4.

Limite şi continuitate pentru funcţii de mai

multe variabile
4.1. Spaţii metrice şi spaţii vectoriale normate

Distanţ¼ a şi spaţiu metric. Fie X o mulţime nevid¼

a. Se numeşte distanţ¼a (sau
metric¼a ) pe X o funcţie d : X X ! [0; 1) cu propriet¼ aţile
a) d(x; y) = 0 dac¼ a şi numai dac¼
a x = y;
b) d(x; y) = d(y; x) oricare ar … x; y 2 X;
c) d(x; y) d(x; z) + d(z; y) oricare ar … x; y; z 2 X.
O mulţime X pe care s-a de…nit o distanţ¼ a d se numeşte spaţiu metric şi se
noteaz¼a (X; d).

Mulţime deschis¼ a, închis¼

a, m¼arginit¼ a. Fie a 2 X şi r 2 (0; 1): Mulţimea
Br (a) = fx 2 X j d(x; a) < rg se numeşte bil¼a dechis¼a de centru a şi raz¼a r.
O mulţime D X se numeşte deschis¼a dac¼ a oricare ar … a din D exist¼ ar>0
astfel încât Br (a) D.
O mulţime F X se numeşte închis¼a dac¼ a CF este deschis¼ a (CF este comple-
mentara mulţimii F ).
O mulţime A X se numeşte m¼arginit¼a dac¼ a exist¼
a a din X şi r > 0 astfel încât
A Br (a).

Şir convergent, şir Cauchy, spaţiu metric complet, punct de acumulare.

Şirul (xn )n 1 ; xn 2 X pentru n 1; se spune c¼a este convergent la x din X dac¼
a
lim d(xn ; x) = 0: Se noteaz¼
a lim xn = x.
n!1 n!1

Teorem¼ a. O mulţime F este închis¼

a dac¼a şi numai dac¼a oricare ar … un şir
convergent (xn )n 1 ; xn 2 F pentru n 1; exist¼
a x 2 F astfel încât lim xn = x.
n!1

Un şir (xn )n 1 ; xn 2 X pentru n 1; se numeşte şir Cauchy (fundamental)

dac¼ a pentru orice " > 0 exist¼ a N (") 2 N astfel încât oricare ar … n; m N (") avem
d(xn ; xm ) < ".
Spaţiul metric (X; d) se numeşte complet dac¼ a orice şir Cauchy este convergent.
Fie A X şi a 2 X. a se numeşte punct de acumulare pentru A dac¼ a exist¼
a un
şir (xn )n 1 , xn 2 A; xn 6= a pentru n 1 şi lim xn = a.
n!1

Norm¼ a, spaţiu vectorial normat, spaţiu Banach. Fie V un spaţiu vectorial

real. O funcţie k k : V ! R+ se numeşte norm¼a dac¼ a
a) kxk = 0 dac¼ a şi numai dac¼a x = 0;
b) k xk = j j kxk oricare ar … x 2 X şi 2 R;
c) kx + yk kxk + kyk oricare ar … x; y 2 X.
Perechea (V; k k) se numeşte spaţiu vectorial normat.
Dac¼a (V; k k) este un spaţiu vectorial normat, atunci funcţia d : V V ! [0; 1);
d(x; y) = kx yk este o distanţ¼ a. Deci orice spaţiu vectorial normat este un spaţiu
metric.

1
 Un spaţiu vectorial normat care este complet ca spaţiu metric cu distanţa dedus¼
a
din norm¼
a se numeşte spaţiu Banach.

