PLAN IN VEDEREA ASIGURARII SUSTENABILITATII

RETELEI ELECTRONICE A COMUNITATII LOCALE (RECL)

VIIȘOARA, JUD. CLUJ

Noiembrie 2010
 Cuprins
A. Considerații generale. Obiectivelor planului de sustenabilitate
B. Planul de sustenabilitate
1. Date generale despre comunitate
1.1 Așezare
1.2 Populație
1.3 Educație
1.4 Cultura
1.5 Istoricul comunei
1.6 Mediul de afaceri
1.7 Strategia de dezvoltare
2. Date despre proiectul Economia Bazată pe Cunoaștere
2.1 Scurt istoric al proiectului EBC
2.2 Personalul RECL
2.3 Descrierea activității curente în RECL
2.4 Capacitatea tehnică actuală – RECL Viișoara
2.5 Analiza susţinerii financiare, instituţionale şi de piaţă
3. Identificarea factorilor interesați. Comitetul de Planificare comunitară și grupurile de
acțiune locală
3.1 Comitetul de Planificare Comunitară
3.2 Grupurile de actiune locala
3.2.1 Administrația Publică Locală
3.2.2 Scoala
3.2.3 Oamenii din comunitate
3.2.4 Agentii economici
4. Analiza nevoilor comunității. Public țintă
4.1 Analiza nevoilor comunității
4.2 Identificarea publicului țintă al serviciilor PAPI
4.2.1 Copii - 8 – 12 ani
4.2.2 Adolescenti – 13-19 ani
4.2.3 Varstnicii
5. Planul de sustenabilitate propus pentru perioada 2011- 2013
5.1 Obiective strategice și relevanța lor pentru comunitate
5.2 Modalități de atingere a obiectivelor
5.3 Analiza riscurilor
6. Planul de acțiuni
7. Proiectia bugetului de venituri și cheltuieli
8. Monitorizarea și evaluarea rezultatelor planificare
C. Considerații finale
 A. Considerații generale. Obiectivelor planului de sustenabilitate
Proiectul Economia Bazată pe Cunoaștere se derulează în 255 comunități de peste doi ani
de zile, timp în care au fost create și dezvoltate servicii și proiecte pentru membrii comunit ății.
Printre cele mai frecvente menționăm: acces la internet, servicii de birotică: copiat, laminat,
multiplicat, educație prin intermediul TIC pentru copii și tineri, servicii de informare a populației
privind diferite acțiuni ale instituțiilor locale și centrale, dar și alte activități sau proiecte benefice
pentru comunitate locale (de ex: proiectul Femeia Antreprenor Rural – FAR).
Până în prezent, finanțarea acestor structuri care sunt RECL și a serviciilor oferite de
acestea se realizează de către primării (salarii personal RECL: manager și administrator,
consumabile și utilități) și MCSI (abonament internet). Începând cu a doua jumătate a anului
2011, întregul efort și întreaga responsabilitate de finanțare a RECL va reveni comunităților
locale care trebuie să identifice direcțiile de dezvoltare viabile pentru a le asigura funcționarea în
bune condiții și dezvoltarea serviciilor prestate de către RECL pentru comunitate.
Planul de sustenabilitate (PS) cuprinde o planificare de ansamblu a tuturor elementelor ce
contribuie la asigurarea sustenabilității RECL și dezvoltarea comunității. Termenul de
sustenabilitate, în acest context, se referă fie la activitatea propriu-zisă pe care o va derula RECL,
fie la o nouă activitate, un nou serviciu, în vederea diversificării, modernizării, restructurării sau
la dezvoltarea unei activități prin inițierea unor proiecte noi.
Rezultatele analizei, pentru orizontul de timp luat în considerare, trebuie să ilustreze
capacitatea resurselor financiare de a acoperi necesitățile funcționării sistemului respectiv, atât în
ceea ce privește asigurarea continuității activității, cât și în îndeplinirea obligațiilor financiare.
În acest context obiectivele planulului de sustenabilitate sunt:
• Identificarea de soluții viabile pentru crearea, dezvoltarea, modernizarea unor
servicii/inițiative/proiecte pentru populație, instituțiile și agenții economici care să aducă
beneficii reale comunității locale;
• Implicarea activ a un număr important de persoane și tipuri de organizații care să susțină
și să contribuie la dezvoltarea și implementarea planurilor de sustenabilitate a RECL;
• Facilitarea identificării potențialilor “actori” care sa fie capabili să contribuie activ la
livrarea unei game variate de servicii RECL;
• Realizarea unei analize financiare a serviciilor RECL pe trei ani
 B. Planul de sustenabilitate
1. Date generale despre comunitate
1.1 Așezare
Comuna Viişoara din judetul Cluj este situată pe malul stâng al Arieşului, la cca 2 km de
municipiul Câmpia-Turzii, fiind o poartă de intrare spre inima Câmpiei Transilvaniei. Localitatea
este compusă din satele Viişoara şi Urca.
Comuna Viişoara este situată în partea de sud-est a judeţului Cluj, în depresiunea Turda-
Câmpia Turzii, la o distanţă de 42 km de municipiul Cluj-Napoca, centru administrativ al
judeţului, şi 2 km de municipiul Câmpia Turzii.
Accesul se poate face cu maşina personală, autocar, drumul fiind asfaltat până în comună, din
orice direcţie am dori să ajungem (Mociu, Câmpia Turzii).
1.2 Populație
Convieţuiesc în comuna Viişoara peste 6000 de suflete, în satul Urca numai de
naţionalitate română, iar în Viişoara români şi maghiari dar şi rromi, de remarcat fiind toleranţa
şi armonia în muncă şi în relaţiile interetnice la toate nivelele.

