1.

Serii numerice
1.1. Şiruri de numere reale

Şir de numere reale. O funcţie f : Nk ! R, unde Nk este mulţimea

fk; k + 1; k + 2; : : :g; k 2 N, se numeşte şir de numere reale. Pentru şirul f se
foloseşte notaţia (an )n k ; unde an = f (n). În mod uzual k se ia 0 sau 1.
sin n
De exemplu, prin (an )n 1 cu an = ; înţelegem funcţia f : N1 ! R, unde
n2
sin n
f (n) = 2 .
n
Şir monoton. Fie şirul (an )n k . Dac¼ a an an+1 pentru orice n l; unde l k;
atunci şirul se numeşte cresc¼ator. Dac¼ a an an+1 pentru orice n l; unde l k;
atunci şirul se numeşte descresc¼ator. Dac¼a an < an+1 pentru orice n l; unde l k;
atunci şirul se numeşte strict cresc¼ator (un şir strict cresc¼
ator este cresc¼ator). Dac¼a
an > an+1 pentru orice n l; unde l k; atunci şirul se numeşte strict descresc¼ator
(un şir strict descresc¼ator este descresc¼ator). Un şir cresc¼ ator sau descresc¼ ator se
numeşte monoton.
1
ator, iar şirul (an )n 1 ; an = ; este strict
Şirul (an )n 0 ; an = n; este strict cresc¼
n
descresc¼ator.

Şir m¼ arginit. Şirul (an )n k este m¼arginit inferior dac¼ a exist¼a m 2 R astfel
încât an m pentru orice n k. Şirul (an )n k este m¼arginit superior dac¼ a exist¼
a
M 2 R astfel încât an M pentru orice n k. Un şir m¼ arginit inferior şi superior
este un şir m¼arginit.
Un şir este m¼ arginit dac¼a şi numai dac¼ a exist¼
a M > 0 astfel încât jan j M
pentru orice n k.
( 1)n ( 1)n
Exemple. Şirul (an )n 1 ; an = ; este m¼arginit pentru c¼a jan j = =
n n
1
1 oricare ar … n 1.
n
Şirul (an )n 1 ; an = 1 + n2 ; este m¼ arginit inferior (an 2) dar nu este m¼ arginit
superior, deci nu este m¼ arginit.

Şir convergent (limita unui şir). Şirul (an )n k are limita a 2 R ( lim an = a)
n!1
dac¼a pentru orice " > 0 exist¼ a N (") 2 N astfel încât jan aj < " pentru orice
n N ("). Dac¼ a un şir are limit¼
a (ca mai sus, adica limita este num¼ ar real), atunci
se spune c¼ a el este convergent. Limita, dac¼ a exist¼
a, este unic¼a. Un şir care nu este
convergent se numeşte divergent.
Orice şir convergent este m¼ arginit. Reciproca nu este adev¼ arat¼a.
1
Exemple. 1) Şirul (an )n 1 , an = ; este convergent şi lim an = 0 pentru c¼ a
n n!1
1 1 1
jan 0j < " înseamn¼ a < "; adic¼ a n > ; luând N (") = + 1; pentru n N (")
n " "
avem jan 0j < ".

1
 2) Şirul (an )n 1 , an = ( 1)n ; este divergent şi m¼
arginit.

Limite in…nite. Şirul (an )n k are limita +1 ( lim an = +1) dac¼

a pentru
n!1
orice num¼
ar real şi pozitiv M exist¼
a N (M ) 2 N astfel încât an M pentru orice
n N (M ). Şirul (an )n k are limita 1 ( lim an = 1) dac¼ a şirul ( an )n k are
n!1
limita +1.
Exemple. 1) Fie an = 1 + n2 . Atunci lim an = +1.
n!1
2) Dac¼
a an = n2 ; atunci lim an = 1:
n!1

Operaţii cu limite de şiruri. Fie (an )n k şi (bn )n k şiruri de numere reale şi
lim an = a; lim bn = b; a; b 2 R. Atunci lim ( an + bn ) = a + b; ; 2 R,
n!1 n!1 n!1
an a
lim an bn = ab şi, dac¼
a bn 6= 0 pentru n k; b 6= 0; lim = .
n!1 n!1 bn b
Vom scrie în mod simbolic (+1) = +1 dac¼ a > 0; (+1) = 1 dac¼ a
< 0; ( 1) = 1 dac¼ a > 0; ( 1) = +1 dac¼ a < 0; (+1)+(+1) = +1;
( 1) + ( 1) = 1; (+1) (+1) = +1; (+1) ( 1) = 1; ( 1) ( 1) =
1
+1; = 0; 01 = 0.
1
De exemplu, (+1) + (+1) = +1 înseamn¼ a c¼a oricare ar … şirurile (an )n 1 şi
(bn )n 1 astfel încât lim an = +1 şi lim bn = +1; are loc lim (an + bn ) = +1.
n!1 n!1 n!1