Rp ca spaţiu vectorial normat. Se ştie c¼ a Rp = f(x1 ; : : : xp ) j x1 ; : : : ; xp 2 Rg

este un spaţiu vectorial real, adunarea …ind de…nit¼ a de (x1 ; : : : ; xp ) + (y1 ; : : : ; yp ) =
(x1 + y1 ; : : : ; xp + yp ) şi înmulţirea cu scalari de (x1 ; : : : xp ) = ( x1 ; : : : xp ). Se
pot de…ni diferiteqnorme pe Rp ; dar cea mai uzual¼ a este norma euclidian¼a, adic¼ a
2 2
k(x1 ; : : : ; xp )k = x1 + : : : + xp . Distanţa dedus¼ a din aceast¼ a norm¼ a este d(x; y) =
q
kx yk = (x1 y1 )2 + : : : + (xp yp )2 ; unde x = (x1 ; : : : ; xp ) şi y = (y1 ; : : : ; yp ):
(Rp ; k k); unde k k este norma euclidian¼ a, este un spaţiu Banach.
Pentru p = 1; x 2 R, kxk = jxj (modulul lui x). Dac¼ a x; y 2 R, atunci
d(x; y) = jx yj şi dac¼ a a 2 R, atunci Br (a) =p fx 2 R j jx aj < rg = (a r; a+r).
Pentru p = 2; xq2 R2 , x = (x1 ; x2 ); kxk = x21 + x22 . Dac¼ a y 2 R2 ; y = (y1 ; y2 );
atunci d(x; y) = (x1 y1 )2 + (x2 y2 )2 şi dac¼
a a 2 R2 ; a = (a1 ; a2 ); atunci
q
Br (a) = (x1 ; x2 ) 2 R2 j (x1 a1 )2 + (x2 a2 )2 < r =
(x1 ; x2 ) 2 R2 j (x1 a1 )2 + (x2 a2 )2 < r2 (Br (a) este interiorul discului de cen-
tru a şi raz¼a r). p
Pentru p = 3; x 2 R3 , x = q (x 1 ; x 2 ; x 3 ) kxk = a y 2 R3 ; y =
x21 + x22 + x23 . Dac¼
(y1 ; y2 ; y3 ); atunci d(x; y) = (x1 y1 )2 + (x2 y2 )2 + (x3 y3 )2 şi dac¼
a a 2 R3 ;
a = (a1 ; a2 ; a3 ); atunci
q
Br (a) = 2
(x1 ; x2 ; x3 ) 2 R j (x1 a1 )2 + (x2 a2 )2 + (x3 a3 )2 < r =
(x1 ; x2 ; x3 ) 2 R2 j (x1 a1 )2 + (x2 a2 )2 + (x3 a3 )2 < r2 (Br (a) este interiorul
sferei de centru a şi raz¼ a r).

4.2. Limite de funcţii

Fie (X; d); (X 0 ; d0 ) spaţii metrice şi f : A X ! X 0 ; a 2 X un punct de

acumulare pentru A.
Limita funcţiei f în punctul a. (Criteriul cu şiruri) Se spune c¼ a funcţia f
are limita l în punctul a dac¼ a pentru orice şir (xn )n 1 ; xn 2 A; xn 6= a; n 1; şi
lim xn = a avem lim f (xn ) = l. Se scrie
n!1 n!1

lim f (x) = l:
x!a

(Criteriul " ) Un mod echivalent de a exprima acest lucru este: lim f (x) = l
x!a
dac¼a şi numai dac¼
a oricare ar … " > 0 exist¼
a (") > 0 astfel încât dac¼
a d(x; a) < (");
0
x 6= a; atunci d (f (x); l) < ".

arii. Fie f ca mai sus şi g : A ! R+ astfel încât lim g(x) = 0

Criteriul major¼
x!a
şi d0 (f (x); l) g(x); x 2 X. Atunci lim f (x) = l.
x!a

2
 Cazul f : A Rp ! R. Deoarece Rp şi R sunt spaţii metrice, de…niţia limitei
dat¼
a mai sus funcţioneaz¼
a în acest caz. Pentru a se înţelege cât mai bine care este
forma speci…c¼a pe care o iau de…niţiile în acest caz, vom ilustra pentru R2 (p = 2),
transpunerea pentru R3 , R4 ; etc., sau chiar pentru Rp cu p oarecare …ind apoi uşor
de realizat.
Un şir din R2 este de forma ((xn ; yn ))n 1 ; xn ; yn 2 R. S¼ a vedem mai întâi
cum se exprim¼ a faptul c¼
a lim (xn ; yn ) = (x; y). Ştim c¼ a, în spaţiul metric R2
n!1 q
acest lucru înseamn¼ a lim d((xn ; yn ); (x; y)) = lim (xn x)2 + (yn y)2 =
a c¼
n!1 n!1
0; ceea ce este echivalent cu lim xn = x şi lim yn = y (jxn xj ; jyn yj
q n!1 n!1
2 2
(xn x) + (yn y) jxn xj + jyn yj).

