. original
4 Orig. dactilo. original-dactilografiat
4 P.S. post scriptum
7 pag. pagina
2 prof. profesor

15
2 R.S.M. Revista Sanitară Militară
8 ş.a. şi alţii (altele)
5 tov. tovarăş
9 U.S.S.M. Uniunea Societăţilor de Ştiinţe Medicale
1 W.O.G.S.L. World Organisation of General Systems and
Cybernetics

16
CORESPONDENŢA

17
ACADEMIA ROMÂNĂ (ACADEMIA R.P.ROMÂNE,
ACADEMIA R.S. ROMÂNIA)

Academia Română Bucureşti


No. B. 198 Calea Victoriei, 125
15 februarie 1939

Domnule,
Academia Română, primind publicaţiunile pe care aţi
binevoit a le dărui pentru biblioteca ei şi ale căror titluri sunt
însemnate mai jos, am onoare a vă exprima călduroase
mulţumiri pentru acest dar.
Primiţi încredinţarea distinsei noastre consideraţiuni.
Bibliotecarul Academiei
ss., Indescifrabil
Psychologie Consonantiste, vol. I-II, Paris 1938.
Domnului Dr. Şt. Odobleja, Lipcani.
Arh. Naţ. Drobeta-Turnu Severin, Fond personal Dr.
Ştefan Odobleja (în continuare Ibidem), C.I.2.c, f.1, orig.

ACADEMIA Bucureşti
REPUBLICII POPULARE ROMÂNE 27 februarie 1959
Cabinetul Secretarului Prim Calea Victoriei nr. 125

18
Mult stimate tovarăşe,
Din dispoziţia tovarăşului Academician Şt. Milcu, secretar
prim al Academiei R.P.R., vă aduc la cunoştinţă următoarele:
Lucrarea dumneavoastră “Pentru o logică vie”, pe care aţi
trimis-o Secretariatului, a fost primită şi înaintată spre studiu
Secţiei de Ştiinţe Filozofice, Economice şi Juridice a Academiei.
Deşi în referatul trimis de secţia de mai sus se spune că
există în lucrare şi poziţii criticabile, totuşi, în concluzie lucrarea a
fost găsită interesantă şi se recomandă ca dumneavoastră să luaţi
legătura cu Secţia de Logică a Institutului de Filozofie al
Academiei R.P.R.
Primiţi vă rog asigurarea stimei noastre,
Secretară, I. Gănescu
Tovarăşului Dr. Şt. Odobleja, com. Izvoru Aneştilor,
Raion Turnu Severin, Regiunea Craiova
Ibidem, C.I.2.a, f. 5, orig.

ACAD. REPUBLICII POPULARE ROMÂNE < Ante 1965>


Baza De Cercetări Ştiinţifice Timişoara
Centrul De Embriologie Normală Şi Patologică

Iubite Tovarăşe Dr. Odobleja,


Vă cer scuze pentru răspunsul întârziat. Problema pe
care o puneţi este foarte interesantă. Personal, nu sunt la
curent cu acest domeniu, ocupându-mă cu embriologia
experimentală.
Totuşi pot să vă dau câteva informaţii: studiul electro-optic
al sinapselor a confirmat teoria neuronală ca legătură de
contiguitate şi nu de continuitate! Sistemul nervos central este

19
deci nu o reţea ci un voit sistem de legături neuronale. Morfologia
ultrastructurilor şi modul de funcţiune a sinapselor este (sic!)
astăzi mai bine cunoscut deşi încă foarte insuficient. Dacă vă
interesează, vă stau la dispoziţie cu amănunte.
Cu cele mai bune salutări, al domniei voastre coleg,
Dr. Menks.
Ibidem, C.I.2.a, f. 4, orig.

ACADEMIA REPUBLICII Bucureşti,


SOCIALISTE ROMÂNIA 14 martie 1966
Cabinetul Vicepreşedintelui Calea Victoriei nr.125
No. 50/5012

Către
Tov. Dr. Ştefan Odobleja
Comuna Izvoru Aneştilor
Raionul Turnu Severin, Reg. Oltenia
(Oficiul poştal Prunişor)

Stimate coleg,
A venit momentul să vă comunicăm punctul de vedere al
specialiştilordin Academia R.S.R. asupra lucrării dumneavoastră
“O fiziologie abandonată de către fiziologi”.
Cu regret trebuie să vă comunicăm că aprecierile
referenţilor nu sunt favorabile în ce priveşte fondul şi forma
de exprimare.
Lucrarea necesită reconsiderarea de fond a întregii
probleme, bazată pe consultarea literaturii de actualitate, care

20
lipseşte din lucrare şi prin reconsiderarea unor puncte de vedere,
mai ales critice, care sunt depăşite, iar altele sunt clarificate de
psihologia contemporană.
Totodată vă restituim manuscrisul lucrării menţionate.
Luptăm pentru pace,
Vicepreşedinte al Academiei R.S.R.,
Academician Şt. Milcu
Ibidem, C.I.2.a, f.3, orig.

ACADEMIA REPUBLICII Nr.101/12 iulie 1974


SOCIALISTE ROMÂNIA S1, Of. 22
Secţia de Ştiinţe Medicale Bucureşti,
Calea Victoriei, nr.125

Către Tov. Ştefan Odobleja


Str. Decebal nr. 92 Tr. Severin

Confirmăm prin prezenta primirea scrisorii


dumneavoastră adresată tov. Preşedinte al Secţiei de Ştiinţe
Medicale a Academiei R.S.R., acad. Şt. Milcu, prin care
comunicaţi prioritatea ideilor dumneavoastră faţă de N.
Wiener în probleme de cibernetică, dar nu putem să vă
răspundem documentat decât în urma eventualei trimiteri a
lucrării dumneavoastră publicată în Franţa şi a unui memoriu
al dumneavoastră prin care să susţineţi asemănările şi
deosebirile existente.Cu deosebită stimă şi
consideraţie.Secretar ştiinţific al Biroului Secţiei de Ştiinţe
Medicale,
Prof. dr. doc., Sc. Longhin.
Ibidem, C.I.2.a, f.2, orig.

21
6

ACADEMIA REPUBLICII Nr. 35/7 iunie 1975


SOCIALISTE ROMÂNIA Bucureşti
Secţia de Ştiinţe Medicale Calea Victoriei nr. 125

Stimate Tovarăşe Doctor,


Cu privire la lucrările dumneavoastră, referitoare la
problema psihologiei consonantiste şi revendicarea priorităţii
în cibernetica elaborată de N. Wiener, vă comunicăm că
Secţia de Ştiinţe Medicale a analizat în două şedinţe această
problemă.Din discuţiile purtate s-au formulat unele puncte de
vedere adoptate de membrii secţiei, din care menţionăm:
În lucrarea sa „La Psychologie Consonantiste”, Ed.
Maloine, Paris, 1938-1939 (vol. I şi II), dr. Odobleja prezintă
unele idei interesante dintre care reţinem:
- posibilitatea explicării funcţiilor psihice pe baza unor
principii din domeniul tehnicii;
- originea fizică şi chimică a proceselor psihice;
- ideea că „procesele psihice sunt manifestări psihice ale
legilor universale de echilibru, compensaţie, inerţie,
antrenament şi consonanţă”;
- ideea mecanismelor circulare, a unei legături
retroactive de tipul numit astăzi feed-back pe care o enunţă:
„senzaţiile determină reacţiile, reacţiile determină noi
senzaţii”.
Deşi interesante, aceste idei nu sunt absolut noi
deoarece:
- ideea explicării organismelor pe baza unor analogii
din domeniul tehnicilor epocii a existat din toate timpurile,
începând cu elemente din mecanica simplă (Descartes,
Harvey), ceasornicărie (La Mettrie), până la interpretările
electronice din zilele noastre;

22
- ideea mecanismului circular (feed-back), prezentă în
tehnici de multă vreme, e implicată în ideea de sensibilitate
proprioceptivă (Sherrington), în „referinţă” (Holst), în
mecanismul circular (Danielopolu).
2. Se poate aprecia că lucrarea dr. Odobleja ne oferă o
teorie generală a psihologiei cu o extrapolare largă în
cele mai diferite domenii.
Totuşi, formulările sunt făcute fără rezerva necesară, la
mod absolut, deşi în majoritatea cazurilor ar fi necesitat o
confirmare concretă, o verificare experimentală. De exemplu:
„Consider creierul constituit din rezonatori, radio,
televizor”.
„Maşina psihică este o maşină electronică (electro –
magnetică) funcţionând mai ales pe bază de rezonanţă,
consonanţă şi având ca manifestări fundamentale două
fenomene esenţiale: procese ciclice (circularitate,
reversibilitate) şi dualitate sau multiplele ei forme şi aspecte:
binalitate şi dihotomie, bivalenţă, bipolaritate, simetrie.
- procesele psihice se învârtesc în cerc vicios, ele sunt
roţi învârtitoare, angrenându-se ca roţile unui cerc. Mişcările
psihice sunt mişcări jumătate circulare, jumătate în linie
dreaptă. Marca lor distinctivă este reversibilitatea”, etc.
3. În contrast cu această tratare abstractă, la suprafaţă a
fenomenelor, privite în dimensiunile lor macroscopice,
lucrările lui Wiener fac o analiză aprofundată a mecanismelor
cibernetice de tip „molecular” mergând până la cea mai mică
unitate funcţională, neuronul.
Aportul lui Wiener, unanim recunoscut, se bazează pe
vaste cercetări de matematică, pe studii fiziologice (în
colaborare cu Rosenbueth), pe modelări electronice (în
colaborare cu Bigelow).
Din contribuţiile cele mai remarcabile aduse de Wiener
şi colaboratori cităm: comanda tirului antiaerian (teoria
sistemelor de urmărire), studiul teoriei oscilaţiilor,

23
introducerea metodei statistice la transmiterea informaţiei prin
linii.
4. În final s-a ajuns la concluzia că susţinerea doctorului
Odobleja, că cibernetica derivă din psihologia consonantistă
nu poate fi reţinută, deoarece psihologia nu a putut aduce
elemente analitice de neurofiziologie pe baza cărora s-a
elaborat neurocibernetica.
5. În concluzie, referindu-se la prioritatea dr. Şt.
Odobleja în cibernetică şi mai ales la însuşirea necorectă a lui
N. Wiener a unor idei din lucrarea sa, secţia consideră că dr.
Odobleja nu poate revendica paternitatea ideilor din
cibernetica lui Wiener, domnia sa putând fi considerat cel
mult un precursor al ideilor care au condus la apariţia
ciberneticii.
Preşedintele secţiei, academician Şt. M. Milcu.
Ibidem, C.I.2.a, f. 1, orig.

Odysseus Apostol

7
Bucureşti, 2 februarie 1974
Stimate coleg,
Azi am primit scrisoarea dumneavoastră, vă voi
răspunde pe larg, ceva mai târziu. Mi-aţi trimis 4 (patru)
exemplare vol. I. (întâi) mai puţine. Rogu-vă a mi le trimite.
Veţi fi mulţumit cred de ce am făcut şi fac pentru
dumneavoastră şi dreptate.
Cu amintiri plăcute şi admiraţie pentru ştiinţa
dumneavoastră,
G-ral mr. Dr. Od. Apostol.
Ibidem, C.I.3.a, f. 15, orig.

24
8
Bucureşti, 14 iunie 1974

Stimate Domnule Coleg,


1) Volumele tipărite sunt foarte interesante şi merită
a fi răspândite (sigur că nu râvniţi altceva decât încununarea
muncii dumneavoastră originale) cât mai mult.
Trimiteţi, vă sfătuiesc:
1) Bibliotecii de stat: Cluj, Braşov, Iaşi,
Timişoara.
2) Profesorului dr. C. Romanescu –
Facultatea de Medicină Iaşi – Psihiatru pomenind de
mine, cu rugămintea de a servi unei comunicări la Iaşi.
3) La a doua ediţie modificaţi DR. ŞT.
ODOBLEJA în Dr… altfel e confuzie.
De ce voi face cu originala dumneavoastră lucrare din
punct de vedere ştiinţific vă voi […]1. Deci e şi în studiul
doctorului I. Popescu – Sibiu, psihiatru şi psihanalist şi intră
în legătură cu el, b-dul Schitu Măgureanu 17. E un coleg
foarte cult.
Nu uitaţi Academia de Medicină.
Reproducerea textului dactilografiat imposibilă.
V-am numerotat filele, am mai corectat greşelile de
dactilo. Vă mulţumesc şi m-am bucurat că v-am văzut şi am
discutat asupra subiectului.
Cu salutări colegiale,
Dr. Od. Apostol.
Adăugire marginală: Aveţi o foarte bună gândire
matematică.
Îmi place stilul dumneavoastră combativ, moderat şi
ştiinţific. Sine ira.

1
Lipsă continuarea propoziţiei, din cauza unei pagini pierdute a scrisorii

25
Veţi învinge! Vinces! In haec opera vinces! Ca să
vorbesc ca cives Drobetae.
Ibidem, C.I.3.a, f. 16, orig.

4 iulie 19742

Mult Stimate Domnule Doctor Apostol,

Am primit cele 2 volume din „Psychologie


Consonantiste” ale Dr. Ştefan Odobleja din 1938. A fost o
adevărată surpriză pentru mine: o carte de psihologie atât de
originală şi de interesantă nu am mai întâlnit până acum.
Trebuie studiată. Aş vrea însă să ştiu mai multe despre autor.
Pe lângă alte calităţi care reies din lucrare, inteligenţă,
erudiţie, spirit de sinteză etc., mi se pare că ar mai avea una:
ar fi cumva român ? Nu ştiu despre el decât că a mai scris o
carte despre fonoscopie. În orice caz, aţi trezit în mine un
mare interes. Vă mulţumesc din toată inima şi vă rămân
profund îndatorat.
Al dumneavoastră Ţuinesc

Adnotarea doctorului Apostol, adresată doctorului


Odobleja:1) Dr. Dimitrie Beloiu, Str. Lister 34, Bucureşti,
Cartierul Cotroceni, Of. Poştal 35. Strălucit endocrinolog,
singurul specialist în problema tiroidei. E cazul să-i scrii. 2)
Am primit de Dr. Ţuinesc, vărul matale, exemplarele trimise.
O să am prilejul să împart la cei ce vin din străinătate la
congresul internaţional în legătură cu problema populaţiei.
Am vorbit cu vărul matale, care mi-a dat adresa şi telefonul

2
Scrisoarea nu este adresată doctorului Odobleja, dar o reproducem, întrucât conţine pe verso
însemnări ale destinatarului, Dr. Odysseus Apostol, adresate doctorului Odobleja

26
său să-i cer, când voi avea nevoie. Sănătate şi succes, al
matale,
Dr. Apostol.
Ibidem, C.I.3.a, f. 23, orig.

10
15 iulie. 1974, Bucureşti
Stimate Coleg,
Trimite-mi 5 volume nr.I şi 7 volume nr.II (pentru că s-
a omis să mi se trimeată 2 exemplare vol. II). Am gripă, apoi,
o să-ţi scriu ce am făcut până acum şi ce urmează.
Cu bine,
G-ral Dr. Apostol.
Ibidem, C.I.3.a, f. 22, orig.

11

29 septembrie 1974, Bucureşti

Amice dragă şi stimate coleg,


Primit-am ultima matale scrisoare. Veghez asupra
desfăşurării succesului. La invitaţia „Tribunei” trimis-am
părerile mele. Îţi voi trimite copia.
Mai am nevoie urgentă de 2 exemplare vol. al II-lea şi
de 6 seturi I (+) II (un set trimit urgent la Paris, la un medic cu
legături culturale de acolo).
Am fost în vacanţă la Predeal, unde… colac peste
pupăză am răcit. Nici azi nu-s încă bine. Severinenilor,
salutări călduroase.
Matale, îmbrăţişări frăţeşti.
Al dumitale,
Dr. Apostol.
Ibidem, C.I.3.a, f. 19, orig.

27
12

Miercuri 21 noiembrie 1974

Stimate coleg, dragă amice,


Acum am primit scrisoarea matale. Mă bucur mult de
ce rezultate ai obţinut până acum. Răbdare! Răbdare! Să
vedem ce va fi la Paris. M-a anunţat dr. Sanda Gh. că
volumele care le-ai lăsat la Spitalul Militar au fost toate
distribuite.
Ai fost greşit informat.
Cu drag,
Dr. Apostol.
Ibidem, C.I.3.a, f. 20, orig.

13
27 mai 1975, Bucureşti
Stimate coleg şi drag prieten,
Te-i fi mirând că nu ai mai avut prilejul să primeşti veşti
de la mine şi că n-am luat parte la „epocala şi istorica şedinţă
a Academiei” în legătură cu valoarea şi prioritatea operei
dumitale.
Abia azi pot să-ţi scriu.
Încă din februarie a.c. mă pregăteam sufleteşte pentru
serbarea împlinirii vârstei mele de opt decenii de viaţă
pământească. Ştiam că mă va sărbători Societatea de Istoria
Medicinii din Bucureşti, Societatea Numismatică Română mă
va declara membru de onoare şi familia şi prietenii cu o masă
adecvată cu vinuri bune îmi vor dori să ajung centenarul.
Primele două evenimente au avut loc, prima în prezenţa mea,
a doua în absenţa mea. Pe neaşteptate şi din nenorocire a pus
stăpânire pe mine o gripă mizerabilă, complicată apoi cu o
masivă infecţie colibacilară şi cu proteus, precum şi cu o

28
meschină sciatică, care şi acum mă opreşte să umblu. Cu
bastonul fac cursa doar pat - birou şi acum.
Eu, supranumit „sfârlează”, cât sufăr.
Sufăr că nu pot citi şi scrie. Am fost scos din comă de
două ori. Am rămas cu o cardiopatie serioasă.
Ilustrul meu prieten, am aflat câte ceva, dar prea puţin
de cum a decurs şedinţa la Academie. Mi-ar face plăcere să
aflu de la mata. Ştiu că au fost şi de la armată, au fost ingineri,
că a prezidat Milcu. De nu-ţi este greu şi ai bunăvoinţa, ai
scris atâtea în viaţă şi o ştiu că mai scrii. Scrie şi rânduri
pentru mine.
Să mă fac mai bine, pregătesc un pachet cu cărţile
pentru biblioteca Drobeta.
Fii sigur, dragul meu, ilustre coleg, de dragostea mea
frăţească nezdruncinată.
Ibidem, C.I.3.a, f. 9, orig.

14
6 august 1975, Bucureşti
Dragă doctore şi stimate coleg,
Mă grăbesc să-ţi scriu, poate că nu ştii de nota de mai
jos. În Dicţionarul cronologic. Medicină. Farmacie, Ed.
Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1975, apărut sub îngrijirea lui
Brătescu, la pag.220: 1939, cu litere mici, “Şt. Odobleja,
Psychologie Consonantiste (Psihologie Consonantică), Paris,
anticipare a aplicării ciberneticii în problemele de psihologie
şi psihopatologie.
Urmăresc în presă problema Viorica Mihai. Cred că va
învinge. Doamne! Mulţi duşmani au apărut!
Cu drag,
G-ral Dr. Od. Apostol.
Ibidem, C.I.3.a, f. 11, orig.

29
15
11 august 1975, Bucureşti
Stimate şi drag prieten,
De ce om fi noi românii aşa de răi, invidioşi şi geloşi, în
loc să ne ajutăm ?
Am în minte şi pe studioasa Viorica Mihai şi ea e prinsă
în ghearele unora pe care nu-i pot califica.
Şi dumneata şi ea veţi învinge. Nu dezarmaţi! Nu vă
intimidaţi! Luptaţi cu răbdare şi perseverenţă!
Recitind scrisoarea dumitale primită azi, îţi răspund
punct cu punct.
1. Mă bucură că te-a interesat nota trimisă.
2. Am să-i arăt celui în drept greşala.
3. Regret că, nefiind încă transportabil, nu
voi putea lua parte, dar ca om cu experienţă, te
sfătuiesc:
a) Încă din prima zi, la intrare, unde sigur va fi o masă,
să aduci nu mai mult de 50. Pune înaintea copertei primului
vol. adresa dumitale clară scrisă la maşină.
b) Ai bănuit, negreşit, că înadins ai fost pus la urmă.
Unii o să plece, alţii vor fi nevoiţi, inclusiv dumneata, să
depui congresului numai textul.
Am păţit-o eu în mai a.c. la Craiova.
De aceea:
c) E bine să distribui participanţilor, fiecăruia în mână,
suplimentul în franceză. Aşa-i practic şi sigur.
4. Aştept materialele noi cu nerăbdare.
Nu dispera! Vei învinge!
Cu drag, al dumitale G-ral Dr. Od. Apostol.
Îl anunţ eu şi pe dr. lt. col. Sanda Gh. şi Iugulescu,
farmacist colonel.
Ibidem, C.I.3.a, f. 10, orig.

30
16

13 septembrie 1976
Bucureşti

Dragul meu prieten şi confrate,

La scrisoarea matale ultima, îţi răspund:


1. M-am aşteptat la ceea ce-mi scrii;
2. Gândeşte-te ce a păţit doamna Viorica
Mihai. Ai văzut cu ochii dumitale şi ai auzit cu
urechile dumitale. Procesele Ioanei D‟Arc. Rechinii.
3. Evită tot ce atrage ca sângele musca.
Rechinii.
4. Şi eu, până la urmă, sunt de părerea
dumitale “e mai bine să-i laşi pe ei să latre şi mata să
te ţii de treaba de care te-ai apucat: „Logica în stil
consonantist”.
Fii sigur că vei învinge. ADEVĂRUL şi DREPTATEA
înving totdeauna. Nu ţin seama de TIMP. Vei vedea. Te vei
convinge. Câţi şi de câte ori n-au dat în mine! Doamne!
Doamne! S-aşteptau, cu zâmbete, să-mi facă şi parastasul. Îţi
urez spor la muncă. Menţine-ţi tinereţea spirituală şi distrează-
te cu aşteptarea Rechinilor să te atace. Nu-i băga în seamă.
Întoarce-le spatele! Ignorează-i.
Nici şcoala nici diplomele, nici Biserica (se pretind
creştini – şi încă ORTODOXI) nu au făcut nimic din ei. Nici
nu-i speranţă de aşa ceva.
Cu sănătatea să ai grijă. Aceasta e foarte importantă.
Al dumitale sincer amic şi confrate,
Dr. Apostol
Ibidem, C.I.3.a, f. 12, orig.

31
17

18 februarie 1977
Bucureşti

Stimate confrate şi dragă amice,

Am primit:
- scrisoarea matale şi
- printr-o doamnă drăguţă şi fină (Nu s-a
recomandat. Nu ştiu cum o cheamă) foarte grăbită.
Shakespeare. Îţi răspund la ambele puncte.
1. Chiar azi îi scriu lui Dan şi sunt sigur că
mă va servi. Te voi ţine la curent.
2. Cartea a venit în lipsa mea de acasă. Am
stat zece zile la sora mea, soţia mea fiind plecată la
Sinaia pentru relaxare. Transmite-i doamnei
mulţumiri pentru oboseală şi regrete că s-a grăbit.
Vrea s-o cunoască şi soţia mea. Am început să citesc
lucrarea colegului Olaru. E erudită şi foarte
interesantă. Muncă mare, lăudabilă. Imediat ce
termin lectura ei ţi-o înapoiez cu “mulţăminţă).
Menţine-ţi tinereţea spirituală. Nu cădea pradă
desnădejdei. Nu pierde ritmul muncii cerebrale. Nu uita că
dreptatea învinge totdeauna. Răbdare! Păzeştete-te de perfizi
şi nu ierta pe nimeni care încearcă să te umilească. Amin şi
sănătate. Al dumitale,
Dr. Apostol
Ibidem, C.I.3.a, f. 1, orig.

18
N<ew>Y<ork>, 9 septembrie 1977
Dragă Sia,

32
Pe ziua de 28 aug. am primit scrisoarea ta şi aceea a
doctorului ODOBLEJA, referitoare la distribuţia lucrărilor
trimise doctorului Bainbridge şi la cercetarea altor studii ce ar
fi apărut şi care ar avea legătură cu lucrările lui în direcţia
PHONOSCOPIE.
Voi face tot ce-mi va fi posibil, pe calea scrisului, luând
contactul cu doctorii menţionaţi şi cu centrele de studii ce se
ocupă cu asemenea cercetări. Voi începe aceste investigaţii
după 20 sept. când lumea se întoarce din vacanţă.
Chestiunea nu va fi uşoară, căci au trecut 40 de ani iar
persoanele în cauză sunt cu siguranţă la pensie sau trecuţi în
lumea infinitului mistic. În acest sens îi voi scrie şi doctorului
Odobleja.
Chestiunea exploatării diferitelor cercetări este veche, a
reuşit cine a putut să publice sau să dea la iveală rezultatul
muncii sau strădaniilor altora, cum a fost cazul doctorului
român PAULESCU.
***
Îmi aduci aminte de colegul Walla cu magazinul de
biciclete de pe Calea Traian, pe care le admiram dar nu
puteam să am şi eu una… 78 de ani?! „tempi pasati”.
În general sunt sănătos şi ai mei la fel. Continui să mă
ţin la curent cu tot ce se întâmplă pe coaja pământului. Am la
dispoziţie cele mai bogate biblioteci din lume, săli cu aer
condiţionat şi cu tot felul de maşinării care-ţi uşurează
înţelegerea problemelor. În timpul liber, mă ocup cu colecţia
mea de timbre cu femei (numai) pe care colecţionarii
intoxicaţi ca şi cei de meserie sau profesie o consideră
UNICĂ… ei susţin dar eu nu cred, căci din 16 milioane de
colecţionari, s-o mai găsi şi alţii care să fi avut această idee.
Este o muncă de 35 de ani, fiind ajutat de prieteni din cele 5
continente. Cu siguranţă că ea va deveni proprietatea vreunui
muzeu?!.

33
Închei aceste rânduri, rugându-te să prezinţi d-nei
Apostol respectoasele mele omagii şi salutările soţiei mele
odată cu cele mai bune urări de sănătate şi mulţumire
sufletească.
Te îmbrăţişează cu drag Dan.3
Menţiunile doctorului Odysseus Apostol pe
scrisoare:
I-am trimis scrisoarea dumitale în original lui Dan.
Scrisoarea mea a avut ecou şi sunt sigur că vei reuşi,
dacă nu 100 în 100, cel puţin 80% şi tot e ceva. Dr. Apostol.
Ibidem, C.I.3.a, f. 4, orig.

19
Sinaia
20 septembrie 1977
Stimate confrate şi dragă prietene,
Îţi trimit câteva rânduri de aci, unde, deşi e vremea rece
şi ploioasă, totuşi respirăm aer de munte şi soţia mea are
prilejul să facă o pauză în activitatea ei zilnică obositoare.
Scrisoarea dumitale originală am trimis-o imediat
recomandată PAR AVION, însoţită de multe rânduri de ale
mele, în care îi explicam valoarea lucrării dumitale şi nevoia
logică şi precisă a priorităţii dumitale, a adevărului istoric.
Ştii chestiunea prof. Paulescu, că a fost lipsit pe nedrept
de premiul Nobel.
L-am rugat pe vechiul meu prieten şi coleg, bun român,
să nu neglijeze problema, că-i datoria noastră să te ajutăm şi,
deci, şi ştiinţa românească.
L-am rugat să facă toate sacrificiile. La revenirea lui în
ţară i se restitui cheltuielile. L-am rugat să-ţi scrie direct. I-am

3
Scrisoare semnată de Dan Ivanovici, cunoscut al doctorului Odobleja şi originar din Turnu
Severin, trimisă părintelui psihologiei consonantiste de către dr. Odysseus Apostol, cu referinţe
asupra posibilei difuzări a Psihologiei Consonantiste în America.

34
dat adresa precisă. Fiind nerăbdător de rezultat, te rog să-mi
comunici aci tot ce crezi că mă interesează.
Eu, la invitaţia scrisă a directorului Liceului Traian, îmi
pregătesc materialul ce priveşte viaţa şi activitatea mea. Şi de
o da Domnul să mai trec înainte de 1983, data serbării
Centenarului liceului, în LUMEA UMBRELOR, de! – am 82
½ ani. Data serbării e după 6 ani (88 ½)! Oare!
Când mă înapoiez în capitală îţi trimit cartea lui Olaru.
Noroc şi din parte-mi şi din cea a soţiei mele. Sănătate.
Al dumitale,
G-ral mr. Dr. Apostol.
Ibidem, C.I.3.a, f. 2, orig.

20
Sfârşitul anului 1977
Bucureşti

Dragă şi stimate coleg şi prieten,


Ca să-i reamintesc colegului meu de liceu şi
concetăţeanului meu Dan, i-am trimis coperta lucrării. Cred
că-i acuma mai clar. În curând, după anul nou, îţi voi trimite
cartea ce m-ai împrumutat-o. Îţi mulţumesc. Şi un extras
dintr-un periodic în care se arată că nu te astâmperi… lucrezi.
Am primit urările dumitale tradiţionale şi te rog să le
primeşti şi pe acelea ale familiei mele, cu aceeaşi dragoste şi
prietenie.
La mulţi ani!
G-ral mr. Dr. Od. Apostol.
Ibidem, C.I.3.a, f.5, orig.

Cezar Apreotesei
21
Timişoara, 18 iunie 1975

35
Mult stimate dr. Ştefan Odobleja,
După primirea scrisorii dumneavoastră, am luat legătură
cu directorul Editurii „Facla” pentru a sprijini oferta de a
tipări în româneşte cartea „Psychologie Consonantiste”.
În principiu, directorul editurii, tov. Simion Dima, s-a
arătat receptiv la propunere, fireşte, pentru planul de
perspectivă, întrucât planul pe 1976 este definitivat. Mai mult
chiar, el sugera să se publice o ediţie bilingvă, aşa cum se
practică în cazul unor restituiri culturale, care ridică şi
problema priorităţii. Cunoscând restricţiile existente în
legătură cu repartiţia hârtiei, el dorea să cunoască numărul
colilor de autor şi spera ca acesta să nu fie prea mare.
După cum vedeţi, eu l-am sensibilizat pe director în
vederea ofertei dumneavoastră, considerând că s-ar face prin
aceasta un act de cultură, mai ales că geneza lucrării e legată
de Lugoj. I-am amintit şi de referatul călduros al dr. V.
Săhleanu, prezentat în 15 mai a.c. la sesiunea de comunicări a
Academiei R.S.R.. Cred că ar fi bine să faceţi oferta,
prezentând conţinutul lucrării, structurarea pe capitole,
numărul de pagini dactilografiate (convertite în coli de autor)
şi nu ar fi rău să obţineţi şi să depuneţi o copie de pe referatul
lui V. Săhleanu. Când se va discuta planul de perspectivă, eu
voi cere să studiez oferta şi lucrarea spre a refera.
Cu salutări colegiale,
Cezar Apreotesei.
Ibidem, C.I.3.b, f. 1-2, orig.

Constantin Atanasiu, general - maior (r)

22
Bucureşti, 12 martie 1977
Iubite domnule doctor,

36
Scrisoarea dumitale expediată la 7 martie, am primit-o
azi 12 martie, când mă grăbesc să şi răspund.
Îmi pare bine că te-ai gândit la mine şi bucuria a fost
mare, pentru că între timp şi eu îmi aminteam deseori de
dumneata.
Din scrisoare am dedus peregrinarea pe care ţi-a
hărăzit-o soarta. Dar faptul că trăim şi avem satisfacţia
regăsirii este o culme a fericirii posibile în aceste vremuri.
Necunoscând posibilităţile dumitale materiale, pentru că
un voiaj la Bucureşti costă, eu putându-ţi oferi masa,
rămânând să mă interesez de a găsi o găzduire pentru câteva
zile, toate acestea unei liniştite şi fructuoase convorbiri pe
care le-am antama. Desigur, cu acest prilej, dacă aduci vreun
manuscris să mergem la o editură. Dinainte îţi spun că
abordarea editurii trebuie făcută cu precauţiune, ca să nu
ajungem în situaţia de a ţi se lua ideile şi cu lucrarea respinsă.
Aştept o scrisoare amănunţită în care preocupările
dumitale să-mi fie făcute cunoscute spre a putea aprecia
oportunitatea lor.
Dacă consideri necesar să-mi dai un telefon, atunci
convenim să-l aştept joi sau vineri seara.
Cu sănătate şi succes în tot ce întreprinzi.
Constantin Atanasiu, General- maior (r)
Telefon:
Ibidem, C.I.3.c, f. 3, orig.

23
Bucureşti, 6 aprilie 1977

Iubite domnule doctor,


Am primit interesanta şi lunga dumitale scrisoare, dar
din păcate ea a coincis cu tristeţea nesfârşită ce dăinuie încă
după înspăimântătorul cutremur. E foarte greu să ne revenim

37
când avem rude şi scumpi prieteni ucişi de dărâmături.
Speranţa hrănită de solidaritatea comunităţii româneşte ne ţine
viaţa. Tovarăşul Ceauşescu e un simbol de stimulare a
efortului comun să ne redresăm pe cât posibil mai curând.
Consider neapărat necesară o întrevedere, căci numai
printr-un schimb de păreri putem clădi ceva demn de a
rămâne în istorie ca dovadă a cunoştinţei noastre. Pe această
linie de gândire doresc ca într-o lucrare a mea intitulată
„Pregnanţa” să consacru 2-3 pag. psihologiei consonantiste al
cărei fondator eşti.
Mi-ai comunicat că vii în iunie la Bucureşti. Rămâne să
ţinem legătura, deoarece nu pot garanta că voi fi în capitală.
M-am interesat despre posibilitatea unei găzduiri mai
convenabile şi mi s-a comunicat că ai putea locui la căminul
miliarilor din str. Cobălcescu, ceea ce ar constitui un avantaj.
Regret că suntem aşa de îndepărtaţi şi nu putem să
avem convorbiri ştiinţifice. Nădăjduiesc că vom învinge şi
acest obstacol şi vom putea construi ceva vrednic să rămână
posterităţii.
Cu sănătate şi salutările cele mai distinse
General-maior (r) Constantin Atanasiu
Telefon:
Ibidem, C.I.3.c, f. 8, orig.

24
21 iulie 1977
Iubite domnule doctor,
Am primit frumoasa dumitale scrisoare şi mă bucur că
ai aranjat cu Craiova. Este o victorie în perspectivă. Îţi doresc
succes.
În ce priveşte necazurile banale ce ne pândesc neîncetat,
ele vor trece ca apa peste pietre.

38
Colţul de stâncă rămâne acolo, fiind creaţia dumitale ce
va grăi deceniilor ce vin.
Sunt încântat că „pregnanţa” te suscită. Vreau să-ţi spun
că eu mi-am planificat să mă ocup de ea începând cu 9
septembrie când sper să fiu la Breaza pentru 14 zile la casa de
odihnă. De aceea, te-aş ruga să mi-o trimiţi ocazional sau la
nevoie chiar prin poştă.
În această ordine de idei, ai mei sunt în parte sănătoşi.
Lupta cu îmbătrânirea e neîntreruptă. De-ar fi însă numai
atât!
Dacă ai veni prin Bucureşti mi-ar face plăcere. Numai
să ai un aranjament, căci banii sunt din ce în ce mai scumpi
pentru noi pensionarii.
Totuşi să-mi scrii, dacă eventual încerci escapada.
Am publicat ceva în „Viaţa Românească” şi în
„Grănicerul”.
Planurile sunt mari, însă realizările pe măsura puterilor.
Scuză scrisul. Înţelegi acum şi scrisorile le dictez la
maşina de scris. Soţia mea este foarte ocupată având în spital
o rudă grav bolnavă.
Cu sănătate.
Al dumitale,
G-ral Atanasiu.
21 iulie „77
Ibidem, C.I.3.c, f. 9-10, orig.

25
1 august 1977
Bucureşti
Iubite doctore Odobleja,
Am primit plicul cu articolul prin poştă, m-a vizitat şi
dl. Oancea, dar drept să-ţi spun sunt complet nelămurit.
Ce rost are articolul întocmit, înmânat scriitorului D. R.
Popescu, fără să fi fost consultat asupra conţinutului? Vrei să

39
se publice un asemenea articol? Atunci el trebuie ştiinţific
conceput, nu sub forma unei pledoarii juridice. E nevoie de un
miez ştiinţific cu date citate din care să reiasă dreptatea
dumitale.
În ce priveşte forma nu sunt de acord cu „punct şi
contrapunct, cu ziua şaptea”, luate din lucrarea mea.
Ca să introduc în lucrarea mea o pagină despre
drepturile dumitale în cibernetică, trebuie să vorbesc şi despre
alte nedreptăţi, cum a fost cu insulina descoperită de dr.
Paulescu şi luată de un japonez care a primit premiul Nobel,
cum a fost cu Vuia etc.; dar toate acestea întrucât ele sunt o
pregnanţă în procesul cunoaşterii umane, dacă ele constituie
un fenomen de pregnanţă şi nicidecum o tratare gazetărească.
Astfel stând lucrurile, am nevoie de lămuriri din partea
dumitale, eu menţinând promisiunea de a te ajuta în limita
puterilor mele pentru a înlătura nedreptatea ce ţi s-a făcut. Nu
trebuie să alunecăm pe panta gazetăriei, ci în mod ştiinţific
relevat aportul dumitale real şi istoric în cibernetică.
Când te hotărăşti să vii la Bucureşti, e bine să rişti
câţiva lei cu telefonul pentru ca să fiu acasă. M-ar încânta
dacă deplasarea dumitale ar însemna liniştea şi răgazul
necesar să putem discuta problema nedreptăţii ce apasă nu
numai conştiinţa dumitale ci şi asupra întregii intelectualităţi
române. Stând în Bucureşti 2 zile să putem redacta împreună
un articol care să nu fie mai mare de 4 pagini dactilografiate
în care să se pună problema unui ziar sau pentru o revistă de
7-8 pagini.
Înţeleg foarte bine starea dumitale sufletească şi nervul
agitat sub acţiunea căruia dumneata scrii şi te rog să crezi că
sunt alături de străduinţele ce le faci şi m-aş bucura mult să
particip la izbânda pe care o dorim cu toţii.
Cu cele mai sincere salutări şi cu nădejdea că până la
urmă adevărul va triumfa, îţi doresc sănătate şi linişte.
Constantin Atanasiu.

40
N.B. Am dictat la maşină că scrisul meu este ilizibil. În
ziua de 14 şi 15 aug. intenţionez să fac o mică escapadă,
plecând din Bucureşti numai pentru acele două zile.
Ibidem, C.I.3.c, f. 7, orig.

26
Bucureşti, 23 noiembrie 1977

Dragă doctore Odobleja,


Am primit scrisoarea dumitale şi te rog să mă crezi că
n-am fost prea bucuros. Tergiversarea tipăririi cărţii dumitale
are iz de agonie. Fii atent să nu rămâi numai cu promisiunile.
Nu ştiu dacă n-ar fi fost mai prudent să fi scos o carte de cca.
100 pagini în care să rezumi concepţia adăugând şi unele
explicaţii pentru actualizarea ei. Atâta muncă şi atâta
sacrificiu bănesc, pentru ca la urmă să nu ai siguranţa unei
tipăriri în viitor.
Pe temeiul reputaţiei de a fi scos o carte în limba
franceză, ai tot dreptul să-ţi spui un cuvânt în cibernetica de
azi ca precursor al ei. Sigur că şi depărtarea faţă de centrul
cultural al Bucureştiului face să întârzie prea mult apariţia
acestui cuvânt.
E greu să ne consultăm prin scrisori.
Cu toate că eşti medic, un sfat bătrânesc nu e de prisos.
Trebuie să-ţi vezi de sănătate, că-i mai bună ca toate. Ca să
înfrunţi nedreptăţile, invidia şi indiferenţa trebuie să dispui de
o tărie psihică pe care chiar dacă vrei s-o ai e greu de obţinut
la o anumită vârstă.
Îţi doresc sănătate şi dacă vii prin Bucureşti, nu mă
ocoli pentru a mai sta de vorbă.
Cu voie bună şi mulţumiri sufleteşti.
Soţia mea îţi doreşte sănătate şi multă linişte.
Constantin Atanasiu.
Ibidem, C.I.3.c, f. 4, orig.

41
Stelian Bajureanu

27
Piteşti, 12 ianuarie 1975
Stimate d-le Dr. Odobleja,
Sunt încă sub adânca impresie a convorbirilor purtate cu
dumneavoastră, creatorul de fapt şi de drept al „Ciberneticii”.
În mintea mea, după ce v-am văzut casa şi pe
dumneavoastră, v-am asemuit cu Creangă, idolul copilăriei
mele şi nu m-am înşelat!
Mărturisesc că am avut cea mai mare onoare şi bucurie
conştientă stând de vorbă cu dumneavoastră.
Alături de Vuia şi Coandă, în inima şi conştiinţa mea şi-
a făcut loc pentru totdeauna Ştefan Odobleja, care este
creatorul Ciberneticii. Zică toţi Săhlenii şi Danielopolienii ce
vor să zică, cu toate teoriile „succesului” Ştefan Odobleja va
rămâne pentru posteritate, şi prin el şi ştiinţa românească,
drept creatorul ciberneticii.
Da, dumneavoastră aţi creat cibernetica fără să trageţi
nici un folos. Wiener a furat şi s-a folosit de comoara furată,
obţinând bogăţie, „glorie” etc. uitasem, a obţinut succes!
(social)!!…
Creatorul ciberneticii are o pensie de 1300 de lei şi stă
într-o casă fără lumină electrică, aşa cum stătea Creangă în
bojdeuca sa.
Nu este uşor dar nu trebuie să disperăm dacă adepţii
„succesului” stau în apartamente confortabile şi au tot ce le
trebuie la scară.
Despre aceşti adepţi nu se va mai vorbi nimic nici chiar
peste douăzeci de ani.
Am toată convingerea că tovarăşul Ceauşescu,
preşedintele ţării noastre, va dispune mărirea pensiei

42
dumneavoastră şi asigurarea condiţiilor necesare de studiu şi
muncă, pe măsura trebuinţelor.
Până atunci, consider necesar să treceţi de urgenţă la
catalogarea corespondenţei dumneavoastră, prin care să se
dovedească aria răspândirii lucrării dumneavoastră şi, poate
şi, dovedirea (şi cu probe incontestabile) că Wiener şi
colaboratorii v-au studiat lucrarea! (a se citi „furat”).
Este necesar ca paralela făcută de dumneavoastră să fie
mult rezumată, fără a pierde nimic din esenţial! În paralela
dumneavoastră, la un moment dat, spuneţi: „Prometeu a furat
focul din cer ca să-l dea oamenilor; N. Wiener a prins din
psihologia fizicistă legi şi mecanisme de gândire, ca să le
predea inginerilor”.
Eu spun că N. Wiener a furat nu din cer ci de pe pământ
ştiinţa conducerii şi a transmisiei informaţiei, din psihologia
consonantistă a lui Ştefan Odobleja şi a dat-o oamenilor sub
denumirea de cibernetică.
Sper ca în curând să vă trimit lucrarea mea, pentru a
putea vedea unul din modurile cum inginerii folosesc
circularitatea, dihotomia, bipoziţionalitatea etc. în tehnică.
Până atunci, vă mulţumesc încă o dată pentru onoarea
ce mi-aţi făcut, pentru lucrările puse la dispoziţie. Trebuie să
refac toată teza dar o fac cu o bucurie nemaipomenită, citez pe
un român!
Vă îmbrăţişez cu toată dragostea, consideraţia şi
admiraţia.
Bajureanu Stelian.
12.01.75
P.S.
Consider necesar să nu mai multiplic „Originea
Ciberneticii”, pentru că ea ar trebui să rămână un secret pentru
public şi eventual cunoscută numai de un cerc restrâns care să
vă ajute la elaborare, eventual cu observaţii critice etc.

43
Odată cu lucrarea am să vă trimit şi rechizitele necesare,
cât şi hârtie de scris. Mă oblig să vă ajut cu bătutul la maşină a
noii lucrări „Originea Ciberneticii”.
În cazul în care totuşi doriţi să multiplic lucrarea, vă rog
să-mi scrieţi care este dorinţa dumneavoastră.
Bajureanu Stelian.
Ibidem, C.I.3.d, f. 78-81.

28
Piteşti, 14 ianuarie 1975

Stimate d-le dr. Odobleja,


Astăzi am terminat de citit lucrarea dumneavoastră
„Originea Ciberneticii”. În ciuda deselor repetări de citate şi
de idei, lucrarea are un conţinut valoros şi demonstraţii de
fineţe. Dumneavoastră v-aţi străduit şi aţi reuşit, nu numai să
demonstraţi, într-un chip de netăgăduit, paternitatea asupra
ciberneticii, dar să şi puneţi în temă chiar şi un cititor neavizat
a ceea ce reprezintă în esenţă cibernetica.
N-am citit încă lucrarea dumneavoastră ci doar am
frunzărit-o, urmează s-o citesc cu deosebită atenţie înainte de
a trece la schimbarea referirilor bibliografice din teza mea.
Numai din ce am citit am ajuns la concluzia că voi putea
împinge mai departe lucrarea mea cu completări preţioase.
Sper să nu mă folosesc de aceeaşi formulă magică „am
ajuns la concluzia!”, ci să dezvălui mecanismul şi istoricul
judecăţilor noi.
Părerea mea este că, acest material trebuie cernut,
sistematizat, rezumat, astfel ca din el să rezulte o carte pentru
a fi publicată. Numele de „Originea ciberneticii” îl socot
destul de nimerit.
După ce reuşiţi să publicaţi această carte (Originea
ciberneticii), ar urma să publicaţi o nouă cibernetică, în care
să vă puteţi folosi de tot materialul creat după 1938.

44
Mă gândesc la un tratat de cibernetică, care, eventual să
fie publicat instantaneu în română, franceză şi, eventual, în
engleză. Un tratat care nu numai să marcheze un moment, dar
să deschidă noi drumuri, aşa cum a făcut-o „Psihologia
Consonantistă” în 1938.
Timp aveţi la dispoziţie cât vă trebuie. Cât priveşte
condiţiile materiale minime, se vor rezolva sigur!
Cu deosebită stimă şi consideraţie,
Bajureanu Stelian.
Ibidem, C.I.3.d, f. 93-94, orig.

29
Piteşti, 23 ianuarie 1975
Stimate d-le Doctor Odobleja,
Mai întâi vă rog să mă iertaţi că am întârziat puţin cu
răspunsul. Mă bucur nespus de mult că v-aţi pus în plan lucrul
la o nouă lucrare intitulată de dumneavoastră
Psihocibernetica.
Dar în acelaşi timp m-aţi întristat prin faptul că preferaţi
ca lucrarea Cibernetica. Originea şi esenţa ei să fie reprodus
aşa cum este.
Eminescu a revenit de zeci de ori, nu numai asupra
întregului dar şi asupra unui cuvânt.
Lipsa de hârtie nu-i o glumă, aşa că toţi editorii noştri
doresc lucrări cât mai condensate. Numai în măsura în care
aveţi dispoziţie, încercaţi şi mai reveniţi asupra manuscrisului.
Să renunţaţi la capitolele Breviar istoric şi Matematicismul ?
Nici vorbă!
Primul capitol trebuie întregit iar în al doilea aveţi
perfectă dreptate. Matematica este foarte bună numai în
măsura în care confecţionează haine simple, comode şi pe
măsura fenomenelor ce le îmbracă! Hainele cu zorzoane
încurcă lumea şi consumă din produsul social, ce are destinaţii

45
mai bune. Nu este rău să se atragă atenţia lumii asupra
croitorilor bişniţari.
Sper că dumneavoastră lucraţi la biblioteca oraşului sau
undeva unde aveţi condiţii de linişte, lumină şi căldură.
Pentru moment este necesar să rezolvaţi lucrurile cu
forţele proprii şi cu micile ajutoare de la prietenii
dumneavoastră.
Ce este important? Să vă luptaţi, să vă menţineţi starea
sănătăţii la cote cât mai bune, ca să puteţi lucra cât mai mult
posibil! Pentru munca de documentare pot să vă ajut. Vă rog
să-mi scrieţi care sunt limbile, în afară de franceză, în care vă
puteţi documenta. Am chiar în biblioteca mea o serie de
lucrări de cibernetică bune, în limbile engleză şi rusă.
Încă o dată vă rog, ca în clipele de răgaz să încercaţi să
faceţi ordine în corespondenţa dumneavoastră şi ce bine ar fi
să găsiţi răspunsul de primire a cărţilor de către medicul şef al
marinei americane.
Pentru moment sunt ocupat cu teza şi nu mai fac nimic
altceva până n-o termin. După ce termin cu teza am în gând să
vă ajut la clasarea, inventarierea şi predarea corespondenţei
privind lucrarea dumneavoastră Bibliotecii Academiei R.S.R..
M-a bucurat mult scrisoarea unui consătean de al
dumneavoastră Ion D. Lascu. Domnul Lascu este un om
inimos dar trebuie să privim lucrurile aşa cum sunt ele.
În cazul dumneavoastră, până la urmă se va face
lumină. Am toată convingerea. Dar trebuie procedat cu tact.
Care dintre specialiştii noştri mai de seamă vor lua
cazul Odobleja în braţe dintr-o dată?. Mai întâi şi întâi le este
necesar curajul să recunoască că n-au cunoscut lucrarea lui
Odobleja până acum un an sau doi! Şi le trebuie curaj! Şi le
trebuie mult curaj dacă vor fi întrebaţi de tov. Ceauşescu: cum
v-aţi documentat dumneavoastră de nu ştiaţi nimic despre
Odobleja? Sau: ce fel de specialişti şi patrioţi sunteţi

46
dumneavoastră? Este greu, foarte greu, să ajungi într-o astfel
de piele!
Desigur şi dumneavoastră puteţi fi întrebat de ce din
1945 şi până acum câţiva ani aţi stat retras şi n-aţi bătut la nici
o poartă, că se deschidea cu siguranţă! Aşa a fost să fie!
Dumneavoastră în schimb aveţi energia necesară ca să
nu răspundeţi ca Michelangelo papei Paul când a fost numit
arhitect al Catedralei Sfântul Petru … „Am peste 70 de ani.
Unde voi găsi puterea să ridic din temelii cea mai măreaţă
biserică din toată creştinătatea? … Nu sunt Avram, Sfinte
Părinte, care a trăit 175 de ani …”. Cunoaşteţi răspunsul papei
… „Fiule, nu eşti decât un tinerel.”
Dumneavoastră aveţi de construit un templu al ştiinţei
care va rămâne peste timp mărturie de ce a fost în stare
poporul acela cu nume de român care a fost veacuri de-a
rândul numai asuprit, jecmănit şi umilit de cei puternici!
Închei aici. Vă doresc multă sănătate şi spor.
Cu deosebită consideraţie, al dumneavoastră
Bajureanu Stelian.
23.01.75
Ibidem, C.I.3.d, f. 18-22, orig.

30
Piteşti, 29 ianuarie 1975

Stimate d-le Dr. Odobleja,


Deşi ar trebui să stau întins în pat, conform
recomandaţiilor medicilor, căutând prin cărţi să corectez o fişă
bibliografică, am dat peste nişte afirmaţii în legătură cu
Cibernetica lui Wiener, pe care nu mă pot stăpâni să nu vi le
comunic.

47
În lucrarea: Gille J.G., Decaulne P., Peregrin M., Teoria
şi calculul sistemelor de reglare automată, Editura Tehnică,
Bucureşti, 1962, la pagina 319 se află scris: „4.4 Cibernetică.
Unii autori au căutat să aplice noţiunile sistemelor de reglare
automată la probleme umane (psihologice) şi sociale. Astfel a
apărut moda „ciberneticii”, termen cu conţinut imprecis, a
cărui întrebuinţare în tehnică trebuie citată. Acest cuvânt a
fost introdus de N. Wiener în curioasa sa lucrare „Cybernetics
or Control and Comunication in the Animal and the Machine”
(Hermann, Paris, 1948, 194 p.)
Multe lucrări din acest domeniu sunt lipsite de
seriozitate şi de soliditate. Recomandăm în acest sens
excelenta punere la punct a lui P. Cossa, „La Cybernetique.
Du cerveau humain aux cerveaux artificiels” (Masson, Paris,
1955, 1957, 102p.)”.
Mă iertaţi vă rog, că nu pot continua, mă doare capul
tare.
Cu deosebită consideraţie şi dragoste,
Al dumneavoastră,
Bajureanu Stelian.

P.S. Aştept răspunsul la ultima mea scrisoare.


Bajureanu.
Ibidem, C.I.3.d, f. 91-92, orig.

31
Piteşti, 3 februarie 1975

Stimate d-le Dr. Odobleja,


Scrisoarea dumneavoastră mi-a adus veşti excelente.
Elevii lui Danielopolu s-au pus în mişcare şi vorbesc de
profesorul lor, preamărindu-l ca cibernetician şi nu drept
cardiolog şi fiziolog cum a fost. Dar nu se suflă nici o

48
vorbuliţă de leac despre Dr. Ştefan Odobleja şi psihologia sa
consonantistă. Este bine, este foarte bine!!
Vă scriam eu că, la un moment dat, „savanţii” noştri vor
fi întrebaţi de ce au tăcut şi nu au scos o vorbă despre Ştefan
Odobleja. Cum e fantastic de greu şi periculos să răspunzi
cinstit „nu sunt savant, nu l-am citit pe Odobleja deşi cartea sa
zace din 1939 în rafturile depozitului Bibliotecii Academiei
României”. Cel mai nimerit este să tulburi apele!
Dacă „savanţii” noştri care tac chitic ar fi cinstiţi, ar
însemna să fie ce sunt. Adică şi-ar pierde din jurul lor o
grămadă de „colaboratori”, pe care, conform teoriei
succesului, îi exploatează şi îi fură acum. Şi-ar pierde salariul,
posibilitatea de a mai „scrie”, posibilitatea de a mai face un
ban! S-ar pierde cu totul şi ar deveni „X-ulescu”!
Aceste lucrări româneşti, despre cibernetică, în care nu
se vorbeşte despre Odobleja sunt foarte bune. Sunt acuzaţii
fără tăgadă împotriva celor ce vor să ascundă adevărul.
Credeţi cumva că Wiener este apărat întâmplător prin
aceste „lucrări” în care esenţialul este trecut sub tăcere? Ce
fac atunci cei mari care fură, sfidează, umilesc, ameninţă cu
forţa şi fac ce vor ei? Cum îndrăznesc românii să revendice
faptul că au creat sonicitatea? Şi mai şi, şi cibernetica! „Staţi
aşa frăţicilor. În România a făcut ceva Danielopolu.
Odobleja? Nu ştim cine-i Odobleja! Ce vreţi să ne umbriţi pe
noi, pe Wiener? Nu!”
Cunosc aşa de bine acest descântec macabru, cum nu vă
închipuiţi mai bine. Timp de doi ani,. Cât am stat la Reşiţa, mi
s-a făcut capul bostan de refrenul: „Românii sunt necivilizaţi,
leneşi, hoţi, incapabili etc. etc. Da, niciodată nu vor ajunge din
urmă naţiile civilizate, cum sunt nemţii etc.”
Mi-amintesc că mi-aţi povestit cum Danielopolu v-a
ţinut şase luni un articol, refuzând să-l publice, pentru că aţi
respins târgul propus de simbriaşii lui, de a-i fi „colaborator”.
Aţi găsit mijlocul şi v-aţi zidit casa dorită şi fără Danielopolu.

49
Acum cine vă mai poate împiedica să scrieţi o carte şi mai
monumentală!
Este demn de remarcat, că înseşi „cei ce v-au ţinut sub
tăcere” au fost nevoiţi să recunoască public şi fără tăgadă:
„Opera lui Ştefan Odobleja este indiscutabil cea mai
voluminoasă, mai documentată şi mai originală lucrare de
psihologie care a fost scrisă până azi, de către un român”.
Este!
Principalul este să continuaţi lucru la cartea începută, de
care mi-aţi scris.
După cum ştiţi, sunt invitat la Congresul al 3-lea al
Organizaţiei Mondiale pentru Sisteme Generale şi
Cibernetică, care se va ţine între 25 şi 29 august 1975 la
Bucureşti.
Secretariatul Comitetului de organizare: Academia de
Studii Economice, Catedra de Cibernetică Economică, Calea
Dorobanţi 15-17, Bucureşti. Tel. 19.19.15.
Cu permisiunea dumneavoastră, socot că ar merita de
încercat o şansă deşi cred că este mult prea târziu. Aş putea cu
ajutorul dumneavoastră, să trimit o comunicare care să facă o
paralelă între lucrarea dumneavoastră şi a lui Wiener, în
chestiunile mai importante. Şi, eventual, de amintit ce a adus
nou Danielopolu şi dacă a adus. Dacă la această dată
secretariatul mai primeşte rezumate de lucrări ar fi bine de
încercat. Dar, repet, numai cu acordul dumneavoastră deplin.
Pe ce mizez. România are mulţi prieteni sinceri. Este
adevărat, printre ţările mici şi mijlocii, care aspiră ca şi noi de
veacuri la libertate, la un trai mai bun, la o viaţă mai dreaptă,
la o societate clădită pe temeiuri noi.
Prin această neînsemnată scânteie s-ar aprinde o flacără,
care cu siguranţă ar fi înteţită de oameni cinstiţi şi neutri, încât
va putea purifica adevărul privind purităţile apariţiei
ciberneticii. Mă rog, aceasta este numai o idee. Totdeauna
urma alege.

50
În legătură cu sfântul duh (alias informaţia) din treimea
lui Săhleanu, nu-i de glumit. Informaţia există, este o entitate
materială, este transportată de materie, indiferent sub ce formă
ar fi aceasta. Şi mă opresc aici până termin şi predau teza.
Informaţia (pentru care Hartley R. în 1928 a definit unitatea
de măsură iar Shannon s-a ocupat mai târziu de ea, încât l-a
determinat pe Kolmogorov să spună în 1963: „Shannon, în
egală măsură poate fi citat ca unul dintre primii matematicieni
şi unul dintre primii ingineri ai ultimilor zece ani. Rolul lui
principal constă în crearea ciberneticii. Spre deosebire de
Norbert Wiener, Shannon nu s-a ocupat de propaganda şi
sistematizarea noii ştiinţe. El a creat bazele teoriei
informaţiei”) este un lucru foarte serios. În măsura în care
vom şti să înţelegem ce este informaţia, cu ce se măsoară,
cum poate fi accelerată, frânată etc. în aceeaşi măsură vom
pătrunde în bucla de reglare inventată la 1784 de Watt şi
neînţeleasă, nici până astăzi, până în adâncurile ei, atât de
necesare cunoaşterii şi, deci, existenţei speţei umane.
Vă trimit odată cu scrisoarea, cu un pachet, patru caiete
mari, special liniate, o gumă şi un creion mecanic.
Cu deosebită stimă şi dragoste. Aştept răspunsul
dumneavoastră.
Bajureanu Stelian.
03.02.75.
Domnule Doctor,
Nu m-am însănătoşit încă dar este vorba de zile şi sper
să ajung din nou în stare normală de lucru.
Scrisoarea dumneavoastră m-a dispus foarte mult, ca
dovadă mărimea răspunsului.
Cu deosebită stimă.
Bajureanu.
Ibidem, C.I.3.d, f. 87-90, orig.

51
32
Piteşti, 4, februarie 1975
Stimate D-le Doctor Odobleja
Cred că am uitat să vă scriu despre un lucru mărunt dar
care conţine o informaţie necesară.
Dumneavoastră veţi putea obţine, spre studiu, orice
carte doriţi prin biblioteca municipală. Probabil că sunteţi bun
prieten cu directorul bibliotecii din Drobeta, ca om al cărţii ce
sunteţi. Este suficient să-i adresaţi o cerere cu datele exacte
ale cărţii. Dacă lucrarea ce doriţi se află în Biblioteca de Stat a
R.S.R. o puteţi obţine şi dumneavoastră prin biblioteca
municipiului care o împrumută pe un termen limitat.
Eu am în biblioteca personală următoarele cărţi, dar în
limba rusă:
- Kuzin, L.T., Bazele ciberneticii, Editura
Energhia, Moscova, 1973.
- Kogan, A.B. (sub redacţie),
Biocibernetica, Editura Vâşnaia Şcola, Moscova,
1972.
- Stafford Beer, Cybernetics, and
Management. The English Universities Press Ltd.,
London, 196l ( în limba rusă!). Carte foarte bună!
Momentan sunt încă în concediu medical. Dar sper că
îndată ce voi relua serviciul să vă procur chiar eu cărţile
necesare dacă nu reuşiţi nimic cu biblioteca municipală din
Drobeta.
Vă rog să-mi permiteţi o mică divagaţie. Acum este o
mică complicaţie să obţii o carte de la o bibliotecă mare. Cred
că în 5-6 ani acest lucru o să însemne un fleac. Cartea dorită
sau cărţile dorite le vom obţine sub forma unei mici cărţi de
joc din plastic pe care vor fi imprimate paginile cerute. Vom
merge la maşina de citit a bibliotecii din cartierul sau oraşul
nostru, vom băga mica carte de joc (pe care poate să fie
imprimată şi o reclamă!) în maşină şi pe un ecran vom citi

52
liniştiţi cartea. Când vom avea nevoie de o figură sau un citat
vom apăsa pe nişte butoane şi în sertarul de jos al maşinii va
apărea copia dorită mărită sau micşorată.
Pentru a nu mă crede că vă spun poveşti, vă informez că
încă demult Societatea Naţională de Calcul a S.U.A. a
imprimat o biblie cu 1240 de pagini, care reprezintă circa 800
de mii de cuvinte pe o „carte de joc” din plastic cu
dimensiunea 5x5 cm.
Aşa că, domnule doctor, să nu vă fie de mirare dacă
într-o bună zi veţi primi Scânteia sub forma unei minuscule
foiţe de plastic împachetată cu grijă într-un plic de felicitări
mic! Sau, sub aceeaşi formă, ultimul volum din lucrarea
dumneavoastră pentru executarea corecturii!
De, ce să-i faci. Ce-şi face omul cu mâna lui … Aşa aţi
preconizat în lucrarea dumneavoastră, aşa este şi aşa va fi.
Cu toată stima şi dragostea,
Bajureanu Stelian
04.02.75
P.S. Fireşte, înregistrările sunt magnetice etc.
Ibidem, C.I.3.d, f. 95-96, orig

33
Piteşti, 8 februarie 1975

Stimate d-le Dr. Odobleja,


Doresc, prin această scrisoare, să vă comunic o mare
bucurie, a mea, care sper să fie şi a dumneavoastră.
Am scris la Editura Academiei R.S.R. să fie introdusă
în lucrarea „Istoria ştiinţelor în România” şi contribuţia
dumneavoastră.
Alăturat aveţi, în original, scrisoarea cu răspunsul. Fără
comentarii.

53
Doresc ca după ce citiţi acest răspuns să mi-l trimiteţi
înapoi.
Vă mai informez că am scris comitetului român de
organizare a celui de-al 3-lea Congres de Sisteme Generale şi
Cibernetică, care va avea loc la Bucureşti în perioada 25-29
august anul acesta, să vă invite la congres, dacă mai este
posibil.
Am cerut ca lucrarea dumneavoastră să fie expusă în
expoziţia de cărţi ce se va organiza cu ocazia acestui congres.
Până la noi veşti, vă îmbrăţişez cu stimă şi dragoste,
Bajureanu Stelian
03.02.75, Piteşti.
Nota doamnei Bajureanu:
11.II.1975
Deoarece soţul meu a uitat să pună strada şi numărul
dumneavoastră pe plic, acesta i-a venit retur. El fiind plecat
la Iaşi, vi-l expediez eu. D. Bajureanu.
Ibidem, C.I.3.d, f. 97, orig.

34
Piteşti, 9 februarie 1975

Stimate d-le Dr. Odobleja,


Nu ştiu în ce măsură sunt un mare animator, ca şi
Norbert Wiener, pentru colaboratorii mei dar paralela nu-mi
place. Din câte ştiu eu despre Wiener, nu se aseamănă în prea
multe cu mine.
Este drept, cu entuziasmul meu am reuşit multe. Mi-
aduc aminte că am pornit Combinatul Petrochimic aproape
fără nici un automatist care să fi lucrat măcar o lună în altă
parte.