1
Cazuri de nedeterminare. Urm¼ atoarele operaţii sunt nede…nite: 1 1; ;
1
0 1 0 0
0 1; ; 1 ; 1 ; 0 . De exemplu, 1 1 se spune c¼a este o operaţie nede…nit¼
a pentru
0
c¼
a dac¼
a lim an = +1 şi lim bn = +1; atunci lim (an bn ) depinde de şirurile
n!1 n!1 n!1
(an )n k şi (bn )n k . Într-adev¼
ar, …e an = n + 1 şi bn = n. Atunci lim (an bn ) = 1:
n!1
2 2
Dar dac¼
a an = n + n şi bn = n; atunci lim (an bn ) = lim n = +1.
n!1 n!1
p
Limite remarcabile. lim n
a a > 0; lim nk an = 0 dac¼
a = 1 dac¼ a k 2 N
n!1 n!1
an p nk
şi jaj < 1; lim = 0 dac¼ a a > 0; lim n n = 1; lim = 0 dac¼ a k 2 N,
n!1 n! n!1 n!1 n!
n xn 1
1 1
lim 1 + = e; lim 1 + = e dac¼
a lim xn = +1, lim (1 + xn ) xn = e
n!1 n n!1 xn n!1 n!1
dac¼ a lim xn = 0,
n!1 8
>
> +1 dac¼ aa>1
>
>
>
>
>
>
< 1 dac¼
aa=1
n
lim a = .
n!1 >
>
>
> 0 dac¼
a jaj < 1
>
>
>
>
:
nu exist¼a dac¼aa 1
Fie P (n) = ap n +ap 1 n +: : :+a1 n+a0 ; ap 6= 0 şi Q(n) = bq nq +bq 1 nq 1 +: : :+
p p 1

2
 8 a
> p
>
> (+1) dac¼ ap>q
>
> bq
>
>
P (n) < ap
6 0. Atunci lim P (n) = ap (+1) şi lim
b1 n+b0 ; bq = = dac¼
ap=q .
n!1 n!1 Q(n) >
> b
>
> q
>
>
>
:
0 dac¼ap<q

Criteriul major¼ arii. Fie (an )n k un şir de numere reale.

a) Dac¼
a exist¼
a a 2 R şi un şir (bn )n k cu lim bn = 0 astfel încât jan aj bn ;
n!1
n k; atunci lim an = a.
n!1
b) Dac¼
a exist¼
a un şir (bn )n k cu lim bn = +1 şi N 2 N astfel încât an bn ;
n!1
n N; atunci lim an = +1.
n!1
c) Dac¼
a exist¼
a un şir (bn )n k cu lim bn = 1 şi N 2 N astfel încât an bn ;
n!1
n N; atunci lim an = 1.
n!1
sin n 1 jsin nj 1 1
Exemple. 1) Fie an = şi bn = . Deoarece jan j = şi lim = 0;
n n n n n!1 n
sin n
rezult¼
a lim = 0.
n!1 n
n4 n4 n4 n4 n
2) Fie an = 3 . Inegalitatea 3 3 3
= 3
= arat¼
a c¼
a
n +1 n +1 n +n 2n 2
lim an = +1.
n!1

Criteriul cleştelui. Dac¼

a (an )n k şi (bn )n k sunt şiruri de numere reale astfel
încât lim an = a; lim bn = b şi an bn ; n N; atunci a b. Mai mult decât atât
n!1 n!1
avem (criteriul cleştelui): …e (an )n k , (bn )n k ; (cn )n k sunt şiruri de numere reale
astfel încât an bn cn ; n N şi lim an = lim bn = l. Atunci lim bn = l.
n!1 n!1 n!1
n2 2
n n
Exemplu. S¼
a g¼
asim lim . Deoarece 0 şi
n!1 n! n! (n 1) (n 2)
n n2
lim = 0; lim = 0.
n!1 (n 1) (n 2) n!1 n!

Şiruri monotone şi m¼ arginite.

a) Orice şir monoton cresc¼ ator şi m¼arginit superior este convergent.
b) Orice şir monoton descresc¼ ator şi m¼
arginit inferior este convergent.
c) Orice şir monoton şi m¼ arginit este convergent.
nn nn an+1 (n + 1)n+1 (n!)2
Exemplu. S¼ a g¼ asim lim . Fie a n = . Atunci = =
n!1 (n!)2 (n!)2 an ((n + 1)!)2 nn
n
1 1 an+1
1+ . Deoarece lim = 0 e = 0; exist¼ a N natural astfel încât
n+1 n n!1 an
an+1
< 1 pentru n N . Deci, pentru n N; an+1 < an ; adic¼ a şirul este de-
an
scresc¼ator. El este m¼ arginit inferior pentru c¼ a an 0. Rezult¼ a c¼
a şirul (an )n 1
este convergent. Fie a limita lui (a 2 R). Trecând la limit¼ a în relaţia an+1 =
n
1 1
1+ an ; g¼
asim a = 0 e a deci a = 0.
n+1 n