2n + 1 3n 1
Exemplu. Pentru şirul ((xn ; yn ))n 1 ; cu xn = ; yn = ; avem
n n
lim (xn ; yn ) = (2; 3). Aceasta se vede …e din lim d((xn ; yn ); (2; 3)) =
n!1 s n!1
2 2
r p
2n + 1 3n 1 1 1 2
lim 2 + 3 = lim 2
+ 2 = lim = 0; …e din
n!1 n n n!1 n n n!1 n
2n + 1 3n 1
faptul c¼a lim xn = lim = 2 şi lim yn = lim = 3.
n!1 n!1 n n!1 n!1 n
Fie acum f : A R2 ! R şi (a; b) punct de acumulare pentru A. Atunci
lim f (x; y) = l dac¼
a şi numai dac¼
a oricare ar … şirurile (xn )n 1 şi (yn )n 1
(x;y)!(a;b)
astfel încât (xn ; yn ) 2 A; (xn ; yn ) 6= (a; b); n 1; lim xn = a; lim yn = b avem
n!1 n!1
lim f (xn ; yn ) = l.
n!1
Pentru l = +1 sau l = 1 ceea ce s-a spus mai sus se ia ca de…niţie.

Exemple. 1) lim ar, avem f : R2 ! R, (2; 4) este

(2x + 3y) = 16: Într-adev¼
(x;y)!(2;4)
punct de acumulare pentru R2 şi …e şirurile (xn )n 1 , (yn )n 1 astfel încât (xn ; yn ) 6=
(2; 4) şi lim xn = 2; lim yn = 4. Atunci lim f (xn ; yn ) = lim (2xn + 3yn ) =
n!1 n!1 n!1 n!1
2 2 + 3 4 = 16.
x+y
2) Fie f : A R2 ! R, f (x; y) = ; unde A = f(x; y) 2 R2 j x 6= yg. S¼ a
x y
ar¼at¼
am c¼ a aceast¼
a funcţie nu are limit¼a în origne.
Remarc¼ am mai întâi c¼ a (0; 0) este punct de acumulare pentru A. Luând şirul
1 2
1 2 1 2 1 2 +
( ; ) vedem c¼ a lim ( ; ) = (0; 0) şi c¼ a lim f ( ; ) = lim n n = 3. Pen-
n n n!1 n n n!1 n n n!1 1 2
n n
1 1 1 1 1 1
tru şirul ( ; ) avem de asemenea lim ( ; ) = (0; 0); dar lim f ( ; ) =
n n n!1 n n n!1 n n
1 1
lim n n = 0: Cum 3 6= 0; funcţia nu are limit¼ a în (0; 0).
n!1 1 1
+
n n
2 5
3) Fie f : A R2 f(0; 0)g ! R, f (x; y) = + . S¼ a ar¼
at¼
am c¼
a lim f (x; y) =
jxj jyj (x;y)!(0;0)
+1.

3
 Dac¼
a şirurile (xn )n 1 şi (yn )n 1 sunt astfel încât (xn ; yn ) 2 R2 f(0; 0)g ; n
2 5
1; lim xn = 0; lim yn = 0; atunci avem lim f (xn ; yn ) = lim + =
n!1 n!1 n!1 n!1 jxn j jyn j
1 + 1 = +1.