Populaţia totală: 6000 locuitori

Populaţie bărbaţi: 2150
Populaţie femei: 2700
din care:
Copii: 700
Pensionari: 200
Persoane plecate la muncă în străinătate: 250
Repartiţia pe naţionalităţi:
45% români
40% maghiari
15% rromi
Repartiţia pe culte:
45% ortodocşi
35% reformaţi
10% martori ai lui Iehova
10% penticostali
1.3 Educația
În comuna Viişoara există: Şcoala cu clasele I-VIII Viişoara, de curând renovată şi având
toate utilităţile unei bune funcţionări, Şcoala cu clasele I-IV, secţia română, Şcoala cu clasele I-
IV, secţia maghiară, Şcoala Urca şi nu în ultimul rând grădiniţa veche, respectiv grădiniţa nouă a
comunei, construită de curând.
Listă şcoli:

Grădiniţa Viişoara
Profesori: 4
Elevi: 135
Şcoala cu clasele I-IV, secţia maghiară
Profesori: 4
Elevi: 45
Şcoala cu clasele I-IV, secţia română
Profesori: 8
Elevi: 150
Şcoala cu clasele I-VIII Viişoara
Profesori: 25
Elevi: 200
Date documentare despre şcoala din Viişoara găsim în anul 1909, când funcţionau în sat
Şcoala Confesională de băieţi şi fete şi Şcoala Confesională Ortodoxă.
În prezent în Viişoara funcţionează:
- şcoala cu cls. I-VIII, cu secţie română şi maghiară
- 2 grădiniţe, română şi maghiară
- un cămin cultural
- o bibliotecă cu 12500 de volume
Şi în satul Urca se află de asemenea o şcoală generală cu clasele I-VIII, o grădiniţă şi
cămin cultural.
1.4 Cultura
Nu se poate vorbi despre activitatea culturală din comuna Viişoara fără a aminti de
Reuniunea corală a plugarilor de aici, care obişnuia să se întrunească la orice activitate artistică
din comună, dar şi din localităţile învecinate. Din anul 2004 s-a organizat şi corul Căminului
cultural din Viişoara, format din tineri, cu perspectiva de a continua această tradiţie. În paralel, a
existat şi un cor de limba maghiară la Viişoara, care în anul 1977 s-au unit cu cel de limbă
română, calificându-se astfel la finala pe ţară într-un concurs de interpretare. Viişoara a avut şi o
formaţie de dansuri populare care a obţinut succese în anii 1956-1957, 1985-1988. Şi formaţia de
teatru era bine apreciată de către localnici.
Dintre personalităţile literare care s-au născut pe aceste plaiuri se remarcă scriitorul
Teodor Mureşan, ai cărui părinţi trăiau în satul Urca; Pavel Dan, ce realizează descrieri deosebite
despre oamenii şi locurile din comuna Viişoara.
În satul Urca funcţionează un ansamblu de cântece şi dansuri populare care a cucerit lauri
la diverse festivaluri de folclor, în urma unui turneu din Franţa o stradă din St. Calais primind
chiar denumirea de Urca.
În anul 1334 se construieşte în Viişoara prima biserică, iar actuala biserică datează din
1935, 15 august fiind data punerii temeliei. Cu prilejul sfinţirii acesteia, la data de 4 oct. 1936
printre invitaţi de seamă se număra chiar Iuliu Maniu. După lucrările de renovare, la 28 iunie
1998 are loc o nouă sfinţire a bisericii ortodoxe din Viişoara, la care iau parte numeroase
personalităţi politice şi culturale. Din acest an, datorită numărului mare de credincioşi ortodocşi,
Parohia ortodoxă din Viişoara se împarte în două.
Populaţia de etnie maghiară din Viişoara este împărţită între Biserica reformată şi
Biserica catolică. Biserica reformată deţine o clădire impunătoare, construită în anul 1788 şi are
cei mai mulţi credincioşi. În 1937 s-a construit şi Biserica romano-catolică.
Comuna Viişoara dispune de puţine obiective turistice, printre acestea cel mai important
este dealul cu fluturi.