3
 Observaţie. Reciprocele a…rmaţiilor a), b), c) sunt false.
( 1)n
Exemplu. Şirul cu termenul general an = este convergent ( lim an = 0)
n n!1
dar nu este nici monoton cresc¼
ator, nici monoton descresc¼ ator.
p
Criteriul r¼ acinii. Fie (an )n k ; an
ad¼ 0; n k. Dac¼
a lim n an < 1; atunci
n!1
lim an = 0.
n!1
n n
n2 + n + 1 n2 + n + 1
Exemplu. lim = 0 pentru c¼
a dac¼
a lu¼
am an = ;
n!1 2n2 2n2
p n2 + n + 1 1
atunci lim n an = lim = < 1.
n!1 n!1 2n2 2
an+1
Criteriul raportului. Fie (an )n k ; an > 0; n k. Dac¼
a lim < 1; atunci
n!1 an
lim an = 0.
n!1
n n an+1 n + 1 2n
Exemplu. =
lim 0: Se ia a n = şi avem lim = lim =
n!1 2n 2n n!1 an n!1 2n+1 n
n+1 1
lim = < 1.
n!1 2n 2
Subşir. Lema Cesaró. Dac¼ a (an )n k este un şir de numere reale şi (qm )m 1
este un şir strict cresc¼ator de numere naturale, atunci şirul (bm )m 1 ; unde bm = aqm ;
se numeşte subşir al şirului (an )n k .
Dac¼a şirul (an )n k are limita a; arunci orice subşir al s¼ au are limita a. Ca
o consecinţ¼ a, dac¼a şirul (an )n k are dou¼ a subşiruri cu limite diferite, atunci şirul
(an )n k este divergent.
Lema Cesaró. Orice şir m¼ arginit de numere reale are cel puţin un subşir conver-
gent.
1 + ( 1)n
Exemple. 1) Fie şirul (an )n 0 ; an = . Subşirul (a2m )m 0 (aici qm = 2m;
2
bm = a2m ), a2m = 1 pentru orice m are limita 1; iar subşirul (a2m+1 )m 0 (aici
qm = 2m + 1; bm = a2m+1 ), a2m+1 = 0 pentru orice m are limita 0. În consecinţ¼ a
şirul (an )n 0 este divergent.
2) Şirul din exemplul precedent este m¼ arginit pentru c¼ a jan j 1; n 0. Un
exemplu de subşir convergent este (a2m )m 0 .

Teorema lui Stolz şi consecinţe.

a) Fie (an )n 1 un şir arbitrar şi (bn )n 1 un şir strict cresc¼
ator cu lim bn = +1.
n!1
an+1 an an
Dac¼a lim = l; atunci lim = l (aici l 2 R).
n!1 bn+1 bn n!1 bn
a1 + a2 + : : : + an
b) Dac¼a lim an = a; atunci lim = a.
n!1 n!1 n
p
c) Dac¼a lim an = a; an > 0; atunci lim n a1 a2 : : : an = a.
n!1 n!1
an+1 p
d) Dac¼a lim = a; an > 0; atunci lim n an = a.
n!1 an n!1
(a 2 R)
2n
Exemple. 1) S¼ a calcul¼ am lim . Dac¼a lu¼ am an = 2n şi bn = n; avem
n!1 n

4
 an+1 an 2n+1 2n
lim = lim = lim 2n = +1 şi punctul a) din teorem¼ a este
n!1 bn+1 bn n!1 n + 1 n n!1
2n
aplicabil, aşa c¼
a lim = +1.
pn!1 p n p
3
1 + 2 + 3 + ::: + n n p
2) lim = 1. Se aplic¼
a b) cu an = n n; lim an = 1.
n!1 p n n!1
3) lim n n! = +1. Se aplic¼ a c) cu an = n.
n!1 p
4) lim n n = 1. Se aplic¼ a d) cu an = n.
n!1

Şir fundamental (Cauchy): un şir (an )n k de numere reale se numeşte funda-

mental sau Cauchy dac¼ a pentru orice " > 0 exist¼
a N (") natural astfel încât oricare
ar … n N (") şi oricare ar … p natural are loc inegalitatea

jan+p an j < ":

Teorem¼ a. Un şir de numere reale este convergent dac¼ a şi numai dac¼ a este
fundamental.
cos x cos 2x cos nx
Exemple. 1) Fie an = + + : : : + ; n 1. Avem jan+p an j =
3 32 3n
cos (n + 1) x cos (n + p) x cos (n + 1) x cos (n + p) x 1
n+1
+ ::: + n+p n+1
+: : :+ n+p n+1
+
3 3 3 3 3
1
1 1 1 1 1 1 3p 1 1
: : : + n+p = n+1 1 + + : : : + p 1 = n+1 < şi < " dac¼
a
3 3 3 3 3 1 2 3n 2 3n
1
3 2 3
1 1
lg( ) lg( )
2" . În concluzie, dac¼ 6 7
şi numai dac¼ an> an N (") = 4 2" 5 + 1; atunci
lg 3 lg 3
oricare ar … p natural jan+p an j < " deci şirul (an )n 1 este fundamental.
1 1 1
2) Fie an = 1 + + + : : : + ; n 1: Şirul (an )n 1 este divergent. Într-
2 3 n
1
adev¼ar, dac¼a ar … convergent, ar … fundamental şi atunci pentru " = şi p = n ar
2
1 1 1
trebui s¼a existe N ( ) astfel încât pentru n N ( ) s¼ a avem ja2n an j < . Dar
2 2 2
1 1 1 1 1 1 1
ja2n an j = + + ::: + > + + ::: + = .
n+1 n+2 2n 2n 2n 2n 2