Dac¼a l 2 R, atunci
lim f (x; y) = l dac¼
a şi numai dac¼
a oricare ar … " > 0 exist¼
a (") > 0 astfel
(x;y)!(a;b)
încâtq
jf (x; y) lj < " pentru toate cuplurile (x; y) din A diferite de (a; b) şi pentru
care (x a)2 + (y b)2 < (").
Sau
lim f (x; y) = l dac¼
a şi numai dac¼
a oricare ar … " > 0 exist¼a (") > 0 astfel
(x;y)!(a;b)
încât jf (x; y) lj < " pentru toate cuplurile (x; y) din A diferite de (a; b) şi pentru
care jx aj < ("); jy bj < (").

Exemplu. S¼
a ar¼
at¼
am c¼
a lim (2x + 3y) = 16. Avem f (x; y) = 2x + 3y şi
(x;y)!(2;4)
l = 16. Atunci jf (x; y) lj = j2x + 3y 16j = j2 (x 2) + 3 (y 4)j 2 jx 2j +
"
3 jy 4j < 2 + 3 = 5 dac¼ a jx 2j < şi jy 4j < . Luând (") = ; rezult¼ a c¼
a
5
pentru (x; y) astfel încât jx 2j < (") şi jy 4j < (") se obţine jf (x; y) 16j <
"
5 (") = 5 = ".
5
Pentru cazul în discuţie, criteriul major¼ arii se scrie: dac¼
a f şi (a; b) sunt ca
mai sus şi dac¼
a exist¼
a g : A ! R+ astfel încât lim g(x; y) = 0 şi jf (x; y) lj
(x;y)!(a;b)
g(x; y) pentru (x; y) 2 A; atunci lim f (x; y) = l.
(x;y)!(a;b)

x2 + y 2
Exemplu. Fie f : A R2 f(0; 0)g ! R, f (x; y) = . S¼
a ar¼
at¼
am c¼
a
jxj + jyj
lim f (x; y) = 0. (0; 0) este punct de acumulare pentru A. Avem
(x;y)!(0;0)

x2 + y 2 x2 + y 2 + 2 jxj jyj (jxj + jyj)2

jf (x; y)j = = = jxj + jyj :
jxj + jyj jxj + jyj jxj + jyj
Dac¼
a lu¼
am g(x; y) = jxj+jyj ; atunci lim g(x; y) = 0 şi rezult¼
a c¼
a lim f (x; y) =
(x;y)!(0;0) (x;y)!(0;0)
0.

Limite iterate. Fie f : A R2 ! R şi (a; b) punct de acumulare pentru A.

Limitele
lim lim f (x; y) şi lim lim f (x; y)
x!a y!b y!b x!a

se numesc limitele iterate ale lui f în punctul (a; b).

Este posibil ca nici una din limitele iterate s¼ a nu existe, una din limitele iterate
s¼a existe şi cealalt¼
a nu, iar în cazul în care exist¼a amândou¼ a, este posibil s¼
a …e egale
şi, de asemenea, este posibil s¼ a …e diferite.
Este posibil ca ambele limite iterate s¼ a existe şi chiar s¼
a …e egale, dar limita lui
f în (a; b) s¼ a nu existe. Dac¼ a limita lui f în (a; b) exist¼
a, este posibil ca nici una din
limitele iterate s¼ a nu existe.

4
 Dac¼
a lim f (x; y) = l şi una din limitele iterate exist¼
a, atunci acea limit¼
a
(x;y)!(a;b)
iterat¼a este egal¼a cu l.
Consecinţ¼ a. Dac¼ a limitele iterate exist¼
a şi sunt diferite, atunci limita lui f în
(a; b) nu exist¼a.

x2 y 2
Exemplu. Fie f : R2 f(0; 0)g ! R, f (x; y) = . Avem
x2 + y 2
lim lim f (x; y) = 1 şi lim lim f (x; y) = 1 deci lim f (x; y) nu exist¼
a.
x!0 y!0 y!0 x!0 (x;y)!(0;0)

4.3. Funcţii continue

Fie (X; d); (X 0 ; d0 ) spaţii metrice şi f : A X ! X 0 ; a 2 A un punct de

acumulare pentru A.
Continuitatea funcţiei f în punctul a. Se spune c¼ a funcţia f este continu¼a
în punctul a dac¼a lim f (x) = f (a).
x!a
Dac¼a a 2 A nu este punct de acumulare pentru A, adic¼ a este punct izolat al lui
A; atunci f este continu¼ a în a.