1.5 Istoricul comunei

Viişoara apare menţionată din 1318, sub denumirea de Egerhegy. O primă aşezare, datată
anul 957-960 a existat aici, pe podişul Lopoşei, la jumătatea secolului XII o altă aşezare se
presupune a fi existat pe coasta dealului Bărbosul, în timp cele 2 aşezări unindu-se şi ducând la
formarea actualei localităţi.
Cele mai vechi descoperiri arheologice găsite pe teritoriul comunei Viişoara datează din
neolitic (anii 2700-2100 î.C.), fiind localizate pe malul stâng al râului Arieş - topoare de piatră
şlefuită şi diverse fragmente de ceramică (în zona actualei vetre a satului).
 La poalele dealului Bărbosul au fost descoperite obiecte şi fragmente ceramice celtice,
datate app. 1700-1150 î.C. (epoca bronzului). Tot din această perioadă s-au găsit în Urca în
grădina unui locuitor urme din ziduri romane de piatră, ţigle şi cărămizi romane.
Din perioada romană au fost descoperite numeroase obiecte - în podgoriile Dealului
Bătrân s-au găsit cărămizi, ţigle, fragmente de piatră, o monedă datată perioada Hadrian, precum
şi un altar al lui Jupiter, la marginea Dealului de Foc au fost găsite diverse fragmente de
ceramică şi o monedă, în alte locuri au mai fost descoperite diverse fragmente ceramice. monezi
şi alte obiecte datate acestei perioade .
De-a lungul timpului localitatea va apărea menţionată sub diverse denumiri, ea fiind şi
proprietate ale diverselor familii - cea de Luncani, Brănişa, Chiend, actualul Plăieşti din comuna
Moldoveneşti, respectiv Hădăreni - familiile Urkund, Figeti, Gerendi, Totpronsi, Csanyi.