1.2. Serii de numere reale

De…niţia seriei, serii convergente. Se numeşte serie de numere reale o

pereche = ((xn )n 1 ; (sn )n 1 ) ; unde (xn )n 1 este un şir oarecare de numere reale,
iar sn = x1 + x2 + : : : + xn ; n 1. Şirul (sn )n 1 se numeşte şirul sumelor parţiale
ale seriei . x1 ; x2 ; : : : ; xn ; : : : se numesc termenii seriei.
Seria se numeşte convergent¼a dac¼ a şirul (sn )n 1 este convergent şi divergent¼a
în caz contrar. Prin suma seriei convergente se înţelege lim sn . Suma seriei se
n!1
P
1
noteaz¼a xn sau x1 + x2 + : : : + xn + : : :. În mod tradiţional îns¼ aşi seria se
n=1

5
 P1
noteaz¼ a xn sau x1 + x2 + : : : + xn + : : : indiferent dac¼ a seria este convergent¼ a sau
n=1
nu.
P1 1 1 1 1 1
Exemple. 1) Prin (sau + + +:::+ + : : :) se
n=1 n (n + 1) 1 2 2 3 3 4 n (n + 1)
1 1 1 1
înţelege seria ((xn )n 1 ; (sn )n 1 ) ; unde xn = şi sn = + + +
n (n + 1) 1 2 2 3 3 4
1 1 1 1 1 1 1 1 1
:::+ =1 + + +:::+ =1 . Deoarece
n (n + 1) 2 2 3 3 4 n n+1 n+1
lim sn = 1; seria este convergent¼ a şi suma ei este 1.
n!1
P
1 1 1 1 1 1 1 n p
2) Fie seria p . sn = 1+ p +: : :+ p > p + p +: : :+ p = p = n.
p n=1 n 2 n n n n n
Cum lim n = 1; rezult¼ a lim sn = 1; deci seria este divergent¼ a.
n!1 n!1

P
1
a. Dac¼
Criteriul necesar de convergenţ¼ a seria xn este convergent¼
a, atunci
n=1
P
1
lim xn = 0. În consecinţ¼
a, dac¼
a lim xn 6= 0; atunci seria xn este divergent¼
a.
n!1 n!1 n=1
P
1 p p
Exemplu. Seria n
n este divergent¼
a pentru c¼
a lim n
n = 1.
n=1 n!1
P
1
Observaţie. Dac¼
a lim xn = 0 nu rezult¼
a c¼
a seria xn este convergent¼
a. De
n!1 n=1
1 P1 1
a xn = p ; atunci lim xn = 0; dar am v¼
exemplu, dac¼ azut c¼
a seria p este
n n!1 n=1 n
divergent¼
a.
P
1
Criteriul lui Cauchy. Seria xn este convergent¼
a dac¼
a şi numai dac¼
a pentru
n=1
orice " > 0 exist¼
a N (") natural astfel încât oricare ar … n N (") şi oricare ar … p
natural are loc inegalitatea
jxn+1 + xn+2 + : : : + xn+p j < ":
Formularea de mai sus echivaleaz¼a cu a spune c¼ a şirul sumelor parţiale (sn )n 1
este fundamental (Cauchy), dar un şir este fundamental dac¼ a şi numai dac¼a este
P
1
convergent, de unde echivalenţa cu convergenţa seriei xn .
n=1
P1 a
n
Exemple. 1) O serie de forma n
; unde jan j 1 este convergent¼ a.
n=1 2
P1 1
2) Seria este divergent¼
a. Într-adev¼ ar, jxn+1 + xn+2 + : : : + x2n j =
n=1 n
1 1 1 1 1 1 1
+ + ::: + > + + ::: + = ; ceea ce contrazice criteriul
n+1 n+2 2n 2n 2n 2n 2
lui Cauchy.

Criteriul lui Abel-Dirichlet. Fie (an )n 1 un şir din R, an+1 an pentru

n 1 şi lim an = 0. Dac¼ a (xn )n 1 este un şir din R pentru care exist¼
aM > 0
n!1
P1
astfel încât jx1 + x2 + : : : + xn j M pentru orice n 1; atunci seria an xn este
n=1
convergent¼
a.

6
 P
1 1 1
Exemplu. Fie seria cos n sin . Dac¼ a lu¼
am an = sin şi xn = cos n; atunci
n=1 n n
1 1
criteriul lui Abel-Dirichlet este aplicabil şi seria este convergent¼ a (sin < sin ;
n+1 n
n+1 n
1 cos sin 1
lim sin = 0 şi jcos 1 + cos 2 + : : : + cos nj = 2 2 ).
n!1 n 1 1
sin sin
2 2
P
1 P
1
a serii. Fie
Dou¼ xn şi yn dou¼
a serii de numere reale.
n=1 n=1
a) Presupunem c¼a exist¼
a N0 natural astfel încât pentru orice n N0 , xn = yn .
P
1 P
1
Dac¼
a seria xn este convergent¼
a, atunci şi seria yn este convergent¼
a.
n=1 n=1
P
1
b) Dac¼
a cele dou¼
a serii sunt convergente, atunci seria ( xn + yn ) este con-
n=1
P
1 P
1 P
1
vergent¼
a şi ( xn + yn ) = xn + yn .
n=1 n=1 n=1
P
1
2n 1
Exemplu. S¼
a ar¼
at¼
am c¼
a seria este convergent¼ a şi s¼
a-i calcul¼
am suma.
n=1 2n
n 1 n n 1
2n 1 1 1 P1 1
Deoarece = n ; dac¼
a ar¼
a t¼
am c¼
a seriile n şi
2n 2 2 n=1 2
n
P1 1 P1 2n 1
sunt convergente şi le calcul¼am sumele, atunci seria n
este conver-
n=1 2 n=1 2
n 1 n n
P1 2n 1 P
1 1 P1 1 P1 1
gent¼a şi = n = 4 1 = 3. (pentru =1
n=1 2n n=1 2 n=1 2 n=1 2
n 1
P1 1
vezi 1.3 seria geometric¼ a, iar pentru n = 4 vezi 2.1 Exemple).
n=1 2