54
Astăzi toţi aceşti copii sunt maeştri şi tehnicieni de
nădejde aproape toţi. Nimeni nu credea că e posibil aşa ceva.
Combinatul există, băieţii de asemenea. Deci a fost posibil.
Ceea ce pot să vă spun sigur despre Norbert Wiener
este că era un om foarte bine informat. Cum se informa?
Trebuie să ne informăm şi noi. Eu sunt sigur că Wiener a citit
cartea dumneavoastră. Dar nu am probe!
Eu mai cunosc un caz şi mai şi: Einstein, un om aşa de
„mare” şi aşa de cunoscut de toată lumea şi un om „mic” şi
aşa de necunoscut! Acel om „mic” este tot un român şi-l
cheamă tot Ştefan şi Procopiu de la Iaşi.
În afară de teoria succesului social (dreptul de a fura
creaţia altora şi a o comercializa ca pe bunul tău propriu), la
noi există un mare rău sădit cu grijă, tact şi perseverenţă, de
nemţi mai întâi, apoi de ruşi şi la urmă de naţia englezească.
Numai ce fac aceste naţii este grozav!
Am avut ocazia să stau la o şedinţă a filialei Academiei
de la Iaşi lângă Ştefan Procopiu şi am fost martorul unei scene
groaznice. Un profesor universitar a publicat o lucrare privind
teoria propagării câmpului magnetic, citind nişte lucrări ale
unor ruşi şi nemţi, de la care plecase. Acest profesor citea
numai ce este scris în engleză, franceză, germană şi rusă. Nu
citea ce-i scris în româneşte. Că dacă ar fi citit şi româneşte, ar
fi aflat că un „biet” român ajunsese cu 30 de ani înainte la
rezultate care depăşeau cu mult pe cele comunicate de
profesorul în cauză.
L-am văzut pe Procopiu ieşindu-şi din fire, cum n-am
mai văzut al om în public. Între acest mare savant român, care
a fost Ştefan Procopiu şi Einstein există o „legătură de
rudenie” ca şi între dumneavoastră şi Wiener.
Ce să vă fac eu acum la amândoi. Nu ştiu dacă aţi dorit-
o dar aveţi naşi de reputaţie extraordinară!
Acum să trecem la ale noastre. Până nu termin cu teza şi
lucrarea pentru congres nu mai pot face nimic, după ce termin

55
aceste lucruri sunt al dumneavoastră cu toată plăcerea. Cărţile
vi le trimit odată cu scrisoarea. Faceţi foarte bine că refaceţi
textul revendicativ! Vă asigur dactilografierea lucrării, dacă
mehedinţenii nu s-au trezit încă din somn sau fac chetă pentru
futbolişti.
În legătură cu cercurile româneşti care trebuie să vă
cunoască, am să vă scriu mai detaliat peste două săptămâni.
În legătură cu post scriptumul dumneavoastră, ce pot să
vă spun, o poveste veche de mii de ani. Lupta împotriva
exploatatorilor, misiţilor, hoţilor etc. etc. continuă şi va
continua.
Vă rog să mă iertaţi că mă opresc aici. Pentru altă dată.
Vă doresc spor la muncă, sănătate şi numai bucurii.
Cu toată stima şi dragostea.
Bajureanu Stelian
09.02.75.
Ibidem, C.I.3.b, f. 9-11, orig.

35
Piteşti, 20 februarie 1975

Mult stimate d-le Doctor Odobleja,

Am citit, cu mult interes şi pe nerăsuflate, scrisoarea


dumneavoastră. Hotărârea dumneavoastră de a întocmi un
material de sinteză, numai de câteva pagini, care să poată
scoate în evidenţă prioritatea lucrării dumneavoastră faţă de
cibernetica lui Wiener este foarte binevenită.
Aş fi foarte bucuros să aflu că lucraţi în continuare la
sistematizarea şi comprimarea manuscrisului.
După terminarea lucrului la manuscris vă stau la
dispoziţie cu plăcere pentru parcurgerea sa, după care,
eventual, să purtăm o discuţie. Nu trebuie să vă aşteptaţi la o

56
„înţelegere” sau „apreciere” din partea acelora cărora
dumneavoastră le tulburaţi liniştea şi poate chiar existenţa.
Cu cât reacţia este mai mare cu atât mai bine. Nu
trebuie să vă necăjiţi deloc. Fiţi sigur că istoria dă fiecăruia
numai partea ce i se cuvine. Principalul pentru dumneavoastră
este să aveţi minimul de condiţii necesare pentru a vă
continua şi consolida opera. Adepţii lui Danielopolu, dacă,
cred că vor putea să-l boteze pe discipolul lor precursor al
ciberneticii fără a aminti nici un cuvinţel despre adevăratul
creator al acestei ştiinţe, care este Odobleja, au pierdut lupta
încă înainte ca pe ţeava puştii lor să fi ieşit vre-un cartuş.
În lucrarea dumneavoastră trebuie deci elucidat şi rolul
lui Danielopolu. Acesta este un capitol care va da o soliditate
şi mai mare pledoariei dumneavoastră De asemeni, socot că
trebuie scoase din lucrare afirmaţiile că Wiener a furat. Aceste
afirmaţii trebuie făcute public de alţii şi cu documente
incontestabile! Gândiţi-vă, ca psiholog, ce reacţie stârneşte o
asemenea afirmaţie publică oficială.
Dar ceea ce interesează, nu este hoţia lui Wiener, care
poate fi demonstrată. Pentru noi românii este necesar şi
obligatoriu să facem cunoscut lumii că cibernetica s-a născut
pe plaiurile noastre şi a fost creată de un român. Acesta este
adevărul incontestabil pe care-l putem restabili.
M-a încântat ideea dumneavoastră că doriţi să realizaţi
o sinteză de câteva pagini din care să reiasă clar prioritatea
dumneavoastră. O asemenea sinteză concentrată este foarte
utilă.
Am fost la Iaşi, unde am predat manuscrisul tezei de
doctorat. Urmează să merg la Iaşi pentru discuţii la mijlocul
lunii martie sau chiar mai târziu.
Probabil o să mai am de lucru la teză din cauză că, aşa
cum mi-a declarat, „are un conţinut explozibil şi trebuie citită
cuvânt cu cuvânt”. Până la încheierea acestui capitol al
doctoratului am să fiu foarte ocupat. Sper ca după ce susţin

57
teza să vă stau întrutotul la dispoziţie. Atunci am să vă pot
pune la dispoziţie lucrarea pentru a vedea şi „noutăţile
explozive” care privesc, fireşte, cibernetica.
Vă informez că manuscrisul şi cartea dumneavoastră le-
am dat profesorului Cezar Buda de la Iaşi, cu scopul ca acesta
să vă cunoască lucrarea. Domnul Străchinaru, în aceeaşi
problemă, se şi adresase domnului Buda care este unul dintre
cei mai mari automatişti din ţară, un foarte pregătit
cibernetician, bionicist şi unul dintre cei mai pregătiţi
cercetători ai istoriei ştiinţelor pozitive. După ce profesorul
Buda va fi citit lucrarea dumneavoastră am să vă comunic
opiniunile sale.
Nu cunosc dacă la Iaşi există un proiect privind
traducerea şi publicarea lucrării dumneavoastră. Am sugerat
profesorului Buda această idee, mai ales că el a făcut
politehnica în Franţa şi este un foarte bun cunoscător al limbii
franceze pe de o parte, iar pe de alta este un excelent
cunoscător al terminologiei moderne din cibernetică.
O traducere a lucrării dumneavoastră, revizuită şi
adnotată de profesorul Buda, ar fi o lucrare excepţională. I-am
semnalat profesorului Buda şi tot ce ştiu despre Danielopolu.
În legătură cu Academia.
Această instituţie nu mai poate fi lăsată moştenire
neamurilor. Ea este accesibilă tuturor oamenilor de ştiinţă
români, inclusiv creatorului ciberneticii.
Este doar o chestiune de lipsă de informaţie curentă
privind programele sale. Dumneavoastră puteţi participa la
lucrările acestui for, mai bine zis la sesiunile sale de
comunicări, unde au acces şi cei ce nu sunt academicieni.
Trebuie cunoscute doar datele şi tematicile şedinţelor când se
fac comunicări.
Toate ideile noi s-au aprofundarea ideilor din
cibernetica dumneavoastră pot fi pe rând comunicate la

58
Academie. Tot aici puteţi comunica un şir de lucrări privind
aria de răspândire a Psihologiei Consonantiste.
În legătură cu lucrarea de istoria ştiinţei, eu sunt de vină
că m-am adresat numai în legătură cu apariţia volumului de
istoria psihologiei.
Cu prima ocazie am să mă informez complet privind
autorii şi volumele care se vor tipări. Îndată de posed noi
informaţii am să vă pun la curent cu ele.
Dacă doriţi să corespondaţi direct cu profesorul Cezar
Buda de la Iaşi adresa sa este …
Ce vă pot spune sigur este că profesorul Buda doreşte să
vă cunoască şi să comunice cu multă plăcere cu
dumneavoastră.
Închei aici, dorindu-vă multă sănătate şi spor la muncă.
Cu deosebită consideraţiune,
Bajureanu Stelian
20 febr. 1975
Ibidem, C.I.3.d, f. 23-26, orig.

36
Piteşti, 10 martie 1975
Mult stimate D-le Dr. Odobleja,
Nu ştiu ce s-a întâmplat de n-am mai primit răspunsul la
ultima mea scrisoare. Sunt îngrijorat să nu vă fi îmbolnăvit.
Iată că lipsa de optimism a domnului Lascu se dovedeşte a fi
neîntemeiată. Am obţinut cel mai mare succes posibil.
Dumneavoastră veţi participa la expoziţia de carte organizată
în cadrul Congresului II W.O.G.I.C. De asemeni, nu este
târziu pentru a face propuneri privind comunicările ce le veţi
face la congres.
Vă sugerez următoarele titluri pentru comunicările
dumneavoastră.
1. „Cibernetica s-a născut în România în anul
1938”.

59
2. „Aria de răspândire a primului tratat de
cibernetică, publicat în 1938, al Dr. Odobleja –
Psihologia Consonantistă”
Este necesar ca îndată ce v-aţi hotărât asupra
“formulelor” pentru titluri să-mi scrieţi pentru a face un scurt
rezumat în limba română şi engleză pentru fiecare lucrare în
parte.
Vă comunic că am primit cinci volume complete din
lucrarea dumneavoastră, dar fără nici o scrisoare lămuritoare.
Am să vă stau la dispoziţie cu tot ce doriţi pentru aceste
comunicări numai să fie elaborate la timp şi la înălţimea
necesară.
Vă doresc din toată inima mult, mult succes! Iată că
încrederea mea nestrămutată în organele noastre de partid şi
de stat s-a adeverit.
Ce a fost mai important din tot ce vă doriţi
dumneavoastră s-a realizat!
Vă îmbrăţişez cu toată dragostea.
Bajureanu Stelian.
Alăturat aveţi confirmarea oficială a invitaţiei
dumneavoastră la congres.
Ibidem, C.I.3.d, f. 36, orig.

37
Piteşti, 19 martie 1975

Stimate d-le Dr. Odobleja,


Încerc să vă răspund la ultimele dumneavoastră două
scrisori, punct cu punct.
Vă cred că , în ultimul timp, sunteţi supra solicitat dar
trebuie să stabilim ordinea priorităţilor. Chiar dacă puterea
dumneavoastră de lucru este mai redusă trebuie să hotărâm ce
este mai important şi de făcut mai întâi.

60
Eu nu cunosc, dare se pare, din câte îmi scrieţi
dumneavoastră, că aţi încheiat un contract cu o editură din
Craiova care urmează să vă publice lucrarea.
Nu cred că este posibil, dacă predaţi acum textul, în
iunie-iulie să apară cartea tipărită. Aşa ceva se poate întâmpla
numai în cazuri cu totul şi cu totul excepţionale, când
intervine conducerea superioară de partid şi de stat. Nu
cunosc, în schimb, ce promisiuni aveţi dumneavoastră de la
editura din Craiova.
La expoziţia de carte organizată cu ocazia congresului,
sigur, ar fi excepţional să fie prezentată şi lucrarea
dumneavoastră nouă, dar în cele convenite cu secretariatul
român al congresului este vorba de prezentarea Psihologiei
Consonantiste.
Nu este vorba de vinderea cărţii dumneavoastră din
1938 cu ocazia congresului, ci doar de prezentarea ei. Dacă
dumneavoastră puteţi oferi un număr de 20-30 exemplare,
secretariatului român pentru difuzare oficială ţărilor
interesate, participante la congres, este excepţional. Problema
recompensării băneşti ce vi se cuvine, dată fiind situaţia
dumneavoastră materială rea, este o chestiune ce urmează să
fie stabilită de oficialităţile româneşti împreună cu
dumneavoastră.
Calităţile cărţii dumneavoastră n-au fost exploatate în
întregime deşi a apărut în 1938. Să ştiţi că eu n-am folosit
cartea dumneavoastră drept bibliografie pentru teza de
doctorat numai din dorinţa de a arăta contribuţia profesorilor
Curievici (conducătorul meu de doctorat) şi Buda, cât şi a
mea, drept o continuare firească a ciberneticii româneşti. N-
am făcut acest lucru numai din mândria de a arăta că un
român a creat cibernetica şi nu Wiener. N-am făcut aceasta
pentru stima ce v-o port în plus că aţi realizat această operă în
condiţiile unei prigoane perfide şi nemiloase pentru tot ce era
materialist, comunist etc. V-am citat pentru că în cartea

61
dumneavoastră am găsit, cum nu se poate mai bine,
explicitată ideea interconexiunilor fireşti dintre sistemele
cibernetice.
Această idee mi-a permis o generalizare şi mai mare a
criteriului nou, de stabilitate şi calitate pentru sistemele
cibernetice, prezentat în teza mea de doctorat. Iată numai un
exemplu a unei direcţii bine jalonată de lucrarea
dumneavoastră şi care n-a fost încă folosită îndeajuns. Dar am
găsit şi alte direcţii indicate, jalonate şi neutilizate încă.
Din fericire cibernetica creată în 1938 de români, cu
zece ani înainte de a o fi creat americanii, nu este numai o
carte ce atestă puterea noastră de creaţie şi realismul încrederii
în viitorul luminos al României. Cibernetica creată de
românul Ştefan Odobleja este încă o mină preţioasă care
trebuie explorată cu atenţie încă. Nu împărtăşesc ideea că
lucrarea dumneavoastră nu prezintă interes decât de „amintiri
la gura sobei”.
Chiar dacă lucrarea dumneavoastră ar prezenta numai
un caracter istoric şi tot ar merita să fie prezentată. Nu este
lipsit de interes să se facă cunoscut lumii că cibernetica s-a
născut în România. Cu atât mai mult cu cât ideile cărţii
dumneavoastră n-au fost „exploatate” în întregime şi la
adevărata lor valoare. Aceste idei merită să fie prezentate
congresului ca o contribuţie prioritară românească.
Dumneavoastră vă îngrijoraţi că inginerii şi
matematicienii prezenţi la congres nu se vor grăbi să adopte
concluzii şi punctele dumneavoastră de vedere, dată fiind
formaţia lor matematică.
Subscriu, într-o anumită măsură, la această temere, dar
nu aceasta-i importantă. Important este ca participanţii la
congres să fie „sensibilizaţi”. Nu se poate concepe că rutina
teoriei existente este atât de înrădăcinată încât ideile noi să nu-
şi mai poată face loc. Aşa am şi eu necazurile mele.
Profesorul Curievici consideră ideile tezei „prea şocante iar

62
intuiţia mea tehnică prea îndrăzneaţă”, pe când domnul
profesor Buda consideră aceleaşi idei normale. Curievici îmi
cere matematizarea tezei, conform modei curente; Buda din
contră. Şi, totuşi, profesorul Curievici a fost singurul
conducător de doctorat, în afara lui Matei Marinescu, care a
sesizat importanţa ideilor mele şi m-a ajutat la elaborarea
teoriei noi.
Ceea ce asigură succesul ideilor noi sunt curentele şi
neajunsurile flagrante ale teoriilor vechi, cât şi rezultatele
practice obţinute prin aplicarea noului.
Am citit scrisoarea dumneavoastră către profesorul
Buda cât şi scrisoarea de răspuns a acestuia. Recunosc că sub
rândurile răspunsului se exprimă multă rezervă, dar nicidecum
neîncredere. Profesorul Buda este foarte, foarte ocupat.
Cunosc programul domniei sale, care în parte este comun cu
al meu. Domnul Buda doreşte să vă ajute în mod sincer şi
dezinteresat, dar nu o poate face pentru moment. Domnia sa
vă poate ajuta nu numai cu observaţii critice la definitivarea
manuscrisului, dar mai ales la capitolul „istorie”.
Este posibil ca una din scrisorile mele să se fi rătăcit pe
drum. Puteţi verifica acest lucru simplu: v-am răspuns la toate
scrisorile dumneavoastră. Apropo de acest lucru, astăzi am
primit o scrisoare de-a dumneavoastră, adresată altcuiva. O
veţi primi înapoi alături de prezenta scrisoare.
Despre invitaţia primită de dumneavoastră de la
Academie am aflat abia acum. Voi fi alături de
dumneavoastră la 25 aprilie. Dacă cumva programul sesiunii
Academiei se schimbă între timp, aş fi foarte bucuros să mă
anunţaţi în timp util pentru a avea posibilitatea să vă ascult
comunicarea.
Dacă pentru dumneavoastră Lipcaniul este asociat cu
amintiri neplăcute, pentru mine este târgul minunilor
copilăriei mele. M-am născut la Horodiştea, denumirea
actuală a localităţii dacice Carsidava, care se află pe malul

63
drept al Prutului la vest de Lipcani. Cu constelaţiile de lumini
ale acestui oraş moldovenesc m-am culcat şi sculat în toate
zilele copilăriei mele. Acum câteva zile am fost acasă la
Horodiştea. Un gând ascuns, ce nu se poate exprima în
cuvinte, m-a îndemnat ca întotdeauna să cobor dealul spre a
mă întâlni cu locul unde a fost casa părintească şi a vedea
Prutul şi Lipcaniul.
Cât priveşte surghiunul din satul dumneavoastră natal şi
dragostea „cu foc” arătată de consătenii dumneavoastră, poate
să aibă explicaţii mai simple însă nebănuite, necunoscute.
Sunt sigur că peste vreme cei de la „Hoţu” se vor
mândri cu dumneavoastră şi nu fără dreptate.
Sper că m-am ţinut de “punct cu punct” în afara glumei
cu teroriştii, care în România cred că nu-şi pot face de cap în
nici un chip.
Şi acum să trecem la oile noastre.
Pentru a nu pierde trenul şi ţinând cont de starea
sănătăţii dumneavoastră, de aglomerarea la care sunteţi supus,
vă propun următoarele:
1. La congres este bine să ţineţi numai un
referat intitulat astfel: “Cibernetica şi Psihologia
Consonantistă. (Când şi unde s-a născut cibernetica)”.
2. Referatul trebuie să constituie un rezumat al
comunicării dumneavoastră pentru Academie şi nu mai lung
decât pentru o expunere de 20-30 minute.
Lucrarea trebuie prezentată în limba română şi engleză
întrucât urmează să fie tipărită în volumul congresului.
Termenul final de predare a lucrării, scrisă la maşină,
este de 30 aprilie 1975. Instrucţiunile cu modul cum trebuie
redactată lucrarea le aveţi în copie alături de această scrisoare.
3. Traducerea în limba engleză şi bătutul la maşină
(eventualele observaţii) mă oblig să le fac eu. Vă rog ca în
timpul cel mai scurt să-mi trimiteţi textul aşa cum îl credeţi
dumneavoastră de cuviinţă.

64
4. Vă rog să trimiteţi o scrisoare secretariatului român
de organizare a congresului cu aproximativ următorul
conţinut:
Mult stimate tov. Inginer C. Bilciu,
Am aflat cu mult interes de la tov. ing. Bajureanu
acceptul secretariatului comitetului de organizare de a
prezenta comunicări în cadrul congresului şi despre faptul că
pot participa la expoziţia de carte cu lucrarea mea
“Psihologia Consonantistă”.
Accept cu plăcere să prezint în cadrul congresului
lucrarea intitulată “Cibernetica şi Psihologia Consonantistă
(Când şi unde s-a născut Cibernetica)”.
Rezumatul şi textul lucrării în limba română şi engleză
urmează să-l primiţi până la 30 aprilie 1975.
Sunt dispus să pun la dispoziţia secretariatului un
număr de 20-30 exemplare din Psihologia Consonantistă în
vederea organizării expoziţiei de carte.
Cu prima poştă vă voi trimite un exemplar din cartea
mea pentru uzul dumneavoastră personal.
Cu deosebită consideraţie,
Dr. Şt. Odobleja
Adresa de expediere:
Către,
Academia de Studii Economice, Catedra de Cibernetică
Economică, Calea Dorobanţi 15-17, Bucureşti (pentru al III-
lea Congres al W.O.G.S.C. Bucureşti).
Închei scrisoarea cu gândul că dumneavoastră veţi face
tot posibilul să redactaţi cât mai urgent lucrarea pentru
congres, unde, sigur, veţi primi aplauzele meritate ale lumii.
Aplauze pentru ştiinţa românească.
Primul om care s-a ridicat în văzduh cu un avion cu
mijloace proprii de bord a fost un român – Traian Vuia.

65
Primul om din lume care a conceput şi construit un
avion cu reacţie şi a zburat cu el a fost un român – Henri
Coandă.
Primul om din lume care a creat cibernetica este un
român – Ştefan Oodobleja.
Şi eu aştept cu emoţie nemaipomenit de mare clipa
aplauzelor pentru dumneavoastră.
Închei aici scrisoarea dorindu-vă din suflet sănătate şi
putere de muncă pentru trecerea cu succes asupra solicitării la
care sunteţi supus pentru moment.
Aştept nerăbdător realizarea celor patru puncte de mai
sus şi răspunsul dumneavoastră. Timpul este scurt şi trebuie
să ne grăbim.
Cu deosebită consideraţie şi dragoste al dumneavoastră,
Bajureanu Stelian
Piteşti, 19.03.75
Ibidem, C.I.3.d, f. 32-35, orig.

38
Piteşti, 31 martie 1975
Stimate d-le Dr. Odobleja,
Mai întâi vă rog să mă scuzaţi pentru răspunsul
întârziat. Am fost într-o deplasare şi mi-am dereglat
programul. Am primit în bune condiţiuni manuscrisul lucrării
dumneavoastră. În săptămâna 6-12 aprilie am să-l traduc în
limba engleză, după care am să-l dactilografiez. Până la 20
aprilie sper să vă pot trimite lucrarea în stadiu final; tradusă şi
dactilografiată spre a fi trimisă la congres.
Mă bucur că organele locale au început să se intereseze
de ameliorarea condiţiilor dumneavoastră de muncă.

66
În legătură cu doamna cititoare în cioburi,4 ce vă pot
spune. Fiecare colţişor din certificatul nostru de naştere,
fiecare „ciob” trebuie adunat cu grijă; mai ales că toţi aceea
care au împilat şi jecmănit ţara şi poporul nostru au distrus tot
ce au putut din ce ne-au lăsat străbunii.
Pământul acesta atât de drag şi darnic are ascunse în el
încă multe comori şi „cărţi” ce trebuie dezgropate şi citite cu
atenţie pentru întregirea actului de identitate şi proprietate al
neamului.
Până la întâlnirea noastră din 25 aprilie de la Bucureşti,
vă îmbrăţişez cu toată dragostea şi consideraţiunea.
Vă doresc atât din partea mea cât şi a soţiei multă,
multă sănătate şi spor la muncă.
Bajureanu Stelian.
Ibidem, C.I.3.d, f.27, orig.

39
Piteşti, 11 aprilie 1975

Mult Stimate d-le Dr. Odobleja,


Trebuie să vă mărturisesc că abia începând de mâine
mă apuc de lucru, în sensul de finisare, atât cât priveşte
comunicarea ce o voi susţine împreună cu profesorul Buda la
congres cât şi traducerea lucrării dumneavoastră.
Ideea sistematizării prin numerotare sau subliniere am
să încerc s-o folosesc.
Figurile, fără îndoială, joacă un rol foarte mare în
prezentarea unor idei. Pentru prezentarea la Academie s-ar
putea pregăti planul care să însoţească textul. Nu vă pot

4
Este vorba despre Viorica Mihai, muzeografă în acel moment la Muzeul Regiunii Porţilor de
Fier, susţinătoare a teoriei că pe vasele din cultura Gârla Mare s-ar fi aflat nu un simplu décor,
ci o scriere, teorie pentru care a fost violent combătută de lumea ştiinţifică din ţară.

67
promite nimic în acest sens, rămâne să văd cum mă descurc
cu timpul.
Pentru congres am să vă fac planurile necesare,
eventual în culori, scrise în limba română şi engleză.
Am să mă gândesc şi la ideea împărţirii textului în
câteva părţi distincte. Astfel se poate ajunge la o sistematizare
şi mai riguroasă a lucrării şi la facilităţi în plus în ce priveşte
înţelegerea ei de către auditori.
Faptul că vă mută la bloc nu trebuie să constituie ceva
dezastruos, aşa cum vă exprimaţi dumneavoastră, ci din
contră, crearea de posibilităţi omeneşti pentru lucru. Natură
liberă, linişte, verdeaţă, aer curat se găsesc berechet în
Drobeta. Dumneavoastră aveţi nevoie să scăpaţi de grija
iluminatului, a încălzirii. Aveţi nevoie de butelie etc. etc.
Despre restul condiţiilor v-am scris în scrisoarea anterioară.
Primirea unei garsoniere sau a unui apartament cu două
camere ca să aveţi unde depozita cărţile nu constituie o
lovitură, ci un mare ajutor din partea statului nostru.
După mutarea dumneavoastră în noua locuinţă, am să
vă lucrez un tablou la comandă. Eventual un peisaj de la Hoţu
sau din Drobeta. Cu ce vă place dumneavoastră mai mult.
În legătură cu data de 24.04.75, urmează să-mi scrieţi
trenul, şi ora, cu care sosiţi la Piteşti. Vă rog să veniţi mai întâi
la Piteşti. Eu am să vă aştept în gară. De la Piteşti la
Bucureşti, vom merge împreună. La Bucureşti vom locui
împreună la căminul ITN. Este bine ca să fiţi la Bucureşti cu
câteva zile înainte. După amiezile vom vizita Bucureştiul
pentru a vedea cum a renăscut. Aştept răspunsul
dumneavoastră.
Cu toată dragostea,
Bajureanu
Îmi puteţi telefona seara după ora 8,00 (20,00) cu taxă
inversă…
Ibidem, C.I.3.d, f. 82, orig.

68
40
19 aprilie 1975
Stimate D-le Doctor,

Am fost în nişte delegaţii şi abia astăzi pot să vă <


răspund >. Sunt foarte ocupat, aproape că nu mai ştiu pe unde
să scot cămaşa. Dar, rămâne aşa cum ne-am înţeles. Lucrarea
dumneavoastră va fi trimisă pentru congres.
Cât priveşte problema invitaţilor dumneavoastră la
Academie, nu este nevoie să fie anunţaţi pentru a primi
invitaţii speciale. Ca auditor am fost la multe sesiuni şi nu ştiu
să-mi fi cerut nimeni invitaţie. Nici n-am fost în situaţia să n-
am loc în sală. Academia nu este un for închis ca pe vremuri.
Eu voi pleca în dimineaţa de 23.04.75 la Bucureşti.
Dacă puteţi veni până la această dată la Piteşti pentru a
pleca de aici împreună la Bucureşti. În caz contrar, urmează
să ne întâlnim pe data de 23.04.75 orele 1800 la ceas la
Universitate sau pe 24.04.75 orele 1600 la Academie.
Ar fi bine dacă marţi 22.04.75 aţi veni la Piteşti.
În legătură cu verdictul lui Milcu, o să discutăm ulterior
mai amănunţit. Pe mine nu mă surprinde. Puneţi-vă problema
câţi de Milcu sunt precursori măcar, nu creatori de noi ştiinţe.
Puneţi întrebarea lui Milcu, când a citit prima dată lucrarea
dumneavoastră şi dacă a citit-o, o să vă convingeţi că l-aţi pus
în cofă.
Lucrurile nu trebuie forţate. Trebuie să urmăm căile
normale. Judecăţile lor aspre făcute lui Ştefan cel Mare că la
Vaslui n-a folosit laserul împotriva turcilor n-au sorţi de
izbândă.
Vă îmbrăţişez cu toată dragostea. Să ne vedem la
Piteşti.
Bajureanu
19.04.75.
Ibidem, C.I.3.d, f. 12, orig.

69
41
Piteşti, 7 mai 1975
Stimate D-le Doctor,

Vă rog să mă iertaţi că n-am putut să vă răspund


imediat la scrisoarea dumneavoastră. Aseară am primit şi
lucrarea refăcută.
Am să mă străduesc ca până la 15 mai să vă trimit
lucrarea tradusă. Va trebui numai corectată. Nu am să pot mai
devreme să traduc din cauză că sunt extrem, extrem de
ocupat.
În legătură cu luprta dumneavoastră pentru prioritate
părerea mea este:
1. Este necesar să traduceţi lucrarea în limba
română, lucru acceptat de Academie.
2. Să faceţi cererea pentru a vi se acorda titlul
de doctor docent în psihologie (consonantistă), lucru cu
care Academia este cu totul şi cu totul de acord, întrucât
dumneavoastră sunteţi creatorul Psihologiei
Consonantiste.
3. Să faceţi întâmpinarea la tov. Ceauşescu,
preşedintele republicii, pentru mărirea pensiei şi
obţinerea unei locuinţe în Bucureşti pentru a vă putea
continua activitatea de studiu.
Toată lumea vă recunoaşte ca românul care a scris cel
mai valoros tratat de psihologie românesc şi pentru aceasta
toţi sunt de acord să primiţi onorurile şi stimularea materială
atât de necesare şi meritate de o mie de ori.
În afară de toate acestea, dumneavoastră sunteţi
creatorul de drept şi de fapt al ciberneticii. Nu trebuie să vă
înspăimânte frica lui Bălăceanu… Nu trebuie să vă
impresioneze părerea lui Nicolau că nici Wiener nu are nici o
idee originală privind cibernetica şi, deci, nu este creatorul
ciberneticii.

70
Convingerea mea este că Wiener sau cel puţin unul din
colaboratorii săi au citit cartea dumneavoastră însă n-au
pomenit nimic de ea, n-au declarat că şi-au însuşit-o întrucât
aceste probleme în acele timpuri şi chiar şi acum constituie
secrete militare de foarte foarte mare importanţă. Şi apoi, cine
nu cunoaşte cazul lui Gogu Constantinescu.
În concluzie, lupta pentru prioritate trebuie continuată.
Este o datorie patriotică în lupta noastră de veacuri pentru
neatârnare, pentru demnitate!
Lupta nu-i uşoară, este extrem de spinoasă şi de durată,
dar trebuie ca primul pas, după părerea mea, să realizaţi cele
trei puncte amintite mai sus.
În plus lucrarea dumneavoastră conţine idei şi căi
neexplorate, ignorate, care sunt de mare valoare. Acest lucru
trebuie folosit mai întâi în interesele imediate ale ştiinţei şi
tehnicii româneşti şi ca o dovadă în plus că ideile lucrării
dumneavoastră nu sunt pentru "gura sobei”.
Vă doresc sănătate. Sper să ne vedem la Drobeta încă în
primăvara aceasta.
Vă îmbrăţişez cu toată stima şi dragostea.
Bajureanu Stelian
07.05.75, Piteşti.
Ibidem, C.I.3.d, f.28-30, orig.

42
<După 23 mai 1975>

Mult stimate D-le Doctor Odobleja,

Orice lucru are sfârşit, astăzi suntem în 23 mai. Mă


opresc la pagina 8, considerând că nu mai are sens să continui
traducerea. Am fost plecat în două lungi delegaţii şi au
survenit, în mod drăcesc, o mie şi una de lucruri extrem de

71
urgente de făcut. Ce mai încoace şi încolo, am făcut-o de oaie
şi v-am încurcat extrem de mult!
În timp ce scriu aceste rânduri, citesc a doua oară
scrisoarea dumneavoastră care m-a aşteptat pe masa mea de
lucru.
Lupta trebuie continuată cu orice preţ. Am răsfoit zilele
trecute Dicţionarul Politic Românesc, unde am citit „la noi în
domeniul ciberneticii s-au remarcat E.N. şi Dr. B. … etc.”
La noi fraţilor s-a născut cibernetica iar ceea ce au făcut
E.N. şi Dr. B. este extrem de puţin faţă de ce a făcut Dr.
Odobleja. Dr. Odobleja a creat cibernetica iar sus numiţii îl
conving că n-a făcut mai nimic. Halal conştiinţă, halal
patriotism. Unde eşti nene Iancule? Te-ai întors în mormânt?
Nu-i suficient! Dă lespedea grea de piatră la o parte, scoală-te
şi vorbeşte de eroi ce nici prin minte nu ţi-au trecut. […].
Hotărârea dumneavoastră este dintre cele mai
judicioase. Trebuie luptat, altfel înseamnă, cum bine vă
exprimaţi, să trădaţi ştiinţa românească în faţa aşa zisei teorii a
succesului, conform căreia, meritul e al acelora ce
comercializează ideile, ştiinţa şi nu al acelora care creează cu
„sudoarea minţii”.
Lucrarea dumneavoastră m-a pus în faţa unui lucru
extrem de greu de realizat. Frazele conţin atâtea nuanţe încât
este extrem de greu să le pătrunzi în toată adâncimea şi fineţea
lor, dar să le mai traduci şi în altă limbă!
În legătură cu lucrarea dumneavoastră, cred că nu este
bine să fie publicată în ediţie „restrânsă”. Este cea mai
monumentală lucrare de psihologie pe care a scris-o vreun
român vreodată, dacă nu ne place sau nu putem recunoaşte că
este prima cibernetică, de la care mai avem de folosit multe
lucruri, atunci această lucrare trebuie să fie cunoscută şi de
români aşa cum este ea in extenso, pentru a putea fi judecată
şi de alţii, nu numai de puţinii privilegiaţi care o au în original.

72
Sunt curios cum a decurs sesiunea Academiei, la care
nu m-am putut duce, cu toate regretele.
Mă opresc aici, aşteptând veşti noi de la dumneavoastră
şi rugându-vă să-mi iertaţi, dacă este posibil, gafa mare ce am
reuşit s-o fac!
Cu toată stima şi dragostea.
Bajureanu Stelian.
Ibidem, C.I.3.d, f. 85-86, orig.

43
Piteşti, 26 iunie 1975

Mult stimate d-le Doctor,


Mă bucură vestea revenirii dumneavoastră „în faza
pozitivă”. Sper că modificările făcute de dumneavoastră în
lucrare se referă numai la ton dar nu şi la fondul problemelor,
care reprezintă prioritatea românească asupra ciberneticii.
Cât priveşte problema citării autorilor care au scris
despre „Psihologia Consonantistă”, în măsura în care
argumentele lor ajută la demonstraţia priorităţii, este bine să
fie amintiţi. Pot fi citaţi foarte bine la bibliografie.
Despre Congres nu trebuie să vă faceţi nici o grijă. Nu
sunt un noian de lucrări româneşti, ca să se pună problema
unor alegeri. Şi oricum ar fi comunicarea dumneavoastră,
trebuie să aibă loc.
Nu este numai vorba de o descoperire senzaţională, că
în 1938-1939 cibernetica a fost scrisă de un român, se pune o
problemă fără drept de apel, nu numai de prioritate
românească ci şi de un deosebit prestigiu. Îmi imaginez numai
ce ar fi făcut ruşii sau nemţii cu o asemenea descoperire, dacă
ar fi fost a lor.
Eu nu am nici o îndoială că popularizatorii noştri de
ştiinţă în domeniul ciberneticii au să revină, cu timpul, cu
picioarele pe pământ şi au să înţeleagă ce înseamnă creaţie,

73
inducţie, faţă de popularizare, speculaţie. Şi dacă ei nu vor
înţelege, nu-i nici un bai!
Faptul că România va difuza la acest Congres 100 de
„Cibernetici” în toată lumea este extraordinar! Nimic nu poate
fi mai minunat decât să poţi vedea actul prin care România îşi
consacră drepturile de prioritate asupra ştiinţei celei mai noi şi
mai importante pentru societate „Cibernetica”. Cred că nu ne
va împiedica nici o mafie de la acţiunea legitimă de a ne cere
drepturile legitime asupra „Ciberneticii”.
Consider că greşiţi dacă nu-i trimiteţi cererile lui Botez.
Acest fapt este o datorie mai degrabă pentru dumneavoastră şi
un drept al compatrioţilor să vadă împlinirea firească a
acţiunilor de dreptate şi onoare prin care să vi se acorde
docenţa şi chiar şi titlul de academician. Este un drept al
nostru, al românilor, să vi se acorde condiţii omeneşti de
creaţie, pentru a ne întregi comoara ce ne-aţi dăruit-o în 1938.
Dacă aveţi răgaz, nu este rău, să scrieţi şi să trimiteţi cererile
în cauză.
În legătură cu teza mea de doctorat, lucrurile s-au
simplificat mult. Este necesar să efectuez nişte experimente
(de fapt să le repet), după care profesorul îi dă drumul pe
calea normală a referării. Acest lucru sper să-l fac după
Congres.
La 7 iulie plecăm cu toată şatra în concediu. Facem un
tur de creaţie. Vom picta începând cu casa „Craiului
munţilor” şi terminând cu casa lui Enescu. Fireşte, îi am în
program şi pe idolii copilăriei mele, Creangă şi Coşbuc. La
Drobeta Turnu Severin am să poposesc spre toamnă, în mod
special pentru acest lucru.
Revin la ideea că este bine să scoateţi la iveală, să
prelucraţi şi să predaţi spre păstrare, toate documentele
privind cartea, Academiei Române.

74
Grădina noastră, anul acesta, n-a mers prea bine din
cauza ploilor prea dese, dar este locul care ne atrage mereu,
locul unde ne reculegem şi ne recăpătăm forţe noi.
În încheiere, vă dorim multă sănătate şi putere de
muncă, cu deosebită dragoste şi admiraţie.
Bajureanu Stelian.
Ibidem, C.I.3.d, f. 83-84, orig.

44
Piteşti, 17 august 1975

Mult stimate D-le Doctor,

Între timp am primit şi a doua scrisoare a


dumneavoastră. Nu v-am răspuns pentru a vă trimite
informaţii complete aşa cum doriţi dumneavoastră.
„Coincidenţă”! Şi eu sunt programat pe 29.08. în ultima
după amiază şi anume ultimul!
Dar acest lucru nu trebuie pus pe seama unei inechităţi
ce vi s-ar fi făcut ci din contră este o dovadă de înţelegere din
partea organizatorilor congresului. Simplu! Noi am predat
lucrările ultimi! Şi acum iată de ce sunteţi în secţiunea a 7-a.
Congresul are 7 secţiuni şi anume: 1. Cibernetica sistemelor
economice; 2. Sisteme şi modele cibernetice; 3. Cibernetica
industrială; 4. Cibernetica şi mediul înconjurător; 5.
Comunicaţii, învăţământ şi informatică; 6. Inteligenţa
artificială; 7. Neuro şi Bio-Cibernetică.
Iată, deci, explicaţia firească a faptului că
dumneavoastră sunteţi la secţiunea a 7-a iar eu la a 3-a.
Pentru a risipi încă o parte din îndoielile
dumneavoastră, vă mai comunic următoarele: vor participa
circa 300 de oameni de ştiinţă cu comunicări din care
aproximativ 200 sunt din străinătate şi 100 din ţară. În total
iau parte 40 de ţări. Cele mai multe lucrări sunt din Anglia,

75
S.U.A., U.R.S.S., Ungaria, Franţa şi Italia cu excepţia
României.
În afara lucrărilor din secţiuni se preconizează o
întâlnire a participanţilor în cadrul unei mese rotunde şi a unui
forum deschis, unde se vor face schimburi de idei şi concepţii.
Dintre lucrările anunţate ca mai importante pentru secţiunea a
7-a, citez după C. Bilciu:
- Investigarea cu ajutorul calculatorului a
datelor respiratorii – Ungaria!
- Un model cibernetic al sinapselor
catechotalmice – România;
- Transformatorii de probabilitate ca reţele
de neuroni formali – Spania;
- Simularea undelor electroencefalografice –
România;
- Abordarea prin model matematic a
transducţiei mecanoelectrice în corpusculi Paciman –
Italia;
- Utilizarea unor iluzii optice pentru studiul
canalului senzorial vedere – România;
- Un nou tip de semnale în sistemul nervos
şi un model matematic logic al reţelei nervoase –
U.R.S.S.;
- Modelarea neuronilor cortexului cerebral –
Spania.
Menţionez că enumerarea acestor lucrări s-a făcut
înainte de a fi sigură participarea dumneavoastră la congres.
Paralel cu congresul se vor organiza o expoziţie de carte
la care vor participa mai multe ţări şi o expoziţie de
calculatoare, unde vor participa I.B.M. (S.U.A.), I.C.L.
(Anglia), Fujitsu (Japonia), România, ţările socialiste etc.
Nu este rău ca să participe câţi mai mulţi invitaţi,
interesaţi de destinele ciberneticii româneşti şi a creatorului ei,
Dr. Ştefan Odobleja. Acesta este şi scopul organizării

76
congresului la noi. Se doreşte, cu o cheltuială minimă, să ia
contact cu pulsul celor mai noi cuceriri în acest domeniu cât
mai mulţi specialişti români. Cât priveşte ce veţi prezenta la
şedinţa secţiunii, lucrurile vor sta astfel. Cred că nu se vor
putea rezerva mai mult de 15 minute pentru fiecare vorbitor.
Acest lucru este normal ţinând cont că fiecare participant se
doreşte a fi ascultat. Ce trebuie să vorbim în acele 15 minute?
Esenţa a ceea ce am dorit să prezentăm prin textul lucrării ce
va fi publicată ulterior. Interesul poate fi stârnit numai în
măsura în care sunt prezentate ideile principale suficient de
clar şi există afinitate pentru problema prezentată (Fireşte în
cazul meu şi al profesorului Buda importă şi valoarea
lucrării). Deci trebuie să vedeţi ce planşe vă pot ajuta mai bine
pentru a le prezenta în scopul de a stârni interes pentru studiul
lucrării dumneavoastră, care apoi de la sine va duce la
concluzia clară că cibernetica s-a născut în România şi nu în
S.U.A..
Trebuie chibzuit bine cui este bine să i se dea lucrarea
dumneavoastră. Dacă nu cumva un număr de exemplare
trebuie distribuite celor mai renumite biblioteci din lume, cu o
prezentare adecvată.
Dacă aţi pregătit un text mai bun decât cel predat oficial
congresului, nu este rău să-l aveţi multiplicat pentru a fi predat
persoanelor interesate.
Nu cunosc, dar este posibil ca la congres să participe şi
foşti colaboratori de ai lui Wiener. Ar fi excepţional!
În legătură cu modul de prezentare a comunicărilor,
fireşte, puteţi face comunicarea şi în limba franceză, dacă
credeţi că acest lucru vă avantajează. Există traducători care
fac traducerile instantaneu pentru toată lumea din sală;
bineînţeles, în limbile de mare circulaţie.
Cărţile trebuie aduse în siguranţă la Bucureşti, iar
modul cum vor fi distribuite străinilor se va stabili împreună
cu secretariatul românesc. Fireşte, nimeni nu vă poate

77
împiedica să le daţi cui doriţi. Dar pentru a ne atinge scopul,
este bine să vedem ce părere are şi secretariatul.
În legătură cu cazarea nu vă faceţi griji. Dacă nu există
altă posibilitate (ştiu precis că nu vă puteţi permite luxul de a
vă plăti singur hotelul), veţi locui cu mine la căminul I.T.N.
din Bucureşti. Sunt condiţii foarte bune, inclusiv apă caldă
pentru baie.
Căminul se află la adresa […]. Dacă nu mă găsiţi la
cămin, lăsaţi vorbă unde să vă caut. Eu nu pot fi în altă parte
decât la Biblioteca Academiei sau la Oficiului de Stat pentru
Invenţii şi Mărci.
Pentru a stabili cum ne întâlnim vă rog să-mi daţi un
telefon cu taxă inversă la Piteşti…, seara după ora 830.
Sper că pentru participarea românilor să nu fie nici o
problemă. Invitaţiile cred că se pot procura în mod normal.
Pentru că urmăresc scrisorile dumneavoastră rând cu
rând pentru a nu scăpa nimic, am ajuns şi la pictură. Întra-
adevăr, pictura este un univers la fel de mare ca şi cel
astronomic, numai timpul este finit, din păcate şi puterile
noastre omeneşti.
Ce vă pot spune despre casa Veronicăi Micle. Este
mică, cocoşată de vreme, cu draniţa acoperită de muşchi prin
care ploaia pătrunde înăuntru. Ceasul şi oglinda Veronicăi
sunt intacte ca pe vreme când le folosea stăpâna lor. În plus
forurile de cultură locale şi centrale se ceartă între ele cine să
repare casa pentru că e particulară, nu-i de stat ca să fie
lucrurile mai uşoare. În schimb, s-au găsit bani suficienţi să se
construiască o crâşmă numită „Arcaşu”, într-adevăr foarte
frumoasă cu care se poate mândri Tg. Neamţ! Şi totuşi casa
aceasta, gata să se prăbuşească, cât este de scumpă tuturor
românilor şi cât de vinovaţi suntem pentru aceasta fiecare din
noi!
N-am intrat nici eu în posesia programului tipărit!

78
Sunt sigur, nu veţi avea nici un adversar. Doar din cei
ce se bat cu morile de vânt. Lucrarea dumneavoastră este o
realitate peste care nu se poate trece. Adversitatea întâlnită la
Academie este normală! Adică, cum peste noapte apare
Ştefan Odobleja şi dărâmă toată „autoritatea” noastră de
ciberneticieni. Ba mai mult, Odobleja demonstrează ( lucrarea
sa) că părintele ciberneticii nu este Wiener, ci Odobleja!
Culmea, Wiener din creator a devenit „Naş”, apoi „Naş
secund” pentru că primul naş a fost altcineva! În dicţionarele
româneşti se va vorbi în cel mai bun caz şi despre noi alături
de Odobleja. În cele străine, sigur se va vorbi de Odobleja!
Nu-i normal ca acest lucru să ne şocheze?
Vremea trece şi este necesar să ne coborâm totuşi pe
pământ, prin aceasta înţeleg realizarea cu prioritate a
următoarelor deziderate mult mai importante pentru ştiinţa
românească decât interesele mărunte personale sau de grup
ale unor compatrioţi:
1. Publicarea lucrării în limba română sau
într-o ediţie bilingvă.
2. Acordarea unei pensii de merit Dr. Ştefan
Odobleja, eventual mutarea în Bucureşti, dacă acest
lucru este necesar şi în interesul Dr. Odobleja.
3. Acordarea docenţei Dr. Ştefan Odobleja şi
a altor stimulente morale meritate.
Şi acum adresa secretariatului comitetului de
organizare: Academia de Studii Economice, Catedra de
Cibernetică Economică …
Sper ca la Bucureşti să avem prilejul să putem discuta
în voie şi alte lucruri şi proiecte de viitor.
Interesul major este să aflăm cât mai multe noutăţi, să
primim cât mai multe informaţii în interesul ştiinţei româneşti.
Vă îmbrăţişez cu dragoste şi stimă. Aştept cu nerăbdare
să ne întâlnim.
Bajureanu Stelian.

79
Ibidem, C.I.3.d, f. 37-41, orig.

45
Piteşti, 12 septembrie 1975
Mult stimate şi iubite D-le Dr. Odobleja,
Congresul a trecut cu un bilanţ frumos pentru ştiinţa şi
ospitalitatea românească, cu un bilanţ splendid pentru
dumneavoastră, creatorul de fapt şi de drept al ciberneticii.
Urmează să realizăm lucrul cel mai necesar, condiţii
minime pentru continuarea muncii dumneavoastră de creaţie
şi de apărare a priorităţii româneşti în domeniul ciberneticii.
Pentru aceasta vă rog să numiţi măcar câteva persoane care
sunt academicieni, profesori universitari sau doctori în ştiinţe
pentru a face formalitatea cerută de Academie.
Vă rog neapărat, dacă puteţi, să-mi trimiteţi eventual şi
adresele lor. Acest lucru este nu numai necesar dar şi foarte
urgent.
Eu sper ca în luna aceasta să merg la Timişoara şi am să
trec pe la dumneavoastră pentru planuri de viitor şi
transpunerea pe pânză a unui peisaj din Valea Hoţului şi a
casei dumneavoastră. Atunci vom putea depăna în linişte şi
cântări rezultatele congresului.
Până atunci vă îmbrăţişez cu toată dragostea şi stima şi
vă urez sănătate şi multă voie bună.
Bajureanu Stelian.
P.S. Soţia mea vă transmite omagiile şi urări de sănătate
şi bucurie.
Articolul din Flacăra a stârnit o legitimă bucurie în
rândul specialiştilor, dar şi o doză foarte mare de regret pentru
lipsa de interes pentru starea dumneavoastră materială şi
morală.
De aceea vă rog trimiteţi-mi cât mai repede numele
cerute pentru a rezolva şi această problemă.
Bajureanu.

80
Piteşti, 12 septembrie 1975
Ibidem, C.I.3.d, f. 31, orig.

46
Piteşti, 9 august 1977
Mult Stimate D-le Dr. Odobleja,
Vă spun drept că sunt întrucâtva surprins de unele
lucruri aflate din ultima dumneavoastră scrisoare.
La 24.04.75 la Academie, Nicolau şi cu Milcu v-au
propus un târg: să renunţaţi la prioritate şi ei vă asigură în
schimb cu o pensie de merit şi un titlu academic.
Dumneavoastră, cum era normal, aţi respins târgul lor şi
le-aţi spus că deoarece v-aţi obişnuit cu un trai modest nu vă
puteţi vinde conştiinţa pentru un blid de linte. Iar cât priveşte
prioritatea dumneavoastră de creator al ciberneticii faţă de
Wiener, le-aţi spus răspicat să vă sprijine să publicaţi în limba
română cartea dumneavoastră de psihologie consonantistă
pentru a putea constata orice român că cel puţin 90 (nouăzeci)
de fraze din cartea lui Wiener sunt la fel cu 90 de fraze din
cartea dumneavoastră.
Şi cum între datele publicării celor două cărţi sunt 10
(zece) ani şi cum la universităţile americane unde a lucrat
Wiener cartea dumneavoastră se găsea, să tragă alţii concluzia
cine a creat şi, în ce măsură, cibernetica.
Mi-aduc, cred, bine aminte că dumneavoastră le-aţi
spus că este o copilărie să retractaţi prioritatea. Acest lucru să-
l facă alţii. Dumneavoastră doriţi numai să se facă cât mai
multă lumină în această chestiune.
După cum bine vedeţi, nimeni n-a ridicat nici un deget
pentru a vă ajuta să reeditaţi lucrarea în limba română sau
într-o ediţie bilingvă.
Odată pusă în mâinile marelui public cartea poate
deveni o forţă prin ea însăşi. Bariera spre conducerea
superioară de partid s-ar sparge. Edmond Nicolau şi Comp. ar

81
fi întrebaţi cu siguranţă care este cauza din care opera lui
Odobleja stă la naftalină.
Această operă este o creaţie a poporului român care,
prin minunatul său fiu Odobleja, a vestit lumii cu zece ani mai
devreme secretele unei noi ştiinţe „Cibernetica”!
Noi nu avem dreptul să ţinem în umbră propriile noastre
creaţii, propriile noastre împliniri. Ele trebuie dăruite înapoi
oamenilor acestui pământ, oamenilor pământului, chiar dacă
suntem ameninţaţi sau terorizaţi de mama mafiilor.
Consider că trebuie să luptaţi pentru a obţine publicarea
în limba română a cărţii dumneavoastră. Aceasta ar fi un mare
câştig faţă de o lucrare care să comenteze asemănările dintre
cartea dumneavoastră şi cea a lui Wiener.
Dacă dumneavoastră sunteţi de acord, sunt gata să vă
ajut să publicaţi cartea în regie proprie la Editura Litera,
urmând ca eventualele beneficii să le putem folosi pentru
publicarea unui studiu amănunţit comparativ între lucrările
dumneavoastră şi ale lui Wiener, cât şi aria de răspândire a
„psihologiei” dumneavoastră.
La această editură se plăteşte dinainte costul tipăririi
unei cărţi dorite. Prin vânzarea cărţilor se recuperează sumele
plătite anterior. Cu 60-70 mii lei s-ar putea scoate un număr
suficient de exemplare, poate chiar o ediţie bilingvă.
Dumneavoastră sunteţi la al doilea târg. Cred că v-au
tăiat toate afirmaţiile mai îndrăzneţe din lucrarea comunicată
la congres.
Am participat la Congresul de acupunctură organizat de
către noi la Bucureşti. Am avut satisfacţia nemaipomenită
constatând că noua noastră teorie a sistemelor explică într-
adevăr pentru prima dată ştiinţific acupunctura.
Şi acum duşul! Zamfirescu, cu Bilciu şi Nicolau au
considerat afirmaţia noastră prea îndrăzneaţă şi au tăiat-o.
Deci, comunicarea noastră a fost trunchiată fără să fim măcar
întrebaţi! Bucuria mea a fost de scurtă durată. Acum câteva

82
zile Zamfirescu mi-a comunicat că această afirmaţie a fost
tăiată. Au discutat acest lucru şi la Academie!
N-ar fi exclus ca peste câţiva ani să aflu că de fapt
explicaţia ştiinţifică a acupuncturii aparţine unui alt Wiener.
Câte nu se pot face în lumea aceasta, când ai la dispoziţie un
aşa domn Zamfirescu şi a lui ceată (s-a discutat la Academie
!!??).
Lucrurile trebuie privite aşa cum sunt şi nu cum ar
trebui să fie.
Pentru Amsterdam, este bine să pregătiţi o lucrare
singur şi nu în colaborare. Şi pentru a nu-l supăra pe domnul
Rose şi pe Wiener şi a lui ceată, aţi putea comunica aria de
răspândire a lucrării dumneavoastră cu fotografii originale ale
confirmărilor de primire cât şi ale scrisorilor de mulţumire.
Aceste documente primare ale priorităţii noastre trebuie
puse în valoare.
Comunicarea o puteţi da cuiva care va merge la congres
să o comunice. Nouă la Patras, în Grecia, ne-a comunicat
lucrarea Eugen Niculescu - Mizil. A fost foarte amabil şi
săritor chiar.
Dacă unul din noi, domnul Buda sau eu, reuşim să
mergem la Amsterdam, ne-ar face cea mai înaltă cinste să
prezentăm comunicarea dumneavoastră.
M-a bucurat nespus de mult vestea că organele locale v-
au ajutat să introduceţi lumină în casă. Eu cred că această
bucurie este exclusiv opera organelor locale de partid şi de
stat. Mehedinţenii n-au lăsat să se întâmple şi cu ei cum s-a
întâmplat cu bucureştenii, care au uitat de inventatorul
aparatelor de emisie-recepţie de care s-a folosit spre izbândă
insurecţia de la 23 august. Şi acest inventator a ajuns pe patul
de moarte fără să aibă lumină electrică la masa sa! Lumea a
uitat de acest erou al insurecţiei şi că pe strada sa în Bucureşti!
nu-i lumină!

83
Sper cât de curând să aflu că aţi primit şi butelie şi că
aveţi unde vă face mâncare. Lampa de gaz să nu o înstrăinaţi.
La ea aţi făcut mâncarea şi tot la ea aţi încălzit apa pe care o
puneaţi iarna în sticle pentru a vă încălzi patul în lipsă de
lemne sau cărbuni.
Al patrulea Congres de Cibernetică şi Sisteme se va ţine
între 21 şi 25 august 1978 la Amsterdam.
Rezumatele comunicărilor, de aproximativ 500 cuvinte,
trebuie să ajungă la Domnul Dr. J. Rose, c/o College of
Technology, Feilden Street, Blackburn BB2 1LH, Lancashire,
England, înainte de 31 octombrie 1977.
Un rezumat de 50 cuvinte trebuie să însoţească
rezumatul de mai sus.
Articolele sau comunicările propriu zise vor fi trimise
tot domnului J. Rose la aceeaşi adresă şi nu vor trebui să
depăşească 3000 de cuvinte. Ultima dată luată în considerare
la primirea lor este 30 aprilie 1978.
Se cer aceleaşi reguli de prezentare ca şi la congresul
precedent.
În sfârşit, eu v-am dat o sugestie cam ce ar trebui
prezentat la Amsterdam ţinând cont de starea de spirit din
ceata lui Wiener. Dumneavoastră puteţi prezenta orice doriţi.
Dacă îmi trimiteţi din timp rezumatul de 500 cuvinte cât
şi cel de 50 cuvinte, mă oblig să vi-l traduc în limba engleză şi
să-l dactilografiez, pentru a putea fi trimis apoi de
dumneavoastră domnului Dr. J. Rose.
Alăturat vă trimit o copie nereuşită a programului
congresului.
În încheiere vă putem spune că am terminat concediul
din care am adus o recoltă bunicică de tablouri. Suntem
sănătoşi. Şi, nu ştiu cum facem, dar suntem ocupaţi până peste
cap.
Vă dorim multă sănătate şi bucurii. Cu toată dragostea,
Dochina şi Stelian Bajureanu.

84
P.S. Am uitat să vă spun. Domnul profesor Cezar Buda
a fost în concediu şi acum a intrat în programul de lucru
normal. A vorbit despre dumneavoastră la Radio Iaşi.
St. B.
Ibidem, C.I.3.d, f. 42-45, orig.

47
19 septembrie 1977
Mult Stimate D-le Dr. Odobleja,
Am întârziat cu răspunsul la scrisoarea dumneavoastră
pentru a putea să vă răspund în întregime la întrebările
dumneavoastră.
Dar mai întâi câteva veşti bune.
Domnul Ursu mi-a spus că sunt în curs de pregătire
formele pentru pensia dumneavoastră de merit. I-am dat
domnului Ursu un exemplar din cartea dumneavoastră, lucru
pentru care mi-a mulţumit şi am văzut că a fost foarte
bucuros.
Domnul Laţcu a fost pe la noi şi i-am spus ultimele
noutăţi în legătură cu prioritatea dumneavoastră.
Trebuie să acţionăm şi cu o mai mare energie. Sunt
enorm de multe lucrurile ce trebuie făcute pentru a nu mai
pierde întrecerea cu timpul şi vitregiile sale.
Două lucruri urgente sunt de făcut:
1. Să întocmim primul rezumat de 500 de
cuvinte (plus cel de 50 cuvinte).
2. Să interveniţi direct la C.N.S.T. la tov.
Preşedinte Ursu pentru planificarea cheltuielilor
valutare pentru deplasarea dumneavoastră la
Amsterdam.
Pentru a câştiga timp, am să vin sâmbătă 24 septembrie
la Drobeta-Turnu Severin cu tot ce trebuie, inclusiv maşină de

85
scris pentru a întocmi rezumatul şi a-l traduce în engleză,
inclusiv dactilografiatul pe loc. În felul acesta domnul Rose
va primi la timp lucrarea. Să vedem dacă va fi de acord să
apară o astfel de comunicare.
Mai bine ar fi ca să veniţi dumneavoastră câteva zile la
Piteşti, dar nu ştiu dacă puteţi face o asemenea escapadă.
Sunt extrem de bucuros că organele locale de partid şi
de stat din Drobeta-Turnu Severin sunt alături de
dumneavoastră şi vă ajută aşa cum se cuvine.
Aveţi nevoie de foarte mari încă (sic !). Nu numai
prioritatea asupra ciberneticii stă în faţa dumneavoastră, dar şi
valorificarea muncii dumneavoastră de o viaţă privind
„Logica geometrică” sau cum o veţi intitula dumneavoastră.
Să sperăm că lucrurile vor evolua favorabil şi că ştiinţa
românească să obţină ceea ce i se cuvine pe drept.
Susceptibilităţile, reacţia negativă puternică la tot ce-i
nou şi neaşteptat trebuie învinse, conform legilor ciberneticii
al cărei părinte sunteţi doar!
Este normal ca Nicolau şi Comp. să reacţioneze
negativ. Ei cred că dumneavoastră sunteţi un diletant, un
norocos care vine cu o comoară găsită aievea sub brazdă şi
revendică prioritatea ei. Ei nu ştiu că Odobleja, fiul pădurii
româneşti, a trudit enorm şi încă trudeşte pe câmpul ştiinţei.
Ei nu ştiu nimic despre imensa dumneavoastră ladă cu
manuscrise şi însemnări. Ladă care este o mărturie fără tăgadă
că Odobleja n-a lucrat spre binele şi mărirea sa, ci spre binele
şi cinstea ştiinţei româneşti.
Aşadar, pe sâmbătă, pe strada Decebal la 72, în
Drobeta.
St. B.
Ibidem, C.I.3.d, f. 66-67, orig.

86
48
13 octombrie 1977

Mult stimate şi iubite d-le Dr. Odobleja,


Cu ocazia zile dumneavoastră de naştere familia noastră
vă urează din toată inima multă sănătate, viaţă lungă şi numai
bucurii. De asemenea, dorim familiei dumneavoastră belşug,
fericire şi noi împliniri.
Sperăm ca în anul viitor, cu ocazia împlinirii a 75 de ani
să sărbătorim şi apariţia în limba română a lucrării
dumneavoastră cât şi lucrarea de la Craiova.
De asemeni, credem că Academia R.S.R. va organiza
sărbătorirea dumneavoastră printr-o şedinţă de comunicări,
unde se va putea pune bazele noi ale luptei noastre pentru
prioritatea ştiinţei româneşti în cibernetică, dumneavoastră
fiind în fruntea oamenilor de ştiinţă români care au creat
cibernetica.
Încă odată din toată inima „La mulţi ani!”
Michi, Gabi şi Stelian.
Ibidem, C.I.3.d, f. 1, orig.

49
Piteşti, 7 noiembrie 1977
Mult Stimate şi Iubite D-le Dr. Odobleja,
Vă mulţumim mai întâi pentru excepţionala colecţie de
lucrări trimisă prin domnul Laţcu.
Am citit-o pe loc. A citit-o şi soţia mea. Povestea
banului este extraordinară! Merită de un milion de ori, ca
toate amintirile dumneavoastră şi chiar un dialog imaginar cu
Wiener şi colaboratorii săi, să apară sub forma poveştii
banului.
Săptămâna aceasta merg la Bucureşti în delegaţie şi am
să mă informez complet asupra problemelor care vă
interesează pe dumneavoastră.

87
Am vorbit cu domnul prof. Buda. Mi-a spus că ar fi de
acord să se ocupe de traducerea şi editarea ciberneticii
dumneavoastră. Rămâne să se stabilească posibilităţile de
editare şi alte lucruri legate de aceasta.
Domnul Buda urmează să stea de vorbă şi cu
academicianul Pavelcu.
Luni 14 noiembrie orele 18, are loc vernisajul primei
mele expoziţii de pictură la care vă invităm cu toată plăcerea.
Odată cu scrisoarea urmează să primiţi şi un mandat de
o sută lei. Cred că domnul Laţcu a vorbit mai pe îndelete cu
dumneavoastră.
Cred că o să veniţi la Piteşti împreună cu domnul Laţcu.
Am să mă interesez la ce oră veniţi şi am să vă aştept la
gară.
S-ar putea ca între timp dumneavoastră să fi devenit
bunic. Noi vă transmitem anticipat felicitările noastre şi urări
de sănătate pentru nepot sau nepoţică şi părinţi.
Dacă este băiat ar fi bine să poarte tot numele de Ştefan.
Este un nume scump pentru români. Ştefan cel Mare şi Ştefan
creatorul ciberneticii. Poate nepotul dumneavoastră să se
ocupe ca şi bunicul tot de cibernetică.
Vă aşteptăm cu multă, multă nerăbdare la Piteşti, pe
meleagurile Meşterului Manole.
Cu toată stima şi dragostea,
Dochina, Gabi şi Stelian.
Ibidem, C.I.3.d, f. 60, orig

50
Piteşti, 20 ianuarie 1978
Stimate D-le Dr. Odobleja,
Mai întâi vă urez încă odată la mulţi ani şi sănătate.
Am să vă răspund în aceeaşi ordine la întrebările
dumneavoastră.

