7.

Elemente de teoria câmpurilor

7.1. Calcul vectorial

În acest capitol vom presupune c¼ a se cunosc de la cursul de geometrie atât

de…niţia vectorilor liberi cât şi operaţiile cu vectori liberi, adunarea, înmulţirea cu
scalari, produsul scalar, vectorial, mixt şi dublul produs vectorial. Vom reaminti
doar modul în care se efectueaz¼ a aceste operaţii folosind exprimarea vectorilor liberi
! ! !
într-o baz¼a ortonormal¼ a orientat¼ a pozitiv { i ; j ; k }.
! ! ! ! ! ! ! ! ! !
Fie !a = a1 i + a2 j + a3 k , b = b1 i + b2 j + b3 k şi ! c = c1 i + c2 j + c3 k :
! ! ! ! ! !
Atunci ! a + b = (a1 + b1 ) i + (a2 + b2 ) j + (a3 + b3 ) k şi ! a = a1 i + a2 j +
!
a3 k dac¼a este un num¼ ar real.
! !
Produsul scalar al vectorilor ! a şi b este !a b = a1 b1 + a2 b2 + a3 b3 ; iar pro-
! ! !
! i j k ! !
dusul lor vectorial a! b = a1 a2 a3 = (a2 b3 a3 b2 ) i + (a3 b1 a1 b3 ) j +
b1 b2 b3
!
(a1 b2 a2 b1 ) k :
a1 a2 a3
! ! !
Produsul mixt al vectorilor ! a ; b şi !c este ! a b c = b1 b2 b3 :
c1 c2 c3
! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! ! !
a b c = c a b = b (c a ) şi a b c = a !! c b :
Pentru dublul produs vectorial avem
! ! ! ! !
a b c = (!
a !
c) b !a b ! c:
p
a norma vectorului liber !
Mai amintim c¼ a este k!
a k = a21 + a22 + a23 şi
!
a !a = k!
2
ak .

7.2. Operatorii teoriei câmpurilor

Fie D un domeniu din R3 . În teoria câmpurilor, o funcţie de…nit¼ a pe D cu valori

reale se numeşte câmp scalar (numerele reale se mai numesc scalari), iar o funcţie
de…nit¼a pe D cu valori în spaţiul vectorilor liberi V3 se numeşte câmp vectorial.
În cele ce urmeaz¼ a, vom considera atât câmpurile scalare cât şi cele vectoriale
ca …ind de clas¼ a C 1 ; mai precis, dac¼ a câmpul scalar este u : D ! R, atunci funcţia
! ! !
1
u 2 C (D); iar dac¼ a câmpul vectorial este ! v : D ! V3 ; ! v = v1 i + v2 j + v3 k ;
atunci funcţiile v1 ; v2 ; v3 : D ! R sunt de clas¼a C 1 pe D:
De…nim gradientul câmpului scalar u ca …ind câmpul vectorial notat grad u
de…nit prin
@u ! @u ! @u !
grad u = i + j + k:
@x @y @z
O alt¼
a notaţie pentru gradientul lui u este ru (se citeşte nabla u).

1
 De…nim laplaceanul (laplasianul) lui u ca …ind câmpul scalar notat u, unde

@2u @2u @2u

u= + + :
@x2 @y 2 @z 2
!
Exemplu. Fie u : R3 ! R; u(x; y; z) = x2 + y 2 + z 2 : Atunci grad u = 2x i +
! !
2y j + 2z k şi u = 2 + 2 + 2 = 6:
! ! !
Fie acum un câmp vectorial !
v = v1 i +v2 j +v3 k : Divergenţa lui !
v se noteaz¼
a
!
div v şi se de…neşte prin
@v1 @v2 @v3
div !
v = + + :
@x @y @z

Evident, div !
v este un câmp scalar.
Rotorul lui !
v ; notat rot!
v ; este

@v3 @v2 ! @v1 @v3 ! @v2 @v1 !

rot!
v = i + j + k:
@y @z @z @x @x @y

! ! !
Exemplu. Fie !v (x; y; z) = x2 yz i + xy 2 z j + xyz 2 k : Atunci div !
v = 6xyz şi
! 2 2 ! 2 2 ! 2 2 !
rot v = (xz xy ) i + (x y yz ) j + (y z x z) k .