1.3. Serii cu termeni pozitivi

P
1
O serie xn este cu termeni pozitivi dac¼
a xn 0 pentru orice n 1. O serie
n=1
cu termeni pozitivi este convergent¼a dac¼
a şi numai dac¼a şirul sumelor parţiale este
m¼arginit. Acest lucru este evident deoarece şirul sumelor parţiale pentru o serie cu
termeni pozitivi este cresc¼
ator.
P1 1
Exemplu. Seria cu termeni pozitivi n
este convergent¼ a pentru c¼ a sn =
n=1 2
1 1 1 1 1 1 1
+ 2 + : : : + n < + 2 + : : : + n + n = 1; deci şirul sumelor parţiale este
2 2 2 2 2 2 2
m¼arginit.
P
1 P
1
Criteriul comparaţiei. Fie xn şi yn dou¼
a serii cu termeni pozitivi.
n=1 n=1
Presupunem c¼a exist¼
a N0 natural astfel încât pentru orice n N0 , xn yn . Dac¼ a
P
1 P1
seria yn este convergent¼
a, atunci şi seria xn este convergent¼
a. Dac¼
a seria
n=1 n=1
P
1 P
1
xn este divergent¼
a, atunci şi seria yn este divergent¼
a.
n=1 n=1

7
 P1 P1
Fiind date seriile cu termeni pozitivi xn şi yn ; yn 6= 0; n 1; dac¼a
n=1 n=1
xn
lim = l; atunci:
n!1 yn
–dac¼a 0 < l < 1 cele dou¼ a serii au aceeaşi natur¼a;
P
1 P
1
–dac¼a l = 0 şi seria yn este convergent¼a, atunci seria xn este convergent¼
a;
n=1 n=1
P
1 P
1
–dac¼
a l = 1 şi seria yn este divergent¼
a, atunci seria xn este divergent¼
a.
n=1 n=1
P
1 1 1 1 1
Exemple. 1) Consider¼
am seria 2
. Deoarece 2 = < şi seria
n=1 n n n n n(n 1)
P1 1 P1 1
este convergent¼ a, rezult¼
a folosind criteriul comparaţiei c¼
a seria 2
n=1 n(n 1) n=1 n
este convergent¼ a. p p
P
1 2+ n 2+ n 1 P1 1
2) Seria este divergent¼ a pentru c¼ a > p şi seria p
n=1 2 + n 2+n n n=1 n
este divergent¼ a. p
P1 2+ n P1 1
3) Seriile şi p se pot compara prin raportul termenilor, adic¼ a
n=1 2 + pn n=1 n
2+ n p
xn 2 + n 2 n+n
lim = lim = lim = 1 > 0.
n!1 yn n!1 1 n!1 2 + n
p
n
Criteriul integral al lui Cauchy. Fie f : [1; 1) !ZR continu¼
a, descresc¼
atoare,
n
P1
f (x) 0 pentru orice x 1 şi …e xn = f (n); Fn = f (x)dx. Seria xn este
1 n=1
convergent¼
a dac¼
a şi numai dac¼
a şirul (Fn )n este m¼
1arginit.
P1 1
Exemplu. Vom aplica criteriul integral seriei 3
. Fie f : [1; 1) ! R, f (x) =
Z nn
n=1 Z n
1 1 1 1
3
pentru orice x 1. Atunci 3 = f (n). Fn = f (x)dx = 3
dx = +
x n 1 1 x 2n2
1 1
pentru orice n 1. Rezult¼ a c¼
a şirul (Fn )n 1 este m¼ arginit şi în consecinţ¼
a
2 21
P 1
seria 3
este convergent¼
a.
n=1 n

P1
Criteriul r¼ acinii (Cauchy). Fie
ad¼ xn o serie cu termeni pozitivi şi pentru
p n=1
care lim n xn = q. Dac¼a q < 1; seria este convergent¼ a, iar dac¼a q > 1; seria este
n!1
divergent¼
a.
n
P1
n 1
Exemplu. Vom studia cu ajutorul criteriului r¼ ad¼acinii seria a 1+ ;
s n=1 n
n
1 1
unde a > 0. lim n
an
1+ = lim a 1 + = a. Dac¼ a a < 1; atunci
n!1 n n!1 n
seria este convergent¼a, iar dac¼a a > 1; seria este divergent¼
a. Dac¼ a a = 1; atunci
criteriul r¼
ad¼
acinii nu se aplic¼
a, dar putem vedea c¼ a seria este divergent¼
a deoarece
n n
1 1
lim an 1 + = lim 1 + = e 6= 0.
n!1 n n!1 n