1.6 Mediul de afaceri

În prezent în Viişoara există 5 ateliere de reparaţii, 39 magazine alimentare și specializate
şi 5 mori. Majoritatea locuitorilor din comună se ocupă cu agricultura, în general utilizând
tehnologii moderne.
În comuna Viişoara există: 160 tractoare particulare, 12 camioane, 12 combine, 700
autoturisme, sute de utilaje agricole aflate în gospodăriile sătenilor. Cu ajutorul acestor utilaje ,
locuitorii au culturi însemnate de cereale , cartofi , varza , dar si alte legume . Recoltele sunt
comercializate în piețele en-gros sau en-detail din orașele aflate în apropiere: Câmpia Turzii,
Turda, Cluj-Napoca, Luduș, Târgu-Mureș și chiar și mai departe.
Pomicultura este un alt sector favorabil afacerilor. Sunt necesare fonduri pentru
modernizare tehnicilor folosite în îngrijirea pomilor frcutiferi, pentru amenajarea unor centre de
colectare, depozitare şi valorificare a fructelor: fabrici de sucuri naturale, distilerii. Floricultura
este și ea un sector care s-a dezvoltat foarte mult în ultimii ani. Mai multe familii , în sere
specializate , și-au dezvoltat culturi de flori de apartament , de balcon și alte soiuri.

1.7 Strategia de dezvoltare

Pentru dezvoltarea socio-economică a comunei şi implicit pentru ridicarea nivelului de
trai al locuitorilor, administraţia locală este dispusă să colaboreze cu eventualii investitori
oferind anumite facilităţi, între care:
 - prezentare şi reprezentare comunitate;
- suport logistic şi consultanţă;
- scutiri de taxe şi impozite în temei legal;
- concesionări de terenuri;
- reţea de alimentare electrică ş.a.
Cea mai importantă resursă locală este terenul arabil, potrivit diferitelor culturi. Pentru
apa potabilă s-a folosit râul Arieş şi apa din fântâni. În satul Urca, reţeaua hidrografică este
semiprezentă, formată din pâraie care seacă vara, iar toamna şi primăvara ies din matcă,
inundând luncile. Rezervele de apă freatică satisfac doar cerinţele părţii din sat numită Lint,
pentru restul localităţii, lipsa apei devine acută în perioada de secetă severă şi prelungită.
Viișoara face parte din comunitatea urbană „Arieş” (asociaţia consiliilor locale din aria
Arieş-Turda-Câmpia Turzii cu vocaţie de instituţie publică de cooperare intercomunală şi care
este desemnată de consiliile membre să realizeze pentru şi în numele lor servicii publice de
interes comun), constituită prin liberă asociere şi care are în componenţă două consilii locale
urbane (Turda şi Câmpia Turzii) şi 16 consilii locale comunale (Aiton, Băişoara, Călăraşi, Ceanu
Mare, Frata, Iara, Luna, Mihai Viteazu, Moldoveneşti, Petreştii de Jos, Ploscoş, Sănduleşti,
Tritenii de Jos, Tureni, Valea Ierii şi Viişoara) având ca obiective: gestionarea serviciile publice
recunoscute şi declarate de interes comunitar; formarea şi funcţionarea în zonă a unui „pol de
competenţe administrative, tehnice, financiare şi economice”; identificarea, implementarea şi
realizarea unor proiecte, activităţi şi obiective de interes comunitar, inclusiv prin asigurarea
finanţării/cofinanţării acestora; facilitarea creării de întreprinderi şi de activităţi economice noi;
facilitarea şi ameliorarea accesului cetăţenilor la informaţiile administrative, tehnice, economice
şi culturale, precum şi la serviciile publice; dezvoltarea dialogului cu şi între cetăţeni, instituţii,
autoritatea locală şi întreprinderi, în vederea stimulării angajamentului fiecăruia în treburile
publice; dezvoltarea şi facilitarea dialogului şi schimburilor cu structure similare din judeţ, din
ţară, precum şi din state membre ale Uniunii Europene; elaborarea de documente de analiză, de
prognoză, de gestiune şi de planificare a serviciilor şi activităţilor care cad în atribuţiile lor
(planuri directoare, strategii sectoriale, studii de oportunitate etc.); elaborarea şi dezvoltarea unor
instrumente financiare comune şi coerente pentru ansamblul spaţiului comunitar.

