CAPITOLUL IV

Reproiectarea regimului de lucru

al sondelor în pompaj cu prăjini

Studiul posibilitații de creștere a producției prin coborârea pompei

Q 4
IP= = =0,266m3/zi∙bar
Pc−Pd 40−25

Q ¿=IP∙( Pc - Pd )=0,266∙(40-0)=10,64m3/zi
¿

Coborâm pompa cu 100m, 1242m->1425m

Sonda 17

Se cunosc următoarele date:

 debitul de lichid produs de sondă : Ql =4 m3/zi;

 densitatea lichidului extras: ρl =879 kg/m3.
 Adancimea de fixare : Lf =1242 m
 Pc=40bar
 Pd=25bar

¿
Debitul de lichid produs de sonda la adancimea dorită Q =10,64

1. Calculul frecvenţelor periculoase:

76500
ni =
N i⋅Lf

i =1, 2, 3 ...
 76500
n1 = =57 ,303
1⋅1335 cd/min

76500
n2 = =28 , 652
2⋅1335 cd/min

76500
n3 = =19 , 101
3⋅1335 cd/min

76500
n4 = =14 ,326
4⋅1335 cd/min

76500
n5 = =11, 461
5⋅1335 cd/min

76500
n6 = =9 ,551
6⋅1335 cd/min

76500
n7 = =8 ,186
7⋅1335 cd/min

76500
n8 = =7 ,163
8⋅1335 cd/min

76500
n9 = =6 ,367
9⋅1335 cd/min

76500
n10= =5 , 73
10⋅1335 cd/min

2. Calculul frecvenţelor nepericuloase:

n j= √n i⋅ni+1 ,
n1 =√ 57 ,303⋅28 , 652=40 , 52

n2 =√ 28 , 652⋅19 ,101=23 ,384

n3 =√ 19 ,101⋅14 ,326=16 ,542

n4 =√14 ,326⋅11, 461=12 , 813

n5=√ 11, 461⋅9 , 551=10 , 462

n6 =√ 9, 551⋅8 , 186=8 ,842

n7 =√ 8 , 186⋅7 , 163=7 ,657

n8 =√ 7 , 163⋅6 , 367=6 ,753

n9 =√ 6 , 367⋅5 , 73=6 , 04

Se alege: n = 6,753 cd/min

3. Alegerea pompei şi a unităţii de pompare:

Se alege o pompă: P 2 7/8 x 1 3/4 .

Se alege unitatea de pompare: UP 15T -5000 -10000M cu următoarele caracteristici:

- sarcina maximă la prăjina lustruită: 15000 kgf;

- cuplul maxim la reductor: 10000 kgf ¿ m;
- lungimea cursei: 1500, 2000, 2600, 3200, 3800, 4400, 5000 mm;
- numărul minim şi maxim de curse duble pe minut: 6,6...11,7;
 - lungimea braţului anterior (a): 5000 mm;
- lungimea braţului posterior (b): 3200 mm;
- lungimea bielei (l): 3770 mm;
- raza manivelei (r): 480, 640, 823, 1007, 1187, 1363, 1535mm;
- numărul şi greutatea contragreutăţilor de echilibrare: 4 ¿ 2670 kgf;
- greutatea aproximativă: 31400 kgf.

4. Se determină cursa de suprafaţă și numărul de curse:

- diametrul pistonului:

( 14 )⋅0 , 0254=0 , 044

d p = 1+
m

- aria secţiunii pistonului:

π π
A p = ⋅d 2 = ⋅0 ,044 2 =1, 548⋅10−4
4 p 4 m2

- randamentul instalaţiei α :
 α =0,5 – 0,6 pentru H > 2500 m;
 α =0,6 – 0,8 pentru H < 2500 m.
Se alege: α =0,6

- condiţia este ca: Sn < 33

Ql 36 .2
S⋅n= = =27 , 061
1440⋅A p⋅α 1440⋅1 ,548⋅10−4⋅0,6

- calculăm cursa:
S⋅n 27 , 061
Sc= = =4 , 007
n 6 ,753 m

În funcţie de Sc se alege un S standardizat: S = 3.8 m

- pentru unitatea de pompare aleasă se cunoaşte, în funcţie de Sc :

- raza manivelei, r = 1187 mm;
- lungimea bielei, l = 3770 mm.