8
 P1
Criteriul raportului (d’Alambert). Fie xn o serie cu termeni strict po-
n=1
xn+1
zitivi şi pentru care lim = q. Dac¼a q < 1; seria este convergent¼a, iar dac¼aq
n!1 xn
> 1; seria este divergent¼a.
P1 2n x
Exemplu. Aplic¼ am criteriul raportului seriei p . lim n+1 =
p n=1 n! n!1 xn
2n+1 n! 2
lim p = lim p = 0 < 1 deci seria este convergent¼ a.
n!1 (n + 1)! 2n n!1 n+1

Serii remarcabile.
P
1
1) Seria geometric¼a este q n , q 2 R. Dac¼
a q 6= 1; atunci sn = 1 + q + q 2 +
n=0
n 1 q n+1 1
::: + q = . Dac¼ a jqj < 1; lim sn = ; deci seria geometric¼a este
1 q n!1 1 q
P1 1
convergent¼ a şi qn = . Dac¼a jqj > 1; atunci lim sn este 1 sau nu exist¼ a,
n=0 1 q n!1
deci seria geometric¼ a este divergent¼a. Dac¼ a q = 1; atunci sn = 1+1+: : :+1 = n+1;
lim sn = 1 şi seria este din nou divergent¼ a.
n!1
P1 1
2) Seria armonic¼a generalizat¼a : ; > 0 este convergent¼ a pentru > 1 şi
n=1 n
divergent¼a pentru 1.
P
1 1
Pentru = 1 avem seria care a fost deja studiat¼a şi s-a v¼
azut c¼
a este
n=1 n
divergent¼a.
Pentru 6= 1 se aplic¼ a criteriul integral al lui Cauchy la fel ca în exemplul de
mai sus.

1.4. Serii absolut convergente, serii semiconvergente şi serii

alternate

Serii absolut convergente şi serii semiconvergente. Seria de numere reale

P1
sau complexe xn se numeşte absolut convergent¼a dac¼
a seria cu termeni pozitivi
n=1
P
1
jxn j este convergent¼
a.
n=1
Orice serie absolut convergent¼
a este convergent¼ a.
O serie se numeşte semiconvergent¼a dac¼ a este convergent¼ a dar nu absolut con-
P
1 P1
vergent¼
a (seria xn este convergent¼
a, iar seria jxn j este divergent¼
a).
n=1 n=1
P
1 ( 1)n P1 ( 1)n
Exemple. 1) Seria este absolut convergent¼
a deoarece seria =
n=1 n2 n=1 n2
P
1 1

2
este convergent¼ a.
n=1 n
P1 ( 1)n
2) Seria este semiconvergent¼ a deoarece este convergent¼ a (se va ar¼
ata
n=1 n
P1 ( 1)n P1 1
la "serii alternate") şi seria = este divergent¼
a.
n=1 n n=1 n

9
 P
1
Criteriul r¼ad¼acinii pentru serii cu termeni oarecare. Fie xn o serie pentru
p n=1
care lim n jxn j = q. Dac¼ a q < 1; seria este absolut convergent¼ a, iar dac¼
a q > 1;
n!1
seria este divergent¼ a.
n
P1
n 1
Exemplu. Vom studia cu ajutorul criteriului r¼ ad¼acinii seria a 1+ ;
s n=1 n
n
n n
1 1
unde a 2 R. lim a 1+ = lim jaj 1 + = jaj. Dac¼ a jaj < 1; atunci
n!1 n n!1 n
seria este absolut convergent¼ a, iar dac¼
a jaj > 1; seria este divergent¼ a. Dac¼
a jaj = 1;
atunci criteriul r¼ ad¼acinii nu se aplic¼
a, dar putem vedea c¼ a seria este divergent¼ a
n n n
1 1 1
deoarece lim an 1 + = lim 1 + = e 6= 0 şi atunci lim an 1 + 6=
n!1 n n!1 n n!1 n
0.
P
1
Criteriul raportului pentru serii cu termeni oarecare. Fie xn o serie pentru
n=1
xn+1
care xn 6= 0 oricare ar … n 1 şi lim = q. Dac¼
a q < 1; seria este absolut
n!1 xn
convergent¼a, iar dac¼a q > 1; seria este divergent¼ a.
P
1 an x
Exemplu. Aplic¼ am criteriul raportului seriei p ; unde a 2 R. lim n+1 =
p n=1 n! n!1 xn
n+1
jaj n! jaj
lim p n = lim p = 0 < 1 deci seria este absolut convergent¼a.
n!1 (n + 1)! jaj n!1 n+1
P
1
Serii alternate. Seria de numere reale xn se numeşte alternat¼a dac¼
a xn xn+1 <
n=1
0 oricare ar … n 1.
Criteriul lui Leibniz. Dac¼a un > 0; un+1 < un pentru orice n 1 şi lim un =
n!1
P
1
0; atunci seria alternat¼
a ( 1)n 1 un este convergent¼
a. Dac¼a s este suma seriei,
n=1
P
n
atunci js sn j < un+1 ; unde sn = ( 1)k 1 uk . s > sn pentru n par şi s < sn
k=1
pentru n impar.
P1 ( 1)n 1
Exemplu. Conform criteriului lui Leibniz, seria alternat¼
a este con-
n=1 n
1 1
vergent¼a. Dac¼
a sum¼ am primii o sut¼a de termeni, avem js s100 j < < =
101 100
1
0; 01. Mai precis, s100 < s < s101 = s100 + < s100 + 0; 01.
101