2. Date despre proiectul Economia Bazată pe Cunoaștere

 Comuna Viișoara face parte din grupul celor 255 de comunitati EBC, în cadrul căreia în
2007, a luat fiinţă Reţea Electonică a Comunităţii Locale Comuna Viișoara cu următoarele
noduri:
1. Punct de Acces Public la Informaţie Viișoara
2. Primăria Viișoara
3. Şcoala Generala cu clasele I-VIII, Viișoara
4. Biblioteca Comunala Viișoara
2.1 Scurt istoric al proiectului EBC
„Economia Bazată pe Cunoaştere” este primul proiect din România ce propune un model
de dezvoltare locală care să sprijine comunităţile dezavantajate pentru a ajunge la un nivel cel
puţin egal cu cele din aglomerările urbane din România. EBC este un proiect inovativ, creativ, un
model care va putea fi extins la alte comunităţi din România şi din lume. Se poate spune că acest
proiect este un proiect unic finanţat de Banca Mondială, care se adresează în particular unui
procent de aproximativ 20% din populaţia mediului rural şi mic urban.
Pe baza proiectelor depuse de primării, din 3000 de localităţi rurale sau mic urbane (sub
30.000 de locuitori) au fost selectate 255, printre care si comunitatea Viișoara, jud. Cluj. Acestea
au fost dotate cu Internet şi computere în cele patru puncte ale RECL (Reţeaua Electronică a
Comunităţii Locale) create: PAPI (Punctul de Acces Public la Informaţie), şcoala, primărie şi
bibliotecă.
PAPI reprezintă un loc special dotat, pentru uzul publicului, cu computere şi Internet
oferite de proiect. Comunitatea locală a pus la dispoziţie sediul şi l-a amenajat. Spaţiul alocat
este situat în centrul Comunei, langă şcoală şi are vizibilitate mare.
PAPI Viișoara se adresează populaţiei din mediul rural, cetăţeni ai comunei Viișoara sau
turişti şi oferă cadrul pentru desfăşurarea activităţilor legate de tehnologia informaţiei, de
instruire în domeniul TIC, precum şi de consultanţă pe teme de interes pentru membrii
comunităţii.
Criteriile care au stat la baza includerii celor 255 de comunităţi în proiect au pornit de la
dezavantajul dat de aşezarea geografică, de condiţiile economice precare, de inexistenţa sau
existenţă unor resursele limitate în privinţa comunicaţiilor şi accesul la Internet şi în ceea ce
priveşte competenţa digitala a locuitorilor. În plus, a fost necesar şi un angajament al factorilor
locali, care au trebuit să aibă o contribuţie la amenajarea corespunzătoare a sediilor, unde
funcţionează echipamentele de tehnică de calcul, angajarea şi suportarea cheltuielilor salariale a
personalului RECL - un manager şi un administrator IT. Pe parcursul celor trei ani a exista o
colaborare continuă cu finanţatorul, iar Consiliului Local a susţinut acţiunile pentru numeroasele
iniţiative din cadrul proiectului.
Pentru sprijinirea demersurilor celor implicaţi în proiect în cadrul proiectului a fost creat
Portalul www.ecomunitate.ro, care este o iniţiativă unică la noi în ţară, fiind, poate, cel mai
complex site de conţinut finanţat de Guvern.
Proiectul “Asistenţă tehnică pentru elaborarea şi implementarea programelor de
dezvoltare dedicate comunităţilor locale” are ca şi obiectiv general maximizarea impactului
programului “Economia Bazată pe Cunoaştere” la nivel local astfel contribuind la dezvoltarea
celor 255 de comunităţi defavorizate din România prin oferirea accesului nelimitat la cunoaştere
folosind atât diverse servicii şi tehnologii, inclusiv calculatoare, acces la internet şi alte servicii
comunicaţionale, cât şi oferirea accesului la informaţii tuturor categoriilor vizate (cetăţenilor,
mediului de afaceri local, elevilor) din mediul rural şi urban mic, un total de 1 800 000 de
utilizatori. Asistenţa Tehnică deşi implicată mai târziu în EBC a adus un plus de cunoaştere şi în
afară de sprijin în oferirea serviciilor de bază oferite prin proiect a sprijinit la dezvoltarea de noi
servicii şi proiecte.

2.2 Personalul RECL

Personalul RECL este format din manager și administrator IT. Proiectul a asigurat
instruirea acestor doi specialişti, care, la rândul lor, au transferat cunoştinţele pentru dezvoltarea
membrilor comunităţii mai