Ţinând cont de cele spuse în secţiunea precedent¼ a relativ la limita unei funcţii
într-un punct, cât şi de faptul c¼
a a poate … punct izolat al lui A; continuitatea lui f
în a se poate formula în una din urm¼ atoarele moduri echivalente:

a) pentru orice şir (xn )n 1 ; xn 2 A; n 1; şi lim xn = a avem lim f (xn ) = f (a).
n!1 n!1
b) oricare ar … " > 0 exist¼
a (") > 0 astfel încât dac¼
a d(x; a) < ("); atunci
d0 (f (x); f (a)) < ".

Cazul f : A Rp ! R. Ca şi în secţiunea precedent¼

a, vom ilustra pentru
p = 2; generalizarea …ind imediat¼
a.

Pentru o funcţie f : A R2 ! R, conform de…niţiei dat¼

a mai sus, dac¼
a (a; b)
este punct de acumulare pentru A; avem:
f este continu¼
a în (a; b) dac¼
a şi numai dac¼
a lim f (x; y) = f (a; b).
(x;y)!(a;b)

Exemplu. Funcţia f : R2 ! R
8 2
>
> x + y2
< ; (x; y) 6= (0; 0)
jxj + jyj
f (x; y) =
>
>
:
0; (x; y) = (0; 0)

este continu¼
a în (0; 0).
Am v¼ azut într-un exemplu din secţiunea precedent¼
a c¼
a lim f (x; y) = 0.
(x;y)!(0;0)
(0; 0) este punct de acumulare pentru R2 , f (0; 0) = 0 aşa c¼
a lim f (x; y) =
(x;y)!(0;0)
f (0; 0); deci f este continu¼
a în (0; 0).

5
 Fie f : A R2 ! R şi (a; b) 2 A. Atunci f este continu¼ a în (a; b) dac¼
a şi
numai dac¼a oricare ar … şirurile (xn )n 1 şi (yn )n 1 astfel încât (xn ; yn ) 2 A; n 1;
lim xn = a; lim yn = b avem lim f (xn ; yn ) = f (a; b).
n!1 n!1 n!1

Exemplu. Funcţia f : R2 ! R
8 xy
>
< x2 + y 2 ; (x; y) 6= (0; 0)
f (x; y) =
>
:
0; (x; y) = (0; 0)

nu este continu¼
a în (0; 0).
1 1
Fie xn = ; yn = . Avem lim xn = 0; lim yn = 0 şi lim f (xn ; yn ) =
n n n!1 n!1 n!1
11
1 1 n n = 1 6= 0 = f (0; 0).
lim f ( ; ) = lim
n!1 n n n!1 1 1 2
2
+ 2
n n
Avem de asemenea: f este continu¼ a în (a; b) dac¼
a şi numai dac¼
a oricare ar …
" > 0 exist¼
a (") >q 0 astfel încât jf (x; y) f (a; b)j < " pentru toate cuplurile (x; y)
din A pentru care (x a)2 + (y b)2 < (").
Sau
f este continu¼ a în (a; b) dac¼
a şi numai dac¼ a oricare ar … " > 0 exist¼
a (") > 0
astfel încât jf (x; y) f (a; b)j < " pentru toate cuplurile (x; y) din A pentru care
jx aj < ("); jy bj < (").
x
Exemplu. Funcţia f : A = R2 f(x; 0) j x 2 Rg ! R, f (x; y) = ; este continu¼
a
y
în (2; 2).
2 x x y
f (2; 2) = = 1. Fie " > 0. jf (x; y) f (2; 2)j = 1 = =
2 y y
1 1
(j(x 2) (y 2)j) (jx 2j + jy 2j). Fie < 1 şi (x; y) din A pentru
jyj jyj
1 1
care jx 2j < ; jy
2j < . Avem 1 < y < 3; deci < 1 şi (jx 2j + jy 2j) <
jyj jyj
"
2 < ". Luând (") = min( ; 1); avem jf (x; y) f (2; 2)j < " pentru jx 2j < (")
2
şi jy 2j < (").