1.5. Exerciţii

1. ŞIRURI DE NUMERE REALE

Şir monoton. S¼ a se studieze monotonia şirurilor

2n 3n + 2n 2n ( 1)n
1) an = 2) an = 3) a n = 4) a n =
n! 5n (n!)2 n

10
 arginit. S¼
Şir m¼ a se studieze m¼arginirea şirurilor
n n n
2 3 +2 2n p p n2 + 1
1) an = 2) an = 3) a n = 4) a n = n+1 n 5) an =
n! 5n (n!)2 3n2 + 2

Şir convergent (limita unui şir). Folosind de…niţia, s¼

a se arate c¼
a
n+1 1 n2 1 2n + ( 2)n
1) lim = 2) lim = 3) lim = 0:
n!1 5n + 2 5 n!1 2n2 + 2 2 n!1 3n
in…nite. Folosind de…niţia, s¼
Limite p a se arate c¼
a
1) lim 3 n2 + 1 = 1 2) lim ( n2 + 2n + 1) = 1:
n!1 n!1
" #
5n
3 2n + 1
Operaţii cu limite de şiruri. 1) lim 1+ +
n!1 2n 3n
2
n + 3n + 1
2) lim 4n2 + 7 :
n!1
sinn + 1
3
p p p p p
Cazuri de nedeterminare. 1) lim n n + 1 n 2) lim 3 n + 1 3
n
n!1 n!1
q q
p
3) lim 3 n 3 (n + 1)2 3
(n 1)2 4) lim [(n + 1) n ]; 0 < < 1
n!1 n!1
10n + 1 p
5) lim n 6) lim 3 n6 + 1 n2
n!1 10 + 2 n!1

3n + 5n loga n
Limite remarcabile. 1) lim n+1 n+1
2) lim ; a 6= 1
n!1 3 +5 n!1 n
1 + 2 + ::: + n (n + 1)4 (n 1)4
3) lim 4) lim 5) lim sinn 6) lim tgn 7)
n!1 n2 n!1 n
n
3 n!1
n
3 n!1 3
12 + 22 + : : : + n2 n+1 n+1
lim 8) lim 9) lim p
n!1 n3 n!1 n+2 n!1 n2 + 2

3n + ( 3)n cos2 n 1 n
Criteriul major¼arii. 1) lim 2) lim 3) lim sin
n!1 4n n!1 n n n!1 n 3
3
p 1
2
4) lim (n + 3n + 1) 5) lim n + 1 6) lim 10 +
n!1 n!1 n!1 n

1! + 2! + : : : + n!
Criteriul cleştelui. S¼
a se g¼
aseasc¼
a 1) lim
n!1 (2n)!
n
1 1 1
2) lim p +p + ::: + p 3) lim 2 ) : : : (1 n)
;
n!1 n2 + 1 n2 + 2 2
n +n n!1 (1 + ) (1 + +
>0 p
p
4) lim n an1 + an2 + : : : + anm 5) lim n 1p + 2p + : : : + np
n!1 n!1

5 7 9 5 + 2(n 1)
arginite. 1) lim
Şiruri monotone şi m¼ ::: 2)
n!1 4 7 10 4 + 3(n 1)
q p p
lim a + a + : : : + a; a > 0 (n radicali) 3) lim xn ; unde xn = xn 1 (2 xn 1 ) şi
n!1 n!1

11
 an + b n 2an bn
x0 2 (0; 1) 4) lim an şi lim bn unde an+1 = şi bn+1 = ; a0 = a > 0;
n!1 n!1 2 an + b n
b0 = b > 0; a > b.
n
1 1 2n
Criteriul r¼ acinii. 1) lim
ad¼ + 2) lim .
n!1 2 n n!1 n!

n2 1 1 1 1 1 1
Criteriul raportului. 1) lim 2) lim ::: .
n!1 n! n!1 3 22 3 32 3 n2

Subşir. Lema Cesaró. Folosind subşiruri, s¼ a se arate c¼a urm¼atoarele şiruri

sunt divergente. Pentru care din ele se pot g¼
asi subşiruri convergente?
n n n
1) an = ( 1) 2) an = cos 3) an = sin .
2 3
1p + 2p + : : : + np
Teorema lui Stolz şi consecinţe. 1) lim ;p2N
n!1 np+1 p
1p + 3p + : : : + (2n 1)p ln n n
n!
2) lim ; p 2 N 3) lim ; k 2 N 4) lim
n!1 p np+1 n!1 nk n!1 n
n p p p
(n + 1) : : : 2n 1 + 2 + ::: + n n
5) lim 6) lim p
; p 2 N.
n!1 n n!1 n p+1