88
Răspundeţi imediat C.N.S.T.-ului că acceptaţi să
mergeţi pe cont propriu. Aceasta înseamnă aprobarea
C.N.S.T.-ului. Chiar dacă v-ar trebui mai mulţi bani, atât este
suma ce se acordă celor care merg pe cont propriu, 70 dolari.
Pentru un dolar se plătesc 25,20 lei. Deci pentru 70 se
va plăti 25,20 x 70 = 1764 lei.
Dacă aţi merge cu trenul (nu m-am interesat exact şi am
extrapolat costul intern) cred că nu va costa mai mult de 500-
600 lei dus şi întors la clasa a II-a Bucureşti - Amsterdam şi
retur.
Locul ce vi se poate oferi este loc pe cont propriu, adică
70 de dolari.
Pe cont propriu nu are în cazul de faţă alte interpretări ci
exact „pe cont propriu”.
C.N.S.T. are planificaţi bani pentru trimiteri în
străinătate complet pe cheltuiala statului. Aceste locuri se
împart „între noi” şi numai pentru acţiuni „foarte importante”.
De exemplu la noi , la I.R.N.E., a plecat o doamnă în
Spania numai pentru a asista la o reuniune internaţională. Eu,
deşi am fost acceptat cu lucrarea pentru Amsterdam, nu ştiu
dacă voi primi, aşa cum aţi obţinut dumneavoastră, măcar
dreptul (70 dolari) să merg pe cont propriu! Cererea primă
pentru a mi se acorda acest drept a fost „pierdută”. Ba chiar
mai mult, directorul nu mi-a aprobat să trimit un rezumat de
100 de cuvinte cerut de J. Rose, a criteriilor Buda – Bajureanu
publicate de când hăul şi nici formularul prin care să precizez
secţia la care doresc să particip.
Cu cei 70 dolari vă asiguraţi numai cazarea la un hotel
cât mai ieftin. Eventual nu staţi cinci zile. Mâncarea cam din
traistă. Drumul îl plătiţi în ţară, dus şi întors, în lei româneşti
(de lucru).
Nu cunosc dacă ţara noastră are vreo reprezentanţă la
Amsterdam dar avem cu siguranţă în Olanda ceva şi cuiva să
ne adresăm ca români. Am să mă interesez de acest lucru. În

89
legătură cu dormitul, cu siguranţă se poate dormi şi pe afară.
Bineînţeles la un camping şi nu la întâmplare.
Consider bună opţiunea dumneavoastră pentru Secţia
Inteligenţa Artificială.
Cred că odată cu scrisoarea sau ceva mai târziu urmează
să primiţi un pachet cu volumul III unde a apărut prescurtat şi
lucrarea dumneavoastră. Ceea ce vă trimit eu este Editura
Springer.
Mă bucur că, deşi am fost anunţat de Zamfirescu că
„chestia cu acupunctura a fost tăiată în urma discutării ei la
Academia R.S.R.”, totuşi n-a fost tăiată! Acest lucru este
pentru noi o adevărată victorie. Studiez acupunctura (să nu
râdeţi de mine!) şi constat că explicaţia noastră este bună. Nu
numai că este prima explicaţie ştiinţifică dar arată, nu numai
posibilităţile, ci şi limitele acupuncturii ca mijloc terapeutic.
Dar aceste lucruri pentru viitor!
Acum după ce v-am răspuns, sper, la toate întrebările,
am să trec la subiect.
Domnule doctor, soluţia cu Amsterdamul, pentru a ne
putea descurca onorabil deşi suntem săraci, este să mergem cu
autoturismul meu şi cu cortul. Problema mâncării, în acest
caz, nu se va mai pune. Avem experienţă şi pentru 4
săptămâni în străinătate, darămite pentru o săptămână şi ceva
maximum două săptămâni. Eu am aragaz de voiaj şi toată
bucătăria necesară. Vom dormi în cort sau, la nevoie, în
maşină, am saci de dormit şi tot ce trebuie. În felul acesta ne
putem descurca onorabil cu cei 70 de dolari. Nu putem merge
la voia întâmplării şi nu trebuie să ne aşteptăm la ajutorul
cuiva. Trebuie să ne ajutăm noi înşine.
Pentru că aţi primit aprobarea C.N.S.T. – ului pentru 70
dolari (eu n-am primit încă o asemenea aprobare) este necesar
să faceţi o cerere la Inspectoratul Judeţean de Miliţie (alăturaţi
în copie aprobarea C.N.S.T. şi confirmarea participării la
congres) pentru a vă elibera paşaportul. În cerere trebuie să

90
arătaţi că urmează să participaţi la al 4-lea Congres al
Organizaţiei Mondiale de Sisteme şi Cibernetică de la
Amsterdam, Olanda, 21 –25 august 1978 etc. etc.
De asemenea să răspundeţi C.N.S.T. – ului că v-aţi
hotărât să mergeţi pe cont propriu.
Eu sunt în concediu şi lucrez la redactarea tezei. Lucrul
merge destul de greu. Cred că n-am să pot, de data aceasta, să
vin la Drobeta pentru cele discutate. Mă bucură nespus de
mult faptul că aţi reuşit să aveţi sobă. Victorie!!!
Vă îmbrăţişăm cu dragoste.
Gabi, Kiki şi Stelian
Ibidem, C.I.3.d, f. 64-65, orig.

51
Piteşti, 20 ianuarie 1978
Stimate şi mult iubite D-le Doctor Ştefan Odobleja,
Sper ca mica mea surpriză să vă facă plăcere. Aveţi
alăturat cele trei volume (şi nu numai volumul III cum v-am
comunicat în scrisoare) cu lucrările celui de-al treilea congres
mondial de cibernetică şi teoria sistemelor, unde se află
inserată şi lucrarea dumneavoastră (trunchiată cât a fost
posibil!).
Wiener a folosit lucrarea dumneavoastră Psychologie
Consonantiste, vol. I –1938, vol. II – 1939, Librairie Maloine,
Paris, pentru a obţine cibernetica „sa”. Iată cum printr-o
simplă schimbare de etichetă, făcută fără nici un scrupul,
Wiener şi-a însuşit cibernetica românească (operă de 884
pagini, 300 de figuri şi peste 700 trimiteri bibliografice,
înlocuită cu o cărţulie de o sută şi ceva de pagini „ştiinţă
pentru toţi”, fără bibliografie!!?)
Înseşi aceste volume, cu lucrarea dumneavoastră
trunchiată sunt o nouă dovadă a celor arătate.

91
Cu nespusă amărăciune şi adâncă durere am scris
dedicaţia de pe aceste volume!
Suntem nişte mici scântei din neamul românesc, ce a
fost, ce este şi ce va fi şi avem datoria să împlinim visurile
străbunilor şi să dăm tot ce avem mai bun, pentru ca fii şi
nepoţii noştri să poată visa şi crea demni şi liberi.
Dedicaţia am scris-o nu pentru a vă măguli, ci pentru a
se cunoaşte că ştim ce ne aparţine, că ştim cine suntem, de
unde venim şi încotro mergem. Dedicaţia am scris-o în
speranţa că vom reuşi până la urmă să obţinem ce este al
nostru. Vom reuşi să trecem peste necinste, indiferenţă,
invidie, presingul psihologic al celor puternici care au văduvit
destul pământul acesta… etc.!
Aşadar, din toată inima Doctorului Ştefan Odobleja,
creatorul de fapt şi de drept al ciberneticii.
Cu deosebită stimă şi dragoste,
Stelian Bajureanu
20 ianuarie 1978, Piteşti
Ibidem, C.I.3.d, f.63, orig.

52
Piteşti, 6 februarie 1978
Mult stimate şi iubite D-le Doctor Odobleja,
Scrisoarea dumneavoastră m-a bucurat foarte mult.
Pentru puţin timp m-a scos din bârlogul gândurilor mele
„cibernetice”.
La rândul meu şi eu vă trimit veşti bune. Urmează să mi
se facă formele necesare pentru obţinerea celor 70 de dolari
pentru Amsterdam. Îndată ce am veşti noi o să vă pun cu ele
la curent. În tot cazul, vom pleca împreună şi nu merită,
deocamdată, să ne gândim la probleme administrative.
Trebuie să continuăm documentarea pentru susţinerea cât mai
bine a lucrărilor, fiind vorba de prestigiul ştiinţific al ţării
noastre.

92
Domnule Doctor, dumneavoastră, pentru prima dată în
lume aţi desprins şi unit în acelaşi timp într-un tot organic
toate atributele esenţiale ale ciberneticii şi aţi realizat-o ca
ştiinţă a ştiinţelor, cu aplicabilitate la toate domeniile lumii
materiale. Aţi făcut asta până în 1938.
Se pune problema ce mai este de făcut în acest
domeniu? Sau mai direct, care este viitorul ciberneticii? În ce
constă viitorul ciberneticii?
Dacă maşinismul a însemnat o amplificare a forţei, a
puterii musculare a omului, cibernetica este ştiinţa prelungirii,
amplificării puterii de gândire a omului şi nimic altceva!
Este cunoscut viitorul ciberneticii sau cibernetica de
mâine înseamnă găsirea regulilor de exprimare cantitativă a
conţinutului semantic (de gândire, de judecată) a informaţiei.
Aceste reguli, bine înţeles, trebuie să fie simple şi să
exprime cât mai exact conţinutul de gândire. În plus să poată
fi folosite de proiectanţi aşa cum se foloseşte astăzi analiza
frecvenţială.
Ei bine, nici Hartley (1928), nici Naqcust (1928), nici
Shannon (1948), nici Wiener (1948), nu se ocupă de viitorul
ciberneticii, ca să mă exprim aşa.
Dar cine se ocupă de acest viitor? Sigur, sunt mulţi
cercetător care fac acest lucru acum (pregătesc viitorul
ciberneticii) dar ceea ce mă surprinde mai mult este că
dumneavoastră, imediat ce aţi creat cibernetica, ca ştiinţă de
sine stătătoare, aţi şi trecut imediat la lucru pentru crearea
viitorului ei. Mărturie este logica dumneavoastră (logica
geometrică), pentru care aţi acumulat un material imens.
Am discutat această problemă cu soţia mea,
exprimându-mi entuziasmul şi în acelaşi timp uimirea. Cum
aţi intuit dumneavoastră, imediat ce aţi creat cibernetica, şi
calea sigură pe care trebuie mers spre viitorul ei? Este necesar
să „învăţ” mai multă cibernetică pentru a-mi „prelungi” mai

93
mult puterea de gândire, pentru a răspunde la această
întrebare!
Luna ianuarie a însemnat pentru mine o perioadă grea
de muncă dar şi fertilă în ceea ce priveşte o serie de paşi
calitativi. M-am „gândit” mult la viitorul ciberneticii şi în
particular al ciberneticii tehnice şi m-am convins, odată în
plus, că noutăţile lui Wiener privind informaţia sunt
neesenţiale.
Am depăşit greutăţile cu teza. Am răspuns la toate
întrebările care mi s-au pus până acum privind îmbinarea
concepţiei noastre cu teoriile existente. Nu vă puteţi închipui
ce satisfacţie am că am reuşit să lămuresc problemele majore
ale folosirii cu adevărat a informaţiei în automatică. Sunt iar la
o distanţă de 5 – 6 ani faţă de ce am publicat şi ce urmează să
publicăm la Amsterdam.
De asemenea sunt extrem de bucuros că, prin ce minune
nu ştiu, am văzut visul împlinit în ce priveşte explicaţia
ştiinţifică a acupuncturii, prin faptul că ultima frază din
lucrarea noastră de la congresul III n-a fost tăiată!
Deci „bazagonia” cu acupunctura a rămas în picioare.
Trebuie să mă interesez la Eugen Niculescu-Mizil de Patras,
dacă s-a publicat. Aceasta ar constitui încă un ajutor, încă o
dovadă a viabilităţii eforturilor ştiinţifice, ale acupuncturii
româneşti. Urmează ca de această problemă să mă ocup după
Amsterdam. Este absolut necesar. Explicaţia noastră ştiinţifică
a mecanismului acupuncturii trebuie folosită de bravii noştri
cercetători din medicină şi biologie.
Nu ne rămâne decât să folosim cât mai judicios timpul.
Ştiu că dumneavoastră aveţi acum condiţii de lucru. Mă
gândesc cu multă stimă şi recunoştinţă la organele de partid şi
de stat din Drobeta, care au făcut totul pentru a vă ajuta şi a vă
crea condiţii omeneşti de trai şi de muncă. Sperăm să se
rezolve şi restul aspiraţiilor dumneavoastră legitime.

94
Închei, cu uimirea cum de un om după ce creează o
ştiinţă, intuieşte cu o atare precizie şi viitorul ei îndepărtat?
Nu cumva acesta este modul de apărare al muncii
cinstite, asidue a oamenilor împotriva însuşirii rezultatelor de-
a gata de către adepţii „teoriei succesului”, celor ce-şi însuşesc
rezultatul muncii altora?
Vă îmbrăţişez cu toată stima şi dragostea,
St. Bajureanu
P.S. Nici o veste despre moştenitori.
Ibidem, C.I3.d, f. 58-59, orig.

53
Piteşti, 6 mai 1978
Mult stimate şi iubite d-le Dr. Odobleja,
Sunt întristat pentru că am aflat că nu o duceţi prea bine
cu sănătatea dar sper că este o problemă trecătoare. Trebuie să
ne pregătim pentru Amsterdam.
Eu am trimis lucrarea pe data de 29.04.78. Am întârziat
de fapt dar nu s-a putut altfel.
Ieri am primit adeverinţa şi luni o predau la miliţie
pentru a primi formularele în vederea obţinerii paşaportului.
Am început să mă interesez cum vom face drumul dus
şi întors şi cum vom putea să ne descurcăm. [ … ].
Ne-a mai rămas timp puţin, cel puţin, pentru planul meu
de citit. Aş dori să parcurg şi lucrările domnului Rose.
Trebuie să fiu cât mai bine înarmat, cel puţin pe măsura
descoperirilor noastre.
În afara programului infernal căruia mă supun pentru a
fructifica timpul la maximum, am avut greutăţi. Directorul
meu a refuzat să-mi trimită rezumatul suplimentar cerut de
domnul Rose. L-am primis cu o întârziere de 3 luni şi numai
după ce l-am ameninţat că mă adresez forurilor de partid.
Acum se pare că ceva s-a schimbat dar am primit rezumatul

95
înapoi cu răspunsul "prea mult timp v-a trebuit ca să-l trimiteţi
şi nu mai este oportun”.
Se pare că după cazul lui Nicolae Ionescu-Dâmboviţa
(cu care noi românii am putea obţine unul din premiile Nobel,
altul trebuie să-l ia tov. Ceauşescu pentru activitatea sa de
pace şi înţelegere între popoare) sămânţa invidiei sau aşa
ceva, să mai dea înapoi. De data aceasta sper ca organele de
partid să ia toate măsurile pentru a curma practicile de
înăbuşire a creaţiei româneşti de către anumiţi “scăunari care
stau cu spatele la producţie” şi cu faţa la scaune să nu le
piardă. Schiţa dumneavoastră “Cum am devenit cibernetician
…!” cât şi lucrarea, le-am dat tov. Gh. Năstase fostul prim
secretar la Argeş pe care l-aţi cunoscut la vernisaj. Schiţa a
citit-o, urmează să termine şi lucrarea.
Tov. Năstase este foarte fericit de “descoperirea” sa şi
doreşte să se întâlnească cu dumneavoastră.
Poate că după ce scăpaţi de necazurile temporare
cauzate de boală veniţi la Piteşti să stabilim amănuntele
drumului şi să ne întâlnim şi cu tov. Năstase care este un
exemplu viu de ce poate fi un autodidact plin de darurile
generoase ale pământului românesc.
Vă mai informez că am găsit în sfârşit calea tratării
matematice a “comportării informaţionale” a sistemelor de
reglare tehnice. Este necesar ca de acum încolo câţiva ani buni
să-i consacru studierii unor ramuri ale matematicilor care încă
nu sunt la modă, spre a îmbrăca confortabil şi util noua
noastră abordare a teoriei sistemelor.
Prin preocupările şi “dragostele” mele sunt cunoscut în
cercul prietenilor mei în afară de Jo [dzou] (a se citi pictorul)
cu numele sugestiv de CAP - istul (a se citi ţăranul sau mai
puţin supărător, agricultorul). În legătură cu această faţetă a
ocupaţiilor mele, vă pot spune că până la ora aceasta avem o
grădină reuşită, pot afirma chiar frumoasă. Grădina mi-a
sugerat şi noua cale matematică. Are darul de a fi foarte

96
fecundă când fac ipoteze şi analize mintale; că verificarea tot
la calculator o fac!
Soţia este foarte înghesuită cu lucru la institut. Doar
seara ne întâlnim şi dumineca la grădină, când avem răgazul
să fim în largul nostru. [ … ].
Vă îmbrăţişăm cu drag şi aşteptăm veşti bune pentru
împlinirea misiunii noastre la congres, de a ţine pe un loc de
cinste ştacheta ştiinţei româneşti, cu atât mai mult cu cât
lucrările sunt recenzate de la laureaţi ai premiului Nobel.
St. Bajureanu
Ibidem, C.I.3.d, f. 3-4, orig.

54
Bucureşti, 8 iunie 1978

Mult stimate şi iubite D-le Doctor Odobleja,


Astăzi la orele 14, aşa cum ne-a fost vorba am fost la
spitalul militar. Surpriză. Exact cum v-aţi pus în gând aşa aţi
făcut! Soţia mea m-a încărcat cu tot ce aţi poftit
dumneavoastră. Toate cele aduse au fost luate la licitaţie de
personalul care v-a îngrijit în afară de cartofii noi !
E. Niculescu-Mizil este de acord să vă ajute să mergeţi
la o casă de odihnă a C.C. numai dacă dumneavoastră vă
păstraţi opţiunea .
E. Niculescu-Mizil nu merge la Amsterdam pentru că
are un program încărcat şi nu s-a înscris şi nici nu are
comunicare de susţinut. El mi-a spus să susţin eu lucrarea
dumneavoastră. Desigur, ar fi fost mult mai bine ca lucrarea
să fi fost susţinută de Eugen Niculescu-Mizil.
Cei de la Craiova nu vă publică lucrarea dacă nu este
prefaţată de Drăgănescu. Pe de altă parte, nici Drăgănescu şi
nici Eugen Niculescu-Mizil nu prefaţează lucrarea până nu se
scot din ea toate pasajele care sugerează revendicări de
paternitate asupra ciberneticii de către dumneavoastră. Ei nu

97
admit că, Wiener v-ar fi putut plagia, când Wiener l-a plagiat
pe Kolmogorov cică a recunoscut.
Chiar dacă 70 (şaptezeci) de fraze idei din cartea lui
Wiener sunt la fel cu tot atâtea fraze din cartea
dumneavoastră, asta nu înseamnă că Wiener a citit cartea
dumneavoastră publicată cu 10 ani mai înainte.
Românii ce studiază cazul dumneavoastră fac analogia
cu George Constantinescu, de unde rezultă contrariul.
Singura soluţie este apariţia în limba română a cărţii
dumneavoastră şi în acelaşi timp şi în acelaşi format o nouă
ediţie a ciberneticii lui Wiener. Acest lucru ar permite unui
număr foarte mare de cercetători şi amatori români să
cântărească şi să scoată la iveală care sunt atât asemănările cât
şi diferenţele dintre cele două lucrări.
Totuşi, trebuie căutată o soluţie de mijloc ca lucrarea de
la Craiova să apară.
De fapt noi care cunoaştem mai multe fire ale
adevărului nu avem nici un interes să lămurim acum această
problemă. Interesul major este să facem cunoscută lucrarea
dumneavoastră mai întâi specialiştilor din ţară şi străinătate şi
apoi şi publicului larg dornic de noutăţi. Cu un succes de
librărie al lucrării de la Craiova ar încuraja editura să publice
poate chiar o prezentare bilingvă a lucrării.
Eugen Niculescu-Mizil este gata să vă ajute să corectaţi
lucrarea de la Craiova în sensul celor de mai sus.
Am depus o scrisoare la cabinetul tov. Ursu în care i-am
cerut sprijinul să vă ajute să fiţi trimis într-o casă de odihnă
sau sanatoriu al C.C.. Sper ca tov. Ursu să vă ajute pentru că
este un om săritor şi omenos. Mi-a spus că într-un sanatoriu
de acesta v-aţi simţit foarte bine. Cred că în curând se va
aranja din nou să fiţi trimis poate în acelaşi loc unde aţi mai
fost.

98
S-ar putea ca tov. Ursu sau tovarăşii numiţi de el să se
intereseze de dumneavoastră pentru a vă realiza această
dorinţă.
În încheiere, vă îmbrăţişez cu stimă şi dragoste,
Stelian Bajureanu
Ibidem, C.I.3.d, f. 13-14, orig.

55
Piteşti, 24 iunie 1978
Mult iubite Domnule Doctor,
Pentru a nu omite nimic în răspunsul meu am să
urmăresc pas cu pas scrisoarea dumneavoastră.
Nu este nici o nenorocire că am fost la spital. Asemenea
lucruri se întâmplă pentru că viaţa noastră este mult mai mult
decât tumultoasă şi plină de o sumedenie de sarcini încât în
majoritatea cazurilor nu dăm nici prioritatea cuvenită
acţiunilor noastre.
Mi-am închipuit că joia următoare nu vă mai găsesc la
spital după cele povestite de dumneavoastră în legătură cu
“tratamentul” la care aţi fost supus. Nu ştiu de ce, dar satul
natal, casa noastră reprezintă un loc foarte sigur fără nici o
primejdie. Eu am fost la Iaşi unde am sărbătorit 20 de ani de
la terminarea facultăţii şi am trecut şi pe acasă pe la
Horodiştea (aproape de Lipcani). Am dormit un ceas şi am
recuperat toate nopţile de nesomn şi de nelinişti de peste un
an. Mi-am clătit ochii şi am căpătat puteri pentru încă un an.
În legătură cu Drăgănescu, vă pot spune că am citit
articolul lui din “Contemporanul” de săptămâna trecută şi
pentru că sunt încă sub imperiu unei mari nemulţumiri ce mi-a
provocat această lectură vă rog să-mi permiteţi să vă scriu
altădată după ce ideile se mai sedimentează.
Un lucru a devenit şi mai limpede. Este imperios
necesar ca lucrarea dumneavoastră să fie tradusă în limba
română, cât se poate de îngrijit şi în totalitatea ei.

99
Dacă sunteţi de acord, sunt gata să mă ocup de acest
lucru şi anume să garantez plata tuturor lucrărilor de editare
cât şi a pierderilor care ar putea rezulta. În caz de succes
(pentru care eu am toată certitudinea) drepturile de autor să fie
folosite de dumneavoastră pentru valorificarea lucrărilor
publicate şi nepublicate sau in extremis să fie vărsate statului.
Trebuie să vă mărturisesc că m-am hotărât ireversibil să
abandonez anumite proiecte personale în curs de desfăşurare
şi să mă dedic cât va fi nevoie, să lucrez după puterile mele, la
lămurirea “cazului Odobleja”. Lucrurile capătă o turnură
nescontată de mine.
Când am fost la Iaşi am aflat că şi Pavelcu este de
părere că lucrarea dumneavoastră nu poate fi considerată o
primă cibernetică. Aceeaşi părere o are şi domnul Buda.
Acest mod de a evita “conflictul” este comod şi cu totul
neloial, nepatriotic.
Lucrurile trebuiesc puse la punct de o altă manieră.
Trebuie cântărit cu toată competenţa ce este nou în lucrarea
dumneavoastră. Care sunt informaţiile de primă mână (subl.
expeditorului) care nu s-a mai cunoscut până atunci. Care sunt
câştigurile în aflarea a noi adevăruri de către speţa umană.
Sub acest raport trebuie ea judecată. Bineînţeles, raportată la
anii 1938-1939 şi nu la anii 1978-1979.
Un alt lucru care trebuie lămurit este că lucrarea
dumneavoastră nu-i de citit la gura sobei. Trebuie să se scoată
în evidenţă elementele şi căile noi încă neexplorate şi
exploatate îndeajuns, dar puse cu pregnanţă pentru prima dată
de către dumneavoastră.
Este uşor ca acum în „78 să spunem că tratarea
energetică este depăşită (Drăgănescu); deşi afirmaţia este
corectă, nu există acoperirea ei clară!
(În lucrările noastre sperăm că am reuşit să lămurim o
parte din această chestiune – Curievici-Buda-Bajureanu – dar
abia acum!?)

100
Dar ce se află dincolo de această tratare energetică. Ce a
urmărit Odobleja folosind această tratare (care este folosită
încă 99% în toate tratatele zilei, în învăţământ etc.) este o
himeră? Nu este un lucru rău, este un nou bun al cunoaşterii
umane.
S-ar putea ca şi tratarea informatică să fie o aproximare
“grosolană” pentru anii 2000!
Noi acum manipulăm bine “volumul” informaţiei. Dar
când se va fi descoperit clar “conţinutul” acestui volum
(înţelesul semantic), “calitatea” sa o să vedem că modul în
care tratăm astăzi lucrurile este atât de aproximativ şi atât de
departe de esenţa lucrurilor.
Nu pot să înţeleg de ce oameni care în 1938 erau
aproape de “cuceririle” lui Petrache Lupu de la Maglavit
privesc şi acum tot cu aceeaşi răceală lucrările
dumneavoastră. Atunci le priveau rece pentru că erau de un
materialism feroce (“auzi dumneata, să mecanizezi gândirea şi
să faci maşini care să prelungească, să amplifice puterea
noastră de gândire”? în 1938!), iar acum sunt privite distant
pentru că în materie a spus ultimul cuvânt Wiener şi apoi
Danielopolu şi etc… Şi treaba-i tot sucită.
Niculescu mi-a spus că s-a auzit că la Academie l-aţi
insultat pe Wiener, insinuând că acesta v-ar fi plagiat. Lucru
extrem de grav pentru un om de ştiinţă. Da, oamenii de ştiinţă
dacă mai ales au avut “nefericirea” să fie fiii unei ţări mici şi
nu ai unei mari puteri trebuie să stea în banca lor şi să dea
“Cezarului ce este al Cezarului” şi să rămână cu nimic!
I-am spus domnului Niculescu că am fost de faţă şi n-
am auzit vreo aluzie măcar transparent ireverenţioasă la
adresa lui Wiener. Da, au auzit citindu-se o serie de circa
câteva zeci de perechi de fraze identice sau aproape identice -
în general cu acelaşi conţinut – în stânga erau frazele lui
Odobleja din “Psihologia” sa din 1938 şi în dreapta frazele lui
Wiener din “Cibernetica” sa din 1948 şi atâta tot.

101
Eugen Niculescu-Mizil mi-a argumentat că este o mare
greşeală a se considera că Wiener l-a plagiat pe Odobleja.
Wiener a recunoscut public în lucrările sale toate sursele de
inspiraţie, inclusiv că s-a folosit, că a lucrat cu şi pentru
organe speciale de informare, inclusiv că s-a folosit şi de
lucrările lui Kolmogorov. De ce n-ar fi recunoscut că la folosit
pe (şi pe - nota expeditorului) Odobleja? Şi, a continuat
domnia sa, ca om de ştiinţă, de specialitate îl consider pe
Wiener părintele ciberneticii. Privesc la fotografia sa de om
inteligent şi simpatic şi nu-l pot scoate din sufletul meu…
Am replicat că, într-adevăr sunt o parte din români care
cred că Wiener l-a plagiat pe Odobleja. Sunt acei români care
după ce s-au fript (cazul lui George Constantinescu, cazul
insulinei etc. etc.) suflă şi-n iaurt.
Am recunoscut că majoritatea oamenilor noştri de
ştiinţă sunt de aceeaşi părere cu domnul Niculescu.
Personal, i-am spus că nu am încă o părere pe care s-o
afirm public şi consider că acest lucru nu are nici o
importanţă. Esenţial este să lămurim exact lumea ce a făcut
Odobleja. Adică să-i publicăm lucrarea pentru a fi cunoscută
de un cerc cât mai mare de specialişti şi nespecialişti şi apoi să
fixăm, în raport cu timpul, care sunt lucrurile noi esenţiale
pentru cunoaşterea umană aduse de Odobleja şi atâta tot.
Chiar dacă Wiener n-a citit cartea lui Odobleja (lucru
posibil!?) am să cer voie posterităţii şi admiratorilor lui
Wiener cât şi prietenilor săi, să-mi îngăduie să ţin pe masa de
lucru şi mai ales în inima mea portretul lui Odobleja care,
chiar dacă (ca portret) este mai puţin simpatic şi inteligent este
portretul unui compatriot, al unui reprezentant al celor mulţi ai
acestui pământ frământat şi împilat secole de-a rândul, este
omul care a adăugat, simplu, fără ceremonial, fără să fi cerut
şi obţinut ceva, câteva nestemate la tezaurul cunoaşterii
umane.

102
Sper ca prin acest gest să nu ştirbesc cu nimic din stima
şi preţuirea pe care şi le-a căpătat Wiener, ci cin contră, dacă
el n-a cunoscut lucrările lui Odobleja, prin acest gest stima şi
preţuirea pentru Wiener capătă un nou sens, mai profund, mai
măreţ şi uman. Alături de stima, preţuirea şi recunoaşterea pe
care le datorăm lui Odobleja.
Iată de ce trebuie să fim circumspecţi şi să nu ne grăbim
să etichetăm lucrările lui Odobleja, să împiedicăm
popularizarea lor.
Acum îmi dau seama că frica lui Bălăceanu, care m-a
apostrofat la Academie “să-mi văd de treabă dacă nu vreau ca
într-o zi … să mă pună cu burta în sus, într-un şanţ” nu-şi are
temei … chiar dacă există o asemenea mafie, interesul ei nu
mai poate fi în această etapă suprimarea lui Odobleja şi a
susţinătorilor lui. Cel mult interesul ei este de a şterge anumite
urme dacă nu cumva aceste urme sunt imaginare. Interesul
este, dacă există, recunoaşterea lui Odobleja şi nu negarea lui.
Şi la urma urmei ce să facem, să ne aplecăm în
continuare grumazul în faţa celor puternici şi ce avem mai de
preţ, libertatea, creaţia noastră să le-o dăm pe tavă, să ne
lăsăm furaţi sau să ne vindem pe noi înşine? N-am să mor de
şapte ori; dacă constitui “o urmă de şters” voi fi “şters”. Ştiu
precis că atunci când ştergi o urmă faci altele şi mai
nemuritoare şi mai evidente când aduci ceva nou, când rezolvi
ceva, creezi tot atâtea probleme noi de rezolvat pe lângă cele
pe care le-ai lămurit.
Şi iată unde am ajuns urmărind “pas cu pas” scrisoarea
dumneavoastră.
Multiplicarea lucrării dumneavoastră in extenso pentru
Amsterdam şi difuzarea în sală este foarte bună. Dacă
Drăgănescu reuşeşte s-o multiplice este foarte bine. Va trebui
să fac formele necesare din timp pentru a putea trece cu ea.

103
În legătură cu banii necesar pentru deplasarea mea la
Amsterdam, cât şi pentru plata taxelor de participare nu este
necesar să vă faceţi nici un fel de griji.
Am primit aprobarea pentru plecare împreună cu
Găbiţa. Urmează să dau taxele pentru paşapoarte şi
îndeplinirea şi a altor formalităţi.
Soţia mea este întrutotul de acord cu această cheltuială,
mai ales că merg împreună cu Gabi şi sper să vin în plus şi cu
câteva tablouri lucrate nu numai de mine dar şi de Gabi.
Am suficient timp la dispoziţie pentru a obţine banii
necesari pentru taxa de participare, care în nici un caz nu o pot
plăti cu cei 70 de dolari.
În rest noi ne vom pregăti în aşa fel încât să avem cu noi
aproape tot ce ne trebuie pentru un asemenea drum, inclusiv
suficiente diapozitive color şi rolfilme pentru a imortaliza tot
ce merită şi-i frumos.
Am să mă interesez în mod special dacă există deosebiri
între cele două ediţii ale lucrărilor şi dacă există două ediţii
separate. Eu nu cred că există deosebiri de conţinut între cele
două ediţii, dacă ele există.
În legătură cu rezumatul care trebuie prezentat, eu am
să mă străduiesc să vă prezint o variantă sau câteva cărora
dumneavoastră să le daţi girul.
Este un lucru destul de greu, dar am să mă străduiesc să
vin până la 15 iulie la Drobeta-Turnu Severin pentru a pune la
punct şi ultimele detalii ale celor ce voi prezenta cât şi alte
lucruri.
În mod categoric, va trebui să obţinem aprobarea ca cel
puţin un exemplar din carte să-l am cu mine aşa cum foarte
bine propuneţi dumneavoastră.
Părerea lui J. Rose că lucrarea dumneavoastră este
foarte interesantă în mod categoric nu este un compliment
gratuit. Însuşi faptul că una din manifestări poartă titlul
lucrării (aproximativ) dumneavoastră anterioare, sau în tot

104
cazul este sigur sugerată de ea, este un semn al recunoaşterii
peste care nu se poate trece.
Vă rog foarte mult să-mi trimiteţi şi mie un exemplar
din informaţiile suplimentare pe care le-aţi dat domnului ing.
Pleniceanu. Am impresia că nu am aceste informaţii.
Am să iau legătura cu domnul L. Petrina nu pentru a-mi
facilita anumite avantaje materiale, ci pentru a mă sfătui cu un
om cu experienţă pentru a reuşi cât mai bine misiunea pentru
care merg la Amsterdam şi anume în afară de susţinerea
lucrărilor, sensibilizarea opiniei publice ştiinţifice într-un mod
cât mai eficace şi corect, privind contribuţia românească la
edificarea ciberneticii.
Am să încerc să iau legătura şi cu Drăgănescu, dacă
acesta este accesibil şi poate să-şi consacre timpul pentru
lămurirea acestor probleme de pe poziţia unui om onest şi cu
tragere de inimă. Am spus mai sus că am să vă scriu în mod
special despre Drăgănescu (lucrările lui despre
dumneavoastră) altădată.
Cred că cel mai bine este ca restul de cărţi pe care le
mai aveţi să le donaţi (cu semnătura dumneavoastră pe fiecare
volum) Academiei Române. Distribuirea acestei cărţi ar trebui
făcută de către Biblioteca Academiei.
Într-adevăr pe domnul Rose nu trebuie să-l supărăm şi
de altfel pe nimeni. Este în interesul nostru ca simpatia
domnului Rose să fie de partea noastră.
Revin încă odată asupra banilor ca şi dumneavoastră, nu
trebuie să vă faceţi nici ce mai mică grijă în această privinţă.
Am toată convingerea că voi obţine tot ce trebuie pentru a nu
fi nevoit să apelez la expediente. De dormit o să am unde, că
merg cu maşina, de mâncare la fel. Rămâne problema
benzinei pe care sper s-o rezolv onorabil.
Acum trebuie să ne grăbim pentru a ne pregăti pentru
plecare, încât să avem totul aranjat din timp cu minuţiozitate.
Sigur ar fi fost mult mai bine să fi mers împreună. Noi ne

105
luăm angajamentul să vă trimitem cât mai multe semne de pe
parcursul călătoriei noastre şi ne comportăm ca adevăraţi
bărbaţi!
Vom încerca să plecăm ceva mai din timp pentru a
ajunge în bune condiţiuni şi pentru a putea vizita şi picta cât
mai multe obiective de interes turistic şi plastic.
În încheiere vă îmbrăţişăm cu dragoste şi stimă,
Stelian, Dochina şi Gabriela Bajureanu.
Piteşti, 24 iunie 1978
P.S. Vă rog să mă iertaţi pentru scrisoarea atât de lungă
şi nu prea închegată.
St. B.
Ibidem,C.I.3.d, f. 71-72, orig. dactilo

56
Piteşti, 1 iulie 1978

Mult iubite şi mult stimate D-le Doctor Odobleja,

Vă scriu din nou pentru a mă mai linişti şi explica aşa


cum se cuvine.
Ceea ce m-a şocat pur şi simplu la domnul Drăgănescu
este o simpatie sinceră pentru dumneavoastră, amestecată cu o
îndrăzneală şi o pripeală ce strică totul!
Domnul Drăgănescu afirmă pur şi simplu că lucrarea
dumneavoastră nu poate fi considerată o cibernetică! L-a
întrebat cineva pe domnul Drăgănescu să se pronunţe asupra
acestui lucru?
De ce foloseşte domnia sa autoritatea pe care a căpătat-
o în materie pentru a face o asemenea afirmaţie colosală?
Dacă lucrarea lui Odobleja nu-i o cibernetică, atunci e
limpede, nu mai avem ce discuta, nu mai avem de obţinut şi

106
apărat nici o prioritate. Urmează să scriem o poveste
romanţată şi cât mai atractivă despre trei precursori ai
ciberneticii, trei români: Postelnicu, Danielopolu şi Odobleja!
şi atâta tot?!?!…
Şi după cum ştim, aceasta nu este numai părerea lui
Drăgănescu. Drăgănescu a fost “împins” şi cum vă
simpatizează mult a făcut “ceva concret” pentru
dumneavoastră.
Se pune întrebarea de ce a trebuit ca să fiţi ajutat
concret de organele de partid locale şi n-au sărit în ajutor
Nicolau, Bălăceanu, Milcu etc. ?
Pentru ei şi pentru fiecare om de ştiinţă român ar fi fost
o sarcină de o deosebită onoare, o sarcină patriotică să ajuţi pe
Odobleja cu tot ce-i omenesc posibil pentru a câştiga
prioritatea meritată.
Trebuie să vă mărturisesc că port în inimă o mare
admiraţie şi recunoştinţă pentru organele de partid din
Drobeta, pentru severinenii dumneavoastră, care v-au întins în
momentul oportun o mână caldă omenească şi dezinteresată.
Îi admir pe aceşti comunişti, oameni cinstiţi şi curajoşi, care
au făcut tot ce au putut pentru dumneavoastră cât şi pentru alţi
creatori cum sunt Ionescu-Dâmboviţa, Puşcaş, Kozak,
Covaliu, care se luptă cu forţele oculte ale şperţarilor ce iau
mii de lei pentru operaţii şi exploatează la maximum ceea ce
se numeşte durere şi dorinţa oamenilor de a trăi cât mai mult.
Răspunsul este, cred, mult mai simplu. Este extrem de
greu să ajungi să faci afirmaţii de valoare, valabile, privind
mai multe surse de informaţii primare, noi, când tu însuţi n-ai
emis niciodată în mod sistematic, conştient, informaţii noi
într-un domeniu. Pentru oameni care au ajuns să aibă o
anumită poziţie socială, care le conferă o sumedenie de
avantaje, dar care n-au avut prea dese bucurii de a descoperi
prea multe cauze ale lucrurilor sau căi neumblate ale

107
cunoaşterii umane, nu-i nici o afacere să se bage într-o
asemenea încurcătură.
Este enorm de greu să lupţi pentru obţinerea unei
priorităţi în general, dar mai ales, în cazul nostru de ţară mică!
Aşa că cel mai cuminte este să stai în banca ta, zic ei.
Trebuie să privim lucrurile în faţă cu toată îndrăzneala.
Avem de a face cu cazul vulpii lui Esop şi nimic miraculos
sau înspăimântător de genul unei mafii fantastice …!
Dumneavoastră n-aţi cedat nici un milimetru nici în anii
„50, când cibernetica pe la noi era o ştiinţă reacţionară şi nici
acum nu vreţi să micşoraţi de bună voie dimensiunile operei
dumneavoastră pentru a ajunge la măsura puterii de înţelegere
a unor confraţi. Şi bine faceţi: Procopiu a cedat la un moment
dat şi rezultatul a fost dezastruos. Numai după câteva
săptămâni după ce a declarat că renunţă la teoria lui asupra
magnetismului a primit o scrisoare prin care era elogiat şi
anunţat că teoria sa a fost demonstrată practic!
Opera dumneavoastră va rămâne pentru generaţiile
viitoare exact ce este ea, prima cibernetică a omenirii şi nu
numai cea mai monumentală lucrare de psihologie scrisă de
vreun român până acum.
Ea va fi un exemplu strălucit pentru generaţiile viitoare
de români până la ce culmi poate ajunge puterea de creaţie a
unui fiu autentic, ridicat din păturile ele mai de jos ale
pământului acestei ţări.
Cineva din afară care nu cunoaşte în esenţă opera
dumneavoastră cât ştiu conţinutul ciberneticii lui Wiener ar
putea zâmbi îngăduitor la aceste afirmaţii, s-ar putea spune ale
unui exaltat.
Cei care se vor apleca cu luare aminte şi cu toată
seriozitatea asupra operei dumneavoastră vor constata cu
multă satisfacţie că dincolo de “concepţia energetică
perimată” se află încă multe diamante sub pojghiţa de pământ

108
a acestei concepţii – treaptă necesară în ascensiunea gândirii
umane.
Nu doresc decât să am forţa spirituală şi fizică pentru a
avea onoarea să mă înscriu printre şlefuitorii acestor diamante
descoperite de dumneavoastră.
Încă de acum câţiva ani noi ne-am pus problema punerii
la adăpost sigur a materialului documentar care se află în
posesia dumneavoastră. Acum am reuşit să mă documentez şi
să obţin nu numai aprobări de principiu sau complezenţă. Am
vorbit cu profesorul Jean Livescu, directorul Bibliotecii
Academiei, care mi-a spus că doreşte cu cea mai mare plăcere
şi căldură să primească din fondul dumneavoastră
documentar tot ce aţi dori. Îndată ce primeşte o scrisoare de la
dumneavoastră în acest sens, trimite imediat pe cineva oficial
la Drobeta pentru a inventaria şi face formele oficiale pentru
preluarea materialului. De asemenea, domnul Livescu s-a
angajat să difuzeze cartea dumneavoastră la toate academiile
mai importante cu care noi avem legături.
Acest mod de difuzare a cărţii cred că ar fi cel mai
nimerit!
De asemenea am fost la Biblioteca de Stat (Biblioteca
Centrală de Stat …) unde am vorbit cu profesorul G. Bondoc,
directorul adjunct al bibliotecii.
Dacă la Biblioteca Academiei Republicii Socialiste
România nu vi se poate oferi nici un ban pentru cărţi şi
manuscrise, la Biblioteca Centrală de Stat vi se oferă şi bani
dacă aceasta este dorinţa dumneavoastră. De asemenea,
Biblioteca Centrală de Stat poate difuza cartea dumneavoastră
în cadrul schimburilor de carte rară.
Părerea mea rămâne neschimbată şi socot că este
absolut necesar să optaţi pentru una din soluţii şi să scrieţi
direct la una din aceste biblioteci şi imediat se face operaţia de
preluare a documentelor mai importante, cărţile,
corespondenţa, manuscrisele etc.

109
În felul acesta opera dumneavoastră va rămâne la un
adăpost sigur şi la îndemâna tuturor fiilor ţării care urmează să
o valorifice, s-o scoată la lumina mult visată şi meritată!
Mă iertaţi că v-am scris o atât de lungă scrisoare. Sunt
bucuros că am reuşit să obţin asigurarea fermă pentru
păstrarea operei dumneavoastră.
Vă îmbrăţişez cu toată stima şi dragostea pe
dumneavoastră, creatorul de fapt şi de drept al primei
cibernetici,
Stelian Bajureanu
01.07.78, Piteşti.
P.S. Doresc şi aştept cât mai curând răspunsul
dumneavoastră.
St. B.
Ibidem, C.I.3.d, f. 15-17, orig.

57
Piteşti, 11 iulie 1978

Mult iubite D-le Dr. Odobleja,


Mă bucur foarte mult că dumneavoastră aveţi toată grija
să nu se piardă nici o carte. Sunt cărţi destule şi este bine că
donaţi tuturor bibliotecilor judeţene şi universitare sau
instituţiilor de cercetări de profil câte un exemplar din lucrarea
dumneavoastră.
Rămân la părerea mea că trimiterea în străinătate a
cărţilor dumneavoastră ar fi mai bine să se facă prin
bibliotecile Academiei şi de Stat, care sunt gata să
îndeplinească această dorinţă a dumneavoastră numai dacă le
scrieţi în acest sens.
De asemenea, ar fi bine ca să duc personal la
Amsterdam un exemplar cu dedicaţie din partea
dumneavoastră domnului Rose.

110
N-ar fi rău dacă s-ar putea trimite câte un exemplar la
câteva personalităţi care se ocupă de revista KYBERNETES
cum sunt: U.S. von Euler, laureat al premiului Nobel şi
preşedinte al fundaţiei Nobel (Suedia); Dr.W.Grey Walter de
la Institutul de Neurologie Burden din Bristol (Marea
Britanie), care se ocupă de secţia Biocibernetică a revistei;
Prof. J. van der Zouwen de la Universitatea Liberă De
Boelelaan 1115, Amsterdam, care se ocupă de secţia
Cibernetică socială a revistei şi B.H. Rudall, University of
North Wales, Bangor, Gwynedd L. 571UT (Marea Britanie),
care se ocupă de secţiunea Cibernetică contemporană.
Cred că e posibil ca prin dr. Negoiţă să se obţină
înserarea întregului dumneavoastră material în actele
congresului.
Nu vă reproşez nimic! Vă înţeleg! Este mai mult decât
omeneşte ca după o viaţă de om dedicată ştiinţei, cu rezultate
strălucite, să aştepţi de undeva recunoaşterea, răsplata
eforturilor pentru a fi adus compatrioţilor, omenirii, noi
cuceriri ale cunoaşterii.
Eu n-aş suporta ca această recunoaştere să nu vină mai
întâi de la ai tăi, de la aceea din rândul cărora te-ai ridicat şi
pentru care ţi-ai dat toată viaţa cu ce-i mai bun în ea.
Sunt într-un fel un entuziast incurabil. Intuiesc totuşi că
recunoaşterea cea mare va veni de la noi, dintre noi, înainte de
a ne-o da străinii! De fapt a şi venit! De moment ce o parte
dintre noi, generaţia mai tânără, am ajuns să înţelegem şi să
preţuim opera dumneavoastră şi chiar să facem paşi noi mai
departe, înseamnă că aceasta este răsplata cea mai mare! “Nu
este suficient să clădeşti ceva nou pentru a dăinui, mai trebuie
să treacă o generaţie care să apere acest nou pentru a rămâne
pentru viitorime”.
Generaţia nouă a apărut şi, nu numai că ştie ce
reprezintă în esenţă opera dumneavoastră (PRIMA
CIBERNETICĂ A LUMII), care ne-a umplut inimile de

111
aceea încredere statornică în forţele noastre atât de necesară
pentru dezlegarea de “noi” cauze ale lucrurilor încă
necunoscute, dar va lupta şi pentru prioritate.
Răsplata cea mare este că aţi reuşit să obţineţi locul cel
mai de preţ în sufletele noastre şi cel mai înalt loc în
spiritualitatea noastră. Nu avem nici o îndoială că lumea va
cunoaşte şi preţui cum se cuvine cibernetica românească,
contribuţia românilor la tezaurul cunoaşterii universale.
Nu-l cunosc personal pe domnul Drăgănescu. Aş dori
să-l cuceresc nu prin felul meu de a fi mai mult sau mai puţin
simpatic, ci prin dreptatea mea şi sper să obţin acest lucru date
fiind dorinţa şi curajul domniei sale de a ajuta la recunoaşterea
priorităţii româneşti asupra ciberneticii. Şi sper să ajung să
înţeleg şi graba cu care domnia sa s-a pripit cu afirmaţia că
“Psihologia Consonantistă” nu-i o cibernetică.
Desigur, trebuie să fim diplomaţi în sensul luptei
elegante a argumentelor şi contraargumentelor, dar nu putem
ceda ce avem mai de preţ de dragul diplomaţiei sau a unei
prietenii formale, care convine adepţilor teoriei
“consumatorilor de gândire”.
Fără discuţie, Postelnicu şi Danielopolu sunt precursorii
ai ciberneticii, aşa cum Odobleja este creatorul primei
cibernetici a lumii. Conţinutul şi sensurile (toate) confirmate
de practică nu sunt bătute în cuie. Cercetătorii români au
datoria de onoare de a scoate la iveală sensurile şi ideile de
conţinut ale ciberneticii, care n-au fost încă sesizate de Wiener
şi chiar de alţi ciberneticieni, dar au fost evidenţiate, scoase la
lumină pentru prima dată de precursori şi de către
dumneavoastră.
Nu numai că nu doresc să forţez părerile cuiva, dar am
să încerc ceva cu totul nou. Am de gând să mă înscriu la
“Ştefan Gheorghiu” şi să mă perfecţionez în cibernetică,
eventual să mai susţin un doctorat.

112
În acest timp am să încerc să iau legătura cu Nicolau şi
colaboratorii săi în vederea extinderii unor experimente pe
baza descoperirilor noastre (Curievici-Buda-Bajureanu). Cu
această ocazie am să încerc organizarea unor dezbateri la
Academie privind definiţia şi conţinutul ciberneticii şi apoi o
trecere în revistă amănunţită şi aprofundată a modului cum s-a
ajuns la cibernetica din zilele noastre. Fără voia sau cu voia sa
şi Nicolau va ajunge la concluzia că Psihologia Consonantistă
este prima cibernetică. Apropo de cincinalul unei noi calităţi
în ţara noastră.
Pe de altă parte este necesar să fie emise criteriile de
judecată pentru a nu cădea în discuţii mărunte, care se aşează
peste luciul adevărului precum praful pe diamante.
Ideea dumneavoastră de a căuta mai întâi elementele
care ne unesc şi nu cele care ne dezbină pentru moment este
foarte bună. Numai aşa vom ajunge să cucerim primul pas
important: publicarea integrală a lucrării în limba română.
Repet încă odată că sunt gata să dau sprijinul inclusiv
orice garanţii materiale privind traducerea şi bineînţeles
publicarea ei. Dacă se ocupă altcineva, sunt gata să ajut numai
dacă dumneavoastră sunteţi de acord.
Vă rog să fiţi fără nici o grijă că nu voi ataca pe nimeni,
nici personal şi nici în public. Nu-i felul meu de a sta cu bâta
după gard şi nu am de apărat scaunul. “Scaunul meu este de
pălmaş sau de oase rupte”, nu-l fură nimeni.
Am reuşit să învăţ, din păcate, că astăzi se omoară
altfel, altfel decât în antichitate. Poţi omorî mulţi oameni, cu
atât mai mulţi cu cât eşti mai puternic. Şi cum? Numai
zâmbind sau chiar fără să mişti un muşchi al feţii sau altei
părţi a corpului omenesc.
Cu atât mai mult am “să urmez sfatul dumneavoastră
de a nu ataca” pe nimeni pentru că nu-şi are rostul, într-
adevăr!

113
Multe v-am scris eu în schimb pentru care ar trebui să
fiu omorât şi de o sută de ori dacă există “răul” organizat aşa
cum nu-i.
Pentru prioritate trebuie acţionat pe toate căile. Pentru
mine cea mai fertilă este valorificarea ideilor operei
dumneavoastră la care nu s-au gândit încă mulţi. Una din
aceste idei va fi o parte a tezei mele de doctorat.
Săptămâna aceasta merg din nou la Bucureşti şi am să
vorbesc din nou despre difuzarea cărţii dumneavoastră cu cei
doi directori de bibliotecă. Susţin încă odată că ei nu vor ţine
exemplarele pentru "“fondul de aur”, ci le vor difuza în lumea
întreagă pe baza înţelegerilor noastre de schimb de carte rară
cu străinătatea. În felul acesta se asigură şi o popularizare de
înaltă ţinută şi eficienţă.
În încheiere vă rog să-mi trimiteţi o copie sau scrisoare
de accept pentru cei 70 de dolari. Institutului nostru i s-au
refuzat locurile cerute pentru congrese pe cont propriu, adică
cei 70 de dolari. Doresc acest lucru pentru a obţine aprobarea
C.N.S.T. pe numele institutului respectiv pentru plecarea mea
la Amsterdam.
Acum suntem în emoţii până se dă rezultatul
examenelor de treaptă la care a participat şi Găbiţa.
Vă sărutăm cu mult dor şi dragoste,
Stelian, Kiki şi Gabi.
Ibidem, C.I.3.d, f. 48-50, orig.

58
Piteşti, 16 iulie 1978
Mult stimate şi iubite D-le Doctor Odobleja,
Ieri şi astăzi i-am avut ca oaspeţi pe domnul şi doamna
Lascu şi fiicele dumnealor.
Am fost împreună la a doua mea expoziţie personală la
Casa de Cultură la Curtea de Argeş.

114
Suntem foarte fericiţi că aţi început să biruiţi boala.
Veştile domnului Lascu sunt foarte bune în acest sens. Este
bine cum procedaţi cu cărţile. Eu sper cât mai curând să aveţi
listele bibliotecilor, academiilor şi bibliotecilor de stat unde va
fi difuzată cartea dumneavoastră.
În legătură cu fondul de manuscrise, sunt de părere, în
urma discuţiei cu domnul Lascu, ca acestea să fie lăsate
dumnealui.
Există posibilitatea ca după predarea lor la Academie
sau altei instituţii de stat să nu mai am acces la ele şi deci să
nu mai pot continua valorificarea lor aşa cum o doriţi şi
dumneavoastră. În aceste fonduri s-ar putea să aibă acces
numai anumite persoane cum ar fi Bălăceanu, Milcu,
Săhleanu, Edmond Nicolau, Drăgănescu, Mizil etc., iar eu s-
ar putea să nu mai am acces date fiind poziţia şi concepţia
mea despre opera dumneavoastră.
În timp ce eu susţin şi pot demonstra că dumneavoastră
sunteţi creatorul primei cibernetici a lumii, dânşii susţin şi au
şi început să demonstreze public că dumneavoastră nu sunteţi
decât un vizionar al ciberneticii.
Nu suntem în aceleaşi tabere în ce-l priveşte pe N.
Wiener.
Eu voi veni împreună cu familia la Drobeta sâmbătă 22
iulie 1978 pentru a vă face tabloul promis cu o vedere din
satul dumneavoastră.
De asemenea, doresc să discut cu dumneavoastră toate
amănuntele privind prezentarea lucrării dumneavoastră la
Amsterdam. Mai târziu prevăd că nu am să mai pot veni la
Drobeta, întrucât nu am rezolvat problema banilor pentru
plata participării la congres, cât şi banii pentru drum.
Îmi voi rezerva câteva zile pentru Drobeta imediat ce
vin de la Amsterdam pentru a vă spune tot e am făcut şi s-a
făcut acolo.

115
Eu voi veni de la Amsterdam direct la Drobeta-Turnu
Severin.
Sâmbăta şi duminica viitoare vom fi oaspeţii
dumneavoastră. Adică aşteptăm să vă vedem.
Vă îmbrăţişăm cu multă dragoste şi stimă,
Stelian, Kiki şi Gabi.
P.S. Gabi a reuşit la treaptă.
Ibidem, C.I.3.d, f. 46-47, orig.

59
23 august 1978

Mult iubite D-le Doctor,


Nu v-am mai scris din cauză că am fost în criză de timp,
ca să nu întârziem la congres. Astăzi urmează să mă întâlnesc
cu Negoiţă. Lucrarea dumneavoastră va fi susţinută mâine.
Am vorbit cu domnul J. Rose. El ştie că dumneavoastră
sunteţi creatorul de fapt al ciberneticii. Este de acord ca prin
W.O.G.S.L. să publice lucrarea dumneavoastră în limba
engleză.
St. Bajureanu.
Ibidem, C.I.3.d, f. 51, orig.

60
29 august 1978

Mult iubite şi stimate D-le Doctor,


Congresul s-a terminat. Lucrarea dumneavoastră a fost
susţinută la rugămintea domnului Negoiţă, de mine.
Rezultatul este foarte bun. Pe curând ne vom vedea la
Drobeta-Tr. Severin.
Stelian şi Gabi Bajureanu.
Ibidem, C.I.3.d, f. 52, orig.

116
Banca Naţională a României

61

BANCA NAŢIONALA A Hotin, 24 aprilie1939


ROMÂNIEICapital social
600 000 000 lei
Adresa telegrafică
BANCANAT
No. 797

Domnului Medic Cpt. Dr. Şt. Odobleja,


Reg. 4 Vânători
Lipcani
Avem onoarea a vă încunoştinţa că centrala noastră v-a
aprobat transferul sumei de lei 10000 (zece mii) în fr. fr. în Franţa.
Vă rugăm să binevoiţi a vă prezenta la ghişeurile sediului
nostru cu suma de mai sus pentru îndeplinirea formalităţilor
necesare realizării acestei operaţiuni.
Cu deosebită stimă,
Banca Naţională a României, Agenţia Hotin.
S.S. indescifrabil
Ibidem, dosar nr. 7, f. 41, orig.

62

BANCA NAŢIONALĂ A Hotin, 5 mai 1939


ROMÂNIEI Plata aprobată de B.N.R., Serv.
Sediul Hotin R.s. pe formularul Pl. Financ.
No. 4251 din 21 aprilie 1939
Suma de Fr. Frcs. 1750

117
FOAIE DE VĂRSĂMÂNT
Pentru plăţi în străinătate
Depus de domnul doctor Ştefan Odobleja, Lipcani, jud.
Hotin, din ordinul … pentru contul … pentru plata în favoarea
Librairie Maloine, Rue de L Ecole de Medicine, PARISVI-
eFRANCE.
Moneda străină: felul: Fr.frcs., suma : 1750, cursul: 2,79,
lei: 4883. Fond de compensare -, Primă : 38%, 1856 lei, Total :
6739 lei, Comision: 100 lei, Cheltuieli: 250 lei, Timbre: - , Total:
7089 lei adică lei şapte mii optzeci şi nouă.
Viza: director, s.s. indescifrabil, contabil, s.s. indescifrabil.
Ibidem, dosar nr.7, f. 43, orig. dactilo.

63
Hotin, 5 mai 1939
Ţara: FRANŢA
Onor,
BANCA NAŢIONALĂ A ROMÂNEI
Serv. Controlul Importului şi al Devizelor
D Client Nr. statistic dat de sediu 12.
Subsemnatul doctor Ştefan Odobleja, domiciliat în T-gul
Lipcan, judeţul Hotin, rog a mi se acorda: moneda: franci
francezi, suma în cifre:1750, suma în litere: una mie şapte sute
cincizeci de franci francezi, modul plăţii sau lichidării: prin ordin
de plată, în favoarea băncii - , pentru contul beneficiarului:
Librairie MALOINE 27, Rue de L. Ecole de Medicine, PARIS, VI
–e, FRANCE, scopul plăţii şi felul mărfii: acoperirea taxelor de
transport şi vamă pentru remiterea unor cărţi de ştiinţă al căror
autor este solicitatorul …
Hotin, 5 mai 1939.
S.S. indescifrabil
Ibidem, dosar nr.7, f. 44, orig. dactilo.

118
Paul Eugen Banciu

64
<Fără dată>
Stimate D-le Odobleja,
Vă răspund cu întârziere la scrisorile pe care mi le-aţi
trimis, deoarece m-am aflat câteva săptămâni în Bucureşti.
Materialul a apărut în două numere consecutiv (46 şi 47) la
puţin timp după “incriminatul” Ovidiu Manole, care intenţiona
probabil prin articolul său (de care, sincer vă spun, nu am avut
cunoştinţă), să aducă un omagiu aniversării lui Wiener şi atât. Se
pare însă că adevărata “aniversare” aţi făcut-o dumneavoastră prin
cele două numere întrebându-vă “Ce este cibernetica?”, firesc. Eu
lăsasem ca subtitlu 10 argumente împotriva lui Norbert Wiener,
care ar fi dat o notă de “scandal” mult mai mare, dar văd că
subtitlul n-a apărut. În privinţa greşelilor de corectură, dacă
numai la acelea vă referiţi, ne facem răspunzători. Trimiterile le-
am radiat pentru a da o cursivitate materialului care se adresa, pe
lângă specialiştii în număr nu prea mare, masei de cititori care, cel
puţin în intenţia noastră, trebuiau să deschidă ochii spre valorile
noastre naţionale.
În privinţa celor 100 de exemplare, respectiv 200, ambele
numere, vom face tot posibilul să le primiţi ramburs sau sub o altă
formă.
Cu deosebită stimă, Banciu.
Ibidem, C.I.3.e, f. 1-2, orig.

119
WILLIAM SEAMAN BAINBRIDGE

65
Telephone GR Amercy WILLIAM Cable
5.1741 SEAMAN Address
BAINBRIDGE. Bridgebain
Office Hours: M.D. New York
Afternoons by appointment 34 Gramercy
Saturday and Sunday Park
excepted cor. East 20th st.
New York
Dr. St. Odobleja, July 19, 1937
Mihai Viteazu 11
Lugoj, Rumania
My dear Dr. Odobleja:
On my return to the United States I find your kind letter and
the ten copies of your book on Phonoscopy. Thank you very
much for sending these. I shall place the books where they will do
most good and I know they will be found of great interest.
It was a pleasure to meet you and hear of your work.
With very best wishes,
Sincerely yours,
Wm. Seaman Bainbridge
E.S. Your paper was one of the must interesting of the
Congress.
Ibidem, dosar nr.7, f. 23, orig. dactilo.

Mihai Beniuc
66
14 ianuarie 1970
Tov. Doctor,

120
Nu din neglijenţă, ci din lipsa: 1. a unui extras. 2. a timpului
necesar, n-am răspuns scrisorii dumneavoastră din anul trecut. Aş
fi vrut ca răspunsul să fie pozitiv.
Sper ca în acest an să-mi apară un articol rezumativ şi cu
ilustraţii a ideii de spaţialitate psihică, într-o revistă din Londra,
destinată medicilor.
Vă voi ţine la curent.
Cu cele mai bune urări pe 1970, vă salută cu stimă,
M. Beniuc
14.1.70
Ibidem, C.I.3.g, f. 2, orig.

67

5 aprilie 1970

Stimate D-le Doctor,


M-a impresionat deosebit de plăcut gestul dumneavoastră
de a-mi trimite “Psihologia Consonantistă” pe care deocamdată
am răsfoit-o, dar am intenţia să o tratez cu toată atenţia şi sunt
convins c-o merită.
Sunt “încopciat” din toate părţile de treburile mele
universitare dar poate odată voi izbuti să mă desprind într-un
răgaz şi trag o fugă în frumosul dumneavoastră oraş. Atunci vom
putea discuta pe îndelete probleme de psihologie ce depăşesc
momentul.
Cu mulţumiri şi deosebită stimă, al dumneavoastră,
Mihai Beniuc
Bucureşti, 5.4.70.
Ibidem, C.I.3.g, f. 1, orig.

121
Ion Biberi
68

19 aprilie 1975

Stimate Confrate,
Îmi exprim bucuria de a fi iniţiat dezbaterea asupra
priorităţii concepţiilor domniei voastre psihologice şi vă urez mult
succes.
În cazul că sănătatea îmi va îngădui, îmi va face plăcere de
a lua parte la conferinţă.
Al domniei voastre, cu o strângere de mână,
Ion Biberi
Bucureşti, 19.IV.1975
Ibidem, C.I.3.h, f. 3, orig.

69
<Fără dată>

Stimate Confrate,
Îţi mulţumesc pentru cinstea ce mi-o faci de a-mi te adresa
cu rugămintea de a-mi exprima părerea în privinţa lucrării
dumitale.
Dacă îmi faci acest credit, eu socotesc că cel mai nimerit
mijloc de a pune în valoare anterioritatea concepţiilor dumitale
asupra viziunii cibernetice actuale, ce ar fi să scriu un studiu
amănunţit, sprijinit pe ample citate din volumul dumitale, arătând
paralel punctele pe care le socoteşti importante.
Articolul-studiu, ar urma să fie reprodus în mai multe
exemplare şi trimis, în acelaşi timp, Revistei de Filozofie şi
câtorva ciberneticieni români (E. Nicolau, Bălăceanu, cu
deosebire).

122
Primeşte, te rog, stimate Confrate, salutările mele cordiale,
al dumitale,
Ion Biberi
Ibidem, C.I.3.h, f. 1-2, orig.

Biblioteca Americană

70

Biblioteca Americană 2 februarie 1973


Str. Al. Sahia, 7-9
Bucureşti

Stimate domnule Odobleja,


V-am fi foarte recunoscători dacă ne-aţi informa de sosirea
cărţii la dumneavoastră sau în caz contrar să facem plângere la
poştă, care până acuma ne-a răspuns că a fost expediat coletul pe
numele dumneavoastră.
Vă mulţumim în prealabil pentru bunăvoinţa
dumneavoastră.
Cu stimă,
Sanda Panaitescu, bibliotecar.
Ibidem, C.I.2.b, f. 1, orig. dactilo.

71

Biblioteca Americană 7 februarie 1973


Str. Al. Sahia, 7-9
Bucureşti

Stimate domnule Odobleja,


Vă răspund imediat că s-a găsit cartea pe care mi-aţi
solicitat-o. Sper să puteţi veni personal la Bucureşti şi atunci să v-

123
o dau din nou. Îmi pare foarte rău că s-a întâmplat astfel dar nu
este vina mea că s-a plimbat de atâta vreme. Acum este reţinută
de mai multe persoane, membre ale bibliotecii şi nu v-o mai pot
trimite pentru moment.
Sper să vă vedem cât mai curând la noi în bibliotecă şi să vă
putem servi cu ceea ce aveţi nevoie.
Cu stimă,
Sanda Panaitescu, bibliotecar.
Ibidem, C.I.2.b, f. 2, orig. dactilo.

72

Biblioteca Americană 1 august 1973


Str. Al. Sahia, 7-9
Bucureşti

Stimate domnule Odobleja,


Vă mulţumim pentru scrisoarea adresată nouă şi prin care
vă exprimaţi dorinţa de a citi cartea lui Norbert Wiener:
Cybernetics.
Deoarece în momentul de faţă cartea se află în bibliotecă ne
aflăm în situaţia de a vă putea-o trimite prin poştă, pentru a vă
satisface dorinţa.
În bibliotecă se găsesc şi cărţi ale psihologilor James şi
Dewey; dacă aveţi ocazia să veniţi la Bucureşti, vă puteţi înscrie
la bibliotecă şi împrumuta şi aceste cărţi, pe care apoi ni le veţi
înapoia prin poştă. În mod excepţional vă trimitem de această dată
cartea lui Wiener, cu rugămintea ca pe data de 30 ianuarie să ne-o
trimiteţi înapoi. Termenul de împrumut pentru provincie este de
trei săptămâni, în care timp cred că vă este posibil să o parcurgeţi.
Vă rog să trimiteţi cartea prin poştă pe adresa: Biblioteca
Americană, str. Alex. Sahia, 7-9.
Cu stimă,

124
Sanda Panaitescu, bibliotecar.
Ibidem,C.I.2.b, f. 3, orig. dactilo.

Biblioteca Centrală Universitară Cluj

73

Biblioteca Centrală Universitară Cluj, 28 martie 1975


Str. Clinicilor nr.2 – telefon Nr. 626
21092

Tovarăşului Profesor Dr. Odobleja Ştefan


Drobeta-Turnu Severin
Str. Decebal nr.72
Prin prezenta confirmăm primirea lucrării dumneavoastră
Psychologie Consonantiste, tom. I-II.
Mulţumindu-vă pentru donaţia acestei valoroase opere, vă
rugăm totodată să primiţi asigurarea deosebitei noastre
consideraţiuni.
Director,
C. Negulescu.
Ibidem, C.I.2.c, f. 3, orig.