O modalitate mai simpl¼

a de a reţine expresia rotorului const¼
a în utilizarea de-
terminantului simbolic
! ! !
i j k

@ @ @
rot!
v =
@x @y @z

v1 v2 v3
cu convenţia c¼
a înmulţirea dintre un operator de derivare parţial¼
a şi o component¼aa
@
câmpului înseamn¼ a aplicarea acelui operator componentei, de exemplu v2 având
@x
@v2
semni…caţia .
@x
Putem de…ni operatorii teoriei câmpurilor cu ajutorul operatorului nabla
@ ! @ ! @ !
r= i + j + k:
@x @y @z
Acest operator acţioneaz¼
a asupra câmpurilor scalare şi vectoriale ca şi cum s-ar face
operaţii cu vectori:
@u ! @u ! @u !
ru = i + j + k = gradu (înmulţirea vectorului r cu scalarul u)
@x @y @z

2
 @ ! @ ! @ ! ! ! ! @v1 @v2 @v3
r !v = i + j + k v1 i + v2 j + v3 k = + + =
@x @y @z @x @y @z
div !
v (produsul scalar dintre vectorul r şi vectorul !
v)
! ! !
i j k

! @ @ @
r v = = rot!
v (produsul vectorial dintre vectorul r şi
@x @y @z

v1 v2 v3
vectorul !
v)

Prin calcul direct, aplicând de…niţiile, se pot demonstra urm¼

atoarele relaţii (u;
!
s sunt câmpuri scalare, v este un câmp vectorial):
a)
@' @'
grad(' (u; s)) = grad u + grad s;
@u @s
b)
grad(div !v ) = rot (rot!v)+ ! v;
c)
div(grad u) = u;
d)
div (rot!
v ) = 0;
e)
div (u!
v ) = (grad u) !
v + u div !
v;
f)
div (!
v !
w ) = (rot!
v) !
w (rot!
w) !
v;
g)
!
rot (grad u) = 0 ;
h)
rot (rot!
v ) = grad (div !
v) !
v;
i)
rot (u!
v ) = (grad u) !v + u rot!v.
! ! ! ! ! ! !
v = v1 i + v2 j + v3 k dac¼ a!v = v1 i + v2 j + v3 k .

7.3. Câmpuri speciale

Câmpul vectorial !v : D ! V3 se numeşte câmp de gradienţi sau câmp potenţial

dac¼a exist¼
a u : D ! R de clas¼ a C 1 astfel încât !
v = grad u: u se numeşte potenţial
!
scalar al lui v .
! !
a rot!
v se numeşte irotaţional dac¼ v = 0:

3
 Teorema 1. Fie D un domeniu simplu conex din R3 . Câmpul vectorial ! v :
1
D ! V3 de clas¼a C este irotaţional dac¼a şi numai dac¼a este câmp de gradienţi.
! ! !
Dac¼a !
v = v1 i + v2 j + v3 k ; atunci
Zx Zy Zz
u(x; y; z) = v1 (t; y0 ; z0 )dt + v2 (x; t; z0 )dt + v3 (x; y; t)dt + c; c 2 R;
x0 y0 z0

unde (x0 ; y0 ; z0 ) este un punct oarecare din D.