Şir fundamental (Cauchy). S¼ a se studieze convergenţa şirurilor

1 1 1
1) an = + + ::: +
1 4 4 7 (1 + 3 (n 1)) (1 + 3n)
1 1 1
2) an = 1 + 2 + 2 + : : : + 2
2 3 n
1 1 1
3) an = 1 + p + p + : : : + p
2 3 n
10 11 10 + n
4) an = + + ::: +
1 3 2n + 1
sin x sin 2x sin nx
5) an = + 2
+ ::: +
2 2 2n
b1 b2 bn
6) an = + + : : : + n ; bi 2 f0; 1; : : : ; 9g:
10 102 10

2. SERII DE NUMERE REALE

De…niţia seriei convergente. S¼ a se arate c¼

a seriile urm¼ atoare sunt convergente
şi s¼
a se calculeze sumele lor
P1 1 P1 1 P1 1 P1 2n + 1
1) 2) 3) 2
4) 5)
n=2 n(n 1) n=1 (3n 2)(3n + 1) n=1 4n 1 n=1 n(n + 1)(n + 2)
P1 ( 1)n+1
.
n=1 3n
Seriile urm¼ atoare sunt divergente
P
1 n+1 P1 1 P1 P
1 1
1) ln 2) p p 3) 2n 4) p .
n=1 n n=1 n+1+ n n=0 n=1
3
n

a. S¼
Criteriul necesar de convergenţ¼ a se arate c¼
a seriile urm¼
atoare sunt
divergente.

12
 P
1 n P1 n P1 1 P
1 2n + 3n P
1 1
1) 2) sin 3) p 4) 5) p p .
n=0 n + 7 n=0 3 n=1
n
2 n=1 2n+1 + 3n+1 n=1 2n + 1 2n 1
Criteriul lui Cauchy. S¼
a se studieze convergenţa seriilor
P1 cos n P
1 sin n
1) ; 2 R 2) ; 2 R.
n=1 n2 n=1 2n

Criteriul lui Abel-Dirichlet. Convergenţa seriilor

P1 sin n sin n2 P1 sin n cos n2 P1 sin n P1 cos n
1) p 2) 3) ; 2 R 4) ; 2 R.
n=1 n n=1 n n=1 n n=1 n2

3. SERII CU TERMENI POZITIVI

S¼
a se stabileasc¼
a natura seriior folosind criteriul indicat:
P1 1 P
1 1 P1 10
Criteriul comparaţiei. 1) p 2) 3) p 4)
n=0 30n + 7 n=1 100 n 13
3 3
p p n=1 n +n
P1 n+1 n P1 7n P1 1 P1 1 P1 1
5) 2
6) p 7) 8) p
n
9)
n=1 n n=2 n 3 n=1 n n
n
n=1 (n + 2) ln(n + 1) n=2 ln n
P1 1 P1 a n

n
10) p
n
; a > 0.
n=1 2 + n n=1 n!
P1 1 P1 1
Criteriul integral al lui Cauchy. 1) p
; p > 0; p 6
= 1 2)
n=1 n n=1 (n + 2) ln(n + 2)
P
1 1
3) 2 .
n=2 n ln n

n
P
1 n2 + n + 1 P1
Criteriul r¼ acinii (Cauchy). 1)
ad¼ 2
a ; a > 0 2) nan ;
n=1 n n=1
n
P1 an P1 an P1 6n2 + 7n + 5 P1 1
a > 0 3) ; a > 0 4) ; 2 R 5) 2
6) n 7)
n=1 n n=1 n n=1 2n + 5n + 9 n=1 (lg n)
P
1 2nn+5
n.
n=1 (3n + 7)

P1 an P
1 (n3 + 1) an
Criteriul raportului (d’Alambert). 1) p ; a > 0 2) ;a >
n=1 n! n=1 (n + 1)!
P1 (n!)2 P1 1 3 5 : : : (2n 1) P1 P1 an
0 3) 4) 5) nan ; a > 0 6) ; a > 0.
n=1 (2n)! n=1 2 5 8 : : : (3n 1) n=1 n=1 n

P
1 p
n P
1 1 P
1 P1 1
Serii remarcabile. 1) 0; 07 2) p n 3) n5 4) 5
.
n=1 n=1 0; 07 n=1 n=1 n

4. SERII ABSOLUT CONVERGENTE, SERII SEMICONVERGENTE ŞI SERII

ALTERNATE

Serii absolut convergente şi serii semiconvergente. Care dintre seriile de

mai jos este absolut convergent¼
apşi care este semiconvergent¼a?
P1 ( 1)n P1 ( 1)n n P1 ( 1)n P1 an 1
1) 2) 3) p 4) ;a2R
n=1 n(n + 1) n=1 n + 100 n=1 n(n + 1) n=1 (n 1)!

13
 P
1 a2n+1
5) ( 1)n ; a 2 R.
n=1 (2n + 1)!

Serii alternate. Criteriul lui Leibniz. S¼ a se arate c¼

a seriile sunt convergente
şi s¼
a se g¼
aseasc¼
a valoarea aproximativ¼a a sumei
P
1
n+1 1 P1
n+1 1 P1 1
1) ( 1) 2) ( 1) 3) ( 1)n+1 2 .
n=1 2n n=1 2n 1 n=1 n

14