Biblioteca Facultăţii de Medicină din Porto

74

Biblioteca Da Faculdade de 23 de maio de 1943


Medicina
Do Porto (Portugal)
Ex-mo Snr.

125
Em nome da Faculdade de Medicina do Porto tenho a honra
de agradecer, muito reconhecido, a V. Ex-a a oferta das obras
seguintes:
La phonoscopie … par Odobleja, 1935
Psychologie Consonantiste, I-II, Paris 1938-1939, par
Odobleja, que V. Ex-a se dignou oferecer a sua Biblioteca.
Ex-mo Snr. Dr. St. Odobleja.
O Bibliotecario
S.S. indescifrabil
Ibidem, dosar 7, f.20, orig.

Biblioteca Judeţeană Argeş

75

Biblioteca Judeţeană Argeş <Fără dată>


Piteşti
Str. Victoriei 82, tel. 12643

Stimate Domnule Doctor Odobleja,

Am aflat de dumneavoastră şi de preocupările


dumneavoastră de la domnul inginer Bajureanu, care este unul
dintre cititorii foarte activi din biblioteca noastră. Dânsul ne-a
vorbit în repetate rânduri, entuziasmat, despre preocupările şi mai
ales realizările dumneavoastră în domeniul ciberneticii, despre
lucrarea dumneavoastră Psihologia Consonantistă.
Biblioteca noastră, cu un număr de aproximativ 200000
volume, are un bogat şi valoros fond documentar de profil
enciclopedic, din care nu lipsesc lucrările de bază ale marilor
personalităţi ale ştiinţei şi culturii româneşti; multe dintre ele cu
autografele sau însemnările autografe ale autorilor.

126
Ne-ar face mare cinste dacă printre acestea s-ar afla şi
cartea dumneavoastră.
Ne-am permis să vă deranjăm cu aceste rânduri, pentru a vă
ruga să ne comunicaţi dacă aţi putea să ne oferiţi volumul
Psihologia Consonantistă şi, firesc, în ce condiţii.
În aşteptarea răspunsului dumneavoastră, vă rugăm să
primiţi asigurarea respectului şi întregii noastre consideraţiuni.
Director,
Silvestru Voinescu
Ibidem, C.I.3.n, f. 1, orig.

C. Bilciu
76

26 ianuarie 1977

Stimate tov. dr. Ştefan Odobleja,


Vă rugăm să primiţi salutările noastre şi urarea “La Mulţi
Ani!” cu prilejul anului nou 1977.
În legătură cu lucrarea dumneavoastră prezentată la
Congresul internaţional de Cibernetică şi Sisteme în 1975, la
Bucureşti, care urmează să fie publicată în volumul Congresului
în cursul acestui an, vă rugăm să binevoiţi a veni la Bucureşti în
vederea discutării unor amănunte legate de observaţiile
coeditorului şef, dr. J. Rose.
În prealabil vă rugăm să daţi un telefon pentru confirmare.
Cu deosebit respect,
C. Bilciu
Ibidem, C.I.3.i, f. 1, orig.

127
Ioji Bonis

77

Bucureşti, 12 decembrie 1977

Stimate Tovarăşe Doctor Ştefan Odobleja,


Eu predau – de 16 ani – la Institutul Politehnic Bucureşti,
un curs de filozofie în anul I şi un curs de logică matematică
(Logica ştiinţei sau logică inginerească) la anul IV.
Împreună cu tov. prof. dr. ing. Paul Postelnicu de la
Catedra de Telefonie ne preocupăm de o serie de aplicaţii ale
ciberneticii şi a teoriei rezonanţei în diferite alte domenii (inclusiv
în filozofie, fapt realizat de mine încă în teza de doctorat susţinută
în 1972), realizând – în colaborare – până în prezent două
comunicări ştiinţifice: una la Academia R.S.R. la Bucureşti, la
sfârşitul lunii noiembrie a.c., intitulată Structură, cibernetică,
dezvoltare şi a doua la Academia R.S.R. – Filiala Cluj-Napoca, la
începutul lunii decembrie a.c. intitulată Conceptul cibernetic de
rezonanţă (ambele – după cum am mai menţionat – cu deschideri
foarte largi spre o serie de domenii sociale, psihice, educative,
etc.). Credem că nu dintr-o simplă coincidenţă, la cele două
sesiuni, am fost interpelaţi dacă cunoaştem lucrarea
dumneavoastră şi în ce măsură ne-am raportat la ea. Cu părere de
rău – în mod sincer – am recunoscut că nu cunoaştem această
lucrare şi nu ştim cum am putea s-o obţinem. De aceea, întrucât
prin bunăvoinţa tov. Cezar Apreotesei de la Timişoara am obţinut
adresa dumneavoastră, vă adresăm o călduroasă rugăminte de a
ne trimite lucrarea dumneavoastră, fie cu împrumut (pe o perioadă
fixată de dumneavoastră), fie în alt mod (evident, apelăm la
generozitatea dumneavoastră!).
Cu mulţumiri anticipate,
Dr. Ioji Bonis
Ibidem, C.I.3.j, f. 1, orig.

128
78
10 februarie 1976

Stimate Dr. Odobleja,


Scrisoarea primită din partea dumneavoastră a constituit
pentru mine o deosebit de plăcută revelaţie, în sensul că m-am
bucurat de faptul că v-am inspirat încrederea necesară pentru a-mi
încredinţa misiunea de reprezentare într-o dispută pentru care voi
face tot ce este uman posibil în vederea obţinerii succesului
ştiinţific.
În acest context, vă informez că împreună cu un doctor în
ştiinţe juridice, ne-am propus să studiem lucrările dumneavoastră
pe care le deţinem în momentul actual prin amabilitatea tov. Liviu
Timbus.
În continuare, vă rog a-mi transmite studiul comparativ
pentru a ne edifica asupra argumentelor ştiinţifice pe care trebuie
să ne bazăm.
Referitor la lucrările mele privind perfecţionarea unor
echipamente, vă informez că au avansat până la cotele prin care se
pot demonstra că sunt deosebit de utile pentru economia
naţională.
Vă rog să-i scrieţi lui Liviu Timbus pentru a-mi da toate
materialele transmise ulterior de dumneavoastră.
În încheiere, vă rog a mă înţelege că voi proceda astfel încât
să onorez colaborarea dumneavoastră,
Ioji Bonis
10.02.1976
Ibidem, C.I.3.j, f. 1, orig.

129
George Botez

79

Luni, 20 ianuarie 1975


Bucureşti

Mult preţuite tovarăşe Odobleja,

Întâi de toate, vă mulţumesc încă odată pentru amabilele


dumneavoastră felicitări de anul nou şi-mi repet, la rându-mi,
urările de sănătate, prosperitate şi … prioritate întru cibernetism!
În al doilea rând, vă comunic adresa pe care o voi folosi,
începând de mâine (prin mutarea într-un apartament personal!)
[…]
În al treilea rând, despre stadiul demersurilor mele: (i) un
exemplar din “psihologie” şi memoriul de 200 pagini sunt
încredinţate tov. prof. E. Niculescu-Mizil, pentru studiere
detaliată şi pregătire de … vom vedea, toţi trei; (ii) al doilea
exemplar din lucrare a fost primit cu tot interesul (fiind căutat mai
demult!) de tov. prof. Mircea Maliţa; (iii) al treilea exemplar se
află în circulaţie între cercetătorii psihologi, ciberneticieni etc.;
(iv) al patrulea exemplar e studiat, în limita puţinului timp pe
care-l pot destina, în această etapă, activităţii ştiinţifice, de
subsemnatul.
Tovarăşul profesor M. M. îmi solicită însă foarte urgent o
prezentare de câteva pagini (un “summmary”) a psihologiei
consonantiste şi a ideilor sale prioritare. Şi cum nu vreau să
improvizez sau să mă erijez în mai bun “tezaur al ideilor
dumneavoastră de bază” decât … dumneavoastră, vă rog să-mi
trimiteţi urgent un asemenea “concentrat”! Vă voi ţine ulterior la
curent cu tot ce va urma!
Până atunci însă, respectuoase mulţumiri şi urări de bine,
George Botez.

130
Ibidem, C.I.3.k, f. 7, orig.

80
31 octombrie 19755

Mult preţuite Domnule Doctor,


Mă grăbesc să confirm primirea trimiterii recomandate a
celor două versiuni (în limba română şi limba engleză) ale ultimei
dumneavoastră comunicări!
Aş vrea să sper, la rându-mi, că v-a parvenit, în sfârşit,
culegerea de articole pe care v-am trimis-o prin bunăvoinţă. Cum
veţi vedea, primul articol vă va prilejui o dublă satisfacţie şi
bucurie.
Cât pentru rest, vă asigur că toate confesiunile cu care mă
onoraţi reprezintă tot atâtea diligenţe din parte-mi, nemaivorbind
de locul tot mai important din scrierile mele care vă poartă
numele spre nemurire.
George Botez.
Ibidem, C.I.3.k, f. 8, orig.

81
<Fără dată>

Mult preţuite maestre,

Confirm primirea manuscrisului de 250 pagini şi a celor 4


exemplare din “psihologia” dumneavoastră şi vă asigur de
asemenea de faptul că şi-au început “călătoria” prin cabinetele de
studiu ale unor personalităţi ştiinţifice româneşti ( pe care le
evocam împreună la Severin sau pe care le-aţi citat în memoriu),
urmând a fi abordate în deplină cunoştinţă de cauză în

5
Data poştei.

131
manifestări, fie dedicate acestor idei promotoare ale ciberneticii,
fie organizate la nivelul specialiştilor din întreaga lume!
Asigurându-vă că vă voi ţine la curent şi că voi deveni, tot
mai mult, un bun ambasador al ideilor şi personalităţii
dumneavoastră, vă rog să aveţi răbdare şi încredere,
George Botez
P.S.
1. Vă doresc multă sănătate şi fericire personală!
2. Vă rog să transmiteţi prietenilor tineri ai
dumneavoastră din Severin, ce-mi sunt mie mari şi
contemporani prieteni, cele mai bune gânduri şi urări de
sănătate şi prosperitate!
Ibidem, C.I.3.k, f. 9, orig.

George Brătescu

82
Bucureşti,
21 iunie 1973

Mult stimate Dr. Odobleja,


Prin amabilitatea domnului doctor Al. Olaru de la Craiova
am primit preţioasa dumneavoastră operă Psychologie
Consonantiste. Aflasem despre această lucrare din comunicarea
domnului doctor Olaru la recenta reuniune naţională de istoria
medicinii. În biblioteca noastră se află de asemenea cartea
dumneavoastră La Phonoscopie.
Am cercetat cu cel mai mare interes Psihologia
Consonantistă, scriere cu adevărat deschizătoare de orizonturi.
Am apreciat în chip deosebit critica pe care o aduceţi laturilor
fantastice ale freudismului.
Ţinem să vă mulţumim pentru această lucrare de importanţă
istorică.
Cu profundă recunoştinţă şi desăvârşit respect,

132
Dr. G. Brătescu
Ibidem, C.I.3.f, f. 1-2, orig.

British Library

83
29 aprilie 1976

British Library, Boston SPA


Loan/Photocopy Request Form

Copy B
Description
Preferred Order, Books-Author, Title, Periodicals-Title,
Article, Author: ODOBLEJA, ŞT, Psychologie Consonantiste, 2
vols.
Place of Publication: Paris, Publisher:-
Year: 1938-9. Vol. 2 vols. Part – Pages- Edition-
Source of Reference: BM Cat.
Inter Library Loan.
Ampthill Library
Saunders Piece
AMPTHILL
Beds.
Unobtenable, please, cancel request.
29.4.76 J. M. Plaister.
Ibidem, dosar nr.7, f. 60, orig.

133
Cezar Buda

84
Iaşi, 7 martie 1975

Mult stimate domnule Doctor Odobleja,

Am primit cu deosebit interes mesajul dumneavoastră şi l-


am citit cu multă atenţie, ca unul ce scotocesc, ca atâţia alţii, în
noianul de informaţii despre cibernetică, această ştiinţă spre care
mă mână preocupările mele, pentru că, inginer fiind, am fost
nevoit, la un anumit nivel, să-mi lărgesc orizontul matematic până
spre hotarele filosofiei.
Acum câţiva ani formasem aici la Iaşi un cerc de bionică
împreună cu câţiva fiziologi, neurologi şi matematicieni dornici,
şi unii şi alţii, de a pătrunde cât mai adânc în cunoaşterea acelor
sisteme cu legătură inversă (feed-back) din organismele vii,
pentru ca noi inginerii să putem perfecţiona sistemele tehnice de
reglare automată iar biologii să poată înţelege funcţionarea
mecanismelor cu care ar putea reproduce şi experimenta
“ceasurile” somatice.
Personal, nu mi-a venit niciodată ideea de a face o apropiere
între procesele ce se desfăşoară într-un sistem tehnic automat
(cibernetic) şi un proces psihic, şi aceasta, probabil dintr-o prea
seacă şi superficială cunoaştere a psihologiei.
Când am aflat de lucrarea dumneavoastră am avut revelaţia
deschiderii unui nou front pentru extinderea ciberneticii, către
psihologie sau o nouă faţă a implicaţiilor psihologiei în
cibernetică.
Articolul profesorului I. Străchinaru nu mi-a adus prea
multe lămuriri şi nici nu era posibil ca un articol de prezentare
succintă a unei teme atât de profunde să furnizeze toate lămuririle
de rigoare. Se pare că şi profesorul Străchinaru este tot atât de
prins în obligaţiile strict profesionale ca şi mine, căci, deşi am luat

134
legătura telefonică nu am reuşit să ne întrunim şi să discutăm mai
pe îndelete.
Dealtminteri, ţinând seama de importanţa problemei pusă
de dumneavoastră şi de înaltul nivel spiritual – teoretic la care ea
trebuie tratată, nu mi-aş îngădui să o abordez fără o temeinică
documentare. În acest scop, am tot ce-mi trebuie, opera
dumneavoastră în cele două volume tipărite la Paris în 1938, pe
care a binevoit să mi le împrumute inginerul Stelian Bajureanu, ca
şi referatul dumneavoastră dactilografiat, am de asemeni ce mai
mare parte din lucrările lui N. Wiener şi ale lui Ross Ashley şi
alţii, precum şi o întreagă serie de referate culese de pe la diferite
congrese. Am ce-mi trebuie pentru documentare în afară de timp,
deocamdată. Sper totuşi, ca peste vreo lună să mă pot degaja de
unele obligaţii ca să găsesc timpul necesar lecturii şi meditaţiei în
vederea unei concluzii care mi se impune acum, după ce am
primit mesajul dumneavoastră, ca o plăcută aventură spirituală.
Aş fi fericit să găsesc, cu modestele mele posibilităţi şi mijloace, o
dovadă în plus a justeţii ideilor dumneavoastră.
Cândva, când eram tânăr student în Franţa, acum vreo 40 de
ani, având oarecare înclinaţie spre filozofie, am luat contact cu
doctorul Maurice Dide, profesor de psihologie experimentală la
Universitatea din Toulouse şi căruia, prezentându-i un referat
despre lucrarea sa Les idealistes passionnes, mi-a cerut să-i
furnizez câteva informaţii despre sufletul ţăranului român.
Se vede treaba că interesul meu pentru filozofie a trebuit să
treacă iniţial prin psihologie iar interesul meu pentru ştiinţă să
revină în final tot la psihologie.
Psihologic, această închidere a ciclului s-ar putea explica
oare printr-un feed-back? Am rămâne atunci în cadrul ciberneticii
şi aş putea să aduc dovezi experimentale prin introspecţiuni în
propria-mi viaţă.
Aş vrea ca într-o altă scrisoare să formulez cu ajutorul unor
date istorice opinia mea despre preliminariile în cadrul cărora
apare prioritatea ideilor, nu numai în cibernetica aceea pe care o

135
cunosc eu oarecum, ci şi în alte ştiinţe cotingente cum ar fi fizica
şi matematica.
Vă asigur că îndată ce voi reuşi să parcurg atent lucrările
dumneavoastră, vă voi împărtăşi în scris sincerele mele impresii,
precum şi concluziile mele. În limitele în care pot eu investiga
domeniul.
Îngăduiţi să vă adresez cele mai deosebite salutări şi
asigurarea că privesc cu un mare interes lucrările dumneavoastră,
Prof. Cezar Buda
Ibidem, C.I.3.l, f. 1-2, orig.

A. Burilianu

85
München, 14 iulie 1968

Stimate Domnule Doctor,

Vă rog să mă iertaţi că vă răspund aşa de târziu. Eu merg


destul de rar la Paris. N-am mai fost de astă toamnă. Speram să
mă duc în mai-iunie şi să vă dau lămuririle cerute după această
călătorie.
Evenimentele din mai, m-au împiedicat să merg acolo.
Acum, cine ştie când voi mai avea prilejul să merg în Franţa!
Acum: în decembrie voi fi obligat să merg la Paris. În cazul
că până atunci nu găsiţi pe nimeni la Paris care să vă facă
comisionul, aş putea încerca. În care caz, v-aş ruga a-mi scrie din
nou. Dacă cumva aveţi nevoie de bibliografie din Germania, vă
stau la dispoziţie.
Cu cele mai bune sentimente,
A. Burilianu.
Ibidem, C.I.3.m, f. 3, orig.

136
86

München, 1 octombrie 1968

Scumpe Domnule Doctor,

Iertaţi-mă că vă scriu aşa de târziu, pentru a vă răspunde la


amabila dumneavoastră scrisoare şi mai ales pentru a vă mulţumi
pentru cele trei volume trimise. Am impresia că vă faceţi o idee
prea înaltă despre capacităţile mele când credeţi că aş avea acces
la asemenea lucrări de specialitate. Cu toată nepriceperea mea,
mi-am dat seama parcurgându-le, că sunt lucrări de valoare. E
îmbucurător să vezi că un doctor de la noi a îmbogăţit astfel
literatura medicală.
Mă interesez să vă trimit cataloage de lucrări medicale din
Germania. Sper să vi le pot expedia curând.
Vă mulţumesc de asemeni că-mi daţi veşti despre mama.
De multă vreme nu mai primesc scrisori direct de la ea şi mă
bucur când aflu prin altcineva noutăţi despre dânsa.
Mi-a părut bine că v-am cunoscut cel puţin epistolar. Poate,
cine ştie, într-o zi ne vom putea strânge mâna. Poate că veniţi
odată într-o călătorie prin Europa Occidentală.
Cu cele mai bune sentimente,
A. Burilianu
Ibidem, C.I.3.m, f. 3, orig.

Centrul de Documentare Medicală Bucureşti

87

Ministerul Sănătăţii şi Prevederilor Sociale Nr. 3045


Centrul de Documentare Medicală 1961 mai 24

137
Bucureşti 36-str. Polonă nr.4
Sect. Fin. Contabilitate

Către,
Dr. Odobleja Ştefan
Comuna Izvorul Aneştilor
Raionul Tr. Severin, Regiunea Oltenia

La cererea dumneavoastră vă trimitem alăturat bibliografiile


solicitate al căror cost de lei 9 vă rugăm a-l expedia prin mandat
poştal pe adresa Centrul de Documentare Medicală, str. Polonă,
nr.4.
Director, Contabil şef,
D. D. Nanu V. Udrea

Ibidem, C.I.2.d, f. 1, orig.

Laurenţiu Cerneţ

88
Timişoara, 23 iunie 1974

Stimate domnule Odobleja,


Am primit articolul dumneavoastră, l-am citit împreună cu
Paul Banciu, colegul meu, redactor al paginii de specialitate din
revistă şi vă pot comunica următoarele:
1. Articolul este numai un fel de introducere
în chestiune şi un argument, de aceea nu-l putem
publica deocamdată.
2. Aşteptăm celălalt articol promis, care,
împreună cu primul, compensându-se şi
completându-se, vor constitui un singur material.
138
3. Totodată vă rugăm să ne comunicaţi dacă
ştiţi, numerele în care „Tribuna”, „Flacăra” sau alte
publicaţii au tratat problema în discuţie, aceasta
pentru a ne informa şi a face trimiterile respective
în „cartuşul” de prezentare a articolului
dumneavoastră.
Lucrarea dumneavoastră mi-a fost deja cerută de câţiva
cunoscuţi interesaţi şi „în temă”.
Sper să fac un lucru bun aici.
Aştept deci articolul şi vă urez tot binele.
Al dumneavoastră, respectuos,
Laurenţiu Cerneţ
Ibidem, C.I.3.p, f.1, orig.

I.C. Chiţimia

89
Bucureşti, 27 mai 1974
Stimate Domnule Doctor,
Primesc scrisoarea dumneavoastră şi mă grăbesc să răspund
imediat fiindcă, lăsând răspunsul pe altă zi, mă iau treburile şi
urmează întârzierea. Poate n-am să scriu mult, dar e totuşi mai
bine aşa.
În chestiunea dumneavoastră nu poate fi vorba de raportul
pigmeu-goliat sau David contra Goliat. Fireşte, Norbert Wiener
este azi consacrat, dar problema priorităţii în cibernetică este tot
atât de mare ca şi consacrarea. Sistemul lansat de Wiener şi reluat
de alţii a avut urmări colosale, dar dumneavoastră aţi devansat
aceste idei şi în ştiinţă asta contează enorm. Apoi, dacă lucrările
dumneavoastră au fost publicate în 1935 (La Phonoscopie) şi în
1938 (Psychologie Consonatiste) într-o limbă de circulaţie
internaţională, asta contează în plus, nu pentru că ar fi putut fi
folosite, fără să se recunoască, ci pentru că trebuie să fi folosite. În

139
orice caz, fiecare cu momentul lui istoric. Dar “similitudinile
frapante” deschid o problemă.
Nu ştiu ce este cu lucrarea dactilografiată. E un rezumat sau
o confruntare a datelor, cred.
Articolul, de care am pomenit, a apărut în “Tribuna
României” (fostul “Glasul patriei”) din 1 mai a.c. (an III, nr. 36),
la p.5, în rubrica “Semnale”, în articolul generic Oameni în
eveniment şi oameni prin evenimente, care relatează trei merite
deosebite: unul artistic, altul ştiinţific (al dumneavoastră) şi al
treilea tehnic (un mare talent aviatic -–pilot). Datele pentru
dumneavoastră sunt luate din “Flacăra” (23.III) şi se dau
similitudinile “frapante”. Se încheie cu: “simple, surprinzătoare şi
întâmplătoare similitudini ?… un lucru e sigur: lucrarea medicului
român a văzut lumina tiparului cu un deceniu înaintea tratatului
elaborat de savantul american”. Semnează L.T. Articolul are un
rezumat în englezeşte, pentru că “Tribuna României” e destinată
străinătăţii şi apare în condiţii excelente. Vi se reproduce şi
portretul. Deci se va lua cunoştinţă. La 7 şi 8 iulie voi fi probabil
din nou la Severin.
Cu cele mai alese sentimente,
I.C. Chiţimia
P.S.
Regret că mi-aţi trimis şi plic. Puteam răspunde şi fără asta.
I. C. C.
Ibidem, C.I.3.r, f. 4, orig.

90
Bucureşti, 27 septembrie 1975
Stimate Domnule Doctor,
Regret că nu am putut fi prezent la comunicarea
dumneavoastră Cibernetică şi psihologie consonantistă din cadrul

140
Congresului Internaţional de Cibernetică din Bucureşti, 25-29
august. Nu am fost în Bucureşti.
Răspund de-abia acum, pentru că între timp am mai luat
parte la o conferinţă UNESCO despre culturi sud-est europene şi
relaţiile lor, desfăşurată la Varna în Bulgaria. M-am întors de
curând.
Nu mă îndoiesc că intervenţia dumneavoastră (cu o
comunicare) a repus din nou pe tapet problema priorităţii teoriei
cibernetice. E, desigur, un nou pas spre recunoaştere.
Cu cele mai bune sentimente,
Prof. Ion C. Chiţimia.
Ibidem, C.I.3.r, f. 1, orig.
91
Bucureşti, 29 decembrie 1975

Stimate Domnule Doctor,


Răspund cu întârziere la scrisoarea dumneavoastră, din caza
unor ocupaţii de-a dreptul zdrobitoare. Uneori am lucrat şi până la
ora 4 în noapte pentru a termina la timp ceva, în afară de solicitări
de altfel şi de călătorii în provincie. Scriu şi acum în plină noapte,
pentru că mâine trebuie să plec.
Observaţiile dumneavoastră din margine la desfăşurarea
festivalului de la Tr. Severin sunt binevenite. Fireşte, n-am decis
eu singur distincţiile, dar poate în calitate de preşedinte trebuia să
susţin mai mult pe anumite cântăreţe, de fapt am şi făcut-o, dar
fără succes. Şi mie mi-a plăcut Cornelia Butnaru din Harghita şi i-
am dat notă mare, dar eu am fost unul şi specialiştii muzicologi
trei, căci ceilalţi nu prea şi-au spus cuvântul. E bine că se ştie,
Maria Voica n-a intrat în concurs, ea a participat ca premiantă din
ediţia precedentă, când a obţinut premiul I de creaţie (cel mai
mare). Ea a cântat numai la seara de gală (ca şi altele).
În ce priveşte pe Angelica Stoican, are totuşi talent, şi
calităţi are, trebuie mai bine dirijate şi folosite.

141
La concurs s-a ţinut seamă şi de faptul dacă melodia nu era
din altă regiune, decât a zonei reprezentată (chiar dacă era
frumoasă).
În problema ciberneticii, adevărul totuşi va învinge. Ar
trebui într-adevăr o dezbatere mai extinsă a problemei. Oamenii
sunt prea grăbiţi. În America aveam o cunoştinţă care a mers
acolo pentru câteva luni, dar s-a întors demult. În Franţa n-am
relaţii acum. Materialele primite de mine au fost date la lectură şi
o atmosferă s-a făcut, se mai face încă. E necesar un simpozion de
specialişti.
Urări de sănătate şi succese în 1976,
Ion C. Chiţimia
Ibidem, C.I.3.r, f. 3, orig.

Consiliul Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie

92

Republica Socialistă România Bucureşti,


Consiliul Naţional pentru Ştiinţă şi 5 ianuarie 1978
Tehnologie
Cabinetul Preşedintelui
Nr. 2040
Tovarăşului
Dr. Ştefan Odobleja
1500 Drobeta Turnu Severin
Str. Decebal 72
Urmare cererii dumneavoastră adresată Consiliului Naţional
pentru Ştiinţă şi Tehnologie, din indicaţia tovarăşului preşedinte
Ion Ursu, vă comunicăm că vă putem oferi un loc cu 70 dolari, pe
cont propriu, pe 1978, pentru deplasarea dumneavoastră la
Amsterdam.

142
Alte posibilităţi instituţia noastră nu are, deoarece fondurile
de deplasare pe 1978 sunt mai mici decât în 1977.
Aşteptăm răspunsul dumneavoastră.
Cabinetul preşedintelui,
S.S. M. Spiridon
Ibidem, C.I.2.e, f. 3, orig.

93

Republica Socialistă România Bucureşti,


Consiliul Naţional pentru Ştiinţă şi 28 ianuarie 1978
Tehnologie
Nr. 7223
Tovarăşului
Dr. Ştefan Odobleja
Vă comunicăm că formele privind ridicarea sumei de 70
dolari ce vi-a fost repartizată pentru a efectua deplasarea în
Olanda, urmează să le îndepliniţi după obţinerea vizei şi
paşaportului de la organele în drept, după care vă prezentaţi la
Oficiul Naţional de Turism Carpaţi din Bucureşti.
În ambele cazuri veţi prezenta recomandarea alăturată pe
care vi-o transmitem în acest scop în 2 exemplare originale.
Menţionăm că, în continuare, vă revine în totalitate
îndeplinirea tuturor formelor necesare deplasării dumneavoastră
în Olanda.
Şef Sector,
Al. Drăguţ
Ibidem, C.I.2.e, f. 1, orig.

94

Republica Socialistă România Bucureşti,


Consiliul Naţional pentru Ştiinţă şi 28 ianuarie 1978
Tehnologie

143
Cabinetul Vicepreşedintelui
Nr. 7223
Recomandare
Conducerea Consiliului Naţional pentru Ştiinţă şi
Tehnologie recomandă ca tovarăşul dr. Ştefan Odobleja,
pensionar, cu domiciliul în Drobeta-Turnu Severin, să se
deplaseze în Olanda – Amsterdam, pentru a participa la
Congresul de Cibernetică ce va avea loc în această ţară.
În acest scop se va utiliza un loc, pe relaţia vest, cu valută
integrală (70 dolari), din rezerva de locuri a Consiliului Naţional
pentru Ştiinţă şi Tehnologie pe anul 1978, pentru deplasări pe
cont propriu, în scopuri ştiinţifice.
Vicepreşedinte,
S.S. Iosif Tripşa
Ibidem, C.I.2.e, f. 2, orig.

Ioan Cristescu
95
Bucureşti, 22 februarie 1976
Domnule Odobleja,
Intermedierea în problema numelor de familie al unor
cunoştinţe din anii de liceu poate fi “deconspirată”: este
rugămintea unchiului meu din partea mamei (vărul ei), Petrică
Ristici. Adresa lui: Little Park, station road, Ampthill, beds, Great
Britain.6
Cred că vi se cuvine “ privilegiul” de a comunica direct cu
dânsul, sperând, pe de o parte, că vă veţi recunoaşte, peste ani, ca
(poate) vechi colegi, iar, pe de altă parte, că dânsul v-ar putea
ajuta în problema ce vă interesează. În ce mă priveşte, îi voi scrie
despre dumneavoastră, fie şi numai pentru că el se interesează (şi
câtă duioşie respiră gândurile sale, pornite din cuget şi inimă de
român !) de tot ceea ce se întâmplă pe meleagurile ţării de unde

6
Vezi doc. nr. 81

144
viaţa l-a înstrăinat în urmă cu 40-50 de ani (eu nici nu-l cunosc
decât din scrisori!). Sper că nu vă supăraţi!
În ce priveşte textele dumneavoastră, v-am transmis pe
toate “ releele” că sunt gata să pun mâna pe condei în toate
sensurile care v-ar fi de folos. Ieri încă, la bibliotecă, unul dintre
foştii mei studenţi de la drept, căruia i-am oferit spre lectură
“Psihologia” – Odobleja şi care citise articolul lui Timbus din
“Flacăra” mă întreba despre un posibil dialog scris cu
dumneavoastră. El e doritor să pătrundă în “logica” gândirii pe
care o profesaţi, pentru a-şi testa unele păreri proprii. Mai de mult
deja, conf. dr. Ana Bogdan-Tucicov îmi spunea că citeşte cu
interes lucrarea dumneavoastră. Din păcate, tăcere, însă, la fraţii
Costică şi Petre Pufan, la Mihai Golu, la Mircea Constantinescu.
Ce cred eu despre “himerele”, care fac deliciul anilor
dumneavoastră? Pur şi simplu, vă invidiez curajul şi mi-aş dori să
fie al meu, desigur cu tot “bagajul” care îi justifică certitudinile!
Dacă noi am fi mai puţin “laşi” am transcrie “bagajul” acesta,
acum, când dumneavoastră aţi putea participa la ordonarea lui.
Dar noi suntem aşa cum suntem, iar dumneavoastră rămâneţi cu
nădejdea de a putea “lucra afară, la soare, lângă nuc”! Ce soartă
ingrată vi s-a rezervat printre noi!
Redevenind lucid, vă repet că aştept cu nerăbdare să
comunicăm pe unde de cuget şi inimă, sper să comunicaţi şi cu
unchiul meu, Petrică Ristici, reducând handicapul de timp care s-a
scurs fără folos.
Familia mea primeşte totdeauna cu emoţie epistolele
dumneavoastră pline de înţelepciune îndatoritoare şi le consideră
exemplare modele ale genului. Eu am acceptat formulele
dumneavoastră superlative pentru a nu pune “căruţa înaintea
cailor”, pentru a nu consuma timpul ce vă este atât de necesar
creaţiei în bună dispoziţie. Altminteri, cred că tonul scrisorilor
dumneavoastră trebuie să-l înţeleg ca un “memento” despre
prietenia cu cei mai tineri. Vă mulţumesc.

145
Vă rog să mulţumiţi doamnei Drăghici, ale cărei bune oficii
mă copleşesc şi domnului Lascu pentru exemplara sa
promptitudine şi să-i asiguraţi pe toţi de stima mea statornică.
Pe dumneavoastră, vă îmbrăţişez,
Ioan Cristescu
Ibidem, C.I.3.ş, f. 7, orig.

96
Bucureşti, 28 iulie 1976

Stimate domnule Odobleja,

Se cuvine, la început, să vă confirm primirea tuturor


scrisorilor pe care mi le-aţi adresat, să vă mulţumesc pentru locul
pe care mi-l rezervaţi în corespondenţa dumneavoastră şi să vă
rog să mă scuzaţi pentru că n-am găsit până acum prilejul de a vă
răspunde. Speram, desigur, să ajung mult mai devreme la Severin
şi să putem relua firul interludiilor dumneavoastră între multiplele
preocupări ce vă solicită. Concursul de admitere, “picat” după o
normă universitară infernală pentru un singur om (18 grupe de
studenţi nu mai mici de 38-40; patru fluxuri de cursuri de predat,
ceva peste patru sute de referate de citit, referate de doctoranzi,
lecţii de sinteză, examene .. examene …) m-a dezechilibrat pur şi
simplu de-a lungul a circa două săptămâni. În aceste condiţii, pe
deasupra, a început şi continuă suferinţa mea dentară despre care
n-are rost să vă mai spun nimic.
Noi sperăm să fim prin Severin în prima decadă a lui
august.
Până atunci am plăcerea să vă remit misiva “by hand” de la
unchiul meu, Petrică Pleacovici, care trăieşte la Londra, despre
care v-am scris la timpul cuvenit. Nădăjduiesc că el deschide seria
unor investigaţii, care s-ar putea continua în Europa şi America
despre peregrinările cărţii dumneavoastră.

146
Mi-ar plăcea să cred că acestea vă bucură şi că, la rigoare,
sunteţi gata să folosiţi şi adresa unchiului meu pentru
corespondenţa ce v-ar interesa şi pe dumneavoastră şi pe dânsul
(care continuă să se intereseze de “foşti colegi”).
Nu vă mai întreb nimic, convins fiind că “restul” va
constitui obiectul discuţiilor severinene.
Mulţumesc, împreună cu dumneavoastră, familiei Drăghici
pentru amabilul intermediat ştiinţific pe care-l oferă.
Vă asigur de consideraţia mea,
Ioan Cristescu
Ibidem, C.I.3.ş, f. 9-10 orig.

97

Bucureşti, 21 aprilie 1977

Stimate domnule Odobleja,


Am primit discretele dumneavoastră mesaje şi mă simt
stingherit faţă de binevoitoarea dumneavoastră atenţie să recunosc
că, în ce mă priveşte, sunt de parte de a o merita. Cândva (vă
amintiţi?) îndemnasem diverşi “factori” pe care-i consideram apţi
şi responsabili să vă proiecteze în lumina pe care v-o conferă
“Ps<ihologia> c<onsonantistă>”. Trebuie să constat că rezultatele
sunt pe atât de platonice, pe cât a fost apelul şi, probabil, măsoară
dacă nu altceva măcar curajul civic al celor care (incluzându-mă
şi eu) ne autointitulăm “sprijinitori” ai dumneavoastră. Să vă spun
drept, cândva credeam că noi aceştia am putea face mai mult
pentru dumneavoastră decât dumneavoastră înşivă. Acum, eu
unul, mă rog Maicii Naturi să vă ţină zdravăn, pentru că prezenţa
dumneavoastră este prin ea însăşi un act de dreptate pe care vi-l
faceţi singur. Nădăjduiesc să ne impulsionaţi şi pe mai departe cu
exemplul dumneavoastră stenic, tonic, cu simţul dumneavoastră
“strategico-tactic” pentru a vedea ce se mai poate face. Să fie oare

147
actuala acalmie un fel de pregătire tăcută, deci serioasă, a
proiectării dumneavoastră în audienţa naţională, măcar? Nu ştiu!
Dar poate ştiţi dumneavoastră? M-ar onora dacă mi-aţi mai spune
din când în când ce se mai petrece cu monumentul “Ps<ihologia>
c<onsonantistă>”.
Oricum, personal mă simt dator să vă reafirm sincerul meu
ataşament şi mulţumirile întregii familii pentru binevoitoarea
atenţie.
Ioan Cristescu.
Ibidem, C.I.3.ş, f. 13-14, orig.

98
<Fără dată>

Stimate domnule Şt. Odobleja,

Încerc să vă răspund între două deplasări de lucru în judeţul


Alba:
1. Tot ceea ce poate amplifica şi “aduce la zi”
demersul dumneavoastră “consonantist” mi se pare nu
numai oportun dar urgent necesar. În acest context însă,
opiniile mele ar suna ca ale uni ”outsider”, dacă nu
cumva ca ale unui nechemat…
2. Comunicarea dumneavoastră
pentru Congres este în nota celei de la Academie şi,
întrucât ea a fost aprobată ca atare la secretariatul
Congresului, nu-mi pot permite observaţii.
Secretariatului Congresului puteţi să-i remiteţi orice
materiale ajutătoare sau explicative doriţi.
3. În locul dumneavoastră, eu –
intermediarul – n-aş putea îndrăzni să propun tov. I. P.
altceva decât i-am propus până în prezent. Consider că

148
intervenţia dumneavoastră directă ar fi cea mai
dezirabilă.
Familia mea preţuieşte deosebit atenţia dumneavoastră iar
eu mă consider, ca de obicei, îndatorat ştiinţei şi conştiinţei
dumneavoastră, autentic creator de idei şi metode.
Al dumneavoastră,
Ioan Cristescu
Ibidem, C.I.3.ş, f. 2, orig

Dumitru Dabu

99
Timişoara, 10 mai 1973

Stimate Domnule Doctor,

Am fost informat de către tov. Dincă, de la unul din


serviciile Academiei noastre, despre existenţa dumneavoastră.
Mai concret, că aţi desfăşurat o muncă de cercetare
ştiinţifică şi publicistică înainte de 1944. De asemenea, că deţineţi
exemplare din propriile dumneavoastră lucrări ştiinţifice, apărute
în străinătate şi în ţară.
Eu sunt de meserie psiholog şi lucrez ca cercetător ştiinţific
la Academia de Ştiinţe Sociale şi Politice a R.S.R.- Centrul de
Ştiinţe Sociale Timişoara.
Zona investigaţiilor mele este psihologia (socială şi
medicală), filozofia şi psihiatria, sociologia.
Sunt interesat în mod deosebit de activitatea
dumneavoastră. De aceea, şi pentru a ne cunoaşte personal, vă
invit să-mi faceţi plăcerea unei vizite la Timişoara, la Centru… în
cursul săptămânii viitoare.

149
Dacă nu vă convine perioada, alegeţi dumneavoastră alta şi
comunicaţi-mi, vă rog, din timp, a să-mi pot aranja programul în
funcţie de venirea dumneavoastră.
Tov. Dincă m-a informat de asemenea că sunteţi posesorul
unei biblioteci bine dotate. Personal, m-ar interesa orice lucrare
apărută înainte de 1944 în domeniile filozofie, psihologie,
sociologie.
Ar fi util dacă mi-aţi aduce o listă a acestor lucrări
disponibile.
În ce vă priveşte, eu aş intenţiona atât o serie de materiale
pentru ziare şi reviste, cât şi un studiu mai de amploare asupra
activităţii dumneavoastră ştiinţifice, în măsura în care voi fi în
posesia surselor de primă mână.
Până atunci, vă asigur de stima şi consideraţia mea.
Cercetător ştiinţific,
Dumitru Dabu
Ibidem, C.I.3.ţ, f. 3-4, orig.

100

Timişoara, 22 mai 1973

Stimate Domnule Doctor,

Am primit un exemplar din cărţile dumneavoastră şi mi-a


promis domnişoara Dincă, printre altele, că o să-mi mai dea
câteva.
De asemenea, am citit scrisoarea adresată ei, din care am
reţinut unele amănunte ce mă interesează în mod deosebit. Ar fi
interesant de aflat în e măsură există o filiaţiune de idei între ideile
dumneavoastră din volumul al II-lea al “Psihologiei
Consonantiste” şi “Cibernetica” lui Wiener. Sper că în această
problemă puteţi să furnizaţi amănunte.

150
Mulţumesc pentru invitaţie şi vă comunic că voi veni cât de
curând, poate chiar în această săptămână, exclusiv zilele 23 şi 24
luna curentă.
N-aş putea preciza dacă într-o sâmbătă sau într-o duminecă,
poate chiar în cursul săptămânii.
Eu parcurg acum lucrarea dumneavoastră cu atenţie. M-ar
interesa, de asemenea, un curriculum vitae, cu deosebire
amănunte asupra studiilor şi activităţii dumneavoastră în lumea
ştiinţifică de la noi ( Bucureşti, Cluj).
Fonoscopia o s-o dau spre examinare unui coleg, dr.
Ursoniu, de la Centrul de Cercetări Medicale, unde e director
adjunct şi conferenţiar la Medicină.
Am luat legătura şi cu prof. dr. Francisc Albert, membru
corespondent al Academiei, care mi-a trasat sarcina să mă ocup
de cazul acesta.
În speranţa că voi avea plăcerea să vă cunosc personal cât
mai curând, vă doresc toate cele bune.
Cu stimă,
D. Dabu
P.S. E posibil ca în 26 mai, sâmbătă, să vin la Tr. Severin.
Vă voi da o telegramă.
Ibidem,C.I.3.ţ, f. 1-2, orig

Iosif Constantin Drăgan

101

Iosif Constantin Drăgan Lugoj, 22 noiembrie 1976


Scriitor – Membru Onor. Inst. Lit.
Călinescu al Academiei de Ştiinţe
Politice Sociale a R.S.R.

Stimate Domnule Doctor,

151
Am primit scrisoarea amplă şi cele două materiale
privitoare la cibernetică. Textele sunt interesante şi le-am citit
imediat, propunându-mi să aflu soluţia de a le valorifica prin
buletinele de la Milano. Fiind cam prea detaliate, deci cu lungimi
nepotrivite caracterului şi desfăşurării textelor publicistice, cred că
va fi nevoie de o redactare nouă, de o comprimare.
Prin redacţia de la Milano veţi primi veşti despre soarta
textelor.
Vă doresc mult succes în activitatea ce-o desfăşuraţi,
sănătate şi spor la lucru, rămân al dumneavoastră Iosif C. Drăgan.
Domnului dr. Ştefan Odobleja, Decebal 72, Drobeta-Turnu
Severin.
Ibidem, C.I.3.u, f. 3, orig. dactilo.

Mihai Drăgănescu
102

Bucureşti, 21 iulie 1977

Stimate tovarăşe Odobleja,


Vă mulţumesc pentru scrisorile dumneavoastră şi doresc să
vă comunic următoarele:
1) Editura Ştiinţifică va semna contractul cu
dumneavoastră.
2) Tov. Mâciu este în principiu de acord ca
întregul vol. I din “Psychologie Consonantiste” să fie
tipărit, unele porţiuni cu caractere mai mici. Din vol. II
vor fi pregătite câteva extrase.
3) Am elaborat sub o primă formă un
comentariu al cărţii dumneavoastră de circa 30 pagini
dactilografiate. Am discutat cu tov. prim-secretar
Ploştinaru la telefon pentru a ţine o conferinţă la
Drobeta-Turnu Severin despre “Ştefan Odobleja,

152
cibernetica şi raportul dintre om şi maşină (automat)”. Îl
veţi vedea acest studiu, aştept şi comentariile
dumneavoastră. El va sta la baza studiului introductiv
pe care îl voi realiza cu prof. Golu.
4) Deci, toate acţiunile merg conform celor
stabilite inclusiv cartea de la Academie.
Vă doreşte multă sănătate,
Mihai Drăgănescu
Ibidem,C.I.3.z, f. 1, orig.

Gelu Duimovici

103
<Iunie-iulie 1974>

Stimate Domnule Odobleja,


M-a rugat domnul profesor Străchinaru să vă scriu în
numele dumnealui.
Este acum extrem de ocupat cu o conferinţă ce se va ţine
aici şi la care are o serie de comunicări ştiinţifice.
De asemenea, după aceea vom merge la un congres de la
Bucureşti cu o lucrare la care am colaborat şi de care mi se pare
că v-am vorbit.
În acelaşi timp, domnul profesor se ocupă, se documentează
în privinţa lucrării dumneavoastră. De fiecare dată, pe măsură ce
înaintează în problemă este maientuziasmat de opera pe care aţi
dat-o.
Mi-a spus să vă transmit, în schimb, că trebuie revăzută
forma în care e prezentată apărarea. Argumentele pe care le
aduceţi sunt infailibile,mi-a plpăcut modul cum îl urmriţi pas cu
pas pe Wiener. Situaţia prezenându-se în felul acesta, nu mai este
nevoie după expresia domnului proesor “să atem cu pumnul în
masă”. De fapt şi dumneavoastră aţi remarcataest lucru când mi-
aţi încredinţat manuscrisul.

153
Vă rog să ne scrieţi în această problemă şi vă asigur că lupta
pentru punerea în evidenţă a unui adevăr care face cinste naţiunii
noastre, fiind preluată de domnul profesor, va duce la rezultul
scontat.
Eu după repartiţia de la 1 iulie voi trece prin Severin şi vom
putea vorbi mai mult, fiind şi eu eliberat de grija examenului de
diplomă. Sper cum v-am mai spus să fiu repartizat în Iaşi cu
sprijinul domnului profesor.
Cu respect,
Gelu Duimovici
P.S. Vă rog, trimiteţi domnului profesor şi partea
bibliografică a lucrării dactilografiate de dumneavoastră.
Ibidem, C.I.3.a.1, f. 2, orig.

Titus Dumitrescu

104
10 iunie 1976, Bucureşti

Stimate D-le Dr. Odobleja,


Vă rog a acepta primirea celor mai cordiale urări de succes
în recunoaşterea deplină a prodigioasei dumneavoastră activităţi
ştiinţifice.
Doresc a vă informa că muncesc şi lupt pe două fronturi
ştiinţifice, unul referitor la fundamentarea priorităţilor istorice
privind opera dumneavoastră, al doilea pentru a înregistra
caracterul noator al noilor mele lucrări.
Referitor la priorităţile istorice, vă comunic că am abordat
în profunzime lucrările dumneavoastră, ajungând la anumite
concluzii preliminare. După părerea mea, va trebui să declanşăm
oficial disputa ştiinţifică pornind direct de la fenomenul de
ciclicitate comparativ cu faimoasa /dar azi cel puţin pentru mine
discutabila/ conexiune invesă. Precizez că este bine să începem de

154
aici pentru a elucida o problemă fundamentală din care decurg o
serie de fenomene şi interpretări ştiinţifice. În acest sens vă rog a
avea amabilitatea de a-mi comunica punctul dumneavoastră de
vedere, pentru a facilitabcontinuarea cercetărilor pe care le
întreprind pentru identificarea unor probe concludente apte pentru
a fi date publicităţii.
Privind lucrările mele, vă informez că am identificat noi
câmpuri de lansare pentru obţinerea de noi priorităţi provenind
din interferenţa unor ştiinţe, aplicabile în domeniul tehnicii de
calcul electronic. Deşi aş dori să imprim un ritm mai alert pentru
obţinerea noilor brevete, consider că înainte de avansa lucrările
este necesară o aprofundare a cercetării sistemice a fenomenelor
pe care convenţional le-am numit de natură “cibernetică”.
Cunoscând bunul dumneavoastră gust pentru fabule, îmi iau
permisiunea de a vă relata o întâmplare, care sper să aibă darul de
a vă provoca un zâmbet. Recent am aflat că în revista Flacăra a
apărut un articol despre dumneavoastră, în care s-au făcut şi unele
referiri asupra întrevederilor avute la Tr. Severin şi Bucureşti,
articol în care O. Ioaniţoaia a făcut o eroare neintenţionată privind
studiile mele academice, care sunt de domeniul economic şi nu
tehnic. După cum v-am informat, lucrările mele se referă în
principal la probleme de strictă actualitate privind modificarea
concepţiei de construcţie a unor utioşlaje electronice, astfel încât
să admită obţinerea de performanţe deosebite în exploatarea
opromizată la nivelul unor cote de eficienţă maximă. Faptul că
lucrările îmi solicită cunoştinţe din mai multe domenii asta nu
poate constitui un impediment pentru elaborarea unor previziuni
ştiinţifice complexe, întrucât în situaţiile în care trebuie să pătrund
mai adânc în teritoriile ştiinţelor în interferenţă, am bunul simţ de
a solicita sprijinul unor profesionişti pe care-i recunosc ca valoare.
Totuşi, primei dragoste căreia i-am dedicat cinci ani din viaţă
pentru a o putea înţelege a generat complexul de lucrări ce
urmăresc să rezolve problema categoriei economice: eficienţa
prin optimizare. Acest articol mi-a reamintit o posibilă întâmplare

155
a anului 1948, când un matematician abordează probleme de
neurologie enunţate în 1938 de un savant român ce avea ca primă
dragoste ştiinţele medicale. Morala: eficienţa este o noţiune
tehnică şi nu o categorie social economică, după cum
“cibernetica” este o problemă matematică şi nu una smulsă în
primul rând din domeniul ştiinelor medicale. Oricât de mare ar fi
interferenţa între ştiinţe, totuşi specificul fiecăreia se menţine prin
domeniul strict de cercetare şi reprezentare a obiectelor supuse
analizei.
Lăsând polemica pe seama unor specialişti în domeniui, vă
rog insistent a da curs favorabil ererii mele privind furnizarea
unor date suplimentare în legătură cu fenimenul de ciclicitate în
raport cu noţiunea de conexiune inversă. Este pentru prima dată
când consider necesitatea urgentării recunoaşterii unor priorităţi
privitoare la activitatea dumneavoastră, întucât timpul nu mă iartă
prin faptul că i-am devenit un aprig adversar, opunându-i pentru
început chiar unele implicaţii ale fenomenului de ciclicitate
dirijată.
Prezenţa dumneavoastră pentru o perioadă mai
semnificativă în Bucureşti o consider ca o necesitate firească a
continuării activităţii ştiinţifice. Întrucât acest lucru sper că va fi
posibil în viitorul ce îl doresc cât mai apropiat, vă asigur că
schimbul de date prin scrisori, deşi dificil de realizat, este singura
soluţie pentru momentul dat.
Aşteptând scrisoarea dumneavoastră, vă asigur în
continuare de întregul meu devotament pentru obţinerea
succesului ştiinţific,
ss., Titus Dumitrescu
10 iunie 1976, Bucureşti
Ibidem, C.I.3.x, f. 1, orig. dactilo.

156
Edituri:
a) „Dacia”

105

Editura Dacia, Cluj Nr. 1877 din 1 august 1974


Str. 1 Mai nr. 23

Către,
Tov. dr. Odobleja Ştefan
Drobeta-Turnu Severin
Str. Decebal nr.72
Referitor la propunerea dumneavoastră privind publicarea
lucrării “Psihologie şi cibernetică” vă facem cunoscut că o
asemenea lucrare intră de drept în preocupările Editurii
Academiei, astfel stând lucrurile, Editura Dacia nu se poate
angaja în publicarea ei.
Redactor şef,
S.S. C. Cubleşan
Redactor resp. secţie,
ss., F. Teodor
Ibidem, C.I.2.f, f. 1, orig. dactilo.

b) „Facla”

106

Editura FaclaTimişoara Data: 22 decembrie 1975


Bv. 23 August nr. 8, et. III.
Nr.1969
Stimate tovarăşe Odobleja,
La oferta dumneavoastră, vă facem cunoscut că suntem
informaţi că lucrarea figurează în planul altei edituri, cu care
probabil sunteţi în fază înaintată de discuţii.

157
În acest an, nu ne rămâne decât să vă dorim succes.
Cu stimă,
Redactor principal ştiinţă,
ss., Ion Ilin
Ibidem, C.I.2.f, f. 2, orig. dactilo.

c) „Litera”
107

Editura Litera 13 septembrie 1973


Bucureşti I Nr. 518
Calea Victoriei 126
Stimate tovarăşe
Dr. Odobleja Ştefan,
Vă facem cunoscut că editura noastră primeşte spre
examinare în vederea publicării manuscrise dactilografiate în trei
exemplare, însoţite de cererea respectivă, de o notă bio-
bibliografică, precum şi de o recipisă dovedind plata în contul
nostru 64.03.13.44 BNRSR, filiala sectorului I, Bucureşti, a taxei
de lectură, care e proporţională cu numărul de pagini al lecturii şi
se plăteşte anticipat, în cazul dumneavoastră 500 lei. În ipoteza
acceptării, manuscrisul se trimite la tipar după achitarea integrală
de către autor a costurilor poligrafice & cca. 1600 lei/coală).
Preţul de cost per exemplar se determină prin împărţirea
acestor costuri, în care nu se include drepturi de autor, la numărul
de exemplare al tirajului; reiese deci că prin editura noastră nu
puteţi realiza câştiguri materiale.
Difuzarea în librăriile din ţară se face prin Baza pentru
desfacerea cărţii, sumele rezultate din vânzare revenindu-vă
dumneavoastră.
Cu stimă,

158
Director, ss., indescifrabil
Redactor, ss., indescifrabil.
Ibidem, C.I.2.f, f. 3, orig. dactilo.

d) Editura Politică
108

Editura Politică Bucureşti, 27 martie 1973


Sectorul I Nr. 1216

Către,
Dr. Ştefan Odobleja,
Str. Decebal nr.72
Drobeta-Turnu Severin
În legătură cu oferta dumneavoastră de a publica lucrarea
“Psihologie şi Cibernetică”, vă facem cunoscut că, din punct de
vedere tematic, ea nu se încadrează în profilul de sarcini al
Editurii Politice, ci în cel al Editurii Ştiinţifice din Bucureşti căreia
vă recomandăm să vă adresaţi.
Redactor şef,
ss., Ioan Simion
Ibidem, C.I.2.f, f. 5, orig. dactilo.

e) Editura Ştiinţifică
109

Editura Ştiinţifică Nr. 2980/23 aprilie


Bucureşti, 1968
Raionul T.Vladimirescu,
Bd. Republicii, 17
Către,
Tov. Dr. Ştefan Odobleja
Str. Decebal nr. 72
Turnu Severin

159
În legătură cu adresa dumneavoastră înregistrată la noi sub
nr. 2980 din 15.IV.1968, vă comunicăm următoarele:
Acceptarea unei lucrări pentru publicare se face pe bază de
ofertă, care trebuie să cuprindă numele, prenumele, adresa
ofertantului şi titlul lucrării.
Oferta este necesar să fie însoţită de un plan amănunţit al
lucrării, un capitol din lucrare sau lucrarea în întregime
dactilografiată.
Aprecierea volumului cărţii se face numai dacă tema
interesează editura.
Director,
ss., indescifrabil.
Şef secretariat redacţional,
ss., indescifrabil
Ibidem, C.I.2.f, f. 6, orig. dactilo.

Constantin Enăchescu, dr. med.

110

Dr. Med. Constantin Bucureşti, 28 noiembrie 1974


Enăchescu
Licenţiat Filosofie-Psihologie
Doctor în Medicină
Medic Primar Psihiatrie

D-lui,
Dr. Şt. Odobleja
Str. Decebal, 72
Drobeta-Turnu Severin
Jud. Mehedinţi
Mult Stimate Domnule Doctor Odobleja,

160
Îmi cer iertare de permisiunea de a vă deranja într-o
problemă ştiinţifică, care pe mine ca medic psihiatru şi psiholog
mă interesează în mod cu totul special.
Am luat cunoştinţă, din păcate, destul de târziu de
importanta dumneavoastră operă, “Psychologie Consonantiste”,
Maloine, Paris, 1938; lucrare care prin originalitatea şi problemele
pe care le tratează este astăzi mai actuală ca oricând şi se impune
atenţiei şi culturii oricărui psihiatru şi psiholog. Din nefericire,
această lucrare îmi este foarte greu accesibilă, iar interesul pe care
îl am pentru ea şi munca dumneavoastră este mare. Personal, aş fi
profund îndatorat dumneavoastră dacă veţi binevoi a-mi trimite
un exemplar al lucrării dumneavoastră, în eventualitatea că
cererea mea nu este prea îndrăzneaţă şi dispuneţi de un exemplar.
Vă asigur încă o dată, mult stimate domnule doctor
Odobleja, că lucrarea dumneavoastră mă interesează foarte mult
şi ea este de o importanţă mare pentru cercetările pe care eu
însumi le întreprind.
În aşteptarea răspunsului dumneavoastră, vă rog să primiţi
expresia sentimentelor mele cele mai sincere de stimă şi viile
mele mulţumiri cu anticipaţie.
Al dumneavoastră,
ss., Dr. Constantin Enăchescu
Ibidem, C.I.3.b1, f. 2, orig. dactilo.

111

Dr. Med. Constantin Bucureşti, 5 ianuarie 1975


ENĂCHESCU
Licenţiat Filosofie-Psihologie
Doctor în Medicină
Medic Primar Psihiatrie
D-lui,
Dr. Şt. Odobleja, Str. Decebal, 72

161
Drobeta-Turnu Severin,
Jud. Mehedinţi,
Mult Stimate Domnule Doctor,
Întârzierea răspunsului meu nu se datoreşte atât multiplelor
mele ocupaţii care-mi răpesc majoritatea timpului, cât mai cu
seamă faptului că am dorit în primul rând să citesc cât mai atent
importanta dumneavoastră operă, care mărturisesc că mi-a produs
o deosebită plăcere şi interes ştiinţific.
Vă mulţumesc foarte mult de a-mi fi putut pune la
dispoziţie o asemenea lucrare, însoţind totodată de expresia
sentimentelor mele de admiraţie pentru intuiţia şi spiritul
dumneavoastră de pătrundere ştiinţifică, care străbate opera
dumneavoastră.
Lucrarea ca idee este actuală şi durabilă; şi fac această
afirmaţie nu din intenţia unei “critici”, ci din tendinţa pe care o
simt poate de a o vedea retipărită, într-o formă nu aş zice nouă, cât
mai cu seamă “actualizată” mentalităţii, spiritului ştiinţific
modern; pusă de acord cu descoperirile şi progresele ştiinţifice
posterioare primei sale apariţii. Totul depinde de dumneavoastră.
În legătură cu amintita şedinţă a Academiei, vă informez că
nu ştiu nimic, deşi mărturisesc că o asemenea manifestare m-ar
interesa din punct de vedere ştiinţific mult.
Mulţumindu-vă încă o dată şi continuând să aştept veşti din
partea dumneavoastră, primiţi vă rog un călduros mesaj de
sănătate, fericire şi bucurii în noul an 1975.
Cu deosebită consideraţie, al dumneavoastră,
Dr. Med.
ss., Constantin Enăchescu
Ibidem, C.I.3.b1, f. 1, orig. dactilo.

162
Firma A. Auspitz. Proprietar Iosif Schlinger, Lugoj

112

21 septembrie 1937

Domniei Sale
D-lui Dr. Ştefan Odobleja
Lugoj
Cu onoare vă aducem la cunoştinţă că am primit
obligaţiunea de a tipări lucrarea dumneavoastră “Psychologie” în
limba franceză, circa 450-600 pagini în următoarele condiţiuni:
Lucrarea se va tipări în 2000 exemplare dintre care 500
(cinci sute) exemplare pe hârtie velină, iar 1500 (una mie cinci
sute) exemplare pe hârtie satinată de tipar, conform modelelor
predate dumneavoastră cu ştampila firmei, literele “Sorbonne” din
colecţiunea noastră de litere şi după posibilitate din orice altă
litere ce avem în tipografia noastră!
Formatul (înălţimea, lăţimea, caracterul literei uzuale) este
conform paginii 49 din “Dreptul Canonic Oriental” vol. I executat
în atelierul nostru, cu modificarea că paginaţia va fi sus la
margine, iar în acelaşi se va pute şi titlul capitolului respectiv.
Tipăritul se va face îngrijit, litera nu va ieşi apăsată, nici
ştearsă, în ce priveşte detaliile de formă, literă, tipărire,
aranjament, autori, bibliografie etc., se vor respecta dorinţele
autorului.
Termenul de livrare este 1 februarie 1938, exceptând forţa
majoră. Se pot tipări 2-3 coale săptămânal; se vor face atâtea
corecturi câte sunt suficiente, deoarece de reclamaţiunile
ulterioare nu ne luăm răspunderea. Schimbările de text faţă de
manuscris se vor fi calculate în plus. Intervalul de corectură nu
poate trece de 24 ore, revizuirea (ultima corectură) se va primi din
maşină, care se va corecta imediat.

163
Preţul este de lei 2730 (două mii şapte sute treizeci) la coale
de 16 (şaisprezece) pagini în formatul cărţii “Dreptul Canonic
Oriental” tipărit în culoare neagră.
Condiţiuni de plată:
Firma a primit lei 35000 (treizeci şi cinci mii) lei ca avans.
După împlinirea coalei a zecea începe achitarea sumei
proporţional cu lucrarea. Peste suma de lei 90000 (nouăzeci mii
lei) socotit la 1 februarie 1938, se poate acorda un credit de lei
20000 (douăzeci mii lei) pe timp de 5 (cinci) luni.
Cu deosebită stimă,
Firma Adolf Auspitz, Lugoj
Proprietar Iosif Schlinger
ss., Schlinger
Ibidem, dosar nr.7, f. 1, copie.

Gabriela Florescu

113

Bucureşti, 22 septembrie 1975

Stimate d-le dr. Odobleja,

Sub impresia reuşitului Congres al Ciberneticii, am primit


preţioasa dumneavoastră lucrare în care am sesizat elementele de
cibernetică, concentrate în “Psychologie Consonantiste”-1938.
Deşi am citit în mare grabă lucrarea dumneavoastră (pentru
a fi consultată de mai multă lume) am sesizat modul în care aţi
surprins principiu conexiunii inverse.
Actualmente lucrarea dumneavoastră se află la Centrul de
Calcul şi Cibernetică Economică la laboratorul catedrei de
cibernetică, unde a fost studiată de prof. dr. M. Stoica, dr. C. Raţiu
şi urmează a fi consultată de prof. dr. L. Törissi.

164
Lucrarea trebuie studiată cu atenţie deoarece ciberneticienii
sunt mai sensibili faţă de matematică decât faţă de psihologie.
De aceea, ar fi necesar ca lucrarea dumneavoastră să poată
fi consultată la Biblioteca Centrului de Calcul şi Cibernetică
Economică- A.S.E., mai ales că această bibliotecă este frecventată
de profesorii catedrei de cibernetică, studenţi, cercetători ai
laboratoarelor catedrei din centrul de calcul.
Tov. Mihnea B., directoarea bibliotecii, va primi lucrarea,
însă numai cu acordul dumneavoastră.
Susţinerea unei conferinţe asupra originii ciberneticii este o
idee a cărei materializare ar aduce, după părerea mea şi a
profesorilor mei, o clarificare a poziţiei cercetării româneşti în
acest nou domeniu al ştiinţelor.
Găsim necesară această conferinţă. O astfel de conferinţă se
poate organiza la Centrul de Calcul şi Cibernetică Economică
A.S.E., unde participă studenţi şi cercetători ai catedrei de
cibernetică din A.S.E. şi din alte institute, dumneavoastră
indicându-ne perioada când acest lucru este posibil.
În urma acestei conferinţe şi a discuţiilor aţi putea prezenta
materialul la Revista de Studii şi Cercetări de Calcul Economic şi
Cibernetică Economică, pentru ca specialiştii din ţară să cunoască
contribuţia dumneavoastră în punerea bazelor ciberneticii.
Consider că şi cele două articole ar putea fi publicate în
această revistă şi de asemeni la Flacăra, unde sunt primii
dumneavoastră simpatizanţi.
Pe 29 septembrie a.c., lucrarea se va afla din nou în posesia
mea şi sper să o mai pot aprofunda o săptămână pentru a-mi
forma o părere finală, pe care să vi-o comunic aşa cum mi-aţi
cerut dumneavoastră, eventual să iau legătura cu redactorul
revistei Flacăra până la expirarea perioadei de împrumut.
Deşi nu am atins toate punctele din scrisoarea
dumneavoastră (din lipsă de timp şi nu de entuziasm) sper ca cele
relatate până acum şi discuţiile avute cu colegii din generaţia mea

165
şi cu profesorii noştri, să aibă un efect pozitiv în stabilirea
paternităţii acestei magnifice ştiinţe a secolului 20.
Răspunsul dumneavoastră va contribui în bună măsură la
desfăşurarea noilor activităţi ale Centrului de Calcul şi
Cibernetică Economică al Facultăţii de Cibernetică Economică.
Analist cibernetician,
Gabriela Florescu.
P.S. Aşteptăm răspunsul dumneavoastră.
Ibidem, C.I.3.c1, f. 2-3, orig.