! ! !
Exemplu. Fie ! v (x; y; z) = (y + z) i +(z + x) j +(x + y) k : (rot!
v ) (x; y; z) =
@v3 @v2 ! @v1 @v3 ! @v2 @v1 ! ! !
i + j + k = (1 1) i + (1 1) j +
@y @z @z @x @x @y
! !
(1 1) k = 0 deci v este câmp irotaţional. Potenţialul scalar al lui !
! v este
Zx Zy Zz
u(x; y; z) = 0dt + xdt + (x + y) dt + c = xy + yz + xz + c; c 2 R:
0 0 0

@u ! @u ! @u ! !
Veri…care: grad u = i + j + k = v:
@x @y @z
Pentru a g¼asi potenţialul scalar al lui !
v putem proceda altfel:
@u @u @u @u
grad u = ! v înseamn¼ a = y + z; = z + x; = x + y: Din = y+z
@x @y @z @x
@u @' @'
rezult¼ a c¼
a u(x; y; z) = (y + z) x + '(y; z): Atunci =x+ şi x + = z + x;
@y @y @y
@'
adic¼ a = z: Avem '(y; z) = yz + (z). Acum u(x; y; z) = xy + yz + xz + (z)
@y
@u @u
şi = x + y + 0 (z). Dar a x + y + 0 (z) = x + y şi rezult¼
= x + y; aşa c¼ a
@z @z
0
(z) = 0; adic¼a (z) = c; c 2 R. În …nal, u(x; y; z) = xy + yz + xz + c; c 2 R.
!
Câmpul vectorial ! v : D ! R3 se numeşte câmp rotaţional dac¼ a exist¼
a V :D!
! !
a C 1 astfel încât !
R3 de clas¼ v = rot V : V se numeşte potenţial vector al lui !
v.
!
v se numeşte solenoidal (sau tubular) dac¼ !
a div v = 0:

Teorema 2. Fie D un domeniu simplu conex din R3 . Câmpul vectorial ! v :

1
D ! V3 de clas¼a C este solenoidal dac¼a şi numai dac¼a este câmp rotaţional. Dac¼a
! ! ! ! ! !
v = v1 i + v2 j + v3 k ; atunci V cu proprietatea c¼a ! v = rot V este
! ! !
V = V1 i + V2 j + grad u;

unde
Zz Zz Zx
V1 (x; y; z) = v2 (x; y; t)dt; V2 (x; y; z) = v1 (x; y; t)dt + v3 (t; y; z0 )dt;
z0 z0 x0

(x0 ; y0 ; z0 ) 2 D; iar u este un câmp scalar de clas¼a C 2 pe D:

4
 ! ! !
Exemplu. Fie ! v (x; y; z) = (xy 2z 2 ) i + (4xz y 2 ) j + (yz 2x2 ) k :
@v1 @v2 @v3
(div !
v ) (x; y; z) = + + = y 2y+y = 0; deci ! v este câmp solenoidal. S¼
a
@x @y @z
! ! !
asim potenţialul vector al lui !
g¼ v . Conform teoremei avem V = V1 i +V2 j +grad u;
Zz Zz
2 2 2
unde V1 (x; y; z) = (4xt y )dt = 2xz y z; V2 (x; y; z) = (xy 2t2 )dt +
0 0
Zx
2 2 3
( 2t2 )dt = xyz + z 3 x : Atunci
3 3
0

! ! 2 2 3 !
V (x; y; z) = 2xz 2 y2z i + xyz + z 3 x j + grad u:
3 3

! @V2 ! @V1 ! @V2 @V1 ! !

Veri…care: rot V = i + j + k = ( xy + 2z 2 ) i +
@z @z @x @y
2 ! 2 ! ! !
(4xz y ) j + ( yz 2x + 2yz) k = v (x; y; z) (rot(grad u) = 0 ).
! ! !
Pentru a g¼ asi un potenţial vector al lui !v de forma V = V1 i + V2 j putem
proceda altfel:
! @V2 @V1 @V2 @V1
rot V = !v înseamn¼ a = xy 2z 2 ; = 4xz y 2 ; = yz 2x2 .
@z @z @x @y
2
Atunci V1 (x; y; z) = 2xz 2 y 2 z + '(x; y); V2 (x; y; z) = xyz + z 3 + (x; y) care
3
@ @'
înlocuite în ultima relaţie dau yz + 2yz + = yz 2x2 . Avem
@x @y
@ @'
nevoie de nişte funcţii ' şi care s¼
a îndeplineasc¼a condiţia = 2x2 .
@x @y
2 3 ! !
Putem lua '(x; y) = 0 şi (x; y) = x . G¼ asim V (x; y; z) = (2xz 2 y 2 z) i +
3
2 3 2 3 !
xyz + z x j.
3 3