5. Se calculează factorii dinamici:

- la cursa ascendentă:

2 2
S⋅n r 3,8⋅6 ,753 1187
masc =
1770 ( )
⋅ 1+ =
l 1770
⋅ 1+ (
3770
=0 ,127)

- la cursa descendentă:

2 2
S⋅n r 3,8⋅6 ,753 1187
mdesc =
1770 ( )
⋅ 1− =
l 1770
⋅ 1− (
3770 )
=0 , 0663

6. Dimensionarea garniturii de prăjini:

Se dimensionează garnitura de prăjini prin metoda rezistenţelor maxime admisibile:

Se determina lungimile de tronsoane din conditia :

σ max ≤σ a

- se porneşte cu diametrele:
3
d p 1= ⋅25 , 4⋅10−3 =0 , 019
4 m

7
d p 2= ⋅25 , 4⋅10−3 =0 , 022
8 m

−3
d p 3 =1⋅25 , 4⋅10 =0 , 025 m

5
Oţelul ales este 35Mn16 - ce are: σ a =2025⋅10 N/m2
- aria secţiunii transversale a prăjinilor:

 
a p1   d p12   0, 0192  0, 285 103
4 4 m2

 
ap2   d p 2 2   0, 0222  0,387 103
4 4 m2

π π
a p 3 = ⋅d 2p 3 = ⋅16=5 , 067⋅10−4
4 4 m2

- greutatea unitară:
q p1 =24, 2 N/m

q p2 =32 , 2 N/m

q p3=41, 6 N/m

- factorul de flotabilitate :

b = 0,869

- greutatea coloanei de lichid care acţionează asupra secţiunii brute a pistonului:

Pl= ρl⋅g⋅A p⋅Lf =1032⋅9 , 81⋅1 , 54810−3⋅1335=20930 N

- determinarea lungimii tronsoanelor:

σ a⋅a p1 −P1 2025⋅105⋅2 ,85⋅10−4 −20930

l p1 = = =1527
q p1⋅( b+ masc ) 24 , 2⋅( 0 , 869+0 , 127 )
m

- verificarea:
 ∑ l pi=l p1=1527 m

Lungimea tronsonului
l p1 =1527 m este acoperitoare pentru întreaga garnitură de prăjini cu
lungimea de 1335 m.

Daca ∑ lpi > Lf se redistribuie ce este in plus cu lp la fiecare tronson unde:

Δl p=∑ l pi −Lf Δl p=191 , 667

Δl p
(
l 'p1 =l p 1⋅ 1−
∑ l pi ) '
l p1 =1335 m

'
l pt =1335

- determinarea eforturilor unitare minime şi maxime din garnitura de prăjini de pompare:

Pl 20930
σ min = = =7 , 342⋅107
a p 1 2 ,85⋅10−4 N/m2

Pl + l'p1⋅q p1 ( b+m asc ) 20930+1335⋅24 ,2 ( 0 , 869+0 , 127 )

σ max = = =1 ,863⋅108
ap 1 2, 85⋅10 −4
N/m2

σ max =1 ,863⋅108 =7 , 342⋅107

5
N/m2 < σ a =2025⋅10 N/m2
 0 500 1000 1500 2000 2500
0

200

400

600

800

1000

1200

1400

1600

Fig.3.1. Variaţia efortului unitar în garnitura de prăjini de pompare

7. Alegerea ţevilor de extractie:

- Aria pistonului pompei
−3
A pist =1,548⋅10

- Lungimea tronsonului de ţevi

lt =1335
- Diametrul exterior

7
( )
d ext = 2+ ⋅25 , 4⋅10−3 =0 , 073
8 m
- Diametrul interior

1
( )
d int = 2+ ⋅25 , 4⋅10−3 =0 , 062
2 m

- Greutatea pe metrul liniar:

q t =95,8 N/m

- Aria secţiunii metalice a ţevilor:

π π
at = ⋅( d 2 −d 2 )= ⋅( 0 , 0732 −0 , 0622 ) =1 ,169⋅10−3
4 ext int 4 m2

- Aria secţiunii interioare a ţevilor:

π π
A t = ⋅d 2= ⋅0 , 0622=3 , 019⋅10−3
4 int 4 m2

- Greutatea prăjinilor în aer:

'
P p =l p 1⋅q p 1=1335⋅24 , 2=32310 N

- Greutatea specifică a lichidului pompat:

γ l= ρl⋅9 , 81=1032⋅9 , 81=10120 N/m3

- Determinarea eforturilor unitare minime şi maxime în garnitura de ţevi de extracţie:

P l + ( At −A pist )⋅Lf⋅γ l +1,1⋅P p⋅b

σ min =
at

−3 −3 4 4
20930+(3 , 019⋅10 −1, 548⋅10 )⋅1, 012⋅10 ⋅1335+ 1,1⋅3 ,231⋅10 ⋅0 , 869
σ min=
1 , 169⋅10−3
 7
σ min =6 , 13⋅10 N/m2

Pl + ( At − A pist )⋅L f⋅γ l +l t⋅qt +1,1⋅P p⋅b

σ max =
at

20930+(3, 019⋅10−3−1, 548⋅10−3 )⋅1 , 012⋅104⋅1335+1335⋅95 , 8+1,1⋅3 , 231⋅104⋅0 , 869

σ max =
1 , 169⋅10−3
8
σ max =1 ,707⋅10 N/m2

- se alege oţelul N 80 cu σ a =2554⋅105 N/m2

500 700 900 1100 1300 1500 1700 1900 2100 2300 2500
0

200

400

600

800

1000

1200

1400

1600
 Fig.3.2 Variaţia efortului unitar în garnitura de ţevi de extracţie

8. Cursa reală a pistonului:

- alungirea prajinilor:
Pl l p 1 20930 1335
λ p= ⋅
( ) = ⋅
(
E a p 1 2,1⋅1011 2, 85⋅10−4 )
=0 , 467
m

- alungirea ţevilor:
P l 20930 1335
( )
λ t = l⋅ t 1 = ⋅
(
E at 1 2,1⋅10 11 1 ,169⋅10−3 )
=0 .114
m

- alungirea totală:
λ=λ p +λt =0 , 467+0 , 114=0 ,581 m

- cursa reală a pistonului Sr ,va fi:

2 , 65 2 , 65
S r =S⋅ 1+
[ 10 10 ( f ] [ 10 ]
⋅ L ⋅n )2 −λ=3,8⋅ 1+ 10 ⋅(1335⋅6 , 753 )2 −0 , 581=3 , 301
m

- debitul teoretic:
−3
Qteor =1440⋅A pist⋅Sr⋅n=1440⋅1 , 548⋅10 ⋅3 ,301⋅6 ,753=49 , 705 m3/zi

- debitul instalaţiei
Qinst =ηu⋅ηs⋅Q t =0,9⋅0,9⋅49 , 705=40 ,261

unde,

ηu= randamentul de umplere =0,9

ηs = randamentul de scurgeri prin cămăși și piston = 0,9

- randamentul instalatiei:
 Ql 36 , 2
ηinst = ⋅100= =89 ,9
Qinst 40 , 261 %

9.Sarcina maximă şi minimă in prăjină:


Pmax Pl  Pp b  masc  Pmax  5.31 10
4
N


Pmin  Pp b  mdesc  Pmin  2.592 10
4
N

9. Calculul cuplului maxim la reductor:

- lungimea braţului anterior, a = 5000 mm;

- lungimea braţului posterior, b = 3200 mm;

a 1500
k= = =1 , 563
b 1500

S
C max =( k⋅Pmax−G )⋅
2⋅k⋅9,81

k⋅( Pmax +Pmin ) 1 ,563⋅( 5 ,31⋅104 +2 ,592⋅10 4 )

G= = =6 ,173⋅104
2 2 N
 3,8
C max =( 1,563⋅5,31⋅10 4 −6,173⋅10 4 )⋅ =2,632⋅103
2⋅1,563⋅9,81 N ¿ m

C max =2,6⋅103 N ¿ m<

C maxUP =10000 N ¿ m

11. Puterea nominală a motorului electric:

−3 −3 1 , 13
N m=0 , 1205⋅Qt⋅10 ⋅L 1 , 13=0 , 1205⋅49 , 705⋅10 ⋅1335 =20 ,37
f kW

12. Echilibrarea unităţii de pompare UP 15T - 5000 – 10000M :

Contragreutăţile sunt montate pe manivelă

- greutatea contragreutăţilor:
Greutăţile pe manivelă:

Gm=4⋅2670⋅9 , 81=1 , 048⋅105 N

- distanţa de la axul de rotaţie la centrul de greutate:

G⋅r
R= =0 ,699
Gm m

4
G=6,173⋅10 N

R=1,187 m