114
Bucureşti, 10 decembrie 1975

Stimate D-le Dr. Odobleja,


Am primit scrisoarea dumneavoastră şi imediat am anunţat
telefonic pe doamna dr. Raţiu şi domnul prof. Stoica, de dorinţa
dumneavoastră, rămânând ca în cel mai scurt timp să ia legătura
cu dumneavoastră.
Am înţeles că încă nu s-a hotărât asupra conferinţei, dar e
de aşteptat ca să aibă loc în vacanţa de primăvară a studenţilor,
deoarece e condiţionată de mai mulţi factori administrativi.
Manuscrisul pe care l-aţi lăsat la dr. Raţiu este catalogat în
Biblioteca Centrului de Calcul A.S.E. în forma în care l-aţi predat.
Lucrările congresului se vor publica cel mai devreme peste
un an de zile.
M-am informat la ing. Zamfirescu şi am aflat că obligaţiile
multiple ale dumnealui îl împiedică să ţină corespondenţa cu
dumneavoastră, iar lucrarea dumneavoastră în engleză este alături
de celelalte 300 câte au fost susţinute la congres.
Dacă vor fi necesare lămuriri suplimentare sau materiale
noi, veţi fi chemat la editură.
Dumneavoastră sunteţi în evidenţa editurii alături de ceilalţi
beneficiari, cu cele 10 exemplare comandate.
Nu trebuie să mai îndepliniţi nici o formalitate.

166
Cu deosebită stimă,
Gabriela Florescu
Ibidem, C.I.3.c1, f. 4-5, orig.

Fondation Européenne Dragan

115
Milano, 8 ianuarie 1980 Via Larga, 11
Stimate D-le Ing. Bajureanu,7
Am reluat manuscrisul dactilografiat pe care mi l-a
încredinţat la Drobeta-Tr. Severin marele nostru fondator al
ciberneticii, Şt. Odobleja, împreună cu “Curiozităţile” ce le
alăturez în fotocopie. Mi-a dat atunci (1975/1976) şi Orizontul cu
articolele.
Iniţiativa de a constitui în ţară o Asociaţie Cibernetică “Şt.
Odobleja” e greu de realizat azi!
Am hotărât deci de a face o “Academy of Cybernetics Şt.
Odobleja” cu sediul la Lugano-Elveţia şi apoi o filială în ţară! Am
nevoie de cât mai multe nume de ori unde din lume, de oameni
dispuşi să participe ca membrii şi să susţină supersistemul
Guidance-Cybernetics al său, sau în orice caz oameni interesaţi şi
pricepuţi în materie de informatică, matematică, sisteme, etc. Cu
10 oameni o începem şi o înregistrez ca persoană juridică. Aştept!
Voi încredinţa zilele acestea traducerea celor 2 volume în
englezeşte şi voi trata publicarea lor în U.S.A., pentru mai bună şi
largă cunoaştere a adevărului ştiinţific românesc cu efecte
mondiale.
Mai târziu vom avea adeziunea şi a autorităţilor româneşti.
Ca membru al Academiei de Ştiinţe din New York, voi stabili
legături şi cu aceştia. Puteţi scrie ceva pentru publicare.

7
Deşi are alt destinatar, am inserat această scrisoare pentru cunoaşterea mai nuanţată a
interesului stârnit de personalitatea şi opera lui Ştefan Odobleja

167
Cu preţuire şi la mulţi ani 1980.
Dr. C. Drăgan.
Ibidem, C.I.3.d, f. 53, orig.

Dumitru Furtună

116
Galaţi, 26 martie 1974

Ştefan Odobleja “Incognitus”,


Am citit, nu mai ţin minte de câte ori, supraemoţionat,
supratensionat, articolul stimatului Liviu Timbus, referitor la
medicul Ştefan Odobleja, la anonimul Ştefan Odobleja, la destinul
unui om ilustru.
Aş scrie, numele acesta minunat, de mii de ori.
ŞTE-FAN O-DO-BLE-JA.
Ah, Ştefane, Ştefane, ah, Tu dar anonim român cât de
patriotic este numele tău!
Vă mulţumesc înflăcăraţi căutători ai adevărului, pentru
eforturile ce le faceţi, a scoate din cele mai sinuoase “grote” ale
anonimatului, ale ignoranţei, pe cei bravi înaintaşi ai ştiinţei şi
culturii româneşti şi universale, cei ce au stat şi vor mai rămâne,
poate, multă vreme în anonimat, datorită, în primul rând,
modestiei lor.
Pe Ştefan Odobleja ni l-a dăruit pământul de legendă al
Daciei, al României, al Olteniei.
A fost anonim ?
A fost, până sâmbătă 23 martie 1974 şi nu va mai fi
anonim!
A răsărit, a fost descoperit de căutătorii de adevăr, a fost
găsit în constelaţia “aştrilor” cerului României, aşa cum
profesorul Miroiu a descoperit un “astru fără nume” şi l-a numit
“Alcor”, sau, de ce să n-avem dreptul, al numi “Coandă 1974”.

168
Ştefan Odobleja va pătrunde datorită, în primul rând,
personalităţii sale mari şi modeste şi apoi Flăcării, fără întârziere,
în conştiinţa poporului pe care l-a slujit.
Sunt revelatoare analizele şi textele comparate, ale lui
Norbet Wiener, cu ale marelui nedreptăţit Ştefan Odobleja, deci,
consider că este momentul să discutăm astfel:
Va fi nevoie ca noi toţi fericiţii compatrioţi, contemporani
ai lui Ştefan Odobleja, să aşteptăm plecarea lui în veşnicie pentru
a-i reliefa meritele pe măsura lor?
Suntem cu toţii conştienţi că, după ce EL va părăsi
suprafaţa Terrei, noi toţi ne vom strădui să-l căutăm să-i
mulţumim, să-i acordăm Marele Titlu “Academician Post
Mortem”.
De ce să nu facem efortul acum, de ce să nu-i mângâiem
(poate) puţinele zile ce i-au mai rămas, de ce, în loc să-l
compătimim, să nu-l facem “a pleca” mulţumit, conştient că ceea
ce a lăsat în urma SA, serveşte posterităţii şi, convins fiind, prin
gestul nostru că ceea ce a lăsat este folositor, să-şi vadă “cu ochii
deschişi” NEMURIREA.
Cred că nu impietez memoria lui Norbert Wiener, dacă arăt
că acesta a văzut, încă în viaţă, cinstirea ce i-a fost dată între
Marile Lacuri şi Golful Mexic, între Alaska şi Florida, între
Atlantic şi Pacific, deşi norocul l-a dus la glorie şi nu “steaua” lui
ci o “pseudo stea”.
Aşa înţeleg să port făclia adevărului, alături de fraţii mei din
“Piaţa Scânteii”.
Furtună Dumitru
Galaţi, 26 martie 1974
Ibidem, C.I.3.d1, f. 3, orig. dactilo.

169
117

Galaţi, Marea Neagră, 12 mai 1974

Mult stimate domnule doctor Ştefan Odobleja,


Am primit impresionanta, emoţionanta dumneavoastră
scrisoare.
A venit ca o adiere caldă, înviorătoare, de-a lungul Dunării
din Drobeta la Galaţi un mesaj al pământului de legendă de la
picioarele podului pe care l-a făurit în urmă cu aproape două
milenii Apolodor din Damasc.
Vă cer scuze pentru întârzierea confirmării, vă trimit cele
mai calde omagii, urări de sănătate şi împlinirea minunatului
ideal, vă încredinţez că, în limitele competenţei mele, voi fi
militant al dreptăţii, până la obţinerea victoriei spre care aţi pornit
nobilul asalt în urmă cu 35 ani. Deci, se poate, pe drept cuvânt,
aprecia că sunteţi un combatant pe frontul ştiinţei, care a întrecut
istoricul “Război de 30 ani”.
Vă rog să observaţi că am notat “în limitele competenţei
mele”, deoarece nu sunt specialist. Sunt doar cititor şi colaborator
voluntar al “Flăcării”, deci, competenţa mea în materia al cărei
“obiect” sunteţi dumneavoastră, prea luminat fiu al României, al
Olteniei, se limitează la ţinerea sus a stindardului dreptăţii, a
făcliei adevărului, alături de stimaţii titulari, lucrători ai “Flăcării”,
care m-au ajutat să cunosc personalitatea dumneavoastră. Nu voi
precupeţi nici un efort, nu voi ezita în nici o situaţie, susţinerea
adevărului.
Inimosul coordonator al revistei, stimatul Adrian Păunescu,
stimatul Liviu Timbus şi întregul colegiu redacţional, sunt
pătrunşi de patriotism şi dreptate, deci eu îmi exprim speranţa că
nu vor lăsa să treacă timpul să nu ajute a fi scos din anonimat şi
“tratat” ca atare, un geniu al sfântului pământ românesc.
Vă rog să-mi scuzaţi lipsa de modestie, dacă îndrăznesc să
vă trimit duplicatul scrisorii ce am trimis-o redacţiei, imediat ce

170
am avut fericirea să iau cunoştinţă despre existenţa
dumneavoastră. Redacţia a comprimat materialul datorită penuriei
de spaţiu, dar eu le mulţumesc din inimă deoarece şi aşa gestul
lor a fost surprinzător de frumos şi util.
Susţin că victoria este cucerită de dumneavoastră fără să
mai fac alte analize comparative. Deşi, aşa cum am arătat, nu sunt
specialist, mă pasionează tema şi nu ştiu de ce CIBERNETICA,
al cărei precursor sunteţi dumneavoastră, n-a fost catalogată drept
una din Marile Minuni al Ştiinţei Moderne. Nu este timpul trecut
şi nici nu mai este mult până vom vedea cu ochii noştri acest fapt.
Victoria este a dumneavoastră, stimate domnule doctor
Ştefan Odobleja, şi n-a mai rămas decât să fie consemnată în
analele ştiinţifice, să fie făcută cunoscută de către Înaltul For
Ştiinţific al României – Academia.
Nu se putea să vă lipsească adversarii. Istoria nu cunoaşte
titani fără adversari şi numai cu adversari titanii sunt mai
proeminenţi. Cu cât adversarii sunt mai înverşunaţi, cu atât
victoriile titanilor sunt mai strălucitoare.
Regret că, deşi sunt români (cel puţin după nume) N.
Mărgineanu, V. Sihleanu, A. Szilard ( mai puţin) ignorează
capacitatea inventivă a compatrioţilor, în favoarea străinilor. Nu
fac această afirmaţie din sentimentalism sau falsă opţiune pentru
primatul dumneavoastră, dar, deşi n-am citit şi nu citesc
“Contemporanul” îmi sunt suficient de edificatoare lucrarea lui
Liviu Timbus şi mesajul dumneavoastră pentru a mă convinge că
nici nu este necesar să mai fac alte analize sau comparaţii.
Salut şi aclam lucrarea dumneavoastră privitoare la
comparaţia între Cibernetică şi Psihologia Consonantistă, salut şi
aclam efortul pentru creşterea volumului lucrării, salut şi aclam
intenţia dumneavoastră şi pe toţi care vă vor ajuta (material) să
trimiteţi lucrarea la Academie.
Vă mulţumesc, cu căldură, pentru promisiunea de a-mi
trimite un exemplar. Regret că nu sunt mai aproape de
dumneavoastră. Fără glumă, cu permisiunea dumneavoastră v-aş

171
ajuta la lucrările manuale, de dactilografiere, paginare, capsare,
legare, orice, numai să am fericirea a trece prin mâinile mele
lucrarea unui om ca dumneavoastră. Aşa, datorită distanţei ce ne
desparte, sunt mulţumit că am pipăit, am “savurat”, cu nesaţ, cele
6 pagini ale minunatei scrisori pe care poştaşul mi-a adus-o acasă
şi mi-a înmânat-o miercuri 24 aprilie 1974, la ora 15 şi 27 minute.
Nu vă mai răpesc preţiosul timp, să relev ce am simţit atunci, doar
că îmi tremurau mâinile şi nu reuşeam să deschid plicul. Îmi
rămâne, până la mormânt, amintirea acelui moment.
Vă rog să mă iertaţi că îndrăznesc să critic modestia
dumneavoastră exprimată în scrisoare astfel : “aş cere şi tipărirea
lucrării într-o editură, cel puţin în tot atâtea exemplare cât
autobiografia lui N.W.”.
Aţi fost peste închipuiri de modest viaţa întreagă, iar acum
când aţi descoperit steaua ce vă conduce indubitabil spre glorie
trebuie să călcaţi cu paşi hotărâtori peste toate obstacolele. Avem,
în Noua Românie, toate condiţiile să ne cerem drepturile şi,
minciuna nu mai stă cu regele la masă.
Vă rog, mult stimate, să cereţi tipărirea lucrării, să cereţi a fi
tradusă în româneşte şi “Psihologia Consonantistă”. Aşa se vor
angaja în studiu toţi specialiştii, se vor disputa comparaţiile şi se
va “închide” gura celor care se îndoiesc de geniul şi tenacitatea
românilor.
În ce priveşte sprijinul meu, vă rog să nu mă consideraţi
filistin. FLACĂRA, este “Flacăra” adevărului şi, sunt gata să dau
foc prin ea, oricăror tendinţe de înăbuşire a adevărului, a dreptăţii.
Doresc să am prilejul şi, ar fi unul din prilejurile cele mai
fericite ale vieţii, a vă cunoaşte personal. Cu voia dumneavoastră
nu este imposibil. La Galaţi sau la Drobeta, sau la Bucureşti. La
alegerea dumneavoastră numai să aveţi bunăvoinţa a-mi
comunica, în câteva rânduri, o eventuală propunere şi, să aveţi, de
asemenea, bunăvoinţa a aştepta răspunsul meu, deoarece data
întâlnirii trebuie să fie corelată cu interesele întreprinderii la care

172
lucrez eu. Cu aceeaşi plăcere şi emoţii, doreşte să vă vadă soţia
mea.
Nu vreau să vă simţiţi obligat a-mi răspunde ( doar
confirmarea). Ştiu cât aveţi de lucru şi vă cunosc aspiraţiile, vă
cunosc mobilul luptei, ştiu ce eforturi vă solicită.
VICTORIE ! Vă urează, stimate domnule doctor Ştefan
Odobleja, Al dumneavoastră,
Dumitru Furtună.
Galaţi, Marea Neagră, 12 mai 1974.
P.S. Vă rog să mă iertaţi că v-am scris la maşină. Am
scrisul greoi şi doresc să păstrez copia corespondenţei cu
dumneavoastră.
Acelaşi.
Ibidem, C.I.3.d.1, f. 1-2, orig. dactilo.

Gaston Doin et C-ie, Éditeurs

118

GASTON DOIN & C-ie – Éditeurs Le 12 Janivier 1935


8. Place de L´Odéon – Paris 6-e

Monsieur le Docteur Şt. Odobleja


Rue Mărăşeşti 19
Lugoj
(Roumanie)
Monsieur,
Nous avons bien reçu votre honorée du 8 Janvier et vous
remercions de votre offre de publier sous notre firme votre livre
sur la Phonoscopie.
Nous acceptons votre proposition étant entendu que nous
serons seuls à mettre cet ouvrage en vente et que la couverture et
le titre porteront mention de notre firme (voir modèles ci-inclus).

173
Pour éviter de faire retirer les titre et couverture, vous
pouvez faire coller un papillon sur les deux indications portées par
votre imprimeur.
Voici, du reste, nos conditions de vente exclusive en dépôt.
Remise de 50% sur le prix de vente que vous fixerez. Cette
remise est obligatoire à cause de celles que nous devons faire à
nous intermédiaires libraires et commissioinnaires français et
étrangers.
Le règelent des exemplaires vendus est fait tous les ans sur
simple demande de l´auteur.
Les exemplaires envoyés gratuitement à la presse ou remis
pour vous hommages personnels sont déduits du compte sans que
naturellement nous ne prenions pourcentage sur eux. Les frais de
port occasionnés par l´envoi de ces volumes vous sont débités.
Si vous acceptez ces conditions, veuillez nous faire parvenit
franco de port et de douane un premier envoi de 400 exemplaires
de votre livres. Nous vous rappelons qu´il est indispensable que la
couverture porte sous la firme la mention “imprimé en
Roumaine”.
Veuillez également:
1.Nous indiquer le prix vente du livre. 2. Nous faire
parvenir 500 exemplaires d´une notice dans le genere de celle
incluse, résumat votre travail et le recommandant au public
médical. 3. Nous donner la liste des journaux et revues auxquels
vous désirez que l´ouvrage soit envoyé pour analyse.
Nous vous prions d´agréer, Monsieur, l´expression de nos
sentiments distingués.
Pr. G. Doin & Cie.
Ibidem, dosar nr.7, f. 3, orig. dactilo.

119

GASTON DOIN & C-ie – Le 21 Janvier 1935

174
Éditeurs
8. Place de L´Odéon – Paris 6-e

Monsieur le Docteur Şt. Odobleja,


Rue Mărăşeşti 19
Lugoj
(Roumanie)
Monsieur,
Nous avons bien reçu votre honorée du 16 Janvier et vous
retournons sous ce pli le texte de votre notice tel que nous
souhaitons qu´il soit imprimé, sur papier de couleur claire, encore
bleue.
Le prix de vente que vous avez fixé ne correspond pas aux
prix pratiques actuellement en France et nous pensons que nous
pourrions mettre le livre en vente au prix de 28 ou 30 frs
l´exemplaire, sur papier blanc.
Nous vous demanderons également de me nous envoyer
que des volumes sur papier blanc. Qu´est exactement le papier
concept? Il est préférable de ne mettre en vente que des volumes
imprimés sur papier d´une seule sorte, soit blanc, soit concept.
Dans l´attente de votre réponse, veuillez agréer, Monsieur,
nos salutations distinguées.
Pr. G. Doin et C-ie.
Ibidem, dosar nr.7, f. 4, orig. dactilo.

120

GASTON DOIN & C-ie – Éditeurs 9 Mars 1935


8. Place de L´Odéon – Paris 6-e

Monsieur le Docteur Odobleja,


Rue Mărăşeşti 19

175
Lugoj
(Roumanie)
Monsieur le Docteur,
Nous avons bien reçu votre honoré du 11 Février ainsi que
les 401 exemplaires de votre livre qu´elle annonçait.
Nous mettons votre ouvrage en vente, ainsi que convenu, au
prix de 30 frs.
Nous avons reçu également les 500 notices.
Nous préférons expédier de Paris les exemplaires destinés
aux libraires Roumains, ceci sur tout pour notre comptabilité.
Nous vous prions de ne distribuier aucun livre directement aux
libraires de votre Pays.
Nous vous serions obligés de nous faire connaitre les
adresses exactes des profeseurs Müller de Hamburger (de
Münich).
Nous vous signalons que M. Enriquez et Teissier sont
décédés.
…………………8
Ibidem, dosar nr.7, f. 6, orig. dactilo.

121

GASTON DOIN & C-ie – Paris, le 20 Février


Éditeurs 1937
8. Place de L´Odéon – Paris 6-e

Monsieur le Docteur Odobleja


1, Rue Mihai Viteazu, Lugoj (Roumanie)
Paris, le 20 Février 1937.
Comte de vente de la “Phonoscopie”
Reçu………………………………………………..401

8
Lipsă text, documentul fiind deteriorat

176
Remis au Dépôt légal…………….1
Remis au Copyright……………….2
Remis à la presse et sur ordre
de l´auteur ………………………..23………..324
En Magasin ce jour ou en dépôt
chez nos correspondants ….298
vente:……………………77
77 ex. À Frs 30/15 = frs 1155

à déduire:
Frais de pot et douane règlés à l´arrivée…208 ….95
Frais de port des volumes envoyés à la
Presse ou sur l´ordre de
l´auteur…………….43……60…252..55
Frs 902..45
Ibidem, dosar nr.7, f. 5 orig. dactilo

122

GASTON DOIN & C-ie – Éditeurs Le 12 mai 1937


8. Place de L´Odéon – Paris 6-e
Monsieur le Docteur Odobleja
11, Rue Mihai Viteazu
Lugoj
(Roumanie)
Monsieur le Docteur,
Nous avons bien reçu ce jour votre honoré du 8 Mai. Nous
nu venons de recevoir la visite de Mr. Neumann (qui nous a remis
votre lettre du 1-er Mars) et nous avons profité de sa visite pour
l´entretenir de vos demandes concernant l´expédition de vos livres
en Roumanie.
Mr. Neumann nous informe qu´il vous reste une provision
assez importante d´exemplaires de votre livre; il n´est donc pas

177
nécessaire que nous expédions aux libraires Roumains et aux
personalités don‟t vous nous donnez la liste, des exemplaires de la
“Phonoscopie”, car il est inutile de vous faire payer des frais
deport.
Pour vous faciliter la diffusion de votre livre en Roumanie,
nous vous informons que nous vous abandonnons par la présente,
le droit exclusif de vente en Roumanie. Nous vous autorisons
donc à mettre vous même votre livre en dépôt chez les principaux
libraires de votre pays. Les libraires Roumains vous règlerons
directement les volumes vendus, sans que nous premions aucun
procentage.
Veuilez trouver sous ce pli le compte de vente demandé
avec un chèque de Frs 902,45 pour règlement. La vente n´a pas
été très active, mais cela est une conséquence de la crise
economique que nous subissons.
Mr. Neumann nous a remis une liste de 14 personalités
auxquelles nous allons envoyer votre livre avec la mention
“hommage de l´auteur”.
Veuillez agréer, Monsieur le Docteur, l´expresion de nos
sentiments distingués.
Pour G. Doin et C-ie.
Ibidem, dosar nr.7, f. 7, orig. dactilo.

123

GASTON DOIN & C-ie – Éditeurs Le 15 Mai 1939


8. Place de L´Odéon – Paris 6-e

Monsieur le Docteur Şt. Odobleja


Lipcani Jud. Hotin
(Roumanie)
Monsieur le Docteur,

178
En réponse à votre honorée du 17 Avril, nous vous prions
de trouver sous ce pli le compte de vente de votre livre avec un
chèque pour règlement.
Toujours à votre disposition, veuillez agréer, Monsieur le
Docteur, l´expression de nos sentiments distingués.
Pour G. Doin & C-ie
Ibidem, dosar nr.7, f. 8, orig. dactilo.

124

GASTON DOIN & C-ie – Paris, Le 15 mai 1939


Éditeurs
8. Place de L´Odéon – Paris 6-e

Monsieur le Docteur Şt. Odobleja


Lipcani Jud. Hotin
Roumanie
Paris, le 15 mai 1939
Compte de vente de son livre.
1936 Févr. 20. En magasin………………….298
Envoyé sur ordre de l´auteur….14
En magasin ce jour ou en dépôt…………..284
Chez nos correspondants………270
Vente 14 à 30/15 210 frs.
Port des 14 ex. envoyés sur ordre de l´auteur 17 90
-------
192 10

Ibidem, dosar nr.7, f. 9, orig. dactilo.

179
Genoveva Georgescu

125
Bucureşti, 7 mai 1976

Stimate domnule doctor,


Mă gândesc de mai multă vreme să vă scriu şi mereu am tot
avut ezitări. Astăzi cred că îmi voi lua totuşi inia în dinţi şi o voi
face.
De ce vreau să vă scriu ?
În primul rând, fiindcă sunt şi eu medic, asistent universitar
la I.M.F. Bucureşti, pasionată de istoria medicinii, iar problema
paternităţii ciberneticii mi s-a părut de extremă importanţă. Vă
mărturisesc că n-am citit nici cartea lui Wiener nici lucrarea
dumneavoastră (mă refer, bineînţeles, la “Psychologie
Consonantiste”) ca să-mi pot face o părere proprie, însă am avut
norocul să pot citi expunerea dumneavoastră de argumente în
legătură cu întâietatea lucrării dumneavoastră (prin amabilitatea
domnului ing. H. Gligor, din Timişoara), ca şi amintirile despre
prof. D. Danielopolu în legătură cu împrejurările în care a fost
publicată lucrarea dumneavoastră şi care mi-au stârnit o mulţime
de reflecţii…
Într-o zi, la şedinţă la Academie am aflat şi părerile cele mai
recente ale domnului Săhleanu (poate îl cunoaşteţi) în legătură cu
problema în cauză şi care erau net în favoarea dumneavoastră.
Zilele trecute am reuşit să parcurg şi o altă lucrare a
dumneavoastră, “La Phonoscopie”, (împrumutată tot de la ing. H.
Gligor). Mi-a plăcut ţinuta ei ştiinţifică şi cred că prezintă şi ea un
interes deosebit pentru istoria medicinii.
M-am gândit că poate n-ar fi rău ca să prezinte cineva la
Societatea de Istoria Medicinii aceste aspecte şi probleme, legate
de lucrările şi meritele dumneavoastră, care sunt destul de puţin
cunoscute chiar în rândurile medicilor mai vârstnici, foarte puţin

180
printre noi, cei mai tineri, iar studenţii, bineînţeles, nu cunosc
nimic în legătură cu adevărata paternitate a ciberneticii.
Ideal ar fi să veniţi dumneavoastră să prezentaţi la Societate
o lucrare care să cuprindă toate aspectele de mai sus şi poate
altele, ar interesa amintirile dumneavoastră în legătură cu
Danielopolu şi alte personalităţi ale timpului. Dacă modestia sau
imposibilitatea de a vă deplasa la Bucureşti vă împiedică s-o
faceţi, m-aş oferi eu să vă reprezint. Bineînţeles, dacă sunteţi de
acord.
Vă rog să-mi scrieţi câteva rânduri pentru a-mi face
cunoscută decizia dumneavoastră.
Cu deosebită consideraţie,
Dr. Genoveva Georgescu
Ibidem, C.I.3.e1, f. 17-18, orig.

126

Bucureşti, 3 iunie 1976

Mult Stimate D-le Doctor,


Mi-a plăcut mult şi m-a bucurat în aceeaşi măsură amabila
dumneavoastră scrisoare. M-a amuzat particula cu care mă
înnobilaţi, desigur în mod ironic, fiindcă înaintea unui nume atât
de “bourjois” ca al meu …. dar vă iert .
Vă mulţumesc că-mi daţi cu atâta generozitate (aproape
inconştienţă!) “carte blanche”. Tare mult aş fi vrut să vă reprezint
mai onorabil aşa cum meritaţi, dar lucrurile s-au încurcat şi
precipitat într-un mod de-a dreptul supărător.
Am să încerc să vă explic.
Aşa cum vă spuneam şi în prima scrisoare, pe care v-am
scris-o, vorbind eu mai demult cu organizatorii şedinţelor de
comunicări de la Societatea de Istoria Medicinei despre
dumneavoastră, ei (mai ales domnul dr. Brătescu) au spus cu

181
entuziasc că ar trebui într-adevăr să se mai vorbească de
dumneavoastră şi mi-au propus s-o fac chiar eu. Le-am replicar că
aş face-o cu plăcere, dar numai având acordul dumneavoastră,
drept care v-am scris.
Acum vreo două zile îmi aduce poşta la catedră o surpriză:
programul şedinţei de săptămâna viitoare în care apar eu vorbind
despre “Aspecte ale operei lui Şt. Odobleja” (titlu literalmente
inventat de domniile lor!) Am încercat să protestez fiindcă nu sunt
pregătită, nu am materialul necesar şi nici timpul, noi suntem în
plină sesiune de examene, obosiţi şi ocupaţi de dimineaţa şi până
seara, cum să mă documentez în cele câteva ore care-mi rămân
“libere” până luni? Mi s-a spus că nu-i nimic de făcut din moment
ce “a apărut” în program. Am impresia că erau în suferinţă de
comunicatori, adică nu mai aveau la cine apela şi m-au pus în faţa
unui fapt împlinit.
Voi încerca să spun câteva lucruri despre dumneavoastră,
ca o introducere pentru viitoarea dumneavoastră apariţie la
Societate, care desigur va stârni mult interes. Desigur, veţi veni în
toamnă, mi se pare, în octombrie, se reiau şedinţele Societăţii,
fiindcă pe 21 iunie se ia vacanţă aşa cum aţi şi bănuit. Există două
feluri de expuneri la aceste şedinţe: scurte, de circa 10-15 minute
şi comunicări şi conferinţe care ocupă sigure o întreagă şedinţă,
deci depăşesc o oră. Dumneavoastră, desigur, veţi ţine o
conferinţă, care probabil va rămâne memorabilă şi va seduce
auditoriu.
Până atunci, să încerc să mă “debrouillez” eu luni. Vă voi
scrie să vă povestesc cum a fost. Uraţi-mi să … vă pot scrie, nu
ştiu dacă voi avea puterea să “mărturisesc” un fiasco prea
lamentabil.
Cu mulţumiri şi deosebită stimă,
Dr. Genoveva Georgescu
Ibidem, C.I.3.e1, f. 3-4, orig.

182
127

Bucureşti, 19 iunie 1976

Stimate Domnule Doctor,


Ar fi trebuit să vă scriu mai demult, aşa cum vă
promisesem, adică imediat după şedinţa de comunicări de la
Societatea de Istoria Medicinei din 7 curent, dar să vă mărturisesc
sincer, n-am mai avut curajul s-o fac.
Comunicarea mea a fost primită că răceală, ca să nu zic
chiar ostilitate de asistenţă (care a fost puternic influenţată de dr.
Vătămanu, conducătorul şedinţei). M-am întrebat dacă “persona
non grata” sunteţi dumneavoastră sau eu şi am ajuns la concluzia
că suntem amândoi, chiar dacă nu în egală măsură şi, bineînţeles,
păstrând proporţiile.
Ştiam eu câte ceva, acum m-am convins de multe lucruri pe
care le consideram imposibile sau absurde, că sunt chiar aşa.
Dar lăsând comentariile la o parte, să vă spun, în câteva
cuvinte, cam ce a fost.
Comunicarea mea s-a referit în introducere la personalitatea
dumneavoastră şi la opera cea mai importantă, care vă situează,
aşa cum s-a stabilit, printre cei dintâi care s-au ocupat cu
probleme de cibernetică (am zis eu cu destulă prudenţă). Apoi am
explicat în ce împrejurări s-a vorbit în ultimul timp despre
“Psychologie Consonantiste”, cine a vorbit, cine a scris şi în ce
publicaţie, am arătat în curând vă va apărea o carte care se va
referi, desigur, şi la aceste probleme şi în fine am arătat că
dumneavoastră înşivă veţi veni în toamnă la Societate să
conferenţiaţi şi desigur toată lumea vă va cere să vorbiţi despre
opera dumneavoastră şi mai puţin să relataţi amintiri despre alţii.
Am “insinuat” chiar că frumos ar fi să vi se trimită o invitaţie
scrisă şi oficială.
Având în vedere aceste lucruri, am zis eu, nu văd de ce aş
mai vorbi şi eu despre această operă şi deci consider mai nimerit

183
să mă refer la altă lucrare a dumneavoastră, mult mai puţin
cunoscută, “Fonoscopia”, despre care de obicei doar se
pomeneşte.
Înainte de a prezenta lucrarea în amănunt şi cu
exemplificări, am citit fragmente din relatarea dumneavoastră în
legătură cu împrejurările care v-au determinat atunci să publicaţi
în limba franceză şi pe care le deţineam de la ing. Horia Gligor
din Timişoara (dar pe care voise să mi le ofere şi prof. Spielmann
din Tg. Mureş).
Auditoriul a ascultat cu mare atenţie aceste fragmente şi cu
mult mai puţină restul, mai ales că mă programaseră a 4-a
comunicare în aceeaşi şedinţă (aici m-au “favorizat”, aşa cum au
crezut dumnealor că e bine…); erau şi obosiţi cu toţii şi
chestiunile de fizică (fie ea şi acustică) atât de “aride”, mai ales
pentru medici… Au început să-mi arate ceasul, ostentativ, cum
dealtfel mi-au făcut şi în alte ocazii de acelaşi fel şi m-am văzut
obligată să “trec la concluzii”, lucru care m-a necăjit şi enervat.
Mă gândeam cu amărăciune că istoria se repetă incredibil, mai
ales după ce le citisem povestea cu Mareş (l-am numit “un elev al
lui D.”, având în vedere că e vorba de ministrul adjunct din
Ministerul Sănătăţii).
În fine, după ce am terminat arătând că metoda
dumneavoastră, cel puţin din punct de vedere ştiinţific (şi fizic)
mi se pare perfect aplicabilă în clinică şi azi (fiindcă eu n-am
experimentat-o pe pacienţi) şi am arătat şi avantajele ei, am fost
interpelată de dr. Marcu, care m-a întrebat : “dr. Odobleja pe câţi
bolnavi a experimenta-o?”, cu o vădită nuanţă de neîncredere în
glas, după care, deşi fuseseră atât de grăbiţi până atunci, au
început să “discute” metoda, despre care nu au vrut nici măcar să
asculte, să spună că e ceva depăşit şi fără valoare, azi când avem
atâtea alte metode de investigaţie etc. etc., “neglijând” faptul că eu
am terminat subliniind avantajul capital al metodei şi anume
absoluta nenocivitate care nu mai poate fi regăsită la nici una
dintre metodele moderne de explorare etc. etc.

184
Ca să nu vă mai plictisesc cu relatările am să vă spun în
concluzie că mi-am dat seama, cu regret, că în jurul
dumneavoastră planează aceeaşi ostilitate de care vorbeam la
începutul epistolei şi pe care n-o pot înţelege, deşi acum ştiu
multe lucruri.
Chiar şi dr. Brătescu, pe care l-am crezut “de partea
dumneavoastră”, de fapt, oscilează şi mai curând e în tabăra
adversă.
Nu trebuie să fiţi mâhnit pentru cele ce v-am spus. Vă
consider un om tare, care a ştiut să lupte şi să reziste atâta timp,
încât încă o mică înţepătură nu mai contează.
Principalul este că sunt o mulţime de oameni, poate mai
buni, care vă admiră şi sunt alături de dumneavoastră. Aş fi
bucuroasă să mă număraţi şi pe mine printre ei. Ing. Gligor îmi
scrie chiar azi că în ierarhia personală a valorilor, dumneavoastră
figuraţi cu +100 ! Nu ştiu ce înseamnă asta, dar bănuiesc că e un
fel de superlativ absolut, pe limba lui.
Poate că totuşi ar fine să veniţi la toamnă din nou “în arenă”
şi să mai spulberaţi dintre bârfelile absurde ale unora. Nu
îndrăznesc să dau sfaturi nici în general, nici în acest caz. Cum
veţi crede dumneavoastră de cuviinţă. În orice caz, pentru mine ar
fi un prilej fericit de a vă cunoaşte şi arăta stima şi simpatia ce vă
port.
Interesant că la numai câteva zile după “tărăşenia” cu
comunicarea mea, am primit o scrisoare de la Cluj, de la conf.
Izsak (Istoria Medicinii) care-mi spune că a citit programul
comunicărilor şi a mea îl interesează în mod special (subiectul,
bineînţeles). Mă roagă să-i trimit o copie, ceea ce n-am făcut.
Am vorbit la telefon şi cu prof. dr. I. Spielmann de la Tg.
Mureş, care m-a întrebat şi el despre comunicare, spre surpriza
mea şi s-a arătat foarte revoltat când i-am spus în două vorbe cum
a fost primită (?!).
Vedeţi, deci, că simplul fapt că suscitaţi atâta interes şi că
spiritele se aprind când e vorba de dumneavoastră şi mai ales de

185
ceea ce însemnaţi pentru ştiinţă, se aprind zic, fie de simpatie, fie
de urmă, este o dovadă şi poate cea mai certă asupra locului pe
care deja l-aţi cucerit.
Aş dori din tot sufletul să aveţi parte ca meritele
dumneavoastră incontestabile să fie în sfârşit unanim recunoscute.
Vă doresc multă sănătate şi vă asigur de întreaga mea
consideraţie,
Dr. Genoveva Georgescu
Ibidem, C.I.3.e1, f. 13-16, orig.

128

Bucureşti, 27 octombrie 1976

Mult Stimate Domnule Doctor,


Vă mulţumesc pentru scrisoarea atât de frumoasă pe care
mi-aţi trimis-o.
Eu vă voi trimite acum doar câteva rânduri fiindcă am
înţeles că e necesar să ştiţi cât mai curând ce aveţi de făcut.
Am vorbit cu organizatorii şedinţelor de la Societatea de
Istoria Medicinei, cu dr. Brătescu şi domnul Bercuş.
Mi-au spus că trebuie să trimiteţi cât mai repede un
exemplar din conferinţa pe care intenţionaţi s-o ţineţi şi ei vă vor
anunţa când veţi fi programat să veniţi la Bucureşti în acest scop.
Oricum, planificarea este făcută şi pe luna noiembrie, deci ar mai
fi posibil să veniţi abia în decembrie, tocmai când nu doreaţi.
Eu am un exemplar al şedinţelor din luna noiembrie şi vi-l
trimit cu această ocazie ca să vă orientaţi.
Dacă vă hotărâţi pentru luna decembrie, trimiteţi cât mai
repede textul conferinţei domnului dr. Gh. Brătescu, pe adresa
….sau poate pe adresa mea, dacă doriţi.

186
Eu voi face cu plăcere oficiul de a transmite materialul
domnului dr. Brătescu.
Spuneţi-mi ce aţi hotărât.
Vă doresc multă sănătate,
Dr. Genoveva Georgescu
Ibidem,C.I.3.e1, f. 9-10, orig.

129

Bucureşti, 26 noiembrie 1976

Mult Stimate Domnule Doctor,


Împreună cu organizatorii de la Societatea de Istoria
Medicinei am stabilit pentru conferinţa dumneavoastră data de 17
ianuarie 1977, orele 18, la Institutul de Igienă (str. Dr. Leonte 1-3,
sect.7, în spatele Facultăţii de Medicină Generală, et. II, cam.
130).
În decembrie este imposibil, planificarea fiind de mult
aranjată şi anunţurile programului pe toată luna fiind deja tipărite.
Sper să vă convină data de 17 ianuarie, sper de asemenea,
că timpul va fi clement cu noi, iar dumneavoastră vă va permite
deplasarea.
Vi s-a acordat toată şedinţa din ziua respectivă (2 ore, de la
18-20, plus eventualele discuţii). Materialul pe care mi l-aţi trimit
a rămas la organizatori (transmis prin dl. dr. Brătescu, căruia I-am
transmis mulţumirile dumneavoastră). Bineînţeles, nu mi-am
permis să fac vreo “intervenţie” asupra lui. Dumneavoastră veţi
vorbi despre ceea ce consideraţi că este mai interesant în spaţiul
timpului de 2 ore!
Ieri am fost în mod special la o şedinţă la Academie ca să
convoc pentru 17 ianuarie pe câţiva care “se pricep” la
cibernetică (Dr. Săhleanu, Dr. Bălăceanu, Dr. Postelnicu). Mi-au
promis că vor veni.

187
Vă rog, scrieţi-mi de urgenţă ca să-mi comunicaţi dacă vă
convine data de 17.I.‟77.
Cu stimă,
Dr. Genoveva Georgescu
Ibidem, C.I.3.e1, f. 1-2, orig.

130
Bucureşti, 8 ianuarie 1977

Mult Stimate Domnule Doctor,


Sigur că puteţi invita pe oricine la conferinţa
dumneavoastră, chiar şi “ne-medici”. Domnul ing. Gligor mi-a
spus că a primit scrisoarea dumneavoastră. Nu ştia în acel
moment (ieri am vorbit la telefon) dacă va putea veni. Spunea că
ar dori foarte mult să vă întâlnească şi să vă asculte.
Sala de consiliu a Institutului de Igienă e destul de
încăpătoare, nu trebuie să vă mai faceţi nici un fel de probleme.
Totul va decurge normal, poate chiar foarte bine!
Cât despre conferinţa în sine, veţi vorbi despre ce credeţi de
cuviinţă, nu este obligatoriu să vă ţineţi de litera textului scris.
Săptămâna viitoare voi reaminti domnului dr. Săhleanu, dr.
Postelnicu, şi dr. Bălăceanu că mi-au promis să vină la respectiva
şedinţă a Societăţii. Sper să mai conving şi pe alţii.
După câteva zile mai reci, timpul s-a încălzit destul de mult
la Bucureşti şi se prevede să se menţină aşa, deci nu veţi avea o
vreme adversă, dimpotrivă.
Văd că şi unii din membrii Societăţii au devenit mai
“toleranţi” când se pronunţă numele dumneavoastră.
Regret că nu am găsit Almanahul ”Tribuna” . Dl. ing.
Gligor îmi spunea că a citit materialul publicat de dumneavoastră
şi i s-a părut foarte interesant. Mi-a promis să-mi facă rost, dacă
poate, de la Timişoara de Almanah, dar mi-a spus să nu-mi fac

188
prea multe iluzii, că şi acolo se epuizează foarte repede genul
acesta de publicaţii.
Acum câteva secunde a sunat poştaşul la uşă şi mi-a adus
felicitarea dumneavoastră. Vă mulţumesc, e foarte frumoasă, ca şi
urările sincere şi solemne pe care pe poartă.
(Acum scrisoarea mea începe să semene cu un scenariu!).
Primiţi din nou şi din partea mea cele mai călduroase urări
pentru anul ce vine, care aş vrea să vă aducă pe lângă sănătate şi
satisfacţia morală pe care o aşteptaţi şi o meritaţi de atâta timp.
Când veţi fi în Bucureşti, telefonaţi-mi…
Vă doresc succes,
Genoveva Georgescu
Ibidem, C.I.3.e1, f. 23-24, orig.

Horia Gligor

131
Timişoara, 10 ianuarie 1976

Stimate d-le dr. Odobleja,

Vă mulţumesc pentru volumele şi comunicările trimise de


dumneavoastră. Vă asigur că voi proceda conform dorinţelor
exprimate în scrisoare.
Din păcate, nu dispun de posibilităţi rapide de multiplicare
dar voi apela la maşina de scris pentru a copia şi expedia la
cunoştinţele dumneavoastră comunicările indicate.
Am transmis domului E. Niculescu-Mizil dorinţa
dumneavoastră de a intra în legătură cu dânsul şi presupun că veţi
primi o scrisoare cât de curând.
Închei rândurile mele cu speranţa că anul 1976 va însemna
pentru dumneavoastră un an bun, cu sănătate şi satisfacţii.
Al dumneavoastră,

189
Horia Gligor
Ibidem, C.I.3.f1, f. 1, orig.

132

Timişoara, 27 ianuarie 1976

Stimate domnule doctor,


Vă înapoiez o parte din articolele pe care cu atâta
amabilitate mi le-aţi împrumutat.
Voi transmite câte un exemplar domnilor I. Arieşanu, P.
Banciu, L. Cerneţ şi domnului M. Neumann, conform dorinţei
dumneavoastră.
Colegii mei s-au arătat deosebit de interesaţi de materialele
pe care le-am primit. Cu toţii regretăm că obligaţiile de serviciu
ne răpesc prea mult din timpul pe care l-am închina cu plăcere
studierii cărţilor şi articolelor dumneavoastră.
Vă rog să aveţi amabilitatea de a confirma primirea
prezentei.
Al dumneavoastră,
Horia Gligor
P.S. Nu am cunoştinţă de colegul dumneavoastră, medicul
militar Gligor, ca fiind rudă cu noi. Dar dacă şi dânsul este moţ
din aria Abrud-Brad-Ţebea-Câmpeni, nu ar fi exclus să ne
descoperim o ascendenţă comună.
Ibidem, C.I.3.f1, f. 3, orig.

133

Timişoara, 9 februarie 1976

Stimate domnule Odobleja,

190
Vă mulţumesc pentru îndemnurile trimise. Am dedus că se
impun unele precizări. Deoarece eu nu sunt cibernetician (mă
ocup de programarea calculatoarelor electronice) va trebui să
studiez comparativ cartea dumneavoastră cu cea a lui Wiener.
Până acum am avut multe discuţii în contradictoriu cu
colegii şi am ajuns la concluzia că e foarte greu să lupţi cu
prejudecăţile. În fond, eu le consider ca o stare naturală a
psihicului în goană după a obţine cât mai mult cu cât mai puţin
efort.
V-aş ruga să îmi scrieţi în ce numere din Flacăra şi Tribuna
au apărut articole despre dumneavoastră.
Nu am înţeles cine v-a interzis să vă apăraţi punctul de
vedere. Este adevărat că a existat o perioadă în care nu s-a înţeles
prin aceste părţi de lume în mod just despre ce e vorba dar se
pornea chiar de la o definiţie eronată de dicţionar!
Îmi permit să vă recomand călduros să citiţi cartea lui
Alexandru Ivasiuc, “Iluminări”, în care este tratată şi această
problemă a ciberneticii.
De asemenea, aş dori să ştiu ce poziţie au adoptat la
Congresul de Cibernetică compatrioţii şi conaţionalii lui Wiener.
Din păcate, încă nu sunt în măsură să am o părere clară, la
subiect. Totuşi am remarcat maniera “inginerească” în care aţi
abordat diferitele probleme din Psihologia Consonantistă şi
Fonoscopia .
Am regret că în articolul dumneavoastră din Orizontul nu
aţi indicat pasajele prin paginaţie, pentru o mai uşoară găsire.
Aş dori să am ocazia să vă întâlnesc. Dacă voi trece prin
oraşul dumneavoastră, şi dacă îmi permiteţi, voi căuta să vă fac o
vizită.
Închei, cu speranţa că interviul pe care m-i l-a acordat
academicianul S. Milcu vă va interesa.
Al dumneavoastră
Horia Gligor.
Ibidem, C.I.3.f1, f. 4, orig.

191
134

Timişoara, 7 martie 1976

Stimate d-le doctor Odobleja,

Vă înapoiez încă o parte dintre articolele pe care mi le-aţi


împrumutat. Din păcate lucrurile nu evoluează cu rapiditatea pe
care aş dori-o dar sper ca celelalte materiale să nu mai rămână
prea mult la mine.
Într-o scrisoare adresată unei prietene din Bucureşti, medic
internist, îmi explicam admiraţia faţă de stilul dumneavoastră de a
trata problemele vitale, un stil pe care l-am numit “ingineresc”.
Eu fiind inginer, de sigur că nici o clipă nu m-am gândit ca acest
adjectiv ar putea să fie interpretat la modul peiorativ vis-à-vis de
medicină.
Am răsfoit zilele acestea Galaxia Gutemberg de Marshall
Mc Luhan, se pare un scriitor de mare succes în S.U.A., în ultimul
timp. Susţine că civilizaţia europeană este o civilizaţie a ochiului
spre deosebire de cea africană care este a urechii-auditivului. Face
o groază de speculaţii pe tema asta şi-l atacă puternic pe Mircea
Eliade.
De ce vă scriu astea?
Pentru că am găsit în Psihologia Consonantistă nişte pasaje
în care descriaţi foarte clar efectul asupra psihicului a mutării
atenţiei de pe un simţ pe altul.
Săptămâna viitoare mă voi duce pe la doamna Neumann
pentru a-i înmâna şi aceste articole.
Am informat mulţi dintre cunoscuţii mei despre lucrările
dumneavoastră. Cred că este un lucru bun, în fond există un fel de
“magie a numelui” şi mă bucur că pot să contribui, deocamdată
doar prin acest mijloc, la recunoaşterea unanimă la care aveţi
dreptul.
Al dumneavoastră,

192
Horia Gligor
Ibidem, C.I.3.f1, f. 11, orig.

135

9 ianuarie 1977

Stimate domnule doctor,


Vă doresc mult succes la conferinţa de la Bucureşti când
sper că şi cei mai opaci dintre adversarii ideilor dumneavoastră se
vor lumina.
Al dumneavoastră,
Horia Gligor
Ibidem, C.I.3.f1, f. 2, orig.

136

Timişoara, 7 februarie 1977

Stimate d-le doctor Odobleja,


Am aflat despre succesul pe care l-aţi avut la şedinţa de la
Bucureşti şi mă bucur din toată inima.
Vă anunţ, în cele ce urmează, ceva ce v-ar putea interesa.
La Bucureşti, între 27-30 mai 1977 va avea loc Congresul
Internaţional de Acupunctură care are şi o secţie numită
“Cibernetică şi Acupunctură”.
Taxa de participare este de 250 lei, lucrările trebuiau trimise
până la 1 februarie.
În cazul în care nu aţi aflat încă de acest congres, puteţi
primi alte amănunte de la secretariat: “Asociaţia Oamenilor de
Ştiinţă din România - INTAC 77”, Bucureşti, Bd. Ana Ipătescu,
29, Căsuţa Poştală 90, Tel. 502962.

193
Vă felicit pentru articolul din Almanahul Tribuna.
Al dumneavoastră,
Horia Gligor
Ibidem, C.I.3.f1, f. 8, orig.

Mihai Golu

137
Bucureşti, 19 martie 1973

Stimate d-le Odobleja,

Scrisoarea dumneavoastră mi-a făcut o deosebită plăcere,


întrucât mi-a permis să iau cunoştinţă de interesantele
dumneavoastră preocupări în domeniul psihologiei, care, aşa cum
afirmaţi, se înscriu în contextul viziunii moderne, cibernetice.
Pentru a cunoaşte mai bine ideile pe care le dezvoltaţi în lucrare,
am procedat la depistarea ei în fondurile de documentare ale
bibliotecilor din capitală şi, spre satisfacţia mea, am reuşit s-o
descopăr. În câteva zile voi fi în posesia ei şi, în limita timpului
disponibil, o voi studia atent.
Cred că propunerea dumneavoastră de a face cunoscute
ideile lucrării în cadrul unui for ştiinţific autorizat este pe deplin
justificată. De aceea, socotesc că cel mai adecvat ar fi să vă
adresaţi conducerii Asociaţiei Psihologilor din R.S.R., care v-ar
putea oferi posibilitatea susţinerii comunicării în cadrul unei
adunări generale, la care participă psihologi din toată ţara.
Preşedintele asociaţiei este prof. Alex. Roşca, iar adresa unde
dumneavoastră puteţi trimite cererea respectivă este următoarea:
Institutul de Psihologie, str. Frumoasă nr.26, Bucureşti.

194
În ceea ce mă priveşte, voi susţine această cerere şi voi
încerca să-mi aduc contribuţia la realizarea unei cât mai obiective
cunoaşteri şi înţelegeri a conţinutului cărţii dumneavoastră.
Cu deosebită stimă,
M. Golu
Ibidem, C.I.3.g1, f. 1, orig.

Institutul de Medicină şi Farmacie Bucureşti

138

INSTITUTUL DE MEDICINĂ ŞI 21 octombrie 1976


FARMACIE
BUCUREŞTI
Biblioteca Centrală
Nr.1734

Către,
Tov. dr. Ştefan Odobleja
Str. Decebal, nr.72
Drobeta-Turnu Severin

Prin prezenta, vă exprimăm mulţumirile noastre pentru cele


două volume din lucrarea dumneavoastră Psychologie
Consonantiste, Paris, 1938-1939, pe care le-aţi donat bibliotecii
noastre.
Directorul bibliotecii,
Dr. Tr. Prodan
Ibidem, C.I.2. m, f. 1, orig. dactilo.

195
Institutul Politehnic Bucureşti

139

MINESTERUL EDUCAŢIEI ŞI Bucureşti, 6 ianuarie


ÎNVĂŢĂMÂNTULUI 1978
Institutul Politehnic
“Gheorghe Gheorghiu-Dej”
Biblioteca Centrală
Serviciul Completarea Colecţiilor

Către,
Tov. dr. Ştefan Odobleja
Prin prezenta vă informăm că donaţia dumneavoastră
intitulată Psychologie Consonantiste în două volume, editată de
Librairie Maloine din Paris în anul 1938, a fost inventariată şi a
intrat în fondul Bibliotecii Institutului Politehnic Bucureşti.
Vă mulţumim foarte mult pentru amabilitatea
dumneavoastră de a ne dona această interesantă lucrare.
Director, Şef Serviciu,
Ing. L. Voronca L. Cristea

Ibidem, C.I.2. g, f. 1, orig. dactilo.

Nicu Istodor
140
<Fără dată>

Mult stimate şi ilustru


domnule doctor Odobleja,
Am citit cu nespusă satisfacţie articolul apărut în ultimul
număr din Revista Flacăra şi modul în care a fost scris mi-a

196
umplut inima de satisfacţie şi de mândrie pentru enorma
dumneavoastră contribuţie la tezaurul ştiinţei mondiale.
Pentru a nu vă răpi timp, doresc numai avă comunica unele
probleme, cu rugămintea de a-mi răspunde când puteţi, dar cât
mai repede.
1. Dacă aveţi condiţii optime la locuinţa ce o aveţi şi
ce aţi prefera să aveţi pentru a vă desfăşura activitatea mai bine.
2. Vor veni probabil, nu ştiu când, nişte reporteri ai
armatei la dumneavoastră la rugămintea mea. Vă rog a-i sprijini
cât mai mult ca şi ei la rândul lor să poată prezenta argumente cât
mai valoroase care să aibă efect în ceea ce noi dorim cu ardoare (
ca dumneavoastră să fiţi pus la locul ce-l merită omul de ştiinţă).
3. Dacă aveţi cumva un fel de autobiografie a
dumneavoastră de mic copil şi până acum şi dacă vreţi a mi-o
trimite şi mie pentru a putea să vă vin tot mai mult în ajutor.
4. Poate puteţi să-mi trimiteţi şi mie un volum din
cartea publicată în franceză-mă voi strădui s-o traduc prin
prietenii mei.
Eu voi face personal tot ceea ce e posibil, voi lupta fără
preget pentru a vă sprijini să punem în valoare minunatele
dumneavoastră lucrări. Aştept nerăbdător să ştiu ce s-a hotărât de
tov. Ilarie Hinoveanu şi vă rog a-mi comunica. Aveţi încredere că
voi depune tot efortul şi voi fi în permanenţă lângă
dumneavoastră în orice e necesar. Vă rog a-mi spune orice doriţi
dumneavoastră şi mă voi strădui să rezolv spre binele
dumneavoastră şi al ştiinţei româneşti.
Doresc din toată inima să aveţi sănătate deplină, puterea şi
forţa să vă ajute în finalizarea vastei opere de care vă ocupaţi.
Cu stimă şi profund respect,
Al dumneavoastră sincer colaborator,
Lt. col. Nicu Istodor
Ibidem, C.I.3.h1, f. 1., orig.

197
Constantin Iugulescu

141

Domnului dr. Odobleja Şt. Focşani, 14 noiembrie 1974


Turnu Severin

Mult Stimate Domnule Doctor,


De la început vă rog să primiţi modestele dar călduroasele
mele felicitări pentru manualul de Psihologie Consonantistă, pe
care l-aţi elaborat de atâta vreme şi care abia acum a intrat în
actualitate.
Sunt lt. col. Iugulescu Constantin, doctorand în istoria
farmaciei. Teza pe care am înaintat-o are ca subiect Istoria
Farmaciei Militare şi din acest punct de vedere vă închipuiţi cât
este de apropiată de Istoria Medicinei Militare.
V-am cunoscut lucrarea prin intermediul Revistei Sanitare
Militare, adică a tov. din redacţie, când, astă vară nu se luase nici
o hotărâre şi se aştepta o persoană influentă care să dea tonul. De
aceea m-am bucurat mult când la recenta sesiune a Comitetului de
Istorie a Ştiinţei al Academiei, unde eu am fost cel mai modest şi
tânăr invitat, am ascultat primul referat serios despre lucrarea
dumneavoastră, comunicarea domnului doctor Săhleanu. Am fost
oarecum pregătit căci faţă de alţii din sală citisem cartea dar
nepregătit să iau cuvântul. Din entuziasm şi admiraţie am făcut-o
şi pe aceasta şi acum repet cele prezentate de mine, spontan, la
discuţii. La început am arătat că sunt de acord cu referatul
prezentat de doctorul Săhleanu şi că în acel spirit trebuie
prezentată lucrarea dumneavoastră. Apoi am arătat că am citit
lucrarea dumneavoastră cu deosebită curiozitate şi I-am simţit
frumuseţea stilului şi limbii (cu toate că este scrisă în franceză!).
Am arătat că am simţit necesitatea de a o reciti, mai bine zis a o
consulta la nevoie, adică atunci când am avut greutăţi în
exprimarea unor idei care întârziau, întocmai ca pe un îndreptar,

198
să zicem ortografic, pentru o regulă unanim recunoscută. Am
arătat că lucrarea nu poate fi prezentată în forma actuală
publicului şi că slăbiciunile cărţii trebuie trecute cu vederea fiind
influenţe inerente ale timpului în care aţi elaborat-o. Şi acum vin
cu întrebarea: dumneavoastră aţi pregătit şi o versiune nouă în
limba română? Trebuie scoase unele pasaje şi corectate altele
pentru ca lucrarea să corespundă şi timpurilor noastre şi să aibe şi
o valoare de întrebuinţare, nu numai istorică!
Aş vrea să mai aflaţi că am primit adresa dumneavoastră de
la domnul doctor Odiseu Apostol, care a făcut mari servicii
difuzării cărţii, selecţionând cu grijă persoanele care ar putea să ia
o atitudine privitor la actualizarea cărţii şi chiar de a aborda
comparaţia cu cibernetica lui Wiener, comparaţie care pe mine mă
depăşeşte momentan. La Academie s-a spus de către domnul
academician Milcu, că acest for a fost invitat să-şi spună părerea
şi că au luat deja în studiu problema. Tot acolo domnul profesor
Spielmann, îndrumătorul meu la doctorat, a relatat că poate aduce
ceva interesant la cunoştinţa Comitetului pentru Istoria şi
Filozofia Ştiinţei, scrisoarea dumneavoastră către dânsul, despre a
cărei conţinut am luat şi eu cunoştinţă, în parte.
De aceea vă rog să nu vă supăraţi că m-am adresat şi eu
direct dumneavoastră, ca unul interesat ca lucrarea dumneavoastră
să ajungă la nivelul tuturor doritorilor şi nu numai la puţinii care
beneficiază de cunoaşterea limbii franceze şi să uşurez pe cât îmi
stă în putinţă reeditarea în limba română (mai bine zis editarea!).
Şi acum o confidenţă: cum mă ajută cartea dumneavoastră
(lucru pe care nu ştiu dacă l-aţi bănuit sau intuit!). Când doresc să
caracterizez o epocă, o perioadă sau o situaţie caut tabelul
corespunzător cu perechile de termeni antagonişti şi aleg uşor
termenii ce îmi convin, fără ca să existe o legătură între sistemul
dumneavoastră şi situaţia sau epoca ce-mi stă în atenţie! Poate că
acest fel de a se folosi lucrarea dumneavoastră nu vă este încă,
cunoscut sau confirmat (pentru aceasta toate mulţumirile!).

199
Închei aici părerile mele despre carte şi aş fi bucuros dacă
aş devansa pe alţii în a vă aduce la cunoştinţă unele discuţii care
v-ar interesa în legătură cu viitorul lucrării dumneavoastră, lucrare
pe care eu o găsesc utilă, interesantă, de actualitate (cu condiţia
corectării unor pasaje anacronice şi remarcabilă pentru cultura
românească.
Vă rog să primiţi un respectuos omagiu şi călduroase urări
de sănătate.
Să trăiţi,
Lt. col. Farm. Iugulescu C.
Ibidem, C.I.3.i1, f.11-12, orig. dactilo.

142

Focşani, 26 noiembrie 1974

Mult Stimate Domnule Doctor,


Am primit scrisoarea dumneavoastră chiar astăzi şi mă
grăbesc să vă răspund. Am făcut de aici, din Focşani, intervenţiile
necesare să vă parvină chiar de la domnul profesor Săhleanu un
exemplar din manuscris. Dacă nu-l primiţi în curând este semn că
îl va prelucra. În ceea ce priveşte părerea mea despre comunicarea
domnului profesor Săhleanu (dânsul mă depăşeşte din numeroase
puncte de vedere!) vă pot spune următoarele: foarte competentă,
curajoasă, oportună (deosebit de oportună fiindcă mulţi au citit
lucrarea dumneavoastră dar nu au luat atitudine), mai mult tehnică
decât speculativă, bine esenţializată, necritică, cu numeroase
referiri la predecesorii dumneavoastră (ca influenţă bineînţeles),
îndeosebi la Rădulescu-Motru. A făcut referiri şi la Wiener dar la
discuţii s-a spus că influenţa lucrării dumneavoastră asupra celor
ale savantului american este necesar a se studia mai mult, înainte
de a se vorbi despre aceasta.

200
Revenind la lucrarea dumneavoastră, eu mă consider prea
modest ca să dau tonul… dar am adăugat la cele spus de alţii, şi
voi susţine mereu, valoarea actuală a lucrării, chiar în forma în
care este scrisă, cu scoaterea câtorva pasaje, nu mai mult de 2
pagini. Toţi cei cu care am discutat îi recunosc valoarea istorică
dar se abţin să se pronunţe despre influenţa asupra Ciberneticii lui
Wiener. Şi aceasta din simplu motiv că nu s-au documentat.
Oamenii se deconectează greu din problemele lor dar de făcut o
vor face în mod sigur. Deocamdată aşteptăm atitudinea
Comitetului de Istoria şi Filozofia Ştiinţei, care, după cum am
reţinut de la domnul academician Milcu este obligat să-şi spună
cuvântul. Cred că acest comitet va solicita şi părerea Academiei
de Ştiinţe Economice, pentru că trebuie să vă mai spun că tehnica
de calcul a luat un avânt considerabil. Nici şefii mei pe linie de
mecanizare şi calcul electronic nu au luat o atitudine fermă deşi
le-am prezentat lucrarea dumneavoastră astă vară. Vă închipuiţi
ce bucuros am fost când am auzit comunicarea profesorului
Săhleanu. Chiar dacă nu a scris totul şi nu a tras concluzii,
comunicarea domnului Săhleanu nu are puţine merite.
Cred că ar fi fost necesar ca să se fi făcut o informare
Comitetului susmenţionat al Academiei R.S.R. cuprinzând pasaje
paralele, între lucrarea dumneavoastră şi a lui Wiener, cu
specificarea paginaţiei etc.. Cred că nu ar strica să se prezinte o
paralelă între lucrarea dumneavoastră şi a lui Wiener, după
principii ştiinţifice: asemănări, deosebiri, concluzii. Din păcate
mie îmi lipseşte nu numai cibernetica lui Wiener, ceea ce ar fi
mai uşor de obţinut, ci cunoaşterea psihologiilor care v-au sugerat
frumoasa sinteză şi originalele idei! Îmi pun problema, oare două
inteligenţe nu pot ajunge la aceleaşi concepte în mod
independent? Oare lucrarea dumneavoastră a fost într-adevăr pe
masa lui Wiener? Sau este o simplă coincidenţă care se putea
naşte sub alt nume cu 15-18 ani mai târziu decât 1938. Astăzi
calculul electronic s-a depărtat atât de mult de Wiener încât numai
istoricii pot pune în lumină adevărul. De aceea am preferat să arăt

201
eu valoarea actuală şi vă rog să mă credeţi că nu o fac din
complezenţă, ci din practică…
Vă rog să primiţi asigurarea unei înalte stime,
Să trăiţi,
Lt. col. Iugulescu C.
P.S. În mai 1975 toţi medico-istoricii vor veni la un
simpozion la Craiova. Vreau să ştiţi şi acest lucru. Ne-ar face o
deosebită plăcere să vă vedem. Vă voi ţine la curent şi cu alte
veşti.
Ibidem, C.I.3.i1, f. 13, orig. dactilo.

143

Focşani, 17 decembrie 1974

Mult Stimate Domnule Doctor,

Am primit acum câteva zile lucrarea dumneavoastră, mai


bine zis lucrările, dar am amânat confirmarea crezând că le pot
reţine la mine un timp scurt şi vă pot comunica şi restituire. M-am
angajat în studiu şi vă rog să nu vă supăraţi că le mai reţin încă o
săptămână. Acum vă înţeleg şi mai bine Psihologia
dumneavoastră Consonantistă.
Până acum nu am reuşit să găsesc lucrările lui Danielopolu
dar continuu investigările printre medicii din Focşani (aici am
posibilităţi mai reduse decât în Bucureşti şi nu vreau să apelez la
cineva de acolo).
Am scris şi la redacţia Revistei Sanitare Militare şi sunt
convins că de acolo veţi primi un răspuns dar nu cred să fie
satisfăcător până când nu se vor afla concluziile Academiei. În al
doilea rând, la noi se lucrează cu întârzieri datorită sarcinilor
medico-militare curente, dar de pierdut nu se pierde nimic.

202
Cât priveşte şedinţa de la Academie nu am auzit încă şi
bănuiesc că nu voi fi invitat. Dacă este o şedinţă publică aş fi
amator să vin pe cont propriu. Noi cei din provincie suntem
convocaţi numai la sesiunile de lucrări pe linia noastră şi aceasta
numai de câteva ori pe an.
În curând revin cu o nouă scrisoare. Nu este nevoie să-mi
scrieţi decât numai dacă trebuie să expediez lucrarea
dumneavoastră la o altă adresă decât a dumneavoastră.
Cu acelaşi profund respect,
Să trăiţi,
Lt. col. Iugulescu
Ibidem, C.I.3.i1, f. 10, orig. dactilo.