4.4. Exerciţii

4.2. LIMITE DE FUNCŢII

S¼a se g¼aseac¼ a limitele şi limitele iterate:

xy 1
x2 +y 2 3)
x3 xy 3
1) lim 2) lim e lim 4) lim
(x;y)!(0;0) x2 + y 2 (x;y)!(0;0) (x;y)!(0;0) x2 + y 2 (x;y)!(0;0) x2 + y 2
sin xy 1 x x2 y 2
5) lim 6) lim (x2 + y 2 ) sin 7) lim 8) lim
(x;y)!(0;2) x (x;y)!(0;0) xy (x;y)!(0;0) x + y (x;y)!(0;0) x2 + y 2

6
 1 1 1 1
9) lim y + x sin 10) lim x + y sin 11) lim x sin + y sin
(x;y)!(0;0) y (x;y)!(0;0) x (x;y)!(0;0) y x
xy 1 xy 1
12) lim 2 2
+ y sin 13) lim 2 2
+ x sin
(x;y)!(0;0) x +y x (x;y)!(0;0) x +y y
xy (x + y) 2
x y 2
14) lim 2 2
15) lim (x2 + y 2 ) .
(x;y)!(0;0) x xy + y (x;y)!(0;0)

4.3. FUNCŢII CONTINUE

a) S¼a se studieze
8 continuitatea funcţiilor urm¼atoare în (0; 0):
3
>
> xy
< 2 2
; (x; y) 6= (0; 0)
1) f (x; y) = x + y
>
>
:
0; (x; y) = (0; 0)
8
>
> sin (x3 + y 3 )
< ; (x; y) 6= (0; 0)
2) f (x; y) = x2 + y 2
>
>
:
0; (x; y) = (0; 0)
8 x
>
< x + y ; dac¼ a x + y 6= 0
3) f (x; y) =
>
:
0; dac¼a x+y =0
8 2
>
> x y2
< 2 ; (x; y) 6= (0; 0)
4) f (x; y) = x + y2
>
>
:
1; (x; y) = (0; 0)
8 1
>
> 1 x2 +y 2 ; (x; y) 6= (0; 0)
< 2 e
x + y2
5) f (x; y) =
>
>
: 0; (x; y) = (0; 0)
8
>
> 1
< (x2 + y 2 ) sin ; dac¼ a x 6= 0 şi y 6= 0
xy
6) f (x; y) =
>
>
: 1; dac¼ a x = 0 sau y = 0
8
>
> 1 cos (x3 + y 3 )
< ; (x; y) 6= (0; 0)
7) f (x; y) = x2 + y 2
>
>
:
0; (x; y) = (0; 0)
8 p
>
> 1 1 x2 y2
< ; (x; y) 6= (0; 0)
8) f (x; y) = x2 + y 2
>
>
:
0; (x; y) = (0; 0)

7
 8
> p 1
< (1 + xy) x+py ; dac¼
a x > 0 şi y > 0
9) f (x; y) =
>
:
1; dac¼
a x = 0 sau y = 0
8
>
> 1
< 2 a x2 + y 2 6= 1
; dac¼
x + y2 1
b) Se d¼
a funcţia f (x; y) = . S¼
a se studieze
>
>
: 0; dac¼a x2 + y 2 = 1
continuitatea funcţiei într-un punct (a; b) pentru care a2 + b2 = 1.
8
>
> xy + 1
< 2 ; dac¼a x2 6= y
x y
c) Se d¼
a funcţia f (x; y) = . S¼
a se studieze continuitatea
>
>
: 0; dac¼ a x2 = y
funcţiei într-un punct (a; b) pentru care a2 = b.