7.4. Exerciţii

1) S¼
a se calculeze gradientul câmpurilor scalare
x2 + y 2 + z 2
a) x2 yz + xy 2 z + xyz 2 ; b) xy xz y, c) xy + yz + xz ;
2
x3 + y 3 + z 3 xyz 2
d) ; e) xyz; f) .
3 2
2) S¼a se calculeze divergenţa câmpurilor vectoriale
! ! ! !
a) v (x; y; z) = x2 i + y 2 j + z 2 k ;
! ! !
b) !v (x; y; z) = ( x + y + z) i + (x y + z) j + (x + y z) k ;
yz 2 ! xz 2 ! !
c) !
v (x; y; z) = i + j + xyz k .
2 2
3) S¼
a se calculeze rotorul câmpurilor vectoriale

5
 ! ! !
a) !
v (x; y; z) = x2 yz i + xy 2 z j + xyz 2 k ;
! ! !
b) !
v (x; y; z) = xyz i + xyz j + xyz k ;
! ! !
c) !
v (x; y; z) = (2xy + 3z 2 ) i + (5xyz 3 ) j + (x2 + y 2 + xyz) k .

4) S¼ a se arate c¼ a urm¼atoarele câmpuri sunt câmpuri irotaţionale şi s¼

a se a‡e
potenţialul lor scalar.
! ! !
a) !v (x; y; z) = yz (2x + y + z) i + xz (x + 2y + z) j + xy (x + y + 2z) k ;
! ! !
b) ! v (x; y; z) = (y z) i + (x 1) j xk;
! ! !
c) !v (x; y; z) = ( x + y + z) i + (x y + z) j + (x + y z) k ;
! ! !
d) ! v (x; y; z) = x2 i + y 2 j + z 2 k ;
! ! !
e) !v (x; y; z) = yz i + xz j + xy k ;
yz 2 ! xz 2 ! !
f) !v (x; y; z) = i + j + xyz k .
2 2
5) S¼a se determine a; b; c; ; ; 2 R astfel încât !v s¼
a …e un câmp irotaţional şi
s¼
a se a‡e potenţialul scalar.
! x + y 3z ! ax + by + cz ! x + y + z!
v (x; y; z) = 3 i + 3 j + k.
(x + y + z) (x + y + z) (x + y + z)3

6) S¼ a se arate c¼ a urm¼
atoarele câmpuri sunt câmpuri solenoidale şi s¼
a se a‡e
potenţialul lor vector.
! ! !
a) !v (x; y; z) = i xj +yk;
1 ! 1 ! !
b) ! v (x; y; z) = x i + y j zk;
2 2! ! !
c) !v (x; y; z) = (xz xy) i + (xy yz) j + (yz xz) k ;
! ! !
d) ! v (x; y; z) = (xz 2 xy 2 ) i + (x2 y yz 2 ) j + (y 2 z x2 z) k ;
! ! !
e) !v (x; y; z) = (2y + xz 15xyz 2 ) i + (6z 2x yz) j + (5yz 3 2x) k .

7) S¼
a se determine ' de clas¼ a C 1 astfel încât !v s¼a …e câmp solenoidal şi s¼
a se
a‡e potenţialul vector.
! ! !
a) !
v (x; y; z) = yz i + '(y) j + z ['2 (y) + 1] k ;
! ! !
b) !
v (x; y; z) = (x2 + 1) '(x) i + 2x'(x) j 3z k ;
r + '(r) ! ! ! ! ! p
c) !
v = r ; r = x i + y j + z k ; r = x2 + y 2 + z 2 ;
r
d) !
v = '(r) grad r.