144

Focşani, 3 ianuarie 1975

Mult Stimate şi Iubite Domnule Doctor Odobleja,

Am primit la timp scrisoarea dumneavoastră şi vă rog să mă


scuzaţi de întârziere. Acum sunt liniştit şi vă pot scrie tot ce-mi
permit posibilităţile mele. De la început fac două precizări utile
pentru a mă înţelege mai bine: nu uitaţi că sunt farmacist şi că
specialitatea mea este (în afara serviciului!) istoria-farmaciei. De
pe aceste poziţii fundamentale plus un mare şi neostoit interes
pentru cultura românească, iată ce vă pot oferi la întrebările
dumneavoastră, luate metodic, farmaceutic…
Am dat lucrarea dumneavoastră pentru lectură la medicii
mei militari care se interesează de cibernetică. Au rămas pe
gânduri. Suficient pentru a afla de dumneavoastră. Acum voi
expedia lucrarea la Bucureşti, unde există un grup de medici
militari care au preocupări privind neurofiziologia, psihiatria,
psihologia şi filozofia chiar, fără însă a fi mari originali. În fruntea

203
acestor medici militari eu aş situa pe colonelul doctor Gh. Găitan,
un om de o vastă cultură dar foarte ocupat. Îl cunosc îndeajuns
pentru a vă asigura de competenţă şi obiectivitate.
Lt. col. Sanda este acum obligat să termine acum teza sa de
doctorat în medicină. Rămâne acelaşi om cu vederi largi, aşa cum
vi-l imaginaţi dumneavoastră. Nu l-aţi pierdut şi nu vă faceţi griji
de o atitudine ostilă între medicii militari, ci poate tocmai (şi
aceasta este maximum!) un refuz de a lua o hotărâre prin
declararea incompetenţei (aşa cum am mărturisit-o şi eu), a
imposibilităţii de documentare într-un timp scurt, când lucrările
curente ne iau şi timpul pentru noi înşine…
Tovarăşul general Augustin este inabordabil, după părerea
mea fiind mai mult decât supraocupat. Dar îl vom informa noi. Vă
rog să nu aveţi grija aceasta, deocamdată, pentru un timp.
De grup advers nu am cunoştinţă dar nici nu pot să spun că
nu ar exista. Când voi afla ceva vă comunic! Neurologii? Nu cred
să vă fie ostili dar mă voi interesa. Dacă vă referiţi la domnul
general Loghin, acesta nu mai este în armată, cred că s-au împlinit
doi ani dacă nu şi mai mult. Colegul său de vârstă, doctorul
Aramă, pe care l-am cunoscut din timpul războiului şi mi-a lăsat o
impresie puternică şi frumoasă, nu mai contează în activitatea
medico-militară de peste 20-25 ani. Nici nu mai ştiu dacă mai este
în viaţă.
Despre doctorul Vlad, cunoscutul psihanalist, nu mai
cunosc nimic tot din aceeaşi vreme. Am citit cele două lucrări ale
sale la cald, după apariţie, dar nu împărtăşesc vederile sale. Nici
dânsul nu a mai influenţat viaţa medico-militară după 1945-1946.
Nici nu ştiu dacă mai este în viaţă, nici nu-i cunosc fii, deşi
cunosc cel puţin 3 medici Vlad, toţi cam de vârsta mea (50 ani)
sau ceva mai tineri.
Cât priveşte lipsa de independenţă a militarilor noştri eu
spun că am depăşit acele timpuri…(relativ recente), poate mai
bine zis lipseşte curajul opiniei. Dar nici de aceasta nu ducem
lipsă când este vorba de chestiuni de serviciu şi medico-militare.

204
Cred că mai degrabă este vorba de fugă de incompetenţă!… Pe
dumneavoastră vă admir pentru originalitatea şi culmile gândirii
la care aţi ajuns şi tot mai mulţi se asociază acestei păreri, chiar
dacă nu sunt medici, dar sunt militari!…
În ceea ce priveşte legătura dintre articolul dumneavoastră
şi părerea Academiei, este o supoziţie a mea, de aici de la
Focşani. Este deci “mea culpa” de a fi văzut o explicaţie a
întârzierii apariţiei. Este o părere subiectivă. Rămâne de văzut
dacă am avut sau nu dreptate.
Medicul general Z., din Focşani, sau nu mai este aici, sau a
decedat. Voi reveni imediat ce voi avea veşti. Noi am avut o
întâlnire cu medicii militari veterani, mai sunt în viaţă col. rez.
Puşcă (decanul de vârstă), col. rez. Naghel ş.a. Col. Boiu era
bolnav, col. Meerovici a decedat.
Relativ la scrisoarea dumneavoastră mai veche. Noi nu
suntem în relaţii prea apropiate cu domnul profesor Săhleanu
(spun aceasta şi în numele domnului general O. Apostol). Nu
putem şti dacă a avut sau nu la dispoziţie lucrarea dumneavoastră
recentă şi dactilografiată. Aflu eu şi vă spun, dar mai târziu.
Nu am reuşit să găsesc în Focşani, la toţi colegii militari şi
puţinii civili ce cunosc, lucrările privind reglajul biologic. Vă pot
oferi însă relaţii sigure pentru a obţine cărţile lui Danielopolu,
despre al căror conţinut eu nu am decât o părere vagă. Se pot
comanda de către Biblioteca oraşului Turnu Severin, printr-o
scrisoare oficială, la Facultatea de Medicină din Bucureşti, str. Dr.
Petru Groza 20, cu un text mai mult decât simplu, rog
împrumutaţi pe timp de o lună următoarele cărţi:
Acad. D. Danielopolu, Probleme de farmacodinamie
nespecifică, vol. II, Ed. Academiei R.S.R., 1954, 361 p. cota
24097.
Acad. D. Danielopolu, Opere alese, Ed. Academiei R.S.R.,
1960, 497 p. cota 20287.
Am asigurările tov. director al Bibliotecii Facultăţii de
Medicină din Bucureşti că vi le va expedia imediat. Mie nu a

205
putut să mi le dea fiind exemplare rare şi de mult dispărute de pe
piaţă. În adresă este bine să se scrie că le solicitaţi dumneavoastră.
Privitor la publicarea articolului dumneavoastră în revista
Sanitară Militară, nu vă pot spune nimic dar am rugat un prieten
mai vârstnic şi cred că vă va comunica dânsul când va fi în
posesia unei informaţii.
În următoarele 2-3 săptămâni eu am să vă scriu doar scrisori
scurte, dat fiind că am susţinerea tezei mele de doctorat la I.M.F.
Tg. Mureş. După aceea devin mult mai liber şi mă pot consacra
problemelor de aplicare a calculatoarelor la nevoile farmaciei,
domeniu în care am făcut primii paşi şi am publicat ceva şi în
R.S.M./1974.
Voi reveni cu veşti, inclusiv cu unele chestiuni de pus în
discuţie.
Vă rog să primiţi asigurarea adâncului meu respect,
Al dumneavoastră,
C. Iugulescu
Ibidem, C.I.3.i1, f. 3-4, orig. dactilo.

145
Focşani, 18 martie 1975

Mult Stimate Domnule Doctor,


Eram pe cale să vă scriu când am primit scrisoarea
dumneavoastră din 12 martie 1975.
Acum mă găsesc încă în spital şi vă rog să-mi scuzaţi
mijloacele scrisului.
M-am bucurat mult la primirea scrisorii dumneavoastră şi
vă sunt recunoscător.
Înainte de a intra în “fondul” problemelor vă aduc la
cunoştinţă că în acest interval de tăcere mi-am susţinut doctoratul
la Tg. Mureş, am fost mutat la Bucureşti şi mi-am luat serviciul în
primire. Am avut vreo trei săptămâni de activitate mai intensă şi o

206
viroză la sfârşit, astfel că de 10 zile mă găsesc în spital. Acum
sunt gata de a-mi relua activitatea din păcate, deşi am stat 2
săptămâni în Bucureşti nu am putut merge nici o oră la Academie,
astfel încât veştile primite de la dumneavoastră au fost inedite şi
deosebit de plăcute.
Mă bucur că în sfârşit comitetul nostru a fixat data
simpozionului. Sunt gata de a le trimite sau înmâna lucrarea
dumneavoastră persoanelor care doresc. Voi întreba la Academie
şi astfel o voi putea pune la dispoziţie în numele dumneavoastră.
Până acum au citi-o două cercuri de farmacişti interesaţi în
transpunerea lucrărilor de farmacie pe calculator. Dar colegii mei
au citi-o informativ neavând un suport teoretic substanţial şi nici
nu au cunoscut lucrarea dumneavoastră din 1938.
Urmând a face serviciul în Bucureşti voi avea posibilitatea
să vă fiu de folos în continuare şi să mă prezint la dumneavoastră
spre a mă cunoaşte la 25 aprilie, cu ocazia întâlnirii, dacă nu
cumva voi fi în vreo misiune (ceea ce nu prea cred).
Voi anunţa şi colegii mei să vină. Poate participa oricine dar
la discuţii trebuie să fie bine pregătit. Pentru aceasta nu este
nevoie de o invitaţie din partea Academiei. Este suficient să
anunţăm numele persoanelor care vin şi dacă este permis (de
regulă numai la şedinţele comitetului nu se pot face invitări). Cred
că va fi o după amiază plăcută. Nu aş vrea să vă deziluzionez dar
nu mă aştept ca vorbitorii să fie bine pregătiţi. Aceasta pentru că,
fiecare ar avea deja un grup de probleme de studiat, de altă natură
decât tema. M-aş bucura să fie convocaţi ciberneticienii români
cu munci de răspundere precum şi cei de la facultăţile interesate.
Voi reveni cu o scrisoare de la Bucureşti în care voi preciza
şi adresa mea.
În speranţa unor rezultate pozitive la 25 aprilie, vă rog să
primiţi un salut respectuos şi călduros.
Al dumneavoastră,
Lt. col. dr. Iugulescu
Ibidem, C.I.3.i1, f.1-2, orig.

207
Dan Ivanovici

146
30 aprilie 1974

D-sale
D-lui Dr. Şt. Odobleja,
Turnu Severin

Dragă Domnule Doctor,


După un popas în Franţa, am ajuns, de câteva luni, în
România aici la Bucureşti.
Dacă ne vom simţi bine şi sunt convins că ne vom simţi,
fiind în Ţara pe care o port în suflet şi pentru care am dat sânge
din corpul meu pentru făurirea şi apărarea ei, vom sta aici mai
multă vreme, cu mici întreruperi.
Relativ la cărţile pe care mi le-aţi trimis, am lăsat vorbă
fetei noastre de la New York să fie împărţite după dorinţa
dumneavoastră.
Acum în urmă, dânsa mi-a scris câteva rânduri relativ la o
altă dorinţă a dumneavoastră, dar care n-au fost prea clare.
Urmând ca pe ziua de 15 mai să iau parte la aniversarea a
90 de ani de la înfiinţarea Liceului Traian din Tr. Severin, al cărui
bursier am fost.
Îndată ce voi sosi, vă voi anunţa.
Până la plăcuta ocaziune de a vă întâlni, vă rog să primiţi
salutul meu românesc,
Cu stimă şi mult bine,
ss., Dan Ivanovici.
Adresa mea:…
Ibidem, C.I.3.j1, f. 3, orig.

208
147
24 martie 1977

Dragă Sia,9

New York, 24 martie 1977.


Dragă Sia, înainte de aţi <relata> despre chestiunea
Odobleja, ţin să-ţi spun cât am fost de mişcat de năpasta căzută
poporului român. Dar am speranţa că, cu încredere în puterile
naţiei, totul se va reface şi rănile vor fi vindecate. Păcat de cei
care s-au dus… Sper că doamna şi dumneata aţi scăpat cu bine
din acest cutremur care putea să lipsească.
Şi acum să vin la cărţile doctorului Odobleja. Încă din anul
1973, scrisoarea dânsului, i-am trimis în 5 mai 1973 copia unei
părţi a articolului dorit de dânsul, BEHAVIOR, PURPOSE AND
TELEOLOGY.
Când am venit în vizită în ŢARĂ, l-am întâlnit la Tr.
Severin, cu ocazia sărbătoririi a 90 de ani ai existenţei LICEULUI
TRAIAN, unde am făcut liceul împreună cu tine. Cu acea ocazie
am discutat despre lucrarea dânsului şi despre greaua situaţie
materială în care trăia, având o pensie foarte mică. Întors în
Bucureşti, am discutat lucrarea domnului doctor cu alţi prieteni şi
înainte de a părăsi ROMÂNIA am citit un articol, cred, în ziarul
Flacăra, care vorbea despre importanţa acestei lucrări. Întors la
New York, am primit un număr de exemplare pe care le-am
distribuit la PUBLIC LIBRARY din New York şi restul le-am
trimis la alţi oameni de ştiinţă.
Am cercetat acum la instituţiile indicate în scrisoarea ta să
văd dacă ele au înregistrat această lucrare.
La Public Library din New York, cele două volume ale
lucrării pe care le-am prezentat personal se găsesc legate în

9
Scrisoarea a fost trimisă doctorului Odysseus Apostol de către Dan Ivanovici din S.U.A. şi a
fost inserată pentru referinele privind eventuala difuzare a Psihologiei Consonantiste în această
ţară. Doctorul Apostol i-a trimis, la rândul său, scrisoarea lui Odobleja la 1 aprilie 1977.

209
scoarţe tari de culoare albastră formând o singură carte, carte
înregistrată sub literele şi nr. FEE 73-2802 PSYCHOLOGIE
CONSONANTISTE par le Dr. ŞT. ODOBLEJA, Librairie
Maloine, Paris, 1938. Înregistrare făcută în anul 1975 de mine.
Nu este înregistrată cartea la Biblioteca Universităţii din
New York; nici la Bebst Library of New York University şi nici
la State University of New York Upstate Medical Center Library.
Am scris şi la Harvard University, dar până azi 20 de zile
încă n-am nici un răspuns, cu siguranţă că n-o are.
Eu, de la reîntoarcerea mea din California, am găsit un
exemplar din cele trimise ( două volume) pe care le voi trimite
zilele acestea la Washington la “ LIBRARY of CONGRESS”,
cea mai vestită bibliotecă din lume.
Aşa se prezintă această chestiune la data aceasta. Cred că
pot să-i trimiţi această scrisoare ca să fie luminat.
În general suntem sănătoşi; am trecut aici o iarnă foarte
aspră după precedenta petrecută în California care a fost dulce.
Cu respectuoase omagii doamnei,
Cu tot dragul,
ss., Dan Ivanovici.
Menţiunea doctorului Odysseus Apostol:Azi 01.IV.977,
primită şi expediată imediat colegului dr. Odobleja. Dr. Apostol.

148

Paris, 20 octombrie 1977


D-lui Dr. Ştefan Odobleja,
Dragă Domnule Odobleja,
Am venit aici datorită morţii unui foarte bun prieten şi voi
sta aici vreo 6-8 zile.
Ieri am primit, aici, vestea de la New York că după plecarea
mea a sosit scrisoarea pe care o adresasem cu o lună mai înainte
doctorului William Seaman Bainbridge cu menţiunea că
cercetările au dus la concluzia că ar fi mort.
210
Îndată ce mă voi întoarce la New York, mă voi adresa
Asociaţiilor Regionale de Medici, fiindcă s-ar putea ca afirmaţia
aceasta să nu exprime realitatea.
O dată cu aceste scrisori mă voi adresa celorlalţi medici pe
care mi-ai indicat.
La bibliotecile din New York nu există nici un exemplar al
lucrării dumitale “Phonoscopie”. Am cerut la Washington, la
“Library of Congress” să-mi comunice dacă există înregistrată
această lucrare.
Îndată ce voi fi întors la New York, mă voi adresa celorlalţi
doctori din regiunea Bostonului.
Este tot ce pot să-ţi spun deocamdată.
Este păcat că ai lăsat să treacă atâţia ani, lăsând ca alţi
doctori să profite de munca şi gândurile dumitale.
În fine, niciodată nu e prea târziu.
Dorindu-vă sănătate, te rog să primeşti salutările mele,
ss., Dan Ivanovici
Ibidem, C.I.3.j.1, f. 1, orig.

Întreprinderea Expediţii şi Transport WECHSLER şi


KLEIN Lugoj

149
Întreprinderea Expediţii şi Lugoj, 8 martie 1939
Transport
WECHSLER şi KLEIN Succ.
Lugoj
D-sale D-lui
Dr. Şt. Odobleja,

211
Lipcani
Am primit azi documentele iscălite de dumneavoastră şi
imediat am aranjat la Banca Naţională şi la Vamă şi am expediat
transportul.
Anexat vă trimit duplicatul de predare şi factura şi vă rog
să-mi trimiteţi urgent suma arătată.
Taxele mari la vamă au fost din cauză că s-a socotit şi cifră
afaceri la export, ce se poate constata din document. Declaraţia
vamală a trebuit să anexez la transportul până la ieşirea din
frontieră. Imediat ce mi se va înapoia documentul vi-l voi trimite.
1 Duplicat
1 Factură
Cu deosebită stimă,
Wechsler şi Klein succ.
Propr. Ludovic Klein, Lugoj
Ibidem, dosar nr.7, f. 42, orig. dactilo.

Octavian Jucu

150

Dr. Octavian T. Jucu Lugoj, 31 ianuarie 1975


Avocat, Lugoj

Mult Stimate D-le Doctor,

La scrisoarea dumneavoastră referitoare la copiii doctorului


Neumann, după multe cercetări, în fine, întâmplător, un prieten
care a fost la mine acum câteva zile, fiind suferind, mi-a dat …
informaţiile necesare.
Mi-a comunicat că cunoştea bine pe fraţii Neumann. Unu
este medic şi lucrează şi acum la Paris, iar D. Marika Neumann

212
este conferenţiară la Universitatea din Timişoara ca
matematiciană.
Mi-a promis că îmi va câştiga adresele. În continuare spre
regretul prietenului meu personal nu a găsit-o acasă, însă a primit
adresa ei pe care v-o anexez.
Întrucât fratele ei cu toată siguranţa este la Paris, vă rog
adresaţi-vă surorii sale de la Timişoara la adresa aici anexată şi
veţi primi cu toată siguranţa informaţiile dorite.
Rămân al dumneavoastră cu deosebită stimă,
Dr. Octavian Jucu
Ibidem, C.I.3.l1, f. 1, orig.

Librăria, Editura şi Papetăria Remus Cioflec

151

Librăria, Editura şi Papetăria Bucureşti, 29 septembrie 1945


REMUS CIOFLEC
Bucureşti, Calea Victorie nr.27
Nr. 10041
Am primit de la domnul Dr. Şt. Odobleja, str. Eroului nr.4,
în cont cu drept de înapoiere, următoarele mai jos specificate, în
condiţiunile de pe contrapagină cu 25% rabat.
Exemplare 2. Autorul şi titlul cărţii depuse: La
Phonoscopie. Preţ unitar: 2500. Valoarea totală: 5000.
Exemplare: 12. Autorul şi titlul cărţii depuse: Psychologie
Consonantiste. Preţ unitar: -. Valoarea totală: 12000.
L.S., Librăria Remus Cioflec.
Ibidem, dosar nr.7, f. 54, orig.

213
Librăria Jean Leon Bucureşti

152

Librăria Jean Leon Bucureşti. <Fără


dată>
Str. Edgar Quinet, 9
Chitanţă Provizorie Nr.456
Bucureşti, I…
Am primit de la domnul dr. Odobleja
În depozit spre vânzare cu 25% rabat cărţile de mai jos în
următoarele condiţiuni:
……………………….
Exemplare: 1, Autorul şi titlul: Psychologie 2 vol. Lei 564.
L.S., Librăria Jean Leon
Ibidem, dosar nr.7, f. 53., orig.

Librairie Maloine

153

Librairie MALOINE Paris, le 25 novembre 1938


Société Anonyme D´Editions
Médicales & Scientifiques au
Capital de 1000000 de Fr.
Monsieur le docteur St. Odobleja,
Lipcani, jud. Hotin
(Roumanie)
Monsieur le docteur,
Nous vous accusons réception de votre lettre non datée, et
nous vous informons que nous nous tenons à votre disposition
pour vous effectuer la vente de vos ouvrages en France, aux
conditions stipulées dans votre lettre.

214
Vous voudrez donc bien nous adresser à leur parution un
premier enovoi de 200 exemplaires de chaque volume.
Veuillez agréer, Monsieur le docteur, nos salutations
distinguées.
Le Directeur Commercial
ss., indescifrabil
Ibidem, dosar nr.7, f. 15, orig. dactilo.

Liceul Pedagogic Arad


154

Liceul Pedagogic Arad 25 martie 1975


B-dul Dragalina nr.7
Nr.37
Stimate tovarăşe dr. Odobleja,
Confirmăm primirea lucrării dumneavoastră ”Psychologie
Consonantiste”, pe care o vom introduce în fondurile bibliotecii
şcolii.
Vă exprimăm cele mai vii mulţumiri şi, totodată, vă urăm
multă fericire şi sănătate.
Director, Secretar,
V. Popeangă E. Baliţa

Ibidem, C.I.2.n, f. 1, orig. dactilo.

M. R. Mantz

155
Fără dată
42111ra ts r
11051tc b r
anniversary scientific session
the 40th years of cybernetics
drobeta turnu severin

215
ref 9 nl43632th080/901 hilversum 28/26 2 1113

wish my roumenian friends good progress in the holistic


system intitiate by dr odobleja
Mantz
Col 40th h 1327+
42111ra ts r
11051tc b r
Ibidem, C.I.3.r1, f. 1, telegramă

N. Marcu
158

Bucureşti, 8 ianuarie 1973

Stimate tovarăşe doctor Odobleja,


Am primit cu plăcere şi deosebit interes scrisoarea
dumneavoastră din 5 ianuarie prin care vă manifestaţi dorinţa de a
participa la o comunicare la Conferinţa Naţională de Istoria
Medicinii (Bucureşti, 27-28 aprilie 1973).
Din păcate datele limită privind înscrierea la manifestarea
noastră au fost de mult depăşite, atât programul definitiv cât şi
volumele de rezumate fiind deja depuse la tipografie încă din
decembrie 1972.
Pentru edificare am dispus să vi se trimită, prin U.S.S.M.,
un exemplar din programul preliminar.
Cu deosebită stimă,
Dr. N. Marcu
Secretar general al comitetului de organizare.
Ibidem, C.I.3.m1, f. 1, orig.

216
J. Miklós

157
Timişoara, 10 martie 1975

Stimate domnule doctor Odobleja,

Mulţumesc pentru scrisoarea dumneavoastră promptă


(relativ la articolul meu din Orizont). Şi după cum puteţi vedea,
încerc să vă răspund, la rândul meu, cât se poate de rapid
(corespondenţii mei din ţară au o prioritate “absolută” faţă de
partenerii externi, unde întotdeauna mă aflu într-un decalaj de
aprox. 200 răspunsuri…timp, bani, efort…).
Referitor la întrebările dumneavoastră:
1. Cercul studenţesc de psihotronică
(parapsihologie) este “deschis” oricui…elevi de liceu,
studenţi, licenţiaţi (ingineri, profesori, medici,
tehnicieni) de orice grad. De fapt, Cercul este într-
adevăr frecventat de cele mai diverse specialităţi.
2. Dr. V. Muşatescu (autor al mai multor
scrieri referitoare la domeniul psihotronicii, ultimele
fiind nr. 8 şi 10/1974 ale revistei Ştiinţă şi Tehnică) este
în vârstă şi este coautor la primul volum (tratat) de
parapsihologie în limba română (în pregătire; autor şi
coordonator principal dr. doc. V. Săhleanu; alţi
coautori: biofiziciana Cornelia Guja şi cu mine). Nu ştiu
dacă este sau nu psihiatru. Nu ştiu dacă practică sau nu
hiptotismul (ştiu însă de un alt specialist Bucureştean
care practică hipnoza: dr. Levon Mirahorian, str. Carol
Davila 87, Bucureşti VII şi face parte din generaţia mai
vârsnică, fost prieten cu marele fiziolog şi “metapsihist”

217
francez Charles Richet. Cred că dânsul este cel mai
experimentat în problemă, din ţara noastră). Numele
complet al dr. Muşatescu este Valeriu Muşatescu.
3. Ceea ce facem la Timişoara, le-aş numi
mai de grabă tatonări şi nu cercetări…şi acestea extra-
instituţional, “benevol şi nesilit de nimeni”, pe cont
propriu dar în conştiinţă deplină că şi ţara noastră
trebuie să păşească odată şi odată pe scena cercetării
parapsihologice instituţionalizate…în sensul reclamat
pentru U.R.S.S. de către autorii articolului sovietic citat
în articolul meu.
4. Nu-i cunosc pe Felini şi dr. King. Sunt
mediumuri? Sau sunt iluzionişti, cum bănuiesc. Dacă
există şi alţii mai tari? În cazul că vă referiţi la
iluzionism (vezi un anume”dr. Honorius” la noi în ţară)
răspunsul este afirmativ: Kreskin (S.U.A.) ş.a. Dacă vă
referiţi la o combinare abilă a iluzionismului cu
producere de fenomene paranormale, vi-l pot cita pe Uri
Geller, care a uimit marele public şi savanţii deopotrivă.
5. Nu cunosc “Psihologia Consonantistă”.
6. Am cele trei numere ale buletinului
Psihoinformatica dar sunt atât de solicitate pe plan local
încât nu prea pot permite expedierea lor. Dacă nu reuşiţi
să le obţineţi de la Casa de Cultură a Studenţilor
“Grigore Preoteasa” din Bucureşti, vă propun să vă
adresaţi psihologului Traugott Szihárd Hisom, str.
Argeşului 5, Tg. Mureş. Este preferabil să anexaţi şi
cheltuielile poştale necesare, întrucât şi colegul Hisom
este deja solicitat în mai multe părţi.
7. Ca să mă recomand fără o solicitare
specială din partea dumneavoastră: sunt chimist (“pur”
şi nu “inginer” precum am fost prezentat de către dr.
Muşatescu în Ştiinţă şi Tehnică nr.10/1974), promoţia
1969, Univ. “B. – B.” Cluj-Napoca, doctorand în

218
biochimie moleculară, Univ. din Timişoara. Numele
complet: Jenö Miklós.
8. O observaţie cu titlu de lămurire:
hipnotismul nu este sinonim cu parapsihologia (sau
“metapsihica” de odinioară) nici ca şi conţinut şi nici ca
şi denumire. Parapsihologia ştiinţifică (sau
psihotronica) de astăzi se foloseşte uneori (cu sau fără
succes) de hipnoză ca un mijloc de elicitare (provocare)
a unor fenomene psi. Există sugestie hipnotică verbală
(hipnoza în uzajul obişnuit) şi sugestie mintală la
distanţă (=telepatie; v. lucrările lui L. L. Vasiliev), deci
sugestie averbală.
9. Ce experienţă personală aveţi
dumneavoastră în domeniul hipnozei şi a fenomenelor
psi? Cunoaşteţi persoane dotate cu abilităţi
paranormale? (am auzit că în Oltenia există câteva
persoane – femei - cu excelente calităţi profetice -
“ghicirea” viitorului). M-ar interesa şi cazuri spontane,
că am un dosar deschis în acest sens. Dacă aveţi drum
pe la Timişoara mă puteţi căuta atât la serviciu cât şi
acasă la mine, ca să discutăm eventuale detalii.
Cu stimă şi mulţumiri,
Chimist J. Miklós
Ibidem, C.I.3.o1, f. 1-2, orig.

Ştefan Milcu

158
Bucureşti, 10 iulie 1974

Dragă Odobleja,
Scrisoarea a fost o surpriză în primul rând evocatoare de
amintiri comune aşezate în sertarele minţii de mai mult de o

219
jumătate de secol. Apoi surpriza problemei supuse atenţiei şi
judecăţii obştei academice.
Am întârziat cu răspunsul ca să-mi fac din timp un aliat.
Între timp a fost trimis la Secţia de Medicină din Academia
R.S.R. şi memoriul adresat preşedintelui.
Sper că un răspuns oficial din partea secretariatului a şi
ajuns în mâinile tale.
Iată cum văd că ar fi de procedat:
1. Să ne trimiţi pe adresa mea la Academie,
în calitate de Preşedinte al Secţiei de Medicină, un
exemplar din memoriul la care te referiri (245 pag.) şi
cele 2 volume din Psihologia Consonantistă (curios, la
Biblioteca Academiei nu se găsesc).
2. Pe baza materialului documentar (inclusiv
N. Wiener) vom organiza la Cercul de Studii
Interdisciplinare din cadrul Comitetului de Istorie şi
Filozofie a Ştiinţei sub conducerea mea (sunt
preşedinte), în semestrul doi, probabil în decembrie, o
şedinţă de discuţie a problemelor ce le-ai pus în
memoriile citate.
Vei fi invitat să prezinţi punctul de vedere şi să-l susţii.
Cercul de Studii Interdisciplinare are o activitate deosebit
de interesantă prin tematica abordată: limbajul traductibil dintr-o
ştiinţă în alta, gândirea interdisciplinară ş.a.
Cred că vei fi de acord.
Este de altfel calea tradiţională în orice problemă
controversată.
Primeşte cele mai afectuoase salutări.
ss., Şt. Milcu
Ibidem, C.I.3.n1, f. 4-5, orig.

220
159

Bucureşti, 7 martie 1975

Dragă Odobleja,
Primeşte în primul rând multe urări de sănătate şi invitaţia
vizitei la Bucureşti. Cred că artroza s-a rezolvat şi iarna trecut!
În şedinţa Cercului de Studii de Filozofie şi Metodologia
Medicinii a Comitetului de Istorie şi Filozofie a Ştiinţei din
Academia R.S.R., din 25 aprilie, ora 1730 în sala de şedinţe a
prezidiului, propun organizarea unei dezbateri cu titlul
Cibernetica şi Psihologia Consonantistă. Te invităm să faci o
expunere de aproximativ 50-60‟ în care să prezinţi problemele ce
interesează prioritatea.
Din păcate, din cauza regimului de austeritate financiară, nu
putem să-ţi asigurăm cheltuielile. Dar se poate aranja la
minimum, să vii cu un tren de noapte şi să pleci seara înapoi. În
fond vei decide singur.
În aşteptarea răspunsului, primeşte salutările mele amicale.
ss., Şt. Milcu
Ibidem, C.I.3,n1, f. 1-2, orig.

160
Bucureşti, 17 februarie 1977
Dragă Odobleja,
Mă grăbesc să-ţi răspund. Nu sunt în măsură să cunosc ce
au făcut redactorii volumului Compendiului de Cibernetică cu
întreg materialul. Întrucât a fost un congres internaţional, a
intervenit şi punctul de vedere al domnului Rose din S.U.A., pe
lângă redactorii noştri (tardiv?). Când va apare vom vedea!
Desigur, sunt de acord să faci comunicarea la care te referi,
în sesiunea din mai a Comitetului Român de Istorie şi Filozofie a
Ştiinţei. Şi pentru aceasta adresează-te tov. secretar (al
comitetului), tov. Lungu, solicitând înscrierea în program.

221
Deci, adresa tov. secretar Lungu :
Comitetul Român de Istoria şi Filozofia Ştiinţei, Academia
R.S.R., Calea Victoriei 125, cod 70179, Bucureşti, sect.1.
Cu cele mai bune salutări,
ss., Şt. Milcu
Ibidem, C.I.3.n1, f. 3, orig.

161
Bucureşti 26 octombrie 1977
Dragă Odobleja,
Răspunde cu mare întârziere scrisorii din august. Într-
adevăr am avut o perioadă de două luni foarte încărcată (începând
de la 15 august).
Acum s-au mai liniştit lucrurile. Băiatul la care te referi
poate veni cu mama, dimineaţa la 930-1030 la Direcţia
Institutului de Embriologie. Nu-i nevoie de nici o programare.
Numai după ce-l examinez voi putea formula o concluzie.
Cu cele mai bune salutări.
ss., Şt. Milcu
N.B. Să se prezinte la poartă cu câteva rânduri de trimitere.
Bd. Aviatorilor 34. Institutul de Embriologie.
Ibidem, C.I.3.n1, f. 6, orig.

Ministerul Învăţământului

162
Republica Populară Română 18 noiembrie 1949
Ministerul Învăţământului
Public
Direcţia Învăţământului
Superior
Nr. 192663/949
Domnului dr. Şt. Odobleja,
Comuna Izvorul Aneştilor

222
Jud. Mehedinţi
La cererea dumneavoastră înaintată Prezidiului Marii
Adunări Naţionale, vă facem cunoscut că în învăţământul superior
numirile se fac la recomandarea facultăţilor.
În consecinţă, urmează să vă adresaţi facultăţii unde doriţi a
fi numit.
Director adjunct, Şeful serviciului,
ss., indescifrabil ss., indescifrabil

Ibidem, C.I.2.i, f. 2, orig. dactilo.

163

Republica Socialistă România 9 octombrie 1969


Ministerul Învăţământului
Direcţia Generală Pedagogică
de Cultură Generală
Nr. 67026/1969

Tov. dr. Odobleja Şt.,


Str. Decebal nr.72
Tr. Severin
În memoriul dumneavoastră privind manualul de
Psihologie pentru clasa a XII-a, vă facem cunoscut că el a fost
trimis Editurii Didactice şi Pedagogice pentru a ţine seama de el
la viitoarea ediţie a manualului.
Director general,
ss., indescifrabil
Ibidem, C.I.2.i., f. 1, orig. dactilo.

223
Dr. J. Neumann

164

Ministère de L‟Éducation Nationale Paris, 8 aôut 1975


Conservatoire National des
Arts & Métieres
Dr. J. Neumann
Laboratoire
De Chimie Agricole et Biologique

Mon cher confrère et ami,


J‟ai bien reçu votre lettre et je vous prie de m‟excuser du
retard avec lequel je vous réponds. La raison en est un deuil dans
ma famillie, des maladies et les obligations pressantes qui
précèdent les vacances.
J‟ai gardé un excellent souvenir de nos relations et je me
suis souvent demandé ce que vous êtes devenu. Mais les rares
amis qui vous ont connu et que j‟ai gardés en Roumanie ne
savaient rien de vous. Aussi, je suis très content d‟avoir de vos
nouvelles.
Il est certain que l‟originalité de vos travaux de recherches
mérite l‟hommage de la postérité.
Vos travaux sur l‟auscultation clôturent en effet ceux d‟une
longue lignée d‟auteurs remarquables de sémiologie clinique.
Hélas, aujourd‟hui, je sais, quoique j‟ai abandonné la pratique de
la médicine, que la jeune génération préfère la rapide
contemplation des clichés radiographiques à l‟étude des bruits
naissent ou sont transmis dans et par une cage thoracique.
Pour le langage des ordinateurs, votre psychologie
consonante est certainement un “jeune ancêtre”. Là, vous étiez
certainement en avance sur votre temps, mais détrompez – vous si
vous croyez pouvoir le faire admettre aux Maîtres actuels du
problème. Les gens des ordinateurs forment une société fermée

224
qu‟il est très difficile d‟approcher. Vous ne devez pas compter sur
moi pour vous aider dans ce domaine. J‟estime que la meilleure
possibilité de rappeler votre mérite dans ce domaine devrait venir
de l‟intervention d‟un homme de l‟Art roumain et il ne doit pas en
manquer.
Je pars, avec ma femme, pour Timişoara ce lundi 11 août,
pour y séjourner quelques semaines. Ecrivez – moi à l‟adrsse de
ma soeur: Bv. 23 August no. 7, en faites qu‟il devienne possible
de se voir.
Avec mon plus amical souvenir, recevez, je vous prie,
l‟expression de mes salutations les plus chaleureuses.
ss., indescifrabil
Ibidem, C.I.3.s1, f. 1, orig. dactilo.

Neumann

165
3 martie 1975
Stimate domnule doctor,
Vă comunic adresa fratelui meu […].
Fratele meu s-ar bucura dacă dumneavoastră i-aţi scrie.
Vara trecută mi-a povestit de dumneavoastră şi ne-a spus că ar
dori să se întâlnească cu dumneavoastră. Ne-a spus că psihologia
dumneavoastră a deschis drumul spre aplicarea metodelor
moderne de cibernetică în acest domeniu şi că este prima lucrare
în acest sens.
Cred că şi anul acesta fratele ne vizitează cu soţia lui în luna
august. Poate că aţi putea să veniţi atunci la Timişoara ca să
continuaţi discuţiile dumneavoastră din 1937. Dacă doriţi, aţi
putea să corespondaţi cu dânsul, deşi fratelui nu-i place să scrie
scrisori.
Cu deosebită stimă,
Neumann
3 martie 1975

225
P.S. Îmi pare rău că v-aţi obosit cu trimiterea plicului.
Ibidem, C.I.3.ş1, f. 1, copie.

166
15 martie 1975

Mult stimate domnule doctor,

Mulţumirile mele pentru scrisoarea dumneavoastră din


12.III.1975.
Cred că este datoria mea să vă comunic, că fratele meu este
foarte ocupat cu lucrările lui ştiinţifice. Deşi n-am dreptul să vă
comunic ceva în numele lui, totuşi îmi permit să vă scriu, că n-are
timp să scrie un articol despre lucrarea dumneavoastră.
Cu deosebită stimă şi consideraţie,
Neumann
15.III.1975.
Ibidem, C.I.3.ş1, f. 4, orig.

167

29 ianuarie 1976

Mult stimate domnule doctor,

H. Gligor mi-a trimis două lucrări ale dumneavoastră:


Probabilitatea şi Sofistica şi Delimitări şi Precizări şi mi-a scris
că îmi trimite şi alte lucrări ale dumneavoastră.
Vă mulţumesc foarte frumos pentru acest gest al
dumneavoastră. Desigur, aceste lucrări vor fi trimise fratelui meu.
Dar sper că nu aveţi obiecţii faţă de intenţia mea de a le arăta în
prealabil doamnei doctor Minerva Bocşa (specializată în
probleme ale ciberneticii) şi domnului Achim Dragomir (care se

226
ocupă mult cu teoria probabilităţii), ambii fiind cadre distinse ale
Universităţii Timişoara.
Trebuie să vă mai mulţumesc, mult stimate domnule
doctor, pentru ultima scrisoare a dumneavoastră care m-a
impresionat foarte mult şi cu care mi-aţi făcut o nespusă bucurie.
Cu consideraţiile cele mai alese,
Neumann
29 ianuarie 1976
Ibidem, C.I.3.ş1, f.6, orig.

Edmond Nicolau

168
Bucureşti, 24 martie 1968

Mult stimate domnule doctor,


Am primit la timp scrisoarea dumneavoastră din 15.03.68 şi
vă mulţumesc pentru ea.
În ceea ce prieşte lucrarea pe care aţi elaborat-o, cred că vă
puteţi adresa fie Editurii Ştiinţifice – B-dul. Republicii 17,
Bucureşti, fie Editurii Medicale – Str. 13 Decembrie, Bucureşti.
S-ar putea ca şi Librăria Maloine să fie interesată de o astfel
de lucrare.
Tezele pe care mi le comunicaţi în scrisoare mi se par juste
şi consider oportună apariţia unei lucrări ca cea a dumneavoastră.
Mărturisesc că nu cunoşteam existenţa lucrării pe care a-ţi
publicat-o în anii 1938-1939. M-ar interesa să o consult.
Editurile cer de la autori:
- Tabla de materii a lucrării;
- Bibliografia consultată;
- Prezentarea lucrării (pe circa o pagină);
- Un curriculum vitae al autorului;
- Eventual un capitol de probă;
- Oferta propriu zisă.

227
Vă rog să mă ţineţi la curent cu demersurile ce le veţi face,
eventual la Editura Ştiinţifică am unii cunoscuţi.
Cu cele mai bune salutări,
E. Nicolau
Ibidem, C.I.3.t1, f. 2-3, orig.

169
<Fără dată>

Mult stimate domnule doctor,


Am primit cărţile pe care dumneavoastră aţi avut
amabilitatea să mi le trimiteţi.
Nu am avut răgazul să le parcurg, dar par deosebit de
interesante. Îmi propun să le parcurg cât de repede şi va fi pentru
mine o plăcere să vă informez de remarcile mele.
M-a bucurat foarte mult faptul că dumneavoastră, într-un
anumit fel, aţi anticipat unele din temele ciberneticii.
Vă rog să primiţi asigurarea deosebitei mele consideraţii,
Edmond Nicolau
Ibidem, C.I.3.t1, f. 1, orig. dactilo.

E. Niculescu-Mizil

170
Bucureşti, 30 aprilie 1978

Mult stimate tovarăşe dr. Odobleja,


Cu multă întârziere, pentru care mă scuz, vă mulţumesc
mult pentru cele două volume ale Psihologiei Consonantiste, pe
care le-am primit prin bunăvoinţa tov. George Botez.
Vă mulţumesc pentru comunicarea la Congresul de
Cibernetică şi Sisteme de la Bucureşti, pe care mi-aţi trimis-o în
limbile română şi engleză. Vă restitui ambele exemplare, poate

228
aveţi nevoie de ele. Eu am xerocopiat materialul respectiv şi îl
păstrez.
Vă felicit pentru foarte interesantul studiu publicat în
Almanahul Tribuna ‟77 (“De la psihologia maşinistă la maşinile
psihologice…”), pe care l-am studiat cu mult interes.
Îmi face multă plăcere să vă trimit alăturat câteva extrase
din unele publicaţii ale mele, care se referă la opera şi la persoana
dumneavoastră. Sper să vă facă bucurie parcurgerea rândurilor pe
care eu le-am subliniat.
Multe salutări
E. Niculescu-Mizil
Ibidem, C.I.3.p1, f. 3, orig.

171
Bucureşti, 8 iunie 1978

Stimate domnule doctor Odobleja,


Am aflat că aţi fost internat la Spitalul Militar şi că aţi ieşit
pe ziua de 7.VI (marţi). Eu m-am interesat de dumneavoastră
astăzi 8.VI.; cu o zi întârziere! Mă grăbesc să vă scriu şi să vă
doresc grabnică şi rapidă însănătoşire.
În legătură cu Congresul de Cibernetică de la Amsterdam,
eu nu m-am înscris cu nici o comunicare şi nu voi participa. Toate
acestea din lipsă de timp. Eu sunt angrenat cu slujbe în două
locuri (la învăţământ şi în chimie). Acestea îmi ocupă din plin tot
timpul, de dimineaţa până seara, inclusiv duminicile şi celelalte
zile de sărbătoare. Dacă nici dumneavoastră nu veţi merge, cred
că veţi găsi pe cineva care merge şi care v-ar putea prezenta
comunicarea.
În legătură cu figurile la comunicare, desenaţi-le pe fiecare
pe format 1/3 dintr-o coală de hârtie obişnuită (A4). Mi le puteţi
trimite mie şi eu le dau unui coleg sau unei colege (desenator)
care le execută în tuş şi tot eu vi le imprim apoi pe o ţiplă (gata
pentru a fi proiectate) şi vi le restitui sub această formă.

229
În legătură cu cartea Psihologia Consonantistă şi
Cibernetica , de la “Scrisul Românesc” cred că este bine să
discutaţi cu directorul editurii şi să vedeţi ce nu-i convine pentru
publicat şi acele părţi (dacă bineînţeles nu sunt mari şi nu sunt
esenţiale) să le scoateţi, pentru ca lucrarea să poată fi tipărită. Eu
apreciez ca esenţială nu scoaterea acestor părţi (eventuală) ci
publicarea în sine a ideilor dumneavoastră, punerea lor în lumina
tiparului şi nu neapărat a laturilor polemice în raport cu N. Wiener
ci a ideilor fundamentale din gândirea dumneavoastră ştiinţifică!
În definitiv pentru acestea vă vor judeca şi aprecia oamenii,
specialişti şi nespecialişti şi nu pentru altceva!
Oricum eu vă urez sănătate, viaţă lungă şi împlinirea
dorinţelor dumneavoastră,
E. Niculescu-Mizil
N.B. Vă restitui aceste materiale, de care poate aveţi
trebuinţă. Eu mi-am permis să le xerografiez şi le voi studia atent.
Vă mulţumesc
Mizil
Ibidem, C.I.3.p1, f. 1-2, orig.

Dr. Noica

172

23 martie 1934

Stimate domnule doctor,


N-aveai obligaţie deloc să-mi mulţumeşti, căci eu n-am
făcut decât ce mi s-a părut că sunt dator.
Întâi, c-am protestat după şedinţă, că un membru inteligent
din Societate a cerut ca orice comunicaţii ale unui medic care nu
este membru, trebuie mai întâi să fie depusă la o Cenzură. De
aceea am spus că este absurd şi aşa nu putem admite. De
altminterea şi preşedintele a fost de aceeaşi părere.

230
Al doilea, dacă în timpul şedinţei, am dat semn că stimez
foarte mult comunicarea dumitale, aceasta am făcut-o fiindcă
aveam sentimentul că avem în faţa noastră pe un om inteligent,
muncitor, care venise acolo să ne facă o comunicare nu numai
interesantă dar şi originală.
Iată stimate doctor cu ce impresii am plecat de acolo şi
aprecierile mele mi-au fost confirmate a doua zi de colegii
dumitale militari de la Spitalul Militar.
Sper că după Paşte, am să rog pe domnul general Butoianu
să te invite la o şedinţă a Spitalului Militar, ca să faci acolo o
comunicare asupra aceluiaşi subiect, dându-ţi mai mult timp ca să
ţi-o dezvolţi în destul.
Voi interveni la redacţia “Spitalului” ca să-ţi admită
lucrarea la publicare şi în cazul când vei avea nemulţumiri, te rog
să-mi scrii mie.
Cu acestea, te felicit încă o dată de focul sacru care-l ai şi-ţi
urez ca luptând înainte, să reuşeşti în scopurile şi ambiţiile
justificate ale dumitale.
Cu cele mai bune sentimente prieteneşti,
Dr. Noica
8 Calea Plevnei
Ibidem, C.I.3.ţ1, f. 1-2, orig.

Oficiul Judeţean pentru Patrimoniul Cultural Naţional


Mehedinţi

173

Oficiul Judeţean pentru 4 martie 1978


Patrimoniul Cultural Naţional
Mehedinţi
Drobeta-Turnu Severin
Str. Independenţei nr.2

231
Nr. 979

Către,
Tov. Ştefan Odobleja
Drobeta-Tr. Severin
Str. Decebal nr.72
Vă anunţăm că a sosit la O.J. P.C.N. avizarea favorabilă a
ieşirii definitive peste graniţă pentru lucrările depuse, odată cu
cererea dumneavoastră înregistrată la nr.979/26.X.1977.
Sunteţi invitat să ridicaţi avizarea şi lucrările.
Programul de lucru zilnic între orele 8-17.
Şef oficiu,
M. Davidescu
Ibidem, C.I.2.l, f. 2, orig. dactilo.

Alexandru Olaru

174

Predeal, 23 decembrie 1972

Mult stimate domnule doctor,

Din Predeal, unde mă aflu cu soţia în concediu de odihnă,


vă transmit cele mai calde şi cordiale felicitări şi urări de bine şi
sănătate de sărbătorile Crăciunului şi pentru noul an 1973.
Obiectul rândurilor mele, în afara acestor urări, dinte a vă
informa asupra iniţiativei ce am luat, ca la Conferinţa Naţională
de istoria Medicinii din aprilie 1973, ce va avea loc la Bucureşti,
voi ţine o comunicare intitulată Ştefan Odobleja – Tentativa unei
noi psihologii: consonantismul.
Pentru ca totul să decurgă în condiţii bune şi să nu fac o
eroare în interpretarea ce o voi aduce construcţiei dumneavoastră

232
psihologice, vă voi trimite un exemplar dactilografiat al
comunicării şi voi ţine seama de indicaţiile dumneavoastră.
V-aş ruga să-mi trimiteţi cât mai urgent, 5-6 ianuarie, date
biografice – data exactă a naşterii, unde aţi urmat şcoala
elementară, liceul, facultatea de medicină, pe cine aţi avut ca
profesori ce v-au influenţat şi v-au dat ideea construcţiei
dumneavoastră psihologice, ce lecturi v-au influenţat. Cum o
consideraţi dumneavoastră ca punct de plecare şi ca platformă
pentru o prospectare a psihologiei viitoare, ce contribuţii aţi adus
sau mai bine zis a constituit sistemul dumneavoastră psihologic,
cum a fost primit de presa de specialitate din ţară şi străinătate, ce
ecou a avut etc. Ce alte lucrări aţi mai avut în afara celor publicate
la Mişcarea Medicală Română, unde aveţi şi o scurtă trecere în
revistă a situaţiei Patologiei până la dumneavoastră. Porniţi de la
o teorie a unui fizician sau de la Bergson sau nici de la unul nici
de la altul? Ce studii aveţi în străinătate? Ce v-a îndemnat la
această deosebită lucrare ?
V-aş ruga, pentru o bună prezentare a operei
dumneavoastră, să-mi puneţi la dispoziţie tot materialul ce credeţi
că va putea interesa, eventual scrieri de la străini, din ţară, etc. pe
care vi le voi restitui imediat. Să-mi scrieţi dacă pot face unele
fotocopii şi eventual diapozitive.
În aşteptarea unui răspuns, vă doresc multă sănătate şi
succes în tot ceea ce întreprindeţi.
Al dumneavoastră,
Al. Olaru
Ibidem, C.I.3.u1, f. 1-2, orig.

233
175
Craiova, 9 ianuarie 1973

Mult stimate domnule doctor,

Am primit materialul şi scrisoarea cu datele biografice. S-ar


părea că mie îmi rămâne foarte puţin de făcut, de sistematizat şi
de adaptat la cerinţele unei comunicări de 5-6 pagini. De aceea, vă
mulţumesc cordial. M-aţi întrebat de ce atâta grabă?
Sunt legat de un termen fix de trimitere a rezumatului
comunicării într-o pagină, într-o limbă străină (franceza pentru
comunicarea ce priveşte opera dumneavoastră), ce trebuie să
ajungă la data de 15 ianuarie 1973 iar comunicarea in extenso să
fie trimisă la data de 31 I.1973.
Aş dori să vă trimit o copie de pe rezumatul ce-l voi trimite
la Bucureşti, rugându-vă a mă corecta dacă fac vreo greşeală de
interpretare sau dacă voi avea unele carenţe. Sper ca această
colaborare să redea cât mai fidel conţinutul lucrării
dumneavoastră.
Desigur, mă voi axa sau, mai bine zis, voi insista asupra
valorii lucrării ca anticipare a ciberneticii.
Mai mult, lucrarea oferă modele de psihologie pură şi
aplicată, ce pot fi utilizate într-o asemenea întreprindere de
investigare psihologică, mai explicit, consider că oferă fişe pentru
psihologie şi domeniile ei de aplicare.
Mă voi strădui să fiu cât mai limpede şi din sinteza
dumneavoastră de 900 pagini să fac o sinteză de 5-6 pagini
dactilografiate, adică echivalentul a 3 pagini tipărite. Dificil, nu?
Mai ales când sunt obligat să fiu ortodox odoblejian, fără a
denatura! De aceea, vă mulţumesc pentru sprijinul dat!
Vă întrebam despre ecoul în presa din ţară şi străinătate a
consonantismului. Nu aveţi nici o cupură de revistă sau ziar? Este
imposibil ca o operă atât de vizionară să nu fi avut răsunet! Poate,
războiul să fi făcut ca înţelepţii să tacă!? Este posibil. Oricum,
234
dacă aveţi ceva anunţaţi-mă în scris să mă reped până la T.
Severin ca să fac o fotocopie!
Închei aceste rânduri cu dorinţa sinceră şi total dezinteresată
pentru mine ca, comunicator, ca reactualizarea dumneavoastră, a
unei munci de o viaţă întreagă, să fie cât mai just înţeleasă şi
aşezată la locul ce i se cuvine în viaţa noastră intelectuală.
Cu toate cele cuvenite, rămân al dumneavoastră
Al. Olaru
Ibidem,C.I.3.u.1, f. 3-4, orig

176
Craiova, 20 ianuarie 1973

Mult stimate domnule doctor,


Vă confirm primirea materialului trimis. L-am citit şi, foarte
probabil ca, N. Wiener să fi cunoscut Psihologia Consonantistă.
În aceea epocă el a făcut voiajuri în Europa, în Anglia, Franţa, etc.
Cele două coloane, a ideilor şi chiar a formei sunt frapante în ceea
ce priveşte similitudinea. Să fi găsit oare şi formă aşa de apropiată
de aceea a dumneavoastră? Greu de presupus! Fără îndoială că a
cunoscut conţinutul lucrării dumneavoastră, dar, când şi-a redactat
lucrarea proprie a avut un lapsus calami voit.
Nu ştiu dacă s-ar putea întreprinde ceva.
Privitor la psihanalişti, în speţă cei din România, la ora
actuală sunt mult mai ponderaţi. Ca practician psihiatru am aplicat
nanoanaliza în câteva cazuri – foarte puţine se pretează la un
asemenea tratament – şi aş putea afirma cu rezultate deosebite.
La Facultatea de Medicină craioveană nu există în prezent
un curs de Psihiatrie sau de Psihologie Clinică, indispensabil
practicii medicale, în general. De altfel după anul III se va face şi
Psihiatria.
Privitor la Comunicarea asupra operei dumneavoastră, a
trebuit să redactez un material scurt, cu un rezumat de 400
cuvinte, după cum este convenţia şi să-l trimit la Bucureşti până la

235
data de 18.I.1973. De aceea, vă rog să mă scuzaţi că nu am mai
avut timpul să vă trimit anticipat acest rezumat pentru a-l corecta.
Deşi am depăşit numărul de cuvinte convenţional, nu pot afirma
că v-am putut prezenta integral. Pentru comunicarea in extenso,
care nici ea nu poate depăşi 1200 cuvinte şi un timp limitat de
expunere (10‟), va trebui să mai completez circa o pagină şi
jumătate. Aş dori să însoţesc comunicarea de câteva diapozitive
care să cuprindă: foaia de titlu de la primul şi al doilea volum, de
la Fonoscopie, eventual, după un manuscris sau o pagină tipărită
din care să reiasă clar metoda dumneavoastră de investigaţie (cele
două elemente: teză-antiteză, dihotomie de inspiraţie poate
hegeliană dar net odoblejiană).
Vă trimit câte o copie din rezumatul trimis în limba română
şi în limba franceză (de asemenea după convenţia conferinţei),
aşteptând de la dumneavoastră observaţiile pentru o cât mai
completă prezentare, dar, bineînţeles, sintetică.
Primiţi, vă rog, asigurarea deosebitei preţuiri ce vă port.
Al. Olaru
Ibidem,C.I.3.u.1, f. 5-6, orig.

177

Craiova, 24 ianuarie 1973


Mult stimate domnule doctor,
Am primit rândurile dumneavoastră. Toate corectările sunt
juste. Unele, cele simple de dactilografiere, au fost corectate în
textul trimis. Asupra celorlalte, de sintaxă şi vocabular, nu am
cum să revin. Ele vor fi corectate de specialistul în limba franceză
ce se va ocupa cu redactarea. Asupra unor inexactităţi biografice,
îmi recunosc vina. Numai cu ocazia unei reeditări a textului, cu alt
prilej, le voi corecta. Totuşi, nu le consider de o aşa dimensiune
încât să vă altereze conturul personalităţii dumneavoastră. De
asemenea, vă comunic din nou faptul că am fost obligat a redacta
comunicarea numai la 400 cuvinte (de aceea, am fost silit să

236
amputez textul-lipsă indicaţie Ed. Maloine ş.a.). Am făcut această
concesiune în favoarea obscurităţii, pentru a mă încadra în
obligaţiile cerute. Este dificil să prezinţi consonantismul în 400
cuvinte. Dar demonstraţiile? Dar aplicaţiile? De aceea v-am
solicitat sprijinul! Ideea centrală a consonantismului psihologic,
pe care am sesizat-o, însă pe care n-am reprodus-o din lipsă de
spaţiu, fiind tentat să înfăţişez, să accentuez rezonanţa şi
reversibilitatea fenomenelor fizice şi psihice, pentru a evidenţia
uşor felul cum au fost însuşite şi denumite altfel de către
cibernetică, de către N. Wiener. Voi insera la locul cuvenit
completarea dumneavoastră.
Vă rog a scuza stângăciile de limbă franceză, care sunt
inerente cuiva care nu mai citeşte în limba franceză, fără a face
vre-un efort de retroversiune sau o încercare de a scrie direct.
Lipsa unui exerciţiu permanent de face să pierzi achiziţiile
promiţătoare şi de acum un sfert de veac şi-ţi conferă o mare
incertitudine la o asemenea încercare. Sper a fi îngăduitor cu
aceste erori. Ceva mai mult, am fost silit să redactez textul într-o
noapte şi să-l dactilografiez în acelaşi timp.
Cu îngăduinţa dumneavoastră voi face câteva diapozitive.
De aceea v-aş ruga să-mi trimiteţi o fotografie din jurul anilor
1938-1939,chiar în haine de medic militar. Voi reproduce foaia de
titlu de la Fonoscopie şi de la vol. I şi II din Consonantism, de
unde voi căuta să reproduc Editura, spre a arăta posibilitatea
difuzării în întreaga lume şi o pagină demonstrativă privind
documentaţia dualităţii şi reversibilităţii.
Vă rog a-mi indica dumneavoastră dacă îmi lăsaţi la libera
alegere, eu voi reproduce similaritatea (identitatea) fenomenelor
fizice şi psihice (partea a doua a paginii 115 a vol. I).
În aşteptarea unor noi sugestii de la dumneavoastră, vă
transmit cordiale urări de sănătate,
Al. Olaru
Ibidem, C.I.3.u.1, f. 7-8, orig.

237
178
Craiova, 27 februarie 1973
Mult stimate domnule doctor,
Îmi cer scuze că am pierdut din vedere a vă confirma
primirea rândurilor dumneavoastră, odată cu fotografiile trimise.
Cu ocazia primirii acestei ultime scrisori (27.II.1973), vă
ofer informaţiile privind prezentarea lucrării dumneavoastră şi a
mea, ce se poate face şi a ceea ce nu se poate realiza.
1. Prezentarea lucrării se va face,
până la 1.III.1973, în 4 exemplare în limba
română, comitetului Conferinţei Naţionale de
Istoria Medicinii. Apelez din nou la bunăvoinţa
soţiei mele, care, după ce îşi termină lucrul la
laborator, devine dactilografa mea. Voi insera la
locul cuvenit rândurile dumneavoastră,
amplificând astfel comunicarea, care nu poate
depăşi 10‟, inclusiv materialul iconografic
(proiecţiunile).
2. Pentru proiectare am montat în
diapozitive: foaia de titlu a Consonantismului, vol.
I şi vol. II; Fonoscopia, paginile 193 (sinteză şi
analiză), 194 (sensul sintezei şi analizei) şi 195
(asemănare şi diferenţă); reversibilitatea
consonanţei şi fotografia dumneavoastră
constituind al 7-lea diapozitiv.
3. Ar fi fost foarte interesant să
prezentăm într-un panou paginile esenţiale din
Consonantism, însă nu ştiu dacă vom avea spaţiu
pentru aceasta. Oricum, consider că prezentarea
foarte sumară ce o voi face consonantismului şi
dumneavoastră, să trezească un interes iar cei cu
preocupări de psihologie să vi se adreseze direct.
4. Nu ştiu în ce măsură o prezentare
în polemică cu Cibernetica şi cu N. Wiener ar

238
putea să fie folositoare. În scurta comunicare, fraza
ce afirmă direct descinderea ciberneticii din
consonantism va fi citită. Pentru cine nu crede,
pentru cine se îndoieşte de aceasta, stă mărturie
demonstraţia dumneavoastră, în care sunt puse pe
două coloane fraze întregi din consonantism şi
cibernetică, care nu mai lasă nici o umbră asupra
paternităţii de concepţie, de teorie şi metodologie,
ce vă aparţine.
Dacă dumneavoastră, care aţi scris 900 de pagini dense
despre consonantism, vi se pare că numai aţi schiţat fundamentele
şi aplicabilitatea unei noi psihologii, pe care o vedeaţi transpusă în
20-30 de volume, gândiţi-vă ce sarcină dificilă rămâne pentru
mine prezentarea în trei pagini dactilografiate a concepţiei
dumneavoastră. Eu mi-am permis să fac acest lucru numai spre a
vă readuce în actualitate, spre a vă înfăţişa intelectualităţii
româneşti, care nu a auzit şi nu a văzut marea dumneavoastră
operă. Şi timpurile au fost de vină şi marea conspiraţie a tăcerii
instaurată de atâţia care fură, fără a cita, care îşi însuşesc ideile
altora şi le fac drept originale (Wiener).
Mă repet, îmi fac o plăcută datorie din a aduce la cunoştinţa
participanţilor marea dumneavoastră realizare.
Actualmente lucrez la Secţia Psihiatrie a Spitalului nr.3
Craiova, cu sediul în comuna Podari, la 8-10 km. De oraş.
Cu cele mai sincere, calde şi colegiale preţuiri,
rămân al dumneavoastră,
Al. Olaru
Ibidem, C.I.3.u1, f. 9-10, orig.

179
Craiova, 22 martie 1973

Mult stimate domnule doctor,

239
De astă dată răspunsul meu are o întârziere. Prea multele
obligaţii în care sunt angajat nu-mi dau răgazul de a fi prompt.
Sper să mă scuzaţi şi să-mi acordaţi circumstanţe atenuante pentru
această indelicateţe.
Trebuie să vă informez asupra stadiului în care se află
reactualizarea dumneavoastră pe plan medical naţional.
1.Comunicarea privind contribuţia dumneavoastră la
psihologia românească şi mondială nu va putea depăşi trei pagini
dactilo. Au fost întocmite. Am făcut un număr de 6-7 diapozitive
cu fotografia dumneavoastră, foile de titlu ale vol. I şi vol. II şi
pagini din vol. I şi II, preferate de dumneavoastră şi selectate de
subsemnatul. Comunicarea va fi susţinută în ziua de 28 aprilie,
ora 8, în sala Spitalului Oncologic (amfiteatrul institutului)
Bucureşti. Sper să fiţi de faţă şi, eventual, să vă dau cuvântul
pentru eventualele explicaţii ce vor fi solicitate.
2.Dacă nu vă deranjează, mi-am permis a vă programa cu
comunicarea dumneavoastră „Contribuţia psihologiei
consonantiste” … etc. la şedinţa de istora medicinii a U.S.S.M. -
Dolj, ce va avea loc în ziua de 28 martie 1973, în localul
Societăţii, pe strada Brestei, la ora1730. Numărul participanţilor
nu este aşa de mare, până la 20. Dacă veţi fi prezent, bine, dacă nu
veţi putea veni voi citi eu materialul dumneavoastră. Vă alătur
programul şedinţei.
În speranţa unei reactualizări a consonantismului, şi
publicistic, poate la revista Ramuri , vă strâng cordial mâna,
Al. Olaru
Ibidem, C.I.3.u1, f. 31-32, orig.

180

Craiova, 22 martie 1973

Mult stimate domnule doctor Odobleja,

240
Fiind prea ocupat nu v-am răspuns imediat. Confirm
primirea coletelor cu cele 10 exemplare din Psihologa
Consonantistă, vol. I şi II. După dorinţa dumneavoastră am
început a le împărţi. Primul beneficiar a fost dl. prof. Al. Piru,
şeful catedrei de limba şi literatura română la Filologia din
Craiova şi din Bucureşti. I-am lăsat şi adresa dumneavoastră. Aşa
voi proceda cu toţi cei cărora le voi remite, din partea
dumneavoastră, cele două volume. Al doilea a fost profesorul
Mihai Ionescu, şeful catedrei de anatomie umană din cadrul
Facultăţii de Medicină Craiova.
Vă voi trimite o listă completă a tuturor acelora cărora le-
am remis opera dumneavoastră, rugându-i a vă scrie. Voi căuta
numai persoane accesibile culturii şi cu deosebire filozofiei,
inclusiv psihologiei.
În cadrul Secţiei de Istoria Medicinii – Dolj, am citit
lucrarea dumneavoastră, care a trezit interes în rândul câtorva
dintre cei ce au fost de faţă.
Mă voi strădui ca să vă popularizez şi prin revista Ramuri.
Sala Institutului Oncologic se află la Spitalul Filantropia,
intrarea pe Bd. Muncii.
Alte personalităţi medicale şi culturale cărora intenţionez să
le trimit din partea dumneavoastră lucrarea sunt: conf. dr. Victor
Săhleanu, director adjunct la Institutul de Antropologie,
Bucureşti; lector universitar (şef lucrări) dr. N. Marcu, Istoria
Medicinii, Bucureşti; prof. Eduard Pamfil, Timişoara, psihiatru;
prof. V. Predescu, Bucureşti, psihiatru; conf. univ. dr. B. Duţescu,
Istoria Medicinii, Bucureşti şi altora al căror nume vi-l voi
comunica, prof. univ. Cazacu, de la Facultatea de Limbi
Germanice, ce se ocupă cu psiholingvistica; lector univ. V
Nemoianu, ce se ocupă cu structuralismul în literatură etc.
Sper să primiţi măcar de la o parte din aceştia confirmarea.
Cu deosebită stimă,
Al. Olaru
Ibidem, C.I.3.u1, f. 15, orig.

241
181
29 aprilie 1973

Mult stimate domnule doctor,


Reuniunea ştiinţifică s-a încheiat la ora 15, în ziua de 28.IV,
aşa că a fost necesar să citesc comunicarea la o şedinţă de
dimineaţa, în faţa unui auditoriu limitat, 10-15 persoane.
Aceasta n-a avut o importanţă deosebită! Însă ecoul lucrării
dumneavoastră a fost foarte mare la oamenii competenţi. Dr. V.
Săhleanu, directorul Institutului de Antropologie, a şi răsfoit-o
noaptea iar a doua zi mi-a comunicat impresiile sale, care sunt
excelente. Mi-a promis prezentarea ei. De altfel, mi-a cerut un
exemplar şi pentru Biblioteca Institutului de Antropologie. Sper
să vă scrie! Medicii militari (Dr. Sanda şi Dr. Găitan) mi-au cerut
scurta mea notă asupra consonantismului şi mi-au solicitat
exemplare. Le voi trimite în maximum o săptămână. Voi mai
trimite şi altora, pe care vi-i voi comunica şi sper să primiţi
scrisori de confirmare a primirii. De asemenea, confirm primirea
celor 10 exemplare (vol. I şi vol. II).
Sper să vă fac un serviciu mai bun prin această distribuire.
Voi trimite un exemplar şi prof. N. Mărgineanu şi, dacă credeţi,
şi conf. Al. Roşca, maeştri ai subsemnatului.
Vă urez, de sărbători, sănătate, voie bună şi împlinirea unor
mulţumiri, ce trebuiau să vină mai de mult.
Medicii militari din Bucureşti, băieţi distinşi din punct de
vedere intelectual, vor să facă o şedinţă de comunicări pe tema
consonantismului şi a contribuţiei dumneavoastră. Ei v-au scris.
Încă o dată, La Mulţi Ani!
Al. Olaru
Ibidem, C.I.3.u1, f. 20-21, orig.

242
182
Craiova, 4 iunie 1973

Mult stimate domnule doctor Odobleja,


Regret că nu am putut veni la Turnu Severin, aşa cum vă
promisesem. Sunt foarte ocupat cu unele treburi personale…
constructive şi deloc distractive. Totuşi ţin să vă înştiinţez cui am
mai trimis din cărţile dumneavoastră: dr. Sanda, medic colonel
Bucureşti, la cererea sa insistentă; prof. E. Pamfil; conf. Şt.
Stossel; tov.Mircea Lăzăreanu- toţi trei din Timişoara; psihiatrii,
publicişti în temă cu problemele ce ridicaţi. Sper să vă fi sosit
confirmarea. Treptat… treptat, sper să vă impun atenţiei
oamenilor de ştiinţă, aşa după cum o meritaţi.
Rămân al dumneavoastră, cu toată preţuirea şi consideraţia.
Al. Olaru
Ibidem, C.I.3.u1, f. 22, orig.

183
Craiova, 2 septembrie 1973
Mult stimate domnule doctor,
Îmi cer scuze pentru întârzierea răspunsului la scrisoarea
dumneavoastră. Am dat zi după zi şi tot încurcat sunt cu casa.
Este foarte greu să construieşti depinzând de alţii. Să revin la
problemele noastre comune.
Deşi cumpăr cu regularitate Tribuna mi-a fost imposibil de
a procura numărul cu interviul dumneavoastră. L-am găsit la
Comitetul de Cultură, de unde l-am împrumutat. Am citit cu
atenţie totul. Din corespondenţa noastră cunoşteam conţinutul, în
parte, al interviului, în care apăraţi pe bună dreptate prioritatea, ce
vă aparţine. Comentariul profesorului N. Mărgineanu nu mi s-a
părut defavorabil întru-totul. Din potrivă, cred că s-a comportat ca
un intelectual bine informat şi la obiect. Singura discuţie care s-ar
ridica, privitoare la afirmaţia sa finală, că aţi apărat un punct de

243
vedere de mult apus este aceea că teoriile ulterioare în psihiatrie şi
concepţiile ce s-au succedat au rămas la faza de teoretizare, fără
aplicabilitatea pe care a deschis-o psihologiei consonantismul şi
care a dus la psihoinformatică, disciplină de care cercetătorul nu
se poate lipsi în ziua de azi şi poate în viitor.
Un alt punct criticabil al comentariului domnului profesor
N. M. este cel în care susţine că ideea era în climatul cultural al
epocii. Poate este firesc să fie aşa ceva, însă o formulare precisă,
până la definiţia riguroasă a fost făcută de către dumneavoastră şi
aranjarea pe două coloane a ideilor dumneavoastră, a formulării
dumneavoastră şi aceea a lui N. Wiener, vă conferă fără discuţie o
totală prioritate-paternitate.
Personal, îi voi trimite domnului profesor N. M. volumele
dumneavoastră, sugerându-i să confirme primirea lor şi, eventual,
să vă scrie câteva cuvinte.
Nu am pierdut din vedere proiectul de a trece prin oraşul
dumneavoastră într-o duminecă. Nu ştiu când va fi aceasta. Însă
sigur în această toamnă.
Regret că aţi avut incendiul la ţară.
Mă aflu chiar azi în compania unui alt ilustru concetăţean
de al dumneavoastră, domnul profesor academician Al. Dima.
Cu cele mai alese sentimente, al dumneavoastră,
Al. Olaru
Ibidem, C.I.3. u1, f. 11-12, orig.

184
13 aprilie 1974

Mult stimate domnule doctor,


Am primit rândurile scrise de dumneavoastră imediat după
apariţia în Flacăra a informaţiei privind opera dumneavoastră
deschizătoare de drumuri noi în multe domenii umanistice şi
ştiinţifice.

244
Articolul scriitorului Eugen Barbu din România Liberă
semnalează, după Flacăra, prioritatea dumneavoastră în domeniul
ciberneticii.
În toamna anului 1973, am trecut într-o duminecă prin
Turnu Severin, v-am căutat acasă, însă din nefericire pentru mine
nu eraţi în Turnu Severin. Sper ca în vara lui 1974 să vă întâlnesc.
Privitor la articolul prof. N. M., s-ar putea să fie vorba de
“complexul de inferioritate” al psihologilor când o idee provine
din partea unui specialist din alt domeniu de activitate şi, în
deosebi, din partea unui medic, ce are în plus inepuizabilul
material pe care il oferă patologia şi, în deosebi, psihopatologia.
Clinica depăşeşte informativ întreaga cantitate de experienţă, mai
precis, de informaţii provenite din experimentul patologic, ce-mi
apare oarecum fortuit. Datele clinice sunt spontane, constituie un
material direct, viu şi inepuizabil la care însă psihologii au un
acces mai limitat şi incomplet, datorită lipsei unor informaţii de
neurofiziologie sau a unei interpretări sui generis a acesteia. Apoi,
greu acceptă psihologii, ideea fondării psihologiei din patologie.
În ce priveşte rostirile ce le-am avut “pro N.M.), în sensul
evitării unei polemici, nu izvorăşte dintr-un calcul, dintr-o evitare
a unor confruntări de opinii, dintr-un interes personal, din vreo
teamă - Nu! Eu rămân alături de dumneavoastră fiind convins de
veracitatea susţinerilor dumneavoastră. Pentru prof. N. M. am o
slăbiciune de fost student, de compasiune pentru suferinţa sa de
circa 15 ani în afară de lume şi lipsit de informaţie psihologică la
zi. Deci, este vorba de o slăbiciune omenească, pe care
dumneavoastră o puteţi înţelege mai bine decât oricine şi mai ales
într-un anumit context temporal. Cred că m-aţi înţeles, cu toată
informaţia mea voit mai încâlcită.
Mă bucur că aveţi aderenţi. Sper ca aceea cărora le-am
trimis tratatul dumneavoastră să vă fi răspuns.
Mă bucur că profesorul de “Medicină Legală” sau
“Psihologul” ieşean a aderat la consonantism. Nu l-am putut
identifica momentan.

245
Fiul meu cel mare îşi face stagiul militar şi în toamna anului
1974 sper să-şi înceapă studiile la Facultatea de Filologie
Engleză-Franceză, unde a reuşit. Celălalt fecior, de abia în toamna
anului 1975 sau 1976 va îndrăzni să pună piciorul pe treptele unei
facultăţi şi el este dornic să rămână la Craiova.
În sfârşit, într-o discuţie mai intimă vom lămuri totul.
Până atunci, vă doresc din toată inima succes în
reconsiderarea dumneavoastră ştiinţifică şi vă doresc sănătate şi
voie bună,
Al dumneavoastră,
Al Olaru
Ibidem, C.I.3. u1, f. 38-39, orig.

185

Craiova, 11 iulie1974

Mult stimate domnule doctor,

Multiple ocupaţii mi-au măcinat timpul liber. M-am risipit


conştient, însă fără nici o putinţă de scăpare. De aceea am întârziat
cu răspunsul. De altfel, l-am amânat şi intenţionat spre a vă da
unele veşti bune. Nu ştiu în ce măsură vi s-au adus la cunoştinţă.
Cu două luni în urmă, am aflat de la profesorul Săhleanu că
în toamna acestui an, 1974, poate în noiembrie, la Academie va
avea loc o şedinţă, la Secţia de Filozofia Ştiinţei, unde lucrarea
dumneavoastră şi personalitatea dumneavoastră vor fi scoase în
prim plan. Vor face comunicări V. Săhleanu, C. Bălăceanu-
Stolnici ş.a. dintre aceea celora cărora le-am trimis cele două
volume de Psihologie Consonantistă. După câte am înţeles, nu vor
exista atitudini negativiste şi se va evidenţia originalitatea
concepţiei dumneavoastră şi meritele dumneavoastră ştiinţifice.

246
Domnul profesor Milcu s-a interesat de lucrarea dumneavoastră
pe care a văzut-o într-o vitrină la Secţia de Istorie a Medicinii de
la Facultatea de Medicină din Craiova. Dacă nu I-o veţi trimite
dumneavoastră voi face eu acest lucru din rezerva de două
volume pe care le mai am la dispoziţie din setul trimis de către
dumneavoastră.
Dacă în 1938-1939 exista o “vulgarizare”, eu zic
popularizare, mai precis o aducere la cunoştinţa intelectualilor,
lucrarea dumneavoastră ar fi avut altă soartă. Sunt convins că
informaţia, chiar eronată, chiar tendenţioasă asupra unei lucrări,
trezeşte oricum interesul, o aduce pentru un timp în focarul
atenţiei şi, fără îndoială, pătrunde şi favorabil în mentalitatea
intelectualilor. În acest sens trebuie interpretată şi intervenţia prof.
N. Mărgineanu.
O a doua ştire favorabilă este invitaţia primită de
subsemnatul din partea domnului D. R. Popescu, romancier
distins, mehedinţean şi redactor şef al revistei Tribuna din Cluj,
de a scrie un articol despre concepţia dumneavoastră, în cadrul
unui grupaj de articole, într-un număr pe care vor să-l dedice
operei dumneavoastră. Dintr-o scrupulozitate excesivă, după ce
voi amplifica comunicarea de la Conferinţa de Istoria Medicinii,
voi face o plimbare până la Drobeta pentru a vă răpi o oră spre a
discuta conţinutul, ideile, interpretările. Sper să fiţi de acord.
Am citit şi articolul din Flacăra şi pe cel al lui Eugen Barbu
din România Liberă şi m-am bucurat nespus. Semnalele lor sunt
simptomatice şi sunt un preludiu al recunoaşterii unor priorităţi
ştiinţifice româneşti. Vedeţi că, alături de imensa bătălie
creatoare, cu dăruirile şi renunţările ce le implică este necesară şi
o luptă pentru impunerea şi răspândirea noilor idei.
În sfârşit, nu vreau să vă mai obosesc cu banalităţile mele.
Am făcut-o de dragul discuţiei într-o scrisoare particulară, din
condescendenţă şi totală preţuire pentru un om care n-a trăit
degeaba, deşi a dus-o destul de greu în viaţă.

247
Rămân alături de dumneavoastră şi am totala convingere a
considerării dumneavoastră pe plan ştiinţific la locul pe care-l
meritaţi,
Al. Olaru
Ibidem, C.I.3. u1, f. 25-26, orig.

186
Craiova, 2 august 1974

Mult stimate domnule doctor,


Am primit manuscrisul dumneavoastră, pe care l-am răsfoit
iar mâine, când sunt de gardă, voi citi mai amănunţit. Vă trimit
alăturat un exemplar din materialul pentru Tribuna la care adaug
şi şapte clişee (negativul): o fotografie a dumneavoastră; foile de
titlu de la Fonoscopie şi cele două volume de Psihologie
Consonantistă; prima pagină a concluziilor generale. Nu am avut
timpul material pentru pagina sugerată de către dumneavoastră
care mi s-a părut, într-adevăr cea mai adecvată, dat fiind faptul că
ea conţine şi perspectivele maşinilor de gândit.
Dumneavoastră aţi fost obişnuit să faceţi totul impecabil.
Eu, fiind în permanentă criză de timp, trăiesc din cârpeli şi, deşi
indicaţiile dumneavoastră de igienă mintală sunt ele mai adecvate,
nu le pot respecta.
Şi acum, fiind grăbit, primiţi omagiile mele şi ale soţiei
mele.
Cu toată preţuirea,
Al. Olaru
Ibidem, C.I.3. u1, f. 29-30, orig.

248
187
Craiova, 17 septembrie 1974

Mult stimate domnule doctor Odobleja,


Răspund cu oarecare întârziere la scrisoarea dumneavoastră
pe care am găsit-o acasă când m-am întors din concediu.
Întradevăr, manuscrisul (lucrarea ce v-a fost înmânată de la
vecinul dumneavoastră, pornise de la mine. Mi-a părut rău că nu
v-am putut vedea în trecerea mea spre Orşova. Am recurs la acest
procedeu, deoarece mi-era teamă să nu depăşesc termenul pe care
mi l-aţi fixat verbal şi gândindu-mă că aveţi nevoie de lucrare. Mii
de scuze! Fiind în drum, m-am gândit că este totuşi singura
modalitate de a vă parveni rapid şi ca termen.
Văd că până în prezent nu a apărut nimic în Tribuna.
Probabil că ceilalţi colaboratori solicitaţi de domnul D. R.
Popescu nu au fost destul de prompţi.
Rămân alături de dumneavoastră cu toată preţuirea ce v-o
acord.
Al dumneavoastră,
Al. Olaru
Ibidem, C.I.3.u1, f. 42-43, orig.

188
30 septembrie 1974

Mult stimate domnule Odobleja,


În sfârşit, articolul a apărut în Tribuna din 26 septembrie
1974/nr.39. Probabil din lipsă de spaţiu nu s-au mai publicat şi
celelalte materiale documentare (fotografii cu satul, fotografia
dumneavoastră etc.) despre care v-am scris că au fost trimise
revistei. Şi aşa este bine! Să vedem ce ecou va avea! Premize
pentru discuţii pro sau contra se găsesc în rândurile publicate.

249
Sunt satisfăcut că efortul de a vă readuce în mijlocul
actualităţii a căpătat şi această materializare.
Rămân al dumneavoastră,
Al. Olaru
Ibidem, C.I.3.u1, f. 46, orig.

189
Craiova, 29 octombrie 1974

Mult stimate domnule doctor Odobleja,

Vă răspund cu întârziere la scrisoarea dumneavoastră.


Nu cred, după cum îl cunosc, ca un om superior şi de o
cinste ireproşabilă, ca şi dumneavoastră de altfel, ca prof. N. M.
să fi avut vreun amestec în tipărirea cu minusuri a modestului
meu articol privitor la concepţia dumneavoastră revoluţionară în
psihologie.
Cred că fotografiile trimise nu au putut fi incluse în spaţiul
revistei din motive de economie. Eu cred că risipa de spaţiu în
cazul respectiv, ar fi fost mai economicoasă din foarte multe
puncte de vedere. Dar, ce să-i facem. Asta este situaţia şi trebuie
să ne mulţumim cu ea.
O singură greşeală s-a strecurat, în loc de “fizice” s-a cules
“psihice”, ceea ce schimbă înţelesul în context. Dar… “errare
typographicum”…(scuzaţi-mi latina de baltă). Asta, pentru a face
puţin haz de necaz.
Nu ştiu ce ecou a avut în presă. Se pare că nu a fost,
deocamdată, semnalat. Vom vedea pe parcurs.
Rămân al dumneavoastră admirator şi-mi pare rău că nu vă
pot arăta mai mult şi altfel, preţuirea ce v-o port.
Cu domnul Hinoveanu ar fi bine să vorbiţi sau să-i scrieţi
dumneavoastră direct. Eu l-am căutat dar nu l-am găsit, fiind
mereu plecat când la consiliul judeţean, când la Bucureşti.

250
Cu toată preţuirea
Al. Olaru
P.S. Cunoscutul nostru comun I. Popescu-Sibiu a dispărut
dintre noi şi-mi pare sincer rău de această fatalitate.
Ibidem, C.I.3.u1, f. 44-45, orig.

190
Craiova, 18 decembrie 1974

Mult stimate domnule doctor,


Răspund cu întârziere rândurilor dumneavoastră. M-am
bucurat nespus că aţi început a fi apreciat, că a început să se
reconsidere opera dumneavoastră şi, ca atare, să se recunoască
meritul dumneavoastră ştiinţific.
Dacă Academia v-a prezentat ideile în lucrările sale, vă
doresc din toată inima să vă bucuraţi şi de o recunoaştere nu
numai spirituală şi pur platonică. Doresc din toată inima ca în
cursul anului 1975 să se împlinească şi acest deziderat. Ori cum,
oamenii de cultură vă apreciază în mod deosebit şi nu numai
mehedinţeni sau olteni ci din tată ţara.
Vă urez sărbătorile iernii ca şi noul an să le petreceţi cu
deplină satisfacţie.
Rămân al dumneavoastră
Dr. Al. Olaru
Ibidem, C.I.3.u1, f. 41, orig.

191
Craiova, 1 februarie 1975

Mult stimate domnule doctor Odobleja,

Fiind în criză de timp, vă răspund cu oarecare întârziere.

251
Vă confirm primirea copiei recenziei lui Constantin
Atanasiu privind lucrarea dumneavoastră.
Sunt bucuros să vă înştiinţez că domnul dr. V. Săhleanu şi-a
publicat comunicarea susţinută în toamna trecută la Secţia de
Filozofie a Ştiinţei din cadrul Academiei R.S.R. în numărul 5 al
revistei clujene Tribuna şi, după cum veţi vedea, sunteţi prezentat
obiectiv şi cu simpatie, remarcându-se prin aprecieri ca aceasta:
“Opera lui Şt. Odobleja este, indiscutabil, cea mai voluminoasă,
mai documentată şi mai originală lucrare de psihologie care a
fost scrisă, până azi, de către un român.”
Cred că vă mângâie sufletul – care a fost silit să-şi ducă o
viaţă austeră după cum I-a impus-o şi tovarăşului său de
nedespărţit, trupul. Măcar o rază de bucurie, de preţuire care se
arată a fi publică. Dacă aş fi fost în preajma dumneavoastră mai
demult, poate că aş fi îndrăznit să vă îndemn în a vă valorifica
fructul muncii şi creaţiei dumneavoastră. Dar, ne consolăm cu
vorba franţuzului – “mai bine mai târziu…”. Parcă întrezăresc
consacrarea dumneavoastră. Şi aici trebuie luptat, căci invidia
psihologilor, care nu văd cu ochi buni imixtiunea unui medic în
treburile lor, ca şi când ar avea un monopol, trebuie anihilată.
Mă bucur nespus de acest succes tardiv.
Vă rog a primi din partea soţiei mele şi a mea personal –
cele mai sincere preţuiri şi admiraţii.
Al dumneavoastră
Al. Olaru
Ibidem, C.I.3.u1, f. 49-50, orig

192
Craiova, 23 martie 1975

Mult stimate domnule doctor,


Am primit cele două scrisori trimise de către
dumneavoastră, şi vă rog a mă scuza că fiind prins într-o serie de
obligaţii profesionale – nu v-am putut răspunde imediat.

252
Vă mulţumesc pentru invitaţia de la 28 aprilie 1975 la
şedinţa Academiei la Bucureşti. Nu ştiu dacă voi fi prins în vreo
acţiune din care să nu pot lipsi! Mai aproape de acest termen vă
voi înştiinţa.
La 30-31 mai 1975 psihiatrii din ţară au un simpozion de
psihoterapie la Sibiu-Păltiniş. Mă gândesc să vă fac cunoscut şi
acestora printr-o comunicare pe care aş intitula-o astfel:
Psihologia în concepţia psihologiei consonantiste. Va trebui să
cuprindă în patru pagini dactilografiate: concepţia consonantistă –
aplicaţiile sale în general – şi la psihoterapie în special. Mă voi
referi la paginile 659-668. Dacă aveţi vreo sugestie vă rog a mi-o
comunica. Atunci când materialul va fi redactat vi-l voi trimite
spre a-l studia. Este un prilej de a vă populariza şi în lumea
psihiatrilor – sperând ca astfel să le trezesc interesul pentru
concepţia dumneavoastră.
Mă gândesc – n-ar fi rău să vă trecem şi în dicţionarul de
medici olteni ce se pregăteşte la Editura Scrisul Românesc –
coordonat de acad. Şt. Milcu. Voi milita să fie incluşi şi medicii în
viaţă cu contribuţii ştiinţifice remarcabile.
Până atunci sper să vă mai dau ceva veşti privitoare la
materialul cu psihoterapia.
Rămân al dumneavoastră cu toată preţuirea şi afecţiunea,
Al. Olaru
Ibidem, C.I.3.u1, f. 51-52, orig.

193
Craiova, 18 aprilie 1975

Mult stimate domnule doctor Odobleja,


Am primit rândurile dumneavoastră. De asemenea,
răspunsul pe care vil-a dat Academia R.S.R. Secţia de Ştiinţe
Medicale. Acum o săptămână domnul academician Şt. M. Milcu
a ţinut o conferinţă la Craiova de endocrinologie. Am avut prilejul
de a discuta cu domnia sa şi despre şedinţa ce se va ţine la

253
Bucureşti în 24.IV.1975 (eu mă pregătisem pentru 25.IV.1975).
Se arăta oarecum emoţionat de lupta pe care o va da în privinţa
priorităţii doctorului Odobleja privind Cibernetica-derivată a
Psihologiei Consonantiste. Nu mi s-a părut ostil. Dimpotrivă, faţă
de diverse glasuri contra, va lupta pentru a vă fixa locul ca un
precursor teoretic al ciberneticii. Cred că această “titulatură”,
această calificare, chiar dacă nu vă dă o totală satisfacţie este
totuşi recunoaşterea oficială a unui merit ştiinţific, ţinut sub obroc
mai bine de trei decenii.
Dacă nu voi fi prezent fizic, spiritual sunt alături de
dumneavoastră. Am şi trimis materialul publicat în Tribuna ca şi
cel pe care vi-l alătur pentru consultaţie privind psihoterapia în
concepţia consonantistă. Am rugat pe dr. N. Marcu, secretarul
Secţie de Istorie, Metodologie şi Filozofia Ştiinţei, să-i dea citire
sau să-l depună ca o participare la discuţii din partea
subsemnatului.
Vă urez succes din toată inima şi un deosebit curaj pentru a
vă susţine armonioasa, veridica şi vizionara dumneavoastră
concepţie psihologică cu implicaţii în toate disciplinele umaniste,
similară, fără a exagera, unei redactări demnă de Leibnitz sau
Spinoza.
Rămân al dumneavoastră
Al. Olaru
Ibidem, C.I.3.u1, f. 13-14, orig

194
Craiova, 10 iunie 1975

Mult stimate domnule doctor Odobleja,


Întors de câteva zile de la simpozionul de psihoterapie de la
Păltiniş-Sibiu, unde am expus psihiatrilor din întreaga ţară
referatul Concepţia Psihologiei Consonantiste în problema

254
psihoterapiei , mă grăbeam să vă dau câteva ştiri, când am primit
scrisoarea dumneavoastră.
Referatul a fost ascultat cu atenţie. Mulţi auzeau pentru
prima dată de consonantism. Dr. Brumaru, de la Sanatoriul
Predeal, îmi spunea că fratele lui, care este ziarist sau angajat la o
revistă din Bucureşti, căuta să afle date asupra autorului
Consonantismului, fiind deosebit de atras de concepţia
consonantistă şi de armonia sistemului. Dacă doriţi a comunica
ceva date în afara celor ce au intrat oarecum în circulaţie, vă rog a
vă adresa dr. Brumaru-director Sanatoriu Predeal.
Fiind foarte multe comunicări nu s-au mai desfăşurat
discuţii. Oricum, din culise, pot să vă anunţ că ideile
consonantiste nu au ridicat obiecţii din partea celor de faţă şi că au
fost acceptate integral, c<onsonantismul> fiind o construcţie
teoretică şi aplicativă deosebit de fertilă în medicină, în general şi
în psihiatrie, în particular. Privitor la capitolul din lucrarea
Ci<bernetica> şi C<onsonantismul> pe care o pregătiţi, cred că
nu ar fi lipsit de interes de a prezenta rezumativ, esenţialul din
opiniile şi contraopiniile asupra Ps<ihologiei> C<onsonantiste>.
Este ceva uzitabil. Ar interesa şi unele opinii ce au fostemise la
apariţia lucrării, în 1939, 1940 şi apoi reactualizările. Nu am
nimic împotriva reproducerii articolului din Tribuna pe care l-am
trimis Academiei, împreună cu acea comunicare despre
psihoterapie în conc<epţie> c<onsonantistă> susţinută şi la
păltiniş. Probabil că vor apărea şi în revista Noesis a Academiei.
Comentariile prof. Mărgineanu şi ale dr. V. Săhleanu,
apărute în Tribuna, trebuie reproduse parţial, în ceea ce vă sunt
favorabile iaracolo unde se ridică obiecţii sau critici, nu ar fi
adecvat un ton polemic, ci de expălicaţie, căci mulţi nu au înţelesc
spiritul consonantismului, integralitatea sa explicativă şi
aplicativă.
În ceea ce priveşte referatul Academiei, atâta timpo cât nu a
fost tipărit, nu poate fi discutat polemic ci numai explicativ. Nu
cred cî ar fi bine să fie reprodus căci ne-ar tăia, oficial, creanga de

255
sub picioare, chiar dacă el nu exprimă obiectiv o opinie
fundamentată ştiinţific. Verdictul lor nu trebuie considerat ca ceva
negativ, dacă nu a fost publicat. În el se recunoaşte totuşi
doctorului Ştefan Odobleja faptul că este un precursor al
ciberneticii. Este un fapt ce nu poate fi contestat şi, ca atare, puteţi
reproduce numai acest pasaj. Cu timpul se vor mai remedia şi alte
opinii şi se vor lămuri asupra adevărului.
Opiniile din afară, ale doamnei Neumann, mai precis ale
fratelui ei, pot fi reproduse în facsimil.
Până la o nouă revedere, vă urez tot succesul în tot ceea ce
întreprindeţi pentru cunoaşterea consonantismului şi în această
luptă pentru consonantism care este deplin justificată şi în
concesinţă trebuie să triumfe.
Cu toată preţuirea,
Al dumneavoastră,
Dr. Al. Olaru.
Ibidem, C.I.3.u1, f. 27-18, orig

195
Craiova, 23 octombrie 1975

Mult stimate domnule doctor Odobleja,

Am primit cele două scrisori ale dumneavoastră în care mă


informaţi asupra Congresului de la Bucureşti şi unde eraţi invitat
spre a vă susţine, în faţa autorităţilor în materie, din străinătate,
concepţia şi perspectivele aplicării ei, enunţate în cele două
volume ale consonantismului.
Fiind plecat în concediu la primirea celei de a doua scrisori
iar la primirea celei dintâi neputând lipsi din serviciu, vă rog să
primiţi cu întârziere, viile mele felicitări şi calda simpatie ce vă

256
port. M-am bucurat de succesul ce aţi avut, ca şi de aprecierile
făcute de către dr. J. Neumann.
În a doua jumătate a lunii decembrie 1975 mă voi ocupa de
manuscrisul dumneavoastră depus la editură. De altfel, problema
se va actualiza în anul 1976 când se va da spre citire şi referat,
redactorului de carte.
Până la data ce v-am anunţat-o sunt foarte ocupat cu
treburile mele psihiatrice şi cu predarea unui curs de psihiatrie la
studenţii anului VI, cărora le-am vorbit câteva minute cu prilejul
lecţiei introductive şi despre aportul psihologiei Consonantiste şi a
corelaţiei sale cu psihopatologia.
Sper ca să fiţi reconsiderat integral şi repus în drepturile
dumneavoastră, de mare antemergător al unei concepţii ştiinţifice
ce a revoluţionat mersul înainte al omenirii.
Cu aleasă preţuire şi consideraţie,
Rămân al dumneavoastră,
Al. Olaru
Ibidem, C.I.3.u1, f. 36-37, orig.

196
Craiova, 27 decembrie 1975

Mult stimate domnule doctor Odobleja,


Cu prilejul noului an 1976, vă urez multă sănătate, linişte
sufletească şi împlinirea dezideratului, apariţia în româneşte a
lucrării dumneavoastră. Îl consider ca şi împlinit, deoarece l-am
văzut în prima fază a împlinirii: lucrarea este trecută în planul
editorial pe anul 1976 al <Editurii>Scrisul Românesc.
În legătură cu adausurile de care vorbiţi, parcă nu le-aş găsi
adecvate, întrucât ele nu se pot elibera de spiritul polemic în care
au fost redactate. Ori, pe noi ne interesează concepţia şi
aplicabilitatea ei în diferite domenii ale ştiinţei şi culturii în
general. Este bine a fi ţinute în rezervă pentru eventuale

257
răspunsuri la critici ce s-ar putea ivi. Nu mi se pare firesc a ne
prezenta cu preîntâmpinări. E ca şi când noi nu ştim nimic, o luăm
de la capăt, ceea ce s-a discutat până acum este tabula rasa. De
aceea, consider obligatorie reticenţa.
În privinţa necazurilor, o intervenţie hotărâtă înăspreşte
situaţia. Lăsaţi lucrurile să se rezolve de la sine bineînţeles, să nu
lase răni prea adânci. Timpul este cel mai bun doctor pentru
dificultăţile casnice, tot printr-un mecanism circular.
Vă urez să vă convertiţi toată energia psihică spre realizarea
apariţiei în condiţii ştiinţifice ireproşabile.
Rămân al dumneavoastră, cu toată preţuirea,
Al. Olaru
Ibidem, C.I.3.u1, f. 18-19, orig.

197
Craiova, 25 ianuarie 1976

Mult stimate domnule doctor,

Răspund la ultima dumneavoastră scrisoare de la începutul


acestui an, fără nici o pretenţie sau aroganţă de a fi “sentenţios”.
Cred că “sentinţa” o va da editura în cursul acestui an.
Am citit cu mult interes “Breviarul istoric” privind
naşterea ciberneticii şi ţin să vă felicit pentru modul sintetic în
care aţi rezolvat o revendicare justă şi în deosebi, de felul cum aţi
intercalat problema “sincronismului de idei”. Găsesc că este
poziţia obiectivă a omului de ştiinţă. Cine are ochi de văzut şi
urechi de auzit să vadă şi să audă! Cred că acest breviar alcătuit de
dumneavoastră, redactat eventual într-o limbă de circulaţie
(franceză sau engleză), însoţit de cele 70 figuri privind
circularitatea, ce vă aparţin, ar fi suficiente pentru a rezolva
problema întâietăţii. Poate că ar fi bine dacă “Saltul circularist” ar
fi combinat (probabil că aşa şi este!) cu “Breviarul istoric”.

258
Dumneavoastră ştiţi că toată lumea editorilor fuge de un volum
prea mare. Sinteza ce aţi depus-o, din cele 2 volume, mi se pare
suficientă.
Vă rog a primi omagiile mele respectuoase.
Al dumneavoastră,
Al. Olaru
Ibidem, C.I.3.u1, f. 23-24, orig.

198
Craiova, 18 mai 1976

Mult stimate domnule doctor,


Am primit rândurile dumneavoastră şi sunt foarte mulţumit
să vă aflu mereu tânăr, spiritual. Vă urez să fiţi stăpânit, mulţi ani
de aici înainte, de o asemenea stare sufletească. Până la “maşina
de vindecat schizofrenii”, utilizăm necunoscutele terapiei electro-
consultante. Poate, în timp, o dată cu progresele biochimiei, ne va
duce şi la vreunul din şuruburile ei prin care să-şi dezvăluie măcar
o parte din mister.
Citesc, în vederea referatului, lucrarea dumneavoastră. Sper
să-l depun în primele 4-5 zile ale lunii mai 1976. Până atunci, mai
am o datorie faţă de un mehedinţean de origine, profesorul Victor
Papilian, care acum 22-23 de ani îmi scria … “şi să nu mă uiţi”.
De aceea, la 29 mai am un Simpozion la Craiova în care vor fi
ţinute comunicări privind viaţa şi opera literar-ştiinţifică a lui
Victor Papilian, cu prilejul a două decenii de la moartea sa.
Sper ca să fiţi mulţumit de referatul ce voi întocmi în
vederea publicării lucrării.
Până atunci, vă rog a primi din partea mea şi a soţiei mele
omagii şi cordiale urări de succes.
Al dumneavoastră,
Al. Olaru
Ibidem, C.I.3.u1, f. 47-48, orig.

259
199
9 aprilie 1977

Mult stimate domnule doctor,


Într-adevăr 4 martie 1977 a fost îngrozitor şi evocator crud
al acelui biblic “vanitas”.
La circa 10-12 zile, m-am întâlnit cu domnul director
Hinoveanu, care mi-a promis că se va ocupa personal de
manuscrisul dumneavoastră. Sperăm într-o bucurie în decursul
anului 1977.
Până atunci, sărbătorile din aprilie cu sănătate, voie bună şi
gânduri dintre cele mai alese!
Cu aleasă preţuire,
Fam. Dr. Al. Olaru
9.IV.1977
Ibidem, C.I.3.u1, f. 40, orig.

200
Craiova, 16 februarie 1978

Mult stimate domnule doctor Odobleja,

Alarmat, după primirea scrisorii dumneavoastră, m-am dus


a doua zi, luni, la editură. Am întâlnit pe domnul Rusu-Şirianu şi
pe domnul Hinoveanu. Am stat de vorbă cu amândoi. Întâi cu
primul, care îmi este un bun cunoscut. Am căutat să aflu ce îl face
să întârzie şi cum de m-a angajat în discuţie sau, mai precis, cum
de m-a folosit ca argument în discuţie.
Într-adevăr, înainte de a pleca la Turnu Severin, mi-a dat un
telefon în care-mi spunea că trebuie să nu declarăm război, în
termeni zgomotoşi, lui N. Wiener. Şi m-a întrebat: “Nu este aşa că
sunteţi de aceeaşi părere!”. Eu I-am răspuns: “Da”, gândindu-mă
la lucrarea pe care am citit-o cu 18 luni în urmă şi pe care am
referat-o. Nu am ştiut că se referă la textul pe care l-aţi refăcut!

260
Am discutat cu el. M-a asigurat de întreaga lui bunăvoinţă. Sunt
convins că aşa va fi.
De aceea, manifestaţi oarecare bunăvoinţă în a accepta
unele modificări formale, de ton mai ales, care nu ne-ar mai
folosi. Nu aş vrea ca monumentala dumneavoastră lucrare, ce nu
are nici un ton polemic, să fie umbrită de prezentarea şi
revendicarea justă, prin lucrarea ce prezentaţi şi care, să nu fie
academică şi totuşi decisivă.
După cum am vorbit şi cu domnul Hinoveanu, domnul
Rusu-Şirianu va veni să definitiveze textul cu dumneavoastră.
Este bine ca al doilea citat să nu mai apară. Să se facă trimiterea la
el dintâi.
Vă asigur de toată buna credinţă a lui Ion Rusu-Şirianu. Vă
rog a-l înţelege şi dumneavoastră şi el are o responsabilitate ca
redactor de carte. Nu vă este duşman. Fiind prietenul meu nu
poate fi duşmanul dumneavoastră, dumneavoastră fiindu-mi
prieten. După cât am înţeles este vorba de lucruri fără însemnătate
şi care nu v-ar obliga la o redactilografiere a manuscrisului. Este
adevărat, greu apare ceva. Eu am stat la editură patru ani, din
1972-1976. Bineînţeles, nu este obligatoriu un asemenea termen
şi pentru alţii!
Vreau să vă relatez, că fostul rector al Universităţii din
Craiova, actual prorector al universităţii din Bucureşti, profesorul
Titu Georgescu, i-a lăsat mână liberă lui I. R. Ş. Când I-a redactat
2-3 cărţi şi aceasta în unele probleme statistice şi de fond, ceea ce
nu este cazul cu dumneavoastră, decât moderarea tonului. Vă rog
din toată inima s-o acceptaţi. Nu este decât în interesul
dumneavoastră.
Cu aceasta, vă doresc linişte şi vă asigur că în vara sau
toamna acestui an voi asista la lansarea cărţii dumneavoastră la
Turnu Severin.
Cu afecţiune şi respect,
Al. Olaru
Ibidem, C.I.3.u1, f. 34-35, orig.

261
201
Craiova, 29 martie 1978

Mult stimate domnule doctor Odobleja,10

Am primit rândurile dumneavoastră. Lucrurile vor merge


bine. Aseară am avut o şedinţă de lucru, la mine acasă, cu domnul
Rusu. Ceea ce face dânsul este numai o treabă de redactor, aşa
cum a făcut şi pentru fostul academician C. C. Giurăscu. Lucruri
fără nici o însemnătate. Aveţi toată încrederea. Când va intra la
tipar, aceasta va dura puţin. Succes!
Dr. Olaru Alexandru
Medic primar psihiatru
Clinica psihiatrie
Craiova-România
Ibidem, C.I.3.u1, f. 16, orig.

V. Pavelcu
202

22 decembrie 1968

Mult stimate domnule doctor,

Vă mulţumesc mult pentru aprecierile făcute cu privire la


“Drama Psihologiei” . Fără falsă modestie, vă pot mărturisi că nu
le merit decât în mică parte datorită trăirii celor expuse şi
exprimării sincere a celor trăite.
În ceea ce priveşte pe “ucenici” printre care vă consideraţi
dumneavoastră, ar fi pentru mine un omagiu pe care nu-l merit şi

10
Însemnare de pe verso-ul cărţii de vizită a doctorului Olaru Alexandru

262
mai ales el nu poate fi adresat mie de dumneavoastră, care aţi
defrişat cu atât curaj terenul încă virgin al psihologiei.
Nu v-am cunoscut sub aspectul de polemist atât de
redutabil. Critica adresată manualului11 este valabilă de altfel în
mare măsură pentru psihologia de astăzi şi, în ceea ce mă priveşte,
mă consider şi eu încă în parte victima acelui “substanţialism” în
psihologie pe care îl demascaţi cu atâta vervă şi atât de incisiv
(“analizatorii analizează”, “memoria memorizează”,
“tematizatorii tematizează” etc. p. 6).
Sunt şi eu împotriva acestui mod simplist de a trata psihicul.
Kurd Levin, în 1931, dă semnalul de alarmă opunând modelul
galilean celui aristotelic de interpretare a fenomenelor psihice.
Sunt convins că o parte din manifestările psihice pot fi
reduse la legi fizice ( după cum, dacă îmi amintesc bine, încercaţi
să-o faceţi în opera dumneavoastră “Psychologie Consonantiste”
), încercare pe care o face astăzi cibernetica. Consider, totuşi, că
dacă automatismele pot fi explicate prin legi mecanice şi fizice,
fenomenele psihice complexe, creatoare ( care nu se pot totuşi
desfăşura decât folosind produsele lor automate) nu pot fi reduse
la legi de ordin interior. Reducţionismul are utilitatea lui dar şi
limite care lasă loc psihologiei autentice.
Nu ştiu dacă aţi găsi o revistă sau o editură care să vă
publice studiul dumneavoastră critic. Eu vă felicit pentru tinereţea
şi vigoarea atacului şi pentru critica împotriva atitudinii de
substantivare, crearea de “mituri” şi “ficţiuni ipotetice” care
dăinuie încă în psihologia de azi şi de care, cred, nu sunt vinovaţi
numai autorii manualului criticat de dumneavoastră.
Cu cele mai cordiale sentimente şi sincere urări de sănătate
şi fericire pentru Anul Nou,
Al dumneavoastră,
V. Pavelcu
Ibidem, C.I.3.v1, f. 1-2, orig.

11
Este vorba de manualul de Psihologie pentru clasa a XII-a.

263
Liviu Petrina

203
30 martie 1976

Stimate domnule Odobleja,

Aş dori ca rândurile acestea să vă găsească în bună sănătate


şi mereu optimist.
În toate aceste săptămâni care au trecut de la întâlnirea
noastră m-am străduit să promovez cauza atât de înălţătoare a
obţinerii recunoaşterii uneia dintre cele mai strălucite realizări ale
geniului românesc. Până în prezent nu s-au obţinut rezultate
concrete, dar sau limpezit câteva căi şi, sper, în săptămâna viitoare
să vă pot scrie lucruri bune.
Am în minte să vă invit la Bucureşti şi să pledaţi cauza (a
dumneavoastră dar în primul rând a ştiinţei şi demnităţii
româneşti) direct, în faţa unor oameni dornici să ajute la
rezolvarea acestei chestiuni.
Dacă cumva aveţi un drum prin capitală, vă rog să mă
anunţaţi neapărat.
Vă doresc multă sănătate şi putere de muncă,
Liviu Petrina
P.S. 1. Aş fi în măsură, ca o chestiune intermediară, să vă
ajut să publicaţi în Săptămâna Culturală un material cam similar
cu cel din Almanahul Tribuna 1976.
L.
P.S. 2. Întâmplător, am văzut în librărie o carte, Mihai
Golu, Principii de Psihologie Cibernetică, Editura Ştiinţifică şi
Enciclopedică, Bucureşti, 1975. Poate ar fi bine să-i faceţi o
recenzie şi să o publicaţi în Tribuna, la Cluj.
L.
Ibidem,C.I.3.x1, f. 5-6, orig.

264
204

Decembrie 1976

Mult stimate domnule Odobleja,

Am primit scrisorile dumneavoastră şi s-ar fi cuvenit să vă


răspund mai repede.
Eu nu am stat prea bine cu sănătatea în ultimele săptămâni:
o amigdalită acută cu flegmon, urmată de vreo 10 zile de o
urticarie alergică. Sper să fi trecut totul cu bine, îmi fac acum nişte
analize (sunt în concediu de boală).
Aş dori să vă ajut în continuare. Vă rog să-mi spuneţi ce
anume (la directorul Fâciu, pe la tov. Drăgănescu, etc.).
Vă rog să fiţi încrezător în izbândă, să nu vă amărâţi de
unele întâmplări, toate trec, să fim noi sănătoşi.
Vă doresc spor la muncă, voie bună, sărbători fericite!
Cu aceeaşi neschimbată admiraţie şi mândrie de a vă fi
cunoscut,
Al dumneavoastră,
Liviu Petrina
Ibidem, C.I.3.x1, f. 4, orig.

205
6 august 1977

Mult stimate domnule Odobleja,


Aş dori să vă găsească rândurile acestea în deplină sănătate
şi optimism. Sper să vă fac o mică bucurie trimiţându-vă un
articol ce l-am publicat în Tribuna şi în care vorbesc şi despre Dr.
Ştefan Odobleja.

265
Prof. M. Drăgănescu este în concediu, de la secretara sa am
înţeles că ar fi urmat să primiţi o scrisoare de la dumnealui, în
care vi se spun lucruri bune, inclusiv în ceea ce priveşte reeditarea
tratatului dumneavoastră.
Eu însumi plec în concediu zilele următoare, revin la
începutul lui septembrie. Atunci vom relua chestiunea cu prof. M.
D.
Vă doresc zile senine, spor în muncă, multă bună dispoziţie,
sănătate.
Cu stimă deosebită,
Liviu Petrina
Ibidem, C.I.3.x1, f. 1, orig.

Alexandru Piru
206
Craiova, 3 aprilie 1973

Stimate domnule doctor Odobleja,


Mulţumesc din toată inima pentru impresionanta
dumneavoastră lucrare Psychologie Consonantiste, pe care dl. dr.
Al. Olaru a avut amabilitatea să mi-o înmâneze.
Sper să găsesc răgazul spre a o citi, întrucât văd în tabla de
materii că sunt multe lucruri apropiate de specialitatea mea.
Cu deosebită preţuire,
Prof. dr. doc. Al. Piru
Craiova, 3 aprilie 1973
Ibidem, C.I.3.a2, f. 1, orig.

266
D. Popescu

207

Cluj, 8 noiembrie 1977

Stimate domnule Odobleja,


Vă rog să ne trimiteţi cele două articole despre care ne-aţi
pomenit în ultima dumneavoastră scrisoare.
Vrem să publicăm, de asemeni, şi comunicarea profesorului
Drăgănescu, aşa că o aştept!
Cu Ilarie Hinoveanu m-am întâlnit în octombrie la
Bucureşti şi mi-a spus că redactorul de carte, Rusu, a fost în
concediu şi că o să vă publice volumul atât de neexplicabil (după
opinia mea) tergiversat.
Vă doresc multă sănătate,
D. Popescu
Cluj, 8 nov. 1977
Ibidem,C.I.3.b2, f. 1, orig.

208
Cluj, 30 iunie 1974

Stimate domnule Odobleja,


Am auzit că vă încearcă nişte necazuri fizice. Îmi pare rău
că ele se alătură necazurilor care de ani de zile vă fură (şi v-au
furat şi continuă să…) rodul descoperirilor dumneavoastră… Dar
să sperăm că totul se va sfârşi cu bine, fiindcă nu există nici o
boală să fie mai tare ca omul şi nu există adevăr să nu triumfe!
Vă doresc însănătoşire grabnică!
Cu urări de bine,

267
D. Popescu
Cluj, 30 iunie 1978
Ibidem,C.I.3.b2, f. 2, orig.

Presses Universitaires de France

209

PRESSES UNIVERSITAIRES DE Paris, Le 18 août 1938


FRANCE
ALCAN. LEROUX. RIEDER
Sociétés d‟Edition, d‟Imprimerie et de
Librairie
Services Littéraires et Scientifiques

Monsieur le Dr. Odobleja,


Rue Principale Carol 25
Lugoj (Roumanie)
Monsieur,
Nous vous accusons réception de votre lettre ainsi que des
documents que vous nous avez transmis.
Notre Comité de Lecture se réunit au début de septembre et
nous pensons, vers le 15, être en mesure de vous donner notre
réponse et de vous faire éventuellement une proposition.
Veuillez agréer, Monsieur, L‟assurance de nos sentiments
très distingués.
Pour le secretaire general
L‟adjoint à la direction
S.S. indescifrabil
Ibidem, dosarul nr.7, f. 22, orig. dactilo.

268
Reviste:
a) „Flacăra”
210
Bucureşti, 27 mai 1974
Stimate domnule Odobleja,
Am primit lucrarea dumneavoastră, pe care sperăm că o
vom publica în paginile revistei noastre în scurtă vreme.
Vă reamintesc, totodată, că într-o altă scrisoare v-am cerut
adresele şi numeele de telefon ale persoanelor care v-au scris în
urma articolului publiat în Flacăra.
Pentru a scoate la lumină adevărul, vă rog să-mi indicaţi şi
aceste nume, oameni de ştiinţă care v-au citit eventual “Psihologia
Consonantistă” şi care ar fi dispuşi să-şi comunie impresiile prin
intermediul cuvântului tipărit.
Vă doresc sănătate şi succes,
Liviu Timbus
Buc. 27.V./1974
Ibidem,C.I. 2k, f. 2, orig.

211
<1976>12
Stimate domnule Odobleja,
Mă bucură foarte mult faptul că veţi argumenta prioritatea
lucrării dumneavoastră în cadrul Academiei. Anunţaţi-mă din
vreme. Puteţi adresa o invitaţie şi tovarăşului Adrian Păunescu.
Cu stimă,
Liviu Timbus
Ibidem,C.I.2k, f. 1, orig.

12
Datat probabil 1976, după ricipisa de confirmare a poştei.

269
b) “Ramuri”
212
Craiova, 7 septembrie 1975

Stimate domnule Odobleja,


Regret faptul că nu am putut onora invitaţia dumneavoastră
amabilă de a audia comunicarea “Cibernetica şi Psihologia
Consonantistă” pe care aţi susţinut-o în cadrul Congresului
Internaţional de Cibernetică din Bucureşti. Dincolo de faptul că
era prea târziu să solicităm accesul oficial la lucrări, redacţia
noastră fiind incompletă, ne descurcăm foarte greu şi lipsa unui
om se resimte.
Oricum, ne bucură succesul pe care l-aţi repurtat, oglindit
ade pregnant de către revista Flacăra şi vă asigurăm încă o dată
că, foarte curând, publicaţia noastră va găzdui o serie de articole
care vă vor fi dedicate(unul dintre ele va fi scris de Paul Anghel).
Până atunci vă dorim multă sănătate,
Mihai Rusu
Redactor şef adjunct
Craiova, 7 septembrie 1975
Ibidem, C.I.2k, f. 6, orig.

213
Craiova, 17 septembrie 1975

Stimate domnule Odobleja,


Vă mulţumesc pentru întinsul dumneavoastră răspuns, pe
care l-am primit chiar astăzi. Toate datele din el, ca şi cele pe care
mi le-aţi comunicat cu alte ocazii, le vom folosi în revistă, la
timpul potrivit.
Bineînţeles, voi arăta şi lui Hinoveanu srisoarea din Franţa.
Aveţi şi nu aveţi dreptate în ceea ce-I priveşte pe americani ( nu
uitaţi că este vorba de un popor foarte tânăr) dar în ceea ce
priveşte libertatea publiciştilor de a pune problema în cazul

270
dumneavoastră, evident, aveţi dreptate. Ne vom gândi la sfatul
dumneavoastră.
Până una alta, vă doresc multă sănătate,
Mihai Pelin
Craiova, 17 sept. 1975
Ibidem,C.I.2k, f. 5, orig.

c) Revista de Filozofie

214

Academia de Ştiinţe Sociale şi Politice Bucureşti, 22 aprilie


a 1974
Republicii Socialiste România
Revista de Filozofie
Stimate tovarăşe dr. Ştefan Odobleja,
În legătură cu articolul şi cartea dumneavoastră trimise
Revistei de Filozofie şi returnate, din privini necunoscute nouă, de
serviciile poştale bucureştene, vă rugăm să ni le retrimiteţi cu
menţiunea:
Către Redacţia “Revistei de Filoofie” . În rest adresa este
cea indicată de dumneavoastră: Bucureşti, sector I, B-dul. Ilie
Pintilie, 6.
În privinţa publicării articolului – a cărui temă ne
interesează – ne vom putea pronunţa numai după lectura
manuscrisului.
Cu deosebită stimă,
Octavian Cheţan
Redactor şef al Revistei de Filozofie
Ibidem,C.I.2k, f. 7, orig. dactilo.

271
d) Revista Sanitară Militară

215

Regimentul 17 Infanterie Lugoj 29 mai 1936

Am onoarea a vă ruga să binevoiţi a comunica Medicului


Locotenent Doctor Odobleja, din acel corp, că lucrarea sa despre:
“Fonoscopia”, a fost premiată de către M.A.N., Inspectoratul
General Sanitar, cu premiul “Medic General Dr. Papiu Alex.” Pe
anul 1936.
Numitul ofiţer se va prezenta la casieria Spitalului Militar
“Regina Elisabeta” pentru încasarea premiului.
D. O.
Redactorul Revistei Sanitare Militare,
S.S. indescifrabil.
Ibidem, C.I.2.k, f. 8, orig. dactilo.

216

REPUBLICA SOCIALISTĂ 3 august 1968


ROMÂNIA
MINISTERUL FORŢELOR
ARMATE
Revista Sanitară Militară
Nr.83496
Tov. lt. col. rez. Medic Odobleja Ştefan,
Str. Decebal, nr.72 – Tr. Severin
Jud. Mehedinţi
La scrisoarea dumneavoastră, vă comunicăm următoarele:
Revista Sanitară Militară publicăîn paginile sale lucrări
axate în special pe teme medico-militare.

272
Faţă de această situaţie, dumneavoastră ne puteţitrimite
articolul propus, urmând ca specialiştii din Colegiul de redacţie
să-şi de avzul, ce va fi comunicat şi dumneavoastră.
Redactor şef adjunct,
Colonel medic,
Dr. Iosipescu Mihai
Iidem, C.I.2k, f. 9, orig. dactilo.

217

REPUBLICA SOCIALISTĂ 24 martie 1973


ROMÂNIA
MINISTERUL APĂRĂRII
NAŢIONALE
Revista Sanitară Militară

Stimate coleg,

Am primit scrisoarea dumneavoastră şi ne bucurăm că nu


aţi uitat revista noastră, printre ai cărei colaboratori vă număraţi.
V-am rămâneîndatoraţi dacă ne-aţi trimite lucrarea la care
vă referiţi (dactilografiată la 2 rânduri, însoţită de un scurt
rezumat) şi pe care o vom studia cu cea mai mare atenţie.
Vă facem totodatăcunoscut că prin poşta de astăzi v-am
expediat numărul festiv al Revistei Sanitare Militare, apărut la 75
de ani de la primasa apariţie.
Vă rog să primiţi asigurarea deosebitei mele stime.
Redactor şef,
General maior
Dr. Iuliu Şuteu
Ibidem, C.I.2k, f. 12, orig. dactilo.

273
218

REPUBLICA SOCIALISTĂ 12 iulie 1973


ROMÂNIA
MINISTERUL APĂRĂRII
NAŢIONALE
Revista Sanitară Militară
Nr. 3229

Dr. Odobleja Ştefan


Str. Decebal, nr. 72, Drobeta-Turnu Severin
Jud. Mehedinţi

Vă facem cunoscut că, luând în discuţie articolul


dumneavoastră “Contribuţia psihologiei consonantiste la apariţia
maşinilor electronice de calcul”, comitetul de redacţie a apreciat
că fondul problemei depăşeşte posibilităţile unei juste aprecieri
din partea noastră.
În consecinţă, vă recomandăm să vă adresaţi unui for
ştiinţific, competent în domeniul abordat de dumneavoastră.
Vă rugăm să primiţi asigurarea deosebitei noastre
consideraţii.
Redactor şef
General maior
Dr. Iuliu Şuteu
Ibidem, C.I.2.k, f. 11, orig. dactilo.

274
219

REVISTA SANITARĂ MILITARĂ <După 17


Organ al Direcţiei Medicale din octombrie 1974>
Ministerul Forţelor Armate şi al
Societăţii de Medicină şi Farmacie
Militară din R.S.R.

Stimate coleg,

La scrisoarea dumneavoastră din 17 octombrie 1974, vă


comunicăm că articolul dumneavoastră intitulat “Ce este
cibernetica?”, pe care ni l-aţi trimis, este încă în curs de studierre
şi de referare. Pentru acest motiv, nu suntem până în prezent în
măsură a vă da un răspuns asupra oportunităţii publicării lui în
revista noastră.
Dorindu-vă un an nou fericit, multă sănătate şi satisfacţii
personale, vă rugăm să primiţi asigurarea deosebitei noastre
consideraţii.
Redactor şef al Revistei Sanitare Militare
General maior
Prof. dr. docent Iuliu Şuteu
Ibidem, C.I.2.k, f. 10, orig. dactilo.

D. D. Roşca

220
Cluj, <fără dată>

Stimate domnule Odobleja,

Am primit scrisoarea dumneavoastră cu mare întârziere:


sufăr de un timp încoace cu ochii şi am fost la Bucureşti, pentru

275
tratament, unde mă voi duce zilele acestea din nou, pentru a
continua tratamentul. Încât iarăşi voi lipsi mai multă vreme din
Cluj. De aceea, vă rog să aşteptaţi avizul meu pentru trimiterea
manuscrisului, pe care sper să-l pot citi în a doua jumătate a lunii
ianuarie. Pentru moment am un regim de odihnire a ochilor, aşa
că cu greu pot face faţă şi obligaţiilor pe care le am la catedră.
Cu urări de sănătate,
D. D. Roşca
P.S. Am adresa dumneavoastră în scrisoarea pe care mi-aţi
trimis-o.
Ibidem, C.I.3.c2, f. 1, orig.

Dr. Gheorghe Sanda

221

Bucureşti, 18 martie 1973

Mult stimate domnule doctor,


Mi-a făcut multă plăcere când am văzut, la redacţia Revistei
Sanitare Militare, scrisoarea dumneavoastră prin făceaţi
cunoscute unele probleme privind paternitatea ciberneticii. Toţi
cei care eram atunci acolo am avut un moment de mare bucurie şi
suntem siguri că adevărul va ieşi la suprafaţă cât de curând.
Urmează să primiţi din partea redacţiei o scrisoare.
Mie mi-a făcut plăcere şi din alt punct de vedere: eu mă
ocup de istoria medicinii militare româneşti. Am strâns până în
prezent date şi materiale pe care le voi folosi la lucrările de istoria
medicinii militare precum şi la un viitor muzeu al medicinii
militare române.
În afara acestor materiale, lucrez la un index biografic al
medicilor noştri militari. Despre dumneavoastră ştiu numai din ce
s-a scris şi ce aţi scris în Revista Sanitară Militară. Am luat

276
legătura şi cu foarte mulţi medici militari care au făcut cinste
medicinii militare.
În această privinţă, vă rog să mă ajutaţi în ce priveşte
persoana dumneavoastră, pentru că ar fi păcat să nu include în
lucrarea mea date cât mai complete şi exacte.
De aceea vă trimit alăturat un formular orientativ, cu
problemele care mă interesează în mod deosebit. Dacă
dumneavoastră consideraţi că-mi puteţi furniza şi alte date v-aş fi
recunoscător. M-ar interesa, de exemplu, despre spitalele militare
stabile şi cele de campanie, despre date asupra altor colegi
(amintiri, documente, etc.).
În speranţa că rugămintea mea va avea la dumneavoastră
ecoul dorit, îmi permiteţi să vă mulţumesc anticipat şi rămân
profund recunoscător.
Cu deosebit respect,
Lt. col. medic dr. Sanda Gheorghe
Ibidem, C.I.3,d2, f. 1, orig. dactilo.

Geo Săvulescu

222

Bucureşti 30 aprilie 1975

Domnule doctor Odobleja,


Am rămas profund impresionat de prezenţa dumneavoastră
după întâlnirea care a avut loc la Academie. Sunt fericit că v-am
cunoscut şi am început să vă cunosc opera. Cu toate că nu mă
pricep deloc în psihologie sunt lucruri care mă interesează. Am
dori mult să vă mai vedem în mijlocul nostru. De asemenea,
domnul profesor Milcu doreşte să fiţi prezent la sesiunea
Academiei Române din mai (15-18).

277
Având în vedere că, deocamdată, nu vă putem asigura
cazarea în mod oficial, am plăcerea să vă invit la Bucureşti, în
perioada mai sus amintită şi să locuiţi împreună cu mine într-o
casă pe care o am la ţară (7 km.) în comuna Clinceni, sat Olteni.
Suntem foarte aproape de Bucureşti şi cursa ne leagă de cartierul
Drumul Taberei în 15 minute.
Şedinţa se ţine trei zile. Eu vă invit să staţi o săptămână
până la 22 mai când avem următoarea şedinţă a cercului de
Filozofia Medicinii, în care domnul Stancovici Virgil (logician) şi
cu mine vom prezenta fiecare câte un model logic pentru
diagnostic. Poate ca şedinţa să vă intereseze. În acelaşi timp aveţi
ocazia să frecventaţi unele biblioteci din Bucureşti câteva zile şi
să aveţi unele contacte cu oamenii de ştiinţă din capitală.
În aşteptarea unui răspuns favorabil, primiţi domnule doctor
toată consideraţia mea.
Secretarul Cercului de Filozofie a Medicinii,
S.S. indescifrabil.
P.S. Vă rog să-mi scrieţi cu ce tren veniţi sau cu altă ocazie
ca să putem stabili un loc de întâlnire.
Sărbători fericite!
S.S. indescifrabil
Ibidem, C.I.3,g2, f. 4, orig.

223

Bucureşti, 23 septembrie 1975

Domnule doctor Odobleja,

Am primit cu mult interes scrisoarea dumneavoastră şi sper


ca în curând să vă pot da un răspuns mai exact. Deocamdată
domnul Botez nu este în Bucureşti. Imediat ce va veni am să

278
vorbesc cu dumnealui despre un articol al dumneavoastră singur
sau în colaborare.
În ceea ce mă priveşte, vă rog să nu uitaţi că nu am nici cea
mai mică pregătire psihologică şi, deci, nu pot semna un articol de
psihologie. Mă interesează structura logică pe care o propuneţi şi
cât este ea de deosebită de ceea ce s-a propus până acum.
De aceea mă gândesc, că ar fi bine să faceţi o paralelă puţin
mai detaliată a problemei asemănării şi a consonantismului.
Paralele pe care o faceţi în carte este foarte bună dar pentru epoca
noastră, prea telegrafică. Nu trebuie numai punctat ci dezvoltat
subiectul din punct de vedere psihologic.
După aceea eu am să văd dacă reflexiile mele logice (pe
care deocamdată le ghicesc în tratatul dumneavoastră) sunt
îndreptăţite. Dacă da, am să le dezvolt şi altfel va arăta articolul.
El va fi un articol de psihologie dublat de o analiză logică a
structurii propuse.
Dacă sunteţi de acord porniţi vă rog la treabă. Eu aştept cu
nerăbdare.
Imediat ce voi avea veşti noi de la domnul Botez am să vă
comunic.
Al dumneavoastră,
S.S. indescifrabil
Ibidem, C.I.3.g2, f. 1-2, orig.

T. Slama-Cazacu

224
Bucureşti, 14 aprilie 1973

Stimate domnule Odobleja,


Am primit astăzi, prin domnul doctor Al. Olaru, cele două
volume de “Psychologie Consonantiste”, publicate de
dumneavoastră la Paris, în 1938-1939. Ţin să vă mulţumesc foarte

279
mult pentru ele şi să vă asigur că le voi consulta cu cel mai mare
interes. Nu le aveam în biblioteca mea personală, însă numele
dumneavoastră îmi era cunoscut şi vă cunoşteam lucrările din
vremea când eram studentă.
În cazul când veniţi vreodată prin Bucureşti, mi-ar face o
deosebită plăcere să vă cunosc personal.
Vă rog să primiţi cele mai sincere urări de bine,
ss., T. Slama Cazacu
Ibidem, C.I.3.n, f. 1, orig.

Société Nationale des Chemins de Fer Français

225

Société Nationale des Chemins Le 24 avril 1939


de Fer Français
Dr. 122062/9
No. 223078 BD

Monsieur le Docteur St. Odobleja,


À Lipcani Département Hotin
(Roumanie)

Monsieur,
En réponse à votre lettre du 16 avril.
J‟ai l‟honneur de vous informer que les 4 colis dont vous
nous entretenez ont été conduits à défaut de retrait, aux Entrepôts
de la Douane Centrale.
Le bulletin de dépôt, indispensable pour prendre possesion
de l‟envoi a été retriré à notre gare par la Librairie Maloine le 17
avril contre paiement des frais qui nous étaient dus soit 1229,90.
Le retrait du bulletin de dépôt étant considéré comme une
livraison, nous ne pouvons que vous laisser le soin de vous

280
entendre avec le destinataire pour le remboursement de la somme
qu‟il a versée à notre gare et à laquelle a dû s‟ajouter des frais de
magasinage et de manutention à la Douane Centrale, dont nous
ne connaissons pas le montant.
Veuillez agréer, Monsieur, l‟expression de notre
considération distinguée.
S.S. indescifrabil
Ibidem, dosar nr.7, f. 19, orig. dactilo.

Josif Spielmann

226
3 august 1974

Mult stimate domnule coleg,


Vă mulţumesc din inimă pentru extrem de interesanta
dumneavoastră confesiune privind geneza teoriei dumneavoastră
psihologie. Sunt în pragul plecării în concediu dar de îndată ce mă
voi întoarce, voi studia atât materialele “bibliografie” indicate în
scrisoarea dumneavoastră cât şi însăşi lucrarea, pe care am putut-
o numai frunzări. E un studiu serios nu o lectură de vară. În
septembrie vă voi răspunde în mod amănunţit.
Până atunci, primiţi, vă rog, mulţumirile mele vii, o dată cu
expresia deosebitei mele stime.
Al dumneavoastră,
Prof. dr. doc. Josif Spielmann
1974.VIII.3
Ibidem, C.I.3.h2, f. 3, orig. dactilo.

281
227

Domnului Medic locotenent colonel dr. 11 noiembrie 1974


Odobleja Ştefan
Mult stimate domnule locotenet colonel,
Cu câteva zile în urmă m-am întors de la Bucureşti. Am
luat parte la o sesiune ştiinţifică a Comitetului pentru Istoria şi
Filozofia Ştiinţei a Academiei R.S.R.. În cadrul problematicii,
Medici români cu preocupări filozofice, dr. V. Săhleanu a
prezentat un interesant referat despre elemente de cibernetică în
opera lui D. Danielopolu şi Şt. Odobleja.
Dr. Săhleanu, cu inteligenţa care îl caracterizează, a analizat
opera dumneavoastră, văzând oarecare continuitate între gândirea
românească energetistă (Rădulescu-Motru, respectiv Vasile
Conta) şi concepţiile dumneavoastră. El a dat o înaltă preţuire
rolului dumneavoastră de precursor.
În cadrul discuţiilor, am amintit scrisoarea dumneavoastră
adresată mie “Cum am ajuns la psihologie?” . Atât auditoriul cât
şi academicianul Milcu, care a condus şedinţa, s-au arătat deosebit
de interesaţi privind conţinutul acestui memoriu. Cu permisiunea
dumneavoastră ulterioară, am trimis o copie a scrisorii şi
memoriului dumneavoastră, academicianului Milcu. De altfel,
domnia sa mi-a comunicat că actualmente, la Secţia Medicală a
Academiei se analizează textul memoriului dumneavoastră.
Personal crede că, atât dumneavoastră cât şi Norbert Wiener aţi
ajuns la concluzii asemănătoare, independent unul de altul.
Probabil că aţi aflat despre această comunicare, respectiv
discuţie. V-am scris aceste rânduri în eventualitatea de a nu fi
aflat încă această noutate şi pentru că vă promisesem că voi reveni
asupra părerii mele în această discuţie. Cred, actualmente
problema a ajuns la un for mult mai competent decât
subsemnatul.

282
Sunt convins că, Secţia Medicală a Academiei o să
preţuiască la justa ei valoare contribuţia dumneavoastră
remarcabilă la dezvoltarea gândirii româneşti.
Primiţi vă rog, expresia deosebitei consideraţii ce vă port,
Al dumneavoastră,
Dr. Spielmann
1974. XI.11
Ibidem, C.I.3.h2, f. 1, orig. dactilo.

Marcel Stoica

228
25 decembrie 1975

Stimate domnule Odobleja,


Vă rog să mă scuzaţi că am întârziat să vă scriu. Am vrut,
însă, să vă dau totuşi un răspuns favorabil.
La Facultatea de Cibernetică, unde lucrez eu este necesar să
se mai obţină nişte aprobări. Aceasta din cauză că nu mai există
un seminar de cibernetică şi numai un seminar de prognoză, cu
care conferinţa dumneavoastră nu ar avea tangenţă. Totuşi,
problema este în curs de rezolvare. În schimb am stabilit la
Universitatea Populară cu tovarăşa Radu M., responsabilă, ca să
ţineţi o conferinţă. Dânsa v-a programat pentru luna mai. Aşa că,
vă rog să-mi scrieţi titlul exact al conferinţei pe care doriţi s-o
expuneţi.
În altă ordine de idei, să ştiţi că un număr tot mai mare de
cunoscuţi îmi solicită lucrările dumneavoastră (cercetători,
studenţi, etc.). Eu I-am anunţat că la biblioteca noastră se găsesc
lucrările dumneavoastră iar celor mai apropiaţi le-am împrumutat
exemplarele mele personale. În plus, constat că o parte din
terminologia propusă de dumneavoastră, înainte de cel de al
doilea război mondial, se regăseşte la mulţi autori contemporani!

283
Exemple: Mihai Golu “Principii de Psihologie
Cibernetică” , Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti,
1975, pag.65, rând 13 (“Aici se relevă, cu precădere, aspecte
substanţial energetice ale interacţiunii circulare”). P.
Constantinescu, C. V. Negoiţă “Sistemele informatice, modele ale
conducerii şi sistemelor conduse” , Editura Tehnică, Bucureşti,
1975, pag.64, rând 19 (“Comenzile de înlocuire a mărfurilor
pentru a menţine un stoc într-un depozit, ilustrează structura
circulară cauză-efect a unei bucle de reacţie"”. Aceste două
exemple dovedesc că termenul propus de dumneavoastră
(circularism) este natural.
Aştept răspunsul dumneavoastră.
Cu stimă,
M. Stoica.
Ibidem, C.I.3f2, f. 1-2, orig.

Ion Străchinaru

229
Iaşi, 30 martie 1974

Stimate domnule doctor,

Am primit scrisoarea dumneavoastră şi avizul pentru colet.


Mâine voi merge la poştă să-l ridic.
Până atunci:
Nu ştiu nimic în legătură cu Congresul de Cibernetică din
august! Unde are loc?
Nu mi-aţi spus nimic în legătură cu prevenirea de a nu mai
pomeni de N. W. spre a nu fi la pământ în 6 luni. Dar, cine a scris
la 30 de ani o carte ca a dumneavoastră nu-l poate cădea la
pământ nici la 100 de ani, necum la 70.

284
Este adevărat că nimeni ca N. W. nu a dezvoltat mai
competent şi nu a răspândit mai mult esenţa Psihologiei
Consonantiste. Şi acesta este un enorm serviciu. Numai că acest
autor n-a mai apucat să arate şi filiaţia ideilor! O vom face noi!
Să nu vă imaginaţi că aici, la Iaşi, lucrurile merg aşa cum aş
dori eu. De asemenea, că membrii cercului nostru nu manifestă
spirit critic aşa cum este şi firesc să se întâmple. Rămâne
important însă, ca ideile Psihologiei Consonantiste să fie
cunoscute, apoi dezvoltate, duse mai departe. În unul din
capitolele cursului de pedagogie pe care-l predau la universitatea
noastră (capitolul referitor la explicarea conceptului de educaţie)
am şi introdus “ punctul de vedere al Psihologiei Consonantiste
asupra naturii educaţiei”. A şi plecat la tipar.
Vă asigur de cele mai bune sentimente de preţuire,
Ion Străchinaru
Ibidem, C.I.3.i2, f. 18, orig.

230
Iaşi, 7 august 1974

Stimate domnule doctor Odobleja,


Prin bunăvoinţa domnului Duimovici am putut citi, cu
folos, materialul elaborat de dumneavoastră sub titlul “Psihologia
Consonantistă şi Cibernetica”. Permiteţi-mi acum să stau de
vorbă cu dumneavoastră deschis, prieteneşte.
De fapt, paginile pe care le-am citit reflectă un fel de dialog
între Şt. Odobleja (cel din 1938) şi Norbert Wiener, cu o
pronunţată notă revendicativă pentru primul. Dar argumentele nu
sunt îndeajuns selectate pentru ca asamblarea lor să apară
irefutabilă. Ba unele dintre ele lasă loc la contraziceri sau chiar le
produc pe spaţii restrânse. Un exemplu: la pagina 64, Şt. Odobleja
susţine că de când există ştiinţa, cercetătorii “au pornit de la câte
un fapt controlat şi de acolo au urcat pe scările raţionamentului

285
spre teorii. Numai Wiener cu Rosenblauth au făcut excepţie
mergând de-a-ndoaselea”. La pagina 69, acelaşi Şt. Odobleja
afirmă “ideile nasc fapte…faptele nasc din idei…orice înfăptuire
a trecut iniţial prin stadiul de idei” (?).
Tot aşa, şi nu de puţin ani, se fac referiri la numărul de
pagini ale lucrărilor elaborate de cele două părţi. Nu e cazul; mai
ales că Şt. Odobleja recunoaşte singur obligaţia de a fi rezumat în
lucrarea sa întreaga psihologie fără a fi decantat, ulterior, punctul
său de vedere spre a-l formula în expresii riguroase. Este ştiut că
Einstein devine celebru nu cu o lucrare de 150 pagini (câte are a
lui Wiener), ci numai de 5 pagini. La noi, matematicianul
academician Vrînceanu, îşi publică teza de doctorat în Italia pe o
jumătate de pagină. Wiener a redactat lucrările sale cu multă
precauţie şi acoperire. Cred însă că a cunoscut cartea lui Şt.
Odobleja şi că a păstrat o totală “discreţie” asupra ei. Faptul că a
plecat de la o anumită psihologie pe care apoi a tot căutat s-o uite
pare suspect. Dar de ce nu este aşezat, acum, pe două coloane de
autorul Psihologiei Consonantiste? Unde sunt schemele, tabelele,
coloanele din arsenalul redacţional practicat o dată, cu atâta
iscusinţă, de Şt. O.? Nu sunt necesare 100 de mostre ci numai
câteva!
Din punct de vedere tactic socot că, în prima fază, discuţia
iniţiată în presă trebuie mult extinsă pe calea unor articole dense
care să releve substanţa psihologică a ciberneticii şi nu pe cea
matematică sau nuro-fiziologică.
În faza a doua, estimez apariţia unui volum care să rezume
substanţa teoretică a Psihologiei Consonantiste şi să arate rolul ei
în deschiderea unor noi direcţii de studiu, direcţii în rândul cărora
cibernetica să fie aşezată cuminte la locul ei.
În faza a treia, ar urma o acţiune bine chibzuită care să se
desfăşoare pe plan internaţional, de preferat în limba engleză şi
limba spaniolă.
Bineînţeles, toate aceste linii, pe care le-am numit
impropriu cu termenul de faze, ar putea evolua în plan paralele.

286
Cu scrisoarea de faţă vă trimit modesta mea intervenţie în
discuţia organizată de Tribuna – Cluj. Să nu vă aşteptaţi să fie pe
măsura operei dumneavoastră. Şi dacă veţi descoperi ceva care nu
merge, vă rog să mă sunaţi de îndată, pentru a opera modificarea
cuvenită. În toamnă, la sesiunea ştiinţifică a universităţii, sper să
pot prezenta un conţinut elaborat în acelaşi spirit spre a înfrânge
indiferenţa psihologilor de aici.
Al dumneavoastră, cu alese sentimente,
Ion Străchinaru
Iaşi, 7.VIII.1974
Ibidem, C.I.3.i2, f. 15, orig.

231
Iaşi, 22 august 1974

Stimate domnule doctor Odobleja,

Amabilitatea cu care aţi privit rândurile pe care vi le-am


trimis constituie pentru mine un prilej de mare mulţumire
sufletească şi, în acelaşi timp, un aviz în alb de a trece la
extinderea acţiunii întreprinse.
În acest sens, aş fi bucuros dacă aţi putea să-mi expediaţi de
îndată un rezumat (1-2 pagini) cu punctul de vedere al Psihologiei
Consonantiste asupra fenomenului educativ spre a-l introduce
integral în cursul de Pedagogie Generală ce l-am predat Centrului
de multiplicare al Universităţii din Iaşi. Aş vrea să mă folosesc de
faptul că nu s-a cules încă prelegerea intitulată “Educaţia ca obiect
al Pedagogiei” şi să introduc, astfel, alături de opiniile marilor
savanţi ai lumii, ideile fundamentale pe care le exprimaţi în
volumul II al operei dumneavoastră.
În aşteptare presantă,
Ion Străchinaru
Ibidem, C.I.3.i2, f. 10, orig.

287
232

Iaşi, 19 ianuarie 1975

Stimate domnule doctor,


În dumineca aceasta mi-am făcut un pic de răgaz pentru a
sta de vorbă cu dumneavoastră. Din scrisorile pe care mi le
expediaţi rezultă că nu aţi primit misiva mea din noiembrie 1974
însoţită de un chestionar al “Opiniei” . Deosebit de multe date
biografice, redacţia revistei este interesată de preocupările
dumneavoastră actuale şi de eventualitatea de a primi ceva pentru
publicare. Dar aflu că artrita vă ţintuieşte la pat şi acest lucru mă
afectează neaşteptat şi neplăcut.
Am izbutit să iniţiez la Iaşi un cerc de consonantişti. Gestul
dumneavoastră de a-mi trimite exemplarele lucrării a fost, astfel,
inspirat. Le-am distribuit lor şi bibliotecii de psihologie şi
pedagogie a universităţii. Sunt acum bucuros că mi se alătură
profesorii Buda (?) şi P. Vancea. Pe acesta din urmă îl cunosc
bine din cadrul Societăţii de Medici şi Naturalişti din Iaşi. Este
energic şi are condei bun. Deocamdată însă am vrea să aflăm
conţinutul expunerii lui Săhleanu la Academie! Nu îl cunoaşte
nimeni din cei de la Filiala Iaşi a Academiei dar toţi îl ştiu pe
autor.
Vă urează însănătoşire deplină şi vă asigură de întreaga sa
preţuire,
Ion Străchinaru
P.S. Este vorba de prof. Buda de la Politehnica din Iaşi? În
acest caz îl voi putea cunoaşte de îndată.
Ibidem, C.I.3.i2, f. 9, orig.

288
233
Iaşi, 30 ianuarie1975

Mult stimate domnule doctor,


Mă bucură mult gândul dumneavoastră de a scrie o logică
în traiectorie consonantistă. S-ar elimina astfel o mare parte din
bâlbâiala multora din oamenii de ştiinţă ai zilelor noastre. Vă
sugerez să nu neglijaţi, în nici un chip, lectura prealabilă a două
cărţi apărute în ultimii ani:
Logica viului de Fr. Jacob, Editura Enciclopedică Română,
1972.
Schiţă a unei logici naturale de Petre Botezatu, Editura
Junimea, 1970.
De asemenea, vă gândesc şi la cartea lui Jean Piaget,
Biologie şi cunoaştere.
Încolo, despre mine, nimic deosebit. Am unele piedici la
apariţia cursului. Sper să le trec, să le depăşesc, deşi sunt legate de
culise nu de substanţa ştiinţifică a lucrului pe care l-am produs.
Al dumneavoastră,
Ion Străchinaru
Ibidem, C.I.3.i2, f. 4, orig.

234

Iaşi, 25 martie 1975

Stimate domnule doctor,


Decizia Academiei R.S.R., aşteptată atâta, constituie un
motiv de satisfacţie. Timpul, până la 25 aprilie, mi se pare scurt.
Limitarea expunerii are însă un avantaj: obligă la concentrare pe
punctele forte, pe elementele irefutabile. Aş fi bucuros dacă la
acea dată aş izbuti să ajung la Bucureşti.

289
Cred că va trebui să rezumaţi atitudinile diverse manifestate
în presă până acum; adesea reţinute sau complezente. Important
este să găsiţi tonul şi locul potrivit în care să le plasaţi. Oricum, cu
cât argumentele vor fi mai tari cu atât stilul va trebui să apară mai
puţin “pro domo”. Înainte de toate, interesează conţinutul
Psihologiei Consonantiste şi perspectivele pe care ea le-a deschis
şi le deschide lumii savante (a cercetătorilor).
Am unele rezerve asupra atitudinii de bună voinţă a lui
Iosef Neumann de la Paris. Nu ştiu de ce!
Încolo, nimic deosebit, în afară de faptul că, la Iaşi, Cercul
de Psihologie Consonantistă se extinde, chiar dacă acest lucru se
realizează lent, cu paşi mici. În ce mă priveşte, aspir la o sesiune
naţională pe problematica Psihologiei Consonantiste, sesiune
ştiinţifică menită să se ocupe de personalitatea şi opera
dumneavoastră. Publicarea, după aceea, a unui volum de
comunicări pe această temă, ar putea avea un ecou pe plan
internaţional cu mult mai mare decât cel rezultat din contacte
individuale, sporadice, izolate.
Cu aceeaşi statornică preţuire,
Ion Străchinaru
Ibidem,C.I.3.i2, f.1, orig.

235
Iaşi, 17 aprilie 1975

Stimate domnule Odobleja,

Am citit manuscrisul “Cibernetica şi Psihologia


Consonantistă” . Este scrisă aşa cum eu mă aşteptam: cu
fermitate în glas şi cu multe impulsuri revendicative. Îmi dau
seama acum că dumneavoastră nu aţi fi putut scrie altfel aceste
pagini. Una din ele însă vă deserveşte enorm şi ea trebuie
eliminată cu desăvârşire oricât de mult aţi dori s-o păstraţi, este

290
pagina 2, de cronologii, în care aduceţi totul la nivelul anului
1938; prieteni şi mai ales adversari, epigoni. Din punct de vedere
tactic, aşa ceva este inadmisibil pentru noi.
Este foarte probabil că medicul român Şt. Odobleja a
început să gândească la valoarea pe care o poate avea în ştiinţă
analogia, circularismul, consonantismul, etc. etc. încă de prin
1928 şi el a elaborat, în circa 10 ani, cele două volume masive ale
Psihologiei Consonantiste în care supune unui rechizitoriu
inteligent întreaga ştiinţă al celui de al 4-lea deceniu al secolului
nostru. Dar un lucru să rămână clar: anul 1938 reprezintă, pentru
noi românii, nu anul începuturilor “ci anul împlinirilor şi, vai,
sfârşitul inspiraţiei fantastice” a lui Şt. Odobleja.
Alţi savanţi, din alte părţi ale lumii, de abia de aici înainte
vor începe lucrul lor şi ei nu vor ajunge la marea lor inspiraţie
decât mult mai târziu. Practic, în 1938 ei nu existau, nu se
afirmaseră nici unul, în nici un fel, în acest domeniu. Ca urmare,
nici în amintire nu-i putem alinia pentru start la nivelul anului
1938 când la punctul de plecare nu se găsea în lumea savantă
decât Psihologia Consonantistă.
Am citit acum şi scrisoarea pe care v-o trimite Academia
R.S.R.. Cred că Şt. Milcu este bine intenţionat. Şi apreciez în mod
deosebit gestul său de a vă fi pus la curent cu un ceas mai
devreme asupra opiniei acelei comisii sau secţii. În definitiv e
bine că ei sau ocupat de cartea dumneavoastră. Însă nu Academia
va decide , lucrul acesta nici nu e posibil, printr-un ucaz asupra
conţinutului profund al chestiunii. Asta se va face cu timpul, de
către cei care vor aprofunda lucrarea dumneavoastră, concepţia
dumneavoastră. Eu personal, sper ca adevărata valorificare a ei ar
putea fi făcută cu mult mai bine într-o teză de doctorat în
psihologie.
Nu voi putea veni la Bucureşti în cursul acestei luni în nici
un chip. Sarcini trasate de M<inisterul> E<ducaţiei> şi
Î<nvăţământului> mă obligă să nu pot pleca din Iaşi.

291
Pentru dumneavoastră rămâne important să puteţi desfăşura
o tactică utilă care să nu vă creeze adversităţi ; nu vă trebuie
acum un succes în sensul unei recunoaşteri din partea Academiei,
ci numai să se vorbească doar de opera dumneavoastră şi, dacă e
posibil, să se vorbească din ce în ce mai mult ! Atât numai în faza
aceasta.
Al dumneavoastră,
Ion Străchinaru
Ibidem, C.I.3.i2, f. 14, orig

236
Iaşi, 3 iunie 1975

Stimate domnule doctor,


Vii mulţumiri pentru scrisoarea trimisă. Tocmai reproşasem
domnului Duimovici că nu ştia nimic despre rezultatele şedinţei
de la Academie şi că, mai ales, nu a reuşit să fie acolo la
momentul dat.
Mă bucur mult de succesul pe care l-aţi cucerit în această
etapă. Îl felicit şi pe inginerul Bajureanu Stelian pentru atitudinea
pe care a dovedit-o. În acelaşi timp desfid opinia lui C. Botez
după care nu ar mai fi rămas nimic din Psihologia lui Lucian
Blaga de îndată ce ar fi fost „scuturat” (?). Personal, cred că
fiecare pagină scrisă de Blaga este profund psihologică indiferent
că e o pagină de beletristică sau o pagină filozofică. Dar pentru
descifrarea psihologiei lui Blaga este nevoie de o anumită fineţe
intelectuală.
Acum, caravana Psihologiei Consonantiste nu va mai putea
fi oprită. Ea va trece cu sau fără opoziţia unor neaveniţi. Spre a o
impune însă, trebuie să o reafirmăm cu tărie şi s-o extindem pe
toate căile în tot felul de publicaţii de la cursurile universitare şi
până la studii şi cărţi. Aşa gândesc şi aşa lucrez în această

292
privinţă. Sper să vă pot expedia volumul I al cursului nostru de la
Universitatea Iaşi până la finele lunii în curs, cursuri care am
schiţat punctul de vedere al Psihologiei Consonantiste asupra
educaţiei, aşa cum v-am informat în altă scrisoare.
Vă asigură de preţuire,
Ion Străchinaru
Ibidem, C.I.3.i2, f. 17, orig.

237
10 august 1975, Olăneşti-Băi

Stimate domnule doctor,

Mi-a parvenit scrisoarea dumneavoastră aici, la Olăneşti.


Nu ştiu la textul cărei lucrări vă referiţi. E vorba de o
lucrare refăcută şi nu de cea proiectată în legătură cu domeniul
logicii. Mai ales că elaborarea acesteia reclama o seamă de lecturi,
inclusiv cartea lui Jean Piaget în care tratează logica
epistemologică în relaţie strânsă cu biologia.
Aş rămâne bucuros la Congresul Internaţional de
Cibernetică din 25 august, căci plec din Olăneşti la 24 august, dar
nu-mi pot îngădui această mare plăcere, deoarece sunt convocat la
Iaşi pe 25.08. în calitate de preşedinte al unei comisii de examen
de definitivat în învăţământ. Ideea dumneavoastră de a vă
prezenta comunicarea cu ajutorul unor figuri şi tabele mi se pare
foarte nimerită.
Din ultima parte a scrisorii dumneavoastră rezultă clar că
lucrarea de logică rămâne o preocupare de viitor. Aş fi tare
bucuros să vă pot sprijini mai din aproape la elaborarea ei şi la
valorificarea ei, întrucât în acest sector avem unele preocupări
comune şi unele bune potriviri de idei.
Sper ca în maximum o lună să vă trimit cele două volume
ce stau să iasă din teascurile universităţii: I. Bazele generale ale

293
ştiinţei educaţiei şi II. Teoria învăţământului. Aici am folosit – aşa
cum v-am spus – Psihologia Consonantistă, se pare, printre primii
din confraţii me, din România.
Încolo, revizuiesc aici în staţiune un volum de comunicări
ale unei sesiuni şcolare pe care am condus-o la Iaşi acum un an.
Volumul urmează să apară în Editura Junimea sau aceea a
Consiliului Naţional al Pionerilor, asta printre clipele pe care mi le
lasă numeroasele proceduri terapeutice la care sunt supus; mi-am
neglijat prea mult sănătate.
Vă asigură de neclintita preţuire,
Ion Străchinaru
Ibidem,C.I.3.i2, f. 3, orig.

238
Iaşi, 16 septembrie 1975

Stimate domnule doctor,


Mă bucur mult de fiecare succes pe care-l obţineţi şi vă urez
reuşite în continuare, fie şi întârziate, cum par ele.
Nu am primit de la domnul Buda materialul trimis de
dumneavoastră.
La rândul meu vă cer scuze că am întârziat atâta cu
expedierea cursului promis. În volumul I se află punctul de vedere
al Psihologiei Consonantiste asupra educaţiei. Aştept cu
nerăbdare observaţiile dumneavoastră asupra ambelor volume
până la ele mai mici amănunte spre a ţine seama de ele la
elaborarea celei de a II-a ediţie. Lucrez acum la ea.
Al dumneavoastră devotat,
Ion Străchinaru
Ibidem, C.I.3.i2, f.2, orig.

294
239
Iaşi, 6 octombrie 1975

Domnule doctor,
Vă felicit pentru succesul de la Congresul Internaţional de
Cibernetică şi mai ales pentru publicarea textului în limbi străine.
Nu interesează dimensiunea articolului, ci concentrarea lui.
Cu domnul profesor Buda nu am avut onoarea să mă văd.
Suntem acum într-o perioadă de mare tracasare la facultate. În
plus, eu am de suportat culisele stârnite de apariţia celor două
volume ale cursului. Sunt bucuros că v-au parvenit cu toate că am
scris numărul 7 în loc de 72 (?).
Aştept acum cu mare nerăbdare observaţiile dumneavoastră
de amănunt. În vederea îmbunătăţirii textului pentru un contract la
Editura Didactică şi Pedagogică.
Al dumneavoastră,
Ion Străchinaru
Ibidem, C.I.3.i2, f. 16, orig.

240

Iaşi, 23 noiembrie 1975

Stimate domnule doctor Odobleja,


Mii de scuze pentru întârzierea nepermis de lungă a
răspunsului meu la cele două scrisori ale dumneavoastră din luna
octombrie. Împrejurări nedorite m-au îndepărtat cu totul de la
obligaţiile şi treburile curente. Este la mijloc una din consecinţele
“îndrăznelii de a scoate cursul de pedagogie precum şi de
înrăutăţirea bruscă a stării de sănătate.
Acum sunt mulţumit că pot relua instructivele convorbiri cu
dumneavoastră. Recitesc mai întâi scrisoarea (cea pe care mi-aţi
trimis-o cu 19 zile mai înainte nu mi-a parvenit) referitoare la
eventuala dumneavoastră colaborare la tratatul de pedagogie.

295
Trebuie să vă spun că nu voi considera “neavenită” nici
când o asemenea colaborare, chiar dacă sunt prezenţi aici “mulţi
autori de specialitate”, aşa cum observaţi dumneavoastră în
scrisoare. Sunt de acord să scriem împreună. Cred că aş putea
obţine asocierea dumneavoastră chiar şi la acest tratat. În
definitiv, volumul II este elaborat în întregime numai de mine iar
volumul I este şi el scris, în mare parte, tot de mine. Dar mă
gândesc la posibilitatea de a scrie împreună o monografie despre
educaţia igienico-sanitară sau chiar o întreagă pedagogie din
perspectiva consonantismul.
Vă mulţumesc mult pentru observaţiile dumneavoastră la
curs (care însoţesc ce de a doua scrisoare). Sunt de acord cu o
mare parte din ele şi le voi lua în considerare la refacerea textului
meu, specificând aceasta în prefaţă.
Al dumneavoastră cu devoţiune,
Ion Străchinaru
Ibidem, C.I.3.i2, f. 11-12, orig.

241
<După 27 decembrie 1975>

Stimate domnule doctor Odobleja,


Tocmai lăsasem din mână Flacăra din 27 decembrie 1975,
când am primit scrisoarea dumneavoastră. Vă mulţumesc din
inimă pentru urări şi pentru veştile ce mi le daţi. Mai întâi
permiteţi-mi să vă adresez, cu prilejul Anului Nou 1976, sănătate
deplină, înfăptuiri însemnate şi bucurii statornice! Cu deosebire
bucuria de a putea da întotdeauna lucrurilor preţul lor adevărat şi
de a trăi fără crisparea pe care o produce sentimentul rostogolirii
timpului şi ostilitatea unora dintre oameni!
Voi căuta zilele următoare să iau legătura cu prof. Buda şi
să vă scriu imediat de rezultatul demersului meu.

296
În ce mă priveşte, aş fi onorat şi farte bucuros dacă aş putea
colabora sau elabora ceva împreună cu dumneavoastră. În această
perspectivă, vă voi trimite unicul exemplar al cărţii mele
“Devierile de conduită la copii” , apărută în 1969. Editura ar dori
să-I prezint o nouă ediţie. Pentru realizarea acesteia, sper mult în
ajutorul dumneavoastră.
Vă asigură de stimă!
Ion Stăchinaru
Sunt de perfect acord cu dumneavoastră (aşa cum arătaţi în
Flacăra, citată la începutul acestei scrisori) anume că, se impune
adesea ca lucrul tău să fie luat de nenumărate ori de la capăt.
În privinţa cursului meu de pedagogie, am parcurs un drum
de elaborare în spiritul sugestiilor pe care mi le faceţi pentru
tratat: să nu-mi scape nimic din cele spuse de alţii până acum şi,
după prezentarea diverselor opinii asupra unei probleme, să optez
ferm pentru o poziţie sau să las cititorului posibilitatea de a alege.
Acelaşi.
Ibidem,C.I.3.i2, f. 8, orig.

242
Iaşi, 16 august 1976

Stimate domnule doctor Odobleja,


A trecut un timp ne permis de lung fără să vă fi scris. O
stare generală proastă, mă face să bat pasul pe loc, să fiu
neproductiv în toate privinţele. Abia am terminat de revizuit
volumul I al cursului şi acum lucrez la ediţia a II-a a Teoriei
învăţământului. Aspir să iasă un tratat de didactică generală, aşa
cum promisesem în prefaţa de la ediţia a I-a – curs.
Cred că între timp dumneavoastră aţi mai înaintat cu lucru
la Logica consonantistă. Aş vrea să vă ştiu sănătos şi cu dispoziţie
de lucru. Îmi închipuii că şi dumneavoastră aţi renunţat, asemenea
mie, la orice pic de vacanţă.

297
În vremea din urmă am pregătit pentru tipar un volum-
culegere de comunicări ale unui simpozion de pedagogie, pe care
l-am condus la Iaşi acum doi ani. Discuţiile cu autorii, adesea prin
corespondenţă, mi-au dat multă bătaie de cap. La aceasta s-au
adăugat hărţuielile “binevoitorilor” care nu doreau să scot
volumul. Dar insatisfacţia cea mai mare vine din faptul că nu am
răgazul să-mi continui lucrările de bază. Aş fi bucuros să aflu că,
măcar prietenii mei pot să-şi realizeze planurile de cercetare, de
elaborare.
În luna mai a.c. îmi vorbeaţi de o carte în lucru la Craiova,
la Scrisul Românesc. (?).
Vă asigură de cele mai bune sentimente,
Ion Străchinaru
Ibidem, C.I.3.i2, f. 19, orig.

243
<Ante 1 ianuarie 1978>

Stimate domnule doctor,13


La simpozionul închinat problemelor de integrare socio-
profesională, ţinut în octombrie, la Câmpulung Moldovenesc, am
avut prilejul să mă întreţin mai mult cu prof. Săhleanu şi să-ţi
întăresc simpatia pe care vi-o poartă. Am afalt că între timp aţi
dus la împlinire bună, oseamă de proiecte. Vă felicit din inimă. Ce
părere aveţi de cele scrise în Rev. de Pedagogie nr.10?
Ion Străchinaru
Statornică preţuire şi afecţiune, sănătate deplină şi noi
lucrări cu prilejul Anului Nou 1978.
Ibidem, C.I.3.i2, f. 21, orig.

13
Însemnare de pe verso-ul cărţii de vizită a profesorilor Elena şi Ion Străchinaru

298
244
<Fără dată>

Stimate domnule Odobleja,

Îndată după scrisoarea dumneavoastră am primit cele două


volume de la domnul Duimovici. Vii mulţumiri! Am tot amânat
răspunsul meu în speranţa că voi găsi răgazul de a parcurge
lucrarea. Dar, până în prezent n-am reuşit să citesc decât unele
părţi. Destul însă pentru a-mi da seama că “Psychologie
Consonantiste” nu se supune unei lecturi continuii asemenea
unei cărţi obişnuite. Volumul şi substanţa lui atestă o prospeţime
neîntâlnită. Modul de sintetizare a ideilor este
impresionantiarpoziţia adoptată de autor este incredibil de
actuală! Faptul de a nu fi fost cunoscută arată ignoranţa
stânjenitoare a multora dintre cei care lucrăm în acest domeniu.
Dacă unii dintre psihologii români au cunoscut-o şi au păstrat
“discreţie”, lucrul este deplorabil şi grav.
Pe măsură ce parcurg paginile acestei cărţi, caut să-mi
explic tăcerea cu care lumea largă a psihologilor a înconjurat-o:
predominanţa introspecţionismului şi a fiziologismului nu a lăsat
loc pentru alte accepţiuni sau orientări iar antimaterialismul
psihologiei de catedră nu putea accepta o viziune fizicalist-
maşinistă. Iată însă că acum se impune şi, în ultimă analiză,
aceasta este important. E treaba istoricienilor oneşti ai
psihologiei să arate priorităţile şi cronologia. Evident, contribuţia
autorilor români va trebui să dobândească locul care I se cuvine
dar pentru aeasta se cere să fim mult mai ativi în publicistica
mondială.
Vă asigură de stimă şi vă felicită din toată inima,
Al dumneavoastră,
Ion Străchinaru
Ibidem, C.I.3.i2, f. 13, orig.

299
245
<Fără dată>

Stimate domnule doctor Odobleja,


Am primit materialele pe care mi le-aţi trimis odată cu
paginile domnului Săhleanu Victor. Nimeni nu poate împărtăşi
atitudinea domniei sale.
Nu cred însă că varămâne la ea până în cele din urmă; după
câte îl cunosc este destul de suplu.
Întâmpinarea pe care dumneavoastră I-aţi făcut-o este
ireproşabilă chiar dacă apare “pro domo”. Nu mai puţin
interesantă şi utilă mi se pare relatarea dumneavoastră cu privire
la cea întâmplare legată de numele lui Danielopolu.
Încolo, sper în extinderea cercului de psihologie
consonantistă de la Iaşi! Zilele acestea am obţinut o cale de
contact cu prof. Buda.
Al dumneavoastră sincer,
Ion Străchinaru
Ibidem, C.I.3.i2, f. 5, orig.

Stela Teodorescu

246
Iaşi, 3 aprilie 1973

Stimate domnule doctor,

Îmi cer scuze pentru întârzierea cu care vă răspund, dar


multiplele obligaţii pe care le am m-au împiedicat să o fac la timp.
Cartea dumneavoastră – pe care sper ca în vacanţă să o
studiez – răsfoind-o doar, mi-a făcut impresia unor informaţii şi
studii serioase, la zi – bineînţeles raportată la data apariţiei sale.

300
Editura în care a apărut constituie şi ea o garanţie a valorii
sale ştiinţifice, ca şi o circulaţie mondială.
În problema care vă interesează, plagiatul ideilor
dumneavoastră de către Wiener, probitatea ştiinţifică mă
împiedică să mă pronunţ.
Pentru rezolvarea acestei probleme consider că ar trebui să
vă adresaţi tovarăşului ministru al Educaţiei şi Învăţământului,
singurul care ar putea decide o anchetă în acest sens.
Cererea dumneavoastră ar trebui întovărăşită de un studiu
comparativ minuţios între lucrările dumneavoastră şi ale lui
Wiener, din care să rezulte originalitatea şi prioritatea
(oficializate) ideilor dumneavoastră.
Vă doresc succes deplin
Stela Teodorescu
Ibidem, C.I.3.k2, f. 1-2, orig.

Constantin Ţuinesc

247
Bucureşti, 3 august 1974

Dragă doctore,
Îţi comunic prin prezenta că am primit scrisoarea trimisă,
iar pe 29.VII a.c. la orele 1830 am fost cu volumele lucrării acasă
la domnul doctor Apostol – care m-a primit cu foarte mare
amabilitate (atât dânsul cât şi doamna).
Într-adevăr este o persoană plină de vioiciune, binevoitor de
a ajuta manifestându-şi plăcerea să facă totul ca să reuşească în
problema ce te interesează, lucru ce I-ar aduce mare bucurie, mai
ales când este vorba de “Români” (aşa s-a pronunţat).
Mi-a spus că se mai interesează de această lucrare un
profesor de la Tg. Mureş şi trebuie să-i trimită şi lui din volumele
ce I le-am dus.

301
De asemenea, mi-a spus că o să vă scrie, întrucât va mai fi
nevoie şi de alte volume din această lucrare, deoarece speră că la
Congresul O.N.U., în legătură cu populaţia se vor găsi destule
cunoştinţe printre delegaţii străini ce vor veni la Bucureşti şi
trebuie să popularizeze, cu această ocazie, această lucrare.
Eu I-am spus că mai sunt ceva volume din lucrare (nu I-am
spus cât) şi mi-a cerut adresa de a mă căuta când va fi cazul. Eu
însă aştept să-mi dai un răspuns cum să procedez.
În altă ordine de idei, mi-a părut foarte bine că băiatul cel
mic te-a vizitat şi mai ales, că a reuşit la facultate, poate că
urmând dreptul, în viaţă să fie mai drept cu aplicarea legilor. Mă
aşteptam ca inginerul, după ieşirea din spital să se fi schimbat în
bine, însă din cele scrise lucrurile au rămas la fel. Totuşi cu încă
alte răbdări şi îngăduinţe să sperăm că se va reveni şi la realitate.
Altceva despre noi, suntem relativ binişor, aşa după cum
cunoşti la plecarea de aici.
Dacă lucrurile nu se vor schimba pe parcurs, eu mi-am
propus ca pe la sfârşitul lunii august să viu din nou pe la Turnu
Severin, când vom sta şi împreună puţin de vorbă.
Mi-ai scris că Gogu ţi-a făcut o vizită şi că aţi discutat mai
mult, cred că a avut destule de spus şi va mai avea, în special cu
reluarea unui serviciu. Nu ştiu dacă ţi-a spus că şi Puiu a venit cu
soţia lui pe la Severin, socoteam că vor să vă vază.
În încheiere doresc numai sănătate şi bunăvoie.
Cu drag,
Ţuinesc
<P.S.> Te rog a nu-mi mai trimite şi plicuri pentru răspuns
– se găsesc şi aici.
Ibidem, C.I.3.m2, f. 3, orig.

302
248
Bucureşti, 15 august 1974

Dragă doctore,
Am primit scrisoarea pe care mi-ai trimis-o şi-mi pare bine
de unele lucruri iar faptul că te-ai simţit bolnav după îapoierea de
la Bucureşti, precum şi situaţia ce te nemulţumeşte în continuare (
mai ales aceasta) nu mă bucură deloc, totuşi am învăţat destul a
răbda, deci să sperăm.
Am luat legătura telefonică, cu domnul doctor general
Apostol, I-a părut bine că l-am sunat deşi eu I-am cerut scuze
pentru deranj.
Ştia foarte bine de volumele lucrării ce se află la Revista
Sanitară şi aştepta să I le aducă o cunoştinţă care se mai află în
concediu. Eu I-am propus să fac acest oficiu, de a le lua personal,
însă a spus că nu este nevoie, pe de o parte că nu mi le va da mie
iar pe de altă parte este sigur că va intra în posesia lor.
Cât priveşte pe acele ce se află la mine, am înţeless că le va
da, dacă va fi nevoie. Aşa cum mi-a spus şi domnul doctor.
Eu I-am spus dumnealui, că pe la sfârşitul lunii voi face o
călătorie pe la Turnu Severin iar dânsul mi-a comunicat că,
înainte cu 2-3 zile de a pleca, să-I comunic şi dânsului, că poate
are ceva să-ţi transmită. Deşi eu am spus că în jurul datei de 20
august voi veni, voi amâna puţin deoarece Congresul cu
problemele populaţiei începe la 19 l<una> c<urentă>şi s-ar putea
ca domnul doctor să aibe nevoie de volumele de la mine şi trebuie
ca eu să le duc, întrucât nevastă-mea este cam bolnavă şi nu va
putea să rezolve această problemă.
Altceva important nu mai am de comunicat. Noi suntem
oarecum bine, potrivit cu vârsta.
Îţi transmit multă sănătate şi abia aştept să ne vedem; vom
merge, după cum mi-ai scris şi pe la Orşova. Sora mea Marioara,
mă roagă să-i iau şi băiatul ei care are vreo 15 ani şi a reuşit şi el

303
la liceu, ca să vază şi el Oltenia şi în special Complexul “Porţile
de Fier”.
Cu toată dragostea şi stima,
Ţuinesc
Ibidem, C.I.3.m2, f. 4, orig.

249
Bucureşti, 2 septembrie 1975

Dragă doctore,
După cele discutate scurt la telefon, completez cu cele ce
urmează.
Am fost luni, 1 septembrie a.c., la prima oră, la Academie,
însă a trebuit să aştept până la ora 10, când domnul doctor Fabian
s-a reîntors la serviciu fiind plecat de la Academie pentru alte
treburi.
Foarte binevoitor, m-a ascultat şi am dat dumnealui toate
cele trei scrisori.
Manuscrisul care l-ai rostit în şedinţă, deocamdată a spus că
nu este nevoie să I-l mai dăm la dactilografiat, acest lucru dacă va
fi necesar, vă va comunica prin corespondenţă.
Figurile desenate, a spus că va avea grijă să le ducă
personal.
În tot cazul, după cât mi-a spus, în privinţa tipăririi cărţii se
vor mai comunica prin corespondenţă cu participanţii pentru
anumite lămuriri.
Despre înscrierea pentru obţinerea numărului de exemplare
dorit din cartea ce se va tipări, mi-a spus că pentru acei care n-au
trecut pe la secretariatul congresului, ca să completeze formularul
necesar, acest lucru se va face ulterior, trimiţându-vă tot prin
corespondenţă formularul pentru completare, înscrierea nu se
poate face de altcineva, decât personal, pe formular tip.
Cu bine,

304
Ţuinesc
Bucureşti, 2 septembrie 1975
Ibidem, C.I.3.m2, f. 2, orig.

Universidad de Valladolid

250

UNIVERSIDAD DE Valladolid, 22 de marzo de


VALLADOLID 1943
Facultad De Filosofia Y
Letras
El Decano

Sr. dr. Şt. Odobleja,


Str. Suhoia, 36
Bucarest, (Rumania)
Muy distinguido Sr. mio:
Tengo elgusto de acusar recibo de su obra “Psychologie
Consonantiste” que ha tenido la gentileza de remitir con destino a
la Biblioteca de esta Facultad, en la cual queda registrada con el
número 102 de entrada.
Al agradecerle su ambilidad me complazco en felicitarle
por la labor desarrollada, que sin duda será de gran utilidad para
cuantos se dedican a estos estudios.
Con este motivo, le reitero el testimonio de mi
consideración más distinguida.
S.S. indescifrabil
Ibidem, dosar nr.7, fila 10, orig. dactilo.

305
World Organisation of General Systems and
Cybernetics

251

World Organisation of General Systems and Cybernetics


President in memoriam: Dr. Norbert Wiener
Director General: 4 noiembrie 1977
Dr. J. Rose (U. K.) Director for External Affairs:
Our ref.: Proffesor T.C. Helvey (U.S.A.)
Your ref.:
JR/RRB

Dear Dr. Odobleja


Fourth International Congress of Cybernetics and Systems
This is to acknowledge the receipt of your pape on
Diversity & Unity in Cybernetics (of about 500 words) to be
presented at the above Congress (Section 22).
I have to inform you that the paper has been accepted for
delivery at the Congress.
I look forward to receiving the full-scale paper (cc. 3000
words) wich must be preparated in accordance with the procedure
outlined in the Call for Papers.
Yours sincerely,
J. Rose
General Organiser
The following are required:
1. Summary of about
50 words
2. -
3. -
Wich section, please?

306
Temporary Secretariat: Dr. J. Rose, Blackburn College of
Technology, Feilden Street, Blackburn, BB2 1LH, Lancashire,
England, Telephone: Blackburn 64321.
Countries reprezented on Council and Liaison Committee:
Australia, Belgium, Brazil, Bulgaria, Canada,
Czechoslovakia, Finland, France, Germany-D.D.R., Germany-
F.D.R., Ghana, Great Britain, Greece, Hungary, Israel,
Italy,Japan, Netherlands, New Zealand, Poland, Portugal,
Rumania, Spain, Sweden, Switzerland, Turkey, U.S.A., U.S.S.R.,
Yugoslavia.
Assistant Secretariats in:
France, Ghana, Great Britain, Latin America, Rumania,
U.S.A., U.S.S.R.
Ibidem, dosar nr.14, f. 4, copie

252
World Organisation of General Systems and Cybernetics
President in memoriam: Dr. Norbert Wiener
Director General: 26 aprilie 1978
Dr. J. Rose (U. K.) Director for External Affairs:
Our ref.: Proffesor T.C. Helvey (U.S.A.)
Your ref.:
JR/RRB
Copie
Dear Dr. Odobleja
Fourth International Congress of Cybernetics and Systems
This is to acknowledge the receipt of your pape on
Diversity & Unity in Cybernetics to be presented at the above
Congress (Section Informatics & Cybernetics)
Yours sincerely,
J. Rose
General Organiser
The following are required:

307
I appreciate your offer to limit the presentation.
Your paper is very interesting. SS R.
Temporary Secretariat: Dr. J. Rose, Blackburn College of
Technology, Feilden Street, Blackburn, BB2 1LH, Lancashire,
England, Telephone: Blackburn 64321.
Countries reprezented on Council and Liaison Committee:
Australia, Belgium, Brazil, Bulgaria, Canada,
Czechoslovakia, Finland, France, Germany-D.D.R., Germany-
F.D.R., Ghana, Great Britain, Greece, Hungary, Israel,
Italy,Japan, Netherlands, New Zealand, Poland, Portugal,
Rumania, Spain, Sweden, Switzerland, Turkey, U.S.A., U.S.S.R.,
Yugoslavia.
Assistant Secretariats in:
France, Ghana, Great Britain, Latin America, Rumania,
U.S.A., U.S.S.R.

Adresa pe plic: Profesor S. Odobleja, Str. V.I. Lenin 44


Drobeta Turnu Severin 1500 Romania
Poşta la exp.: Lancashire 7,15 h., 26 aprilie 1978 (25)
Poşta la sosire: Drobeta Tr. Severin, 10.5.1978 (9)
p. conf.
Ibidem, dosar nr 14, f. 20, copie

308
INDICE DE NUME
A

Academia de Medicină: 25.


Academia Română (R. P. Române, R. S. România): 9, 11, 19-
22, 28, 35, 50, 53, 57, 60-62, 64, 66, 69-72, 76, 78, 88, 89, 91,
97, 99, 110, 127, 129, 130, 138, 146, 154, 160, 170, 172-174,
176, 177, 213-215, 217, 229, 236, 240, 246, 248, 249, 259.
Academia de Ştiinţe Economice (A.S.E.): 46, 58, 70, 140, 141,
171.
Academia de Ştiinţe din New York: 143.
Academia de Ştiinţe Sociale şi Politice a R.S.R. – Centrul de
Ştiinţe Sociale Timiş: 128.
Academy of Cybernetics “Şt. Odobleja” - Lugano: 143.
Albert Francisc: 129.
Anghel Paul: 230.
Apostol Odysseus, g-ral. mr. dr.: 10, 24-34, 170, 175, 178,
179, 257, 258.
Apreotesei Cezar: 10, 34, 35, 110.
Aramă, dr.: 174.
Arieşanu I.: 162.
D’Arc Ioana: 30.
Armeanu Valeriu: 7.
Asociaţia Cibernetică “Şt. Odobleja: 143.
Atanasiu Constantin, g-ral. mr. dr.: 6, 10, 35-38, 214.
Augustin, g-ral: 174.
Auspitz A., firmă: 139,140.

B
Banca Naţională a României (R.S.R.): 101, 102, 135, 180.
Bagdasar D.: 6.
Bainbridge William Seaman: 32 103, 179.
Bajureanu Dochina (Michi, Kiki): 49, 74, 76, 77, 79, 92, 98,
100.

309
Bajureanu Gabriela (Gabi): 76, 77, 79, 90, 92, 98, 100.
Bajureanu Stelian: 9, 10, 39, 40, 42, 44, 47-49, 51, 53, 54, 58-
64, 66, 70, 71, 74-80, 82, 84, 86, 87, 92, 95, 97,98, 100, 108,
115, 142, 249.
Baliţa E.: 183.
Banciu Paul Eugen: 102, 103, 119, 162.
Barbu Eugen: 208, 210.
Bălăceanu-Stolnici Constantin: 63, 89,92, 99, 105, 160, 209.
Beloiu Dimitrie, dr.: 26.
Beniuc Mihai: 10,104.
Bercuş: 159.
Bergson: 198.
Biberi Ion: 10, 105.
Biblioteca Academiei: 43, 45, 68, 91, 94.
Biblioteca Americană: 106, 107.
Biblioteca Centrală de Stat: 48, 94, 95.
Biblioteca Centrală Universitară Cluj: 107.
Biblioteca Facultăţii de Medicină din Bucureşti: 175.
Biblioteca Facultăţii de Medicină din Porto: 108.
Biblioteca Judeţeană Argeş: 108.
Bigelow, ing.: 7, 24.
Bilciu C., ing.: 58, 67, 72, 109.
Blaga Lucian: 249.
Bocşa Minerva: 192.
Boiu, col.: 175.
Bondoc G.: 94.
Bonis Ioji: 110, 111.
Bordei Mişu: 7.
Botez: 65.
Botez C.: 249.
Botez George: 194, 237.
Botezatu Petre: 246.
Brătescu George, dr.: 10, 29.
British Library: 114.

310
Brumaru, dr.: 216, 217.
Buda Cezar: 52, 53, 55, 56, 60, 68, 73, 74, 76-78, 86, 87, 97,
115, 116, 245, 250-252, 255.
Burilianu A.: 117, 118.
Butnaru Cornelia: 121.
Butoianu, g-ral.: 196.

C
Ceauşescu Nicolae: 36, 40, 43, 62, 83.
Centrul de Documentare Medicală: 118.
Cerneţ Laurenţiu: 10, 119, 162.
Cheţan Octavian: 230.
Chiţimia I. C.: 10, 119-121.
Coandă Henri: 39, 59.
Comitetul de Istorie a Ştiinţei al Academiei: 169.
Consiliul Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie (C.N.S.T.): 75,
77-79, 98, 122, 123.
Constantinescu Gogu: 63, 85, 88.
Constantinescu Mircea: 124.
Constantinescu P.: 241.
Conta Vasile: 240.
Cotemporanul, ziar: 146.
Cossa P.: 44.
Covaliu: 93.
Creangă Ion: 39, 40, 66.
Cristea L.: 167.
Cristescu Ioan: 123, 125-127.
Cubleşan C.: 134.
Curievici, prof.: 55, 56, 87, 97.

D
Dabu Dumitru: 127-129.
Danielopolu D.: 23, 39, 45, 46, 51, 52, 88, 92, 97, 154, 172,
175, 240, 255.

311
Davidescu M.: 197.
Decaulne P.: 44.
Descartes: 23.
Dewey, psiholog: 107.
Dide Maurice, dr.: 116.
Dima Al.: 207.
Dima Simion: 34.
Dincă: 127, 128.
Dragomir Achim: 193.
Drăgan Iosif Constantin: 129, 130, 143.
Drăgănescu Mihai: 7, 10, 85-87, 89, 91, 92, 96, 99, 130, 225-
227.
Drăghici: 125, 126.
Drăguţ Al.: 123.
Duimovici Gelu: 131, 243, 249, 254.
Dumitrescu Titus: 132, 133.
Duţescu B.: 205.

E
Editura Academiei R. S. România: 49, 134, 175.
Editura Dacia: 134.
Editura Didactică şi Pedagogică: 190, 251.
Editura Facla: 34, 134.
Editura Junimea: 246, 250.
Editura Litera: 72, 135.
Editura Medicală: 193.
Editura Politică: 135.
Editura Scrisul Românesc: 8, 215, 219, 254.
Editura Springer: 78.
Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică: 130, 136, 193, 225, 241,
246.
Editura Tehnică: 241.
Einstein <Albert>: 50, 243.
Eliade Mircea: 164.

312
Eminescu Mihai: 42.
Enăchescu Constantin, dr. psihiatru: 10, 137, 138.
Enescu<George>: 66.
Enriquez M.: 150.
von Euler U.S.: 95.

F
Fabian, dr.: 259.
Fâciu: 225.
Felini: 185.
Flacăra, rev.: 7, 70, 119, 120, 124, 132, 141, 144, 145, 147,
162, 167, 178, 208, 210, 228, 230, 252, 253.
Florescu Gabriela: 140-142.
Fondation Européene Dragan: 142.
Fujitsu: 67.
Fundaţia Nobel: 95.
Furtună Dumitru: 143, 144, 147.

G
Gaston Doin et C-ie Éditeurs: 148-153.
Găitan, dr.: 174,205.
Gănescu I.: 20.
Geller Uri: 186.
Georgescu Genoveva: 153-155, 158-161.
Georgescu Titu: 222.
Giurăscu C. C.: 222.
Gligor Horia, ing.: 154, 157, 160-165,192.
Golu Mihai: 8, 10, 124, 130, 165, 166, 225, 241.
Gille J. G.: 44.
Grey Walter W.: 95.
Guja Cornelia: 185.

H
Hartley R.: 46, 81.

313
Harvey: 23.
Helvey T. C.: 260, 262.
Hinoveanu Ilarie: 8, 168, 213, 221, 222, 227, 231.
Holst: 23.
Honorius, dr.: 186.

I
I.B.M.: 67.
I.C.L., firmă (Anglia): 67.
Ilin Ion: 134.
Institutul de Medicină şi Farmacie (I.M.F.) Bucureşti: 153,
166.
Institutul de Medicină şi Farmacie (I.M.F.) Târgu Mureş: 175.
Institutul Politehnic Bucureşti: 110, 167.
Institutul de Reactori Nuclearo-Energetici (I.R.N.E.): 78.
Institutul de Tehnologie Nucleară (I.T.N): 61, 68.
Ioaniţoaia O.: 132.
Ionescu Mihai: 204.
Ionescu-Dâmboviţa Nicolae: 83, 93.
Iosipescu Mihai: 232.
Istodor Nicu, lt. col.: 167, 168.
Iugulescu Constantin, lt.col.dr.: 30, 169, 170, 172, 173, 176,
177.
Ivanovici Dan: 10, 31, 33, 34, 177-180.
Ivasiuc Alexandru: 163.
Izsak: 158.

Î
Întreprinderile Expediţii şi Transport Wechsler & Klein: 180.

J
James, psiholog: 107.
Jacob Fr.: 246.
Jucu T. Octavian: 181.

314
K
King, dr.: 185.
Kogan A.B.: 49.
Kolmogorov: 46, 85, 88.
Kozak: 93.
Kreskin: 186.
Kuzin L.T.: 48.

L
Lascu: 43, 53, 74, 76, 77, 99, 125.
Lăzăreanu Mircea: 206.
Leibnitz: 216.
Levin Kurt: 223.
Librairie Maloine: 5, 22, 80, 101, 102, 137, 167, 179, 183,
193, 201, 239.
Librăria Remus Cioflec: 182.
Librăria Jean Leon: 182.
Livescu Jean: 94.
Loghin, g-ral: 174.
Longhin Sc.: 22.
Lungu: 188.
Lupu Petrache: 88.

M
Maliţa Mircea: 112.
Manole Ovidiu: 102.
Mantz M.R.: 184.
Marcu N. dr.: 157,184, 205, 216.
Mareş: 157.
Marinescu Matei: 56.
Mâciu <Mircea>: 130.
Mărgineanu Nicolae: 7, 206, 207, 210, 217.
Mc Luhan Marshall: 164.

315
Menks, dr.: 20.
Meerovici, col.: 175.
La Mettrie: 23.
Michelangelo: 43.
Micle Veronica: 69.
Mihai Viorica: 29, 30, 59.
Mihnea B.: 140.
Miklós Jenö: 185.
Milcu Ştefan, acad.: 19, 21, 22, 24, 28, 62, 71, 92, 99, 163,
170, 171, 187, 209, 215, 236, 240, 248.
Ministerul Învăţământului: 189, 248.
Mirahorian Levon: 185.
Müller, prof.: 150.
Muşatescu Valeriu: 185.

N
Naghel, col. rez.: 175.
Nanu D.D.:118.
Naqcust: 81.
Năstase Gh.: 83, 84.
Negoiţă C. V.: 96, 100, 241.
Negulescu C.: 108.
Nemoianu V.: 205.
Neumann: 181, 191, 192, 217.
Neumann Josef: 190, 218, 247.
Neumann Marika: 162, 164,181.
Nicolau Edmond: 64, 71, 72, 75, 92, 97, 99, 105, 193.
Niculescu-Mizil Eugen: 10, 73, 82, 84, 85, 88, 99, 112, 161,
194, 195.
Noesis, rev.: 217.
Noica, dr.: 196.
Nyquist: 81.

316
O
Oancea Ion Stroie: 37.
Odobleja Ştefan: 5-13, 19-26, 29, 32-34, 37-46, 48, 49, 51, 53,
54, 56, 58-64, 67, 69-72, 74-77, 79, 80, 83, 84, 86-89, 92,95,
97, 99, 101-103, 106-111, 113-115, 118, 119, 122-127, 130-
132, 134-140, 142-153, 155, 157, 161-169, 173, 177-180, 182-
185, 187-190, 194, 195, 197, 198, 204, 206, 211, 212, 214-219,
221, 222, 224-234, 236-238, 240,241, 243, 244, 247, 248, 251-
254, 260, 262.
Oficiul Judeţean pentru Patrimoniul Cultural Naţional
Mehedinţi (O.J.P.C.N.): 197.
Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci (O.S.I.M.): 68.
Olaru Alexandru: 6, 10, 31, 33, 113, 197-200, 202-207, 209-
223, 226, 238.
Opinia, rev.: 245.
Organizaţia Mondială pentru Sisteme Generale şi Cibernetică:
46.
Orizont, rev.: 143,163, 185.

P
Pamfil Eduard: 205, 206.
Panaitescu Sanda: 106, 107.
Papilian Victor: 220.
Parhon C. I.: 6.
Paulescu: 32, 33, 37.
Pavelcu Vasile, acad.: 10, 77, 87, 223, 224.
Păunescu Adrian: 145, 229.
Pelin Mihai: 231.
Peregrin M.: 44.
Petrina Liviu: 9, 10, 91, 224-226.
Piaget Jean: 246, 250.
Piru Al.: 10, 204, 226.
Pleacovici Petrică: 125.
Pleniceanu, ing.: 91.

317
Ploştinaru <Iulian>: 130.
Popeangă Vasile: 183.
Popescu D.R.: 7, 10, 37, 210, 212, 227.
Popescu-Sibiu I., dr.: 25, 213.
Postelnicu Paul, ing.: 6, 110.
Postelnicu, dr.: 92, 97, 160.
Predescu V.: 205.
Presses Universitaires de France: 228.
Procopiu Ştefan: 50, 93.
Prodan Tr.: 166.
Pufan Costică: 124.
Pufan Petre: 124.
Puşcaş: 93.
Puşcă, col. rez.: 175.

R
Radu M.: 241.
Ramuri, rev.: 204, 230.
Raţiu C., dr.: 140, 141.
Rădulescu-Motru C.: 6, 171, 240.
Răţoi Tudor: 13.
Regimentul 17 Infanterie: 231.
Revista de Filozofie: 229, 230.
Revista de Pedagogie: 254.
Revista Sanitară Militară: 169, 173, 175,231-235, 258.
Revista Ştiinţă şi Tehnică: 185.
Richet Charles: 185.
Ristici Petrică: 123, 124.
Roman Ileana: 10.
Romanescu C.: 25.
România Liberă, ziar: 208, 210.
Rose John: 73-75, 78, 83, 90, 91, 95, 100, 109, 188, 260, 262.
Rosenblueth, dr.: 7, 24, 243.
Ross Ashley: 116.

318
Roşca Al.: 166,206.
Roşca D. D.: 10, 234.
Rudall B.H.: 95.
Rusu Mihai: 230.
Rusu-Şirianu Ion: 8, 221, 222, 227.

S
Sanda Gheorghe, lt.col.dr.: 28, 30, 174, 205, 206, 235.
Săhleanu Victor: 34, 35, 39, 46, 99, 146, 154, 160, 169, 171,
175, 185, 205, 209, 214, 217, 240, 245, 254, 255.
Săptămâna Culturală, rev.: 225.
Săvulescu Geo: 236, 237.
Schlinger Iosif: 139, 140.
Shakespeare: 31.
Shannon: 46, 47, 81.
Sherrington: 23.
Simion Ioan: 136.
Slama-Cazacu T.: 205, 238.
Societatea de Istoria Medicinii: 28.
Societatea Naţională de Calcul a S.U.A.: 48.
Société Nationale des Chemins de Fer Français: 238.
Societatea Numismatică Română: 28.
Spielmann Josif, prof.dr.doc.: 157, 158, 170, 239, 240.
Spinoza: 216.
Spiridon M.: 122.
Spitalul Militar: 28.
Stafford Beer: 48.
Stancovici Virgil: 236.
Stoica Marcel: 140, 141, 241.
Stoican Angelica: 121.
Stossel Şt.: 206.
Străchinaru Elena: 254.
Străchinaru Ion: 52, 115, 131, 242, 244-255.
Strong S. M.: 5.

319
Szihárd Hisom Traugott: 186.
Szilard A.: 146.

Ş
Şuteu Iuliu, g-ral. mr. dr.: 232-234.

T
Teodor F.: 134.
Teodorescu Stela: 256.
Tessier: 150.
Timbus Liviu: 111, 124, 143, 145, 146, 229.
Törisi L. prof. dr.: 140.
Tribuna, rev.: 7, 27, 119, 160, 162, 165, 207, 210-212, 214,
216, 217, 225, 226, 244.
Tribuna României: 120.
Tripşa Iosif: 123.
Tucicov Ana Bogdan: 124.

Ţ
Ţuinesc Constantin: 26, 257-259.

U
Udrea: 118.
Uniunea Societăţilor de Ştiinţe Medicale (U.S.S.M.): 184, 204.
Universitatea din Valladolid: 260.
Ursoniu, dr.: 129.
Ursu Ion: 74, 75, 85, 86, 122.

V
Vancea P.: 245.
Vasiliev L.L.: 186.
Vătămanu, dr.: 156.
Vlad, dr.: 174.
Voica Maria: 121.

320
Voinescu Silvestru: 109.
Voronca L.: 167.
Vrânceanu, acad.: 243.
Vuia Traian: 38, 39, 58.

Z
Zamfirescu, ing.: 72, 78, 142.
van der Zouven J., prof.: 95.

W
Walla: 32.
Watt<James>: 47.
Wiener Norbert: 6-8, 23-24, 40, 41, 44-47, 49-52, 55, 63, 68,
69, 71-74, 76, 80-82, 85, 88, 89, 94, 97, 99, 102, 103, 107, 115,
119, 129, 131, 144, 147, 153, 162, 163, 170-172, 187, 195,
200, 201, 203, 207, 221, 240, 242, 243, 256, 260, 262.
World Organization of General Systems and Cybernetics
(W.O.G.S.C.): 54, 58, 100, 260, 262.

321
CUPRINS

Feed – back sentimental …..…………………………… 5


Prefata ...................…………………………………….. 12
Lista prescurtărilor …………………………………….. 15
Corespondenţa …………………………………………. 17
Academia Română (Academia R.P. Române,
Academia R.S. România) ………………………... 18
Odysseus Apostol……...………………………… 23
Cezar Apreotesei ………………………………… 35
Constantin Atanasiu ……...……………………… 36
Stelian Bajureanu ………………………………... 42
Banca Naţională a României …………………….. 117
Paul Eugen Banciu ………………………………. 119
William Seaman Bainbridge …………………….. 120
Mihai Beniuc …………………………………….. 120
Ion Biberi ………………………………………... 122
Biblioteca Americană …………………………… 123
Biblioteca Centrală Universitară Cluj …………… 125
Biblioteca Facultăţii de Medicină din Porto …….. 125
Biblioteca Judeţeană Argeş ……………………… 126
C. Bilciu …………………………………………. 127
Ioji Bonis ………………………………………… 128
George Botez ……………………………………. 130
George Brătescu …………………………………. 132
British Library …………………………………… 133
Cezar Buda ………………………………………. 134
A. Burileanu ……………………………………... 136
Centrul de Documentare Medicală Bucureşti …… 137
Laurenţiu Cerneţ ………………………………… 138
I.C. Chiţimia …………………………………….. 139
Consiliul Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie … 142
Ioan Cristescu …………………………………… 144
Dumitru Dabu …………………………………… 149
322
Iosif Constantin Drăgan …………………………. 151
Mihai Drăgănescu ……………………………….. 152
Gelu Duimovici ………………………………….. 153
Titus Dumitrescu …………....…………………… 154
Editura “Dacia” ………………………………….. 157
Editura “Facla” ………………………………….. 157
Editura “Litera” ………………………………….. 158
Editura Politică ………………………………….. 159
Editura Ştiinţifică ………………………………... 159
Constantin Enăchescu …………………………… 160
Firma A. Auspitz. Proprietar Iosif Schlinger,
Lugoj …………………………………………….. 163
Gabriela Florescu ………………………………... 164
Fondation Européene Dragan …………………… 167
Dumitru Furtună ………………………………… 168
Gaston Doin et C-ie, Éditeurs …………………… 173
Genoveva Georgescu ……………………………. 180
Horia Gligor ……………………………………... 189
Mihai Golu ………………………………………. 194
Institutul de Medicină și Farmacie București......... 195
Institutul Politehnic Bucureşti …………………... 196
Nicu Istodor ……………………………………... 196
Constantin Iugulescu …………………………….. 198
Dan Ivanovici ……………………………………. 208
Întreprinderea Expediţii şi Transport
WECHSLER şi KLEIN, Lugoj ………………… 211
Octavian Jucu ……………………………………. 212
Librăria, Editura şi Papetăria Remus Cioflec …… 213
Librăria Jean Leon Bucureşti ……………………. 214
Librairie Maloine ………………………………... 214
Liceul Pedagogic Arad …………………………... 215
M.R. Mantz ……………………………………… 215
N. Marcu ………………………………………… 216
J. Miklós …………………………………………. 217

323
Ştefan Milcu ……………………………………... 219
Ministerul Învăţământului ……………………….. 222
Dr. J. Neumann ………………………………….. 224
Neumann ………………………………………… 227
Edmond Nicolau ………………………………… 228
E. Niculescu-Mizil ………………………………. 228
Dr. Noica ………………………………………… 230
Oficiul Judeţean pentru Patrimoniul Cultural
Naţional Mehedinţi ……………………………… 231
Alexandru Olaru ………………………………… 232
V. Pavelcu ……………………………………….. 262
Liviu Petrina …………………………………….. 264
Al. Piru …………………………………………... 266
D. Popescu ………………………………………. 267
Presses Universitaires de France ………………… 268
Revista „Flacăra” ………………………………... 269
Revista de Filozofie ……………………………... 270
Revista „Ramuri” ………………………………... 271
Revista Sanitară Militară ………………………... 272
D.D. Roşca ………………………………………. 275
Dr. Gheorghe Sanda ……………………………... 276
Geo Săvulescu …………………………………… 277
T. Slama-Cazacu ………………………………… 279
Société Nationale des Chemins de Fer Français … 280
Josif Spielmann ………………………………….. 281
Marcel Stoica ……………………………………. 283
Ion Străchinaru …………………………………... 284
Stela Teodorescu ………………………………… 300
Constantin Ţuinesc ……………………………… 301
Universidad de Valladolid ………………………. 305
World Organisation of General Systems and
Cybernetics …………………………………….. 306
Indice de nume ………………………………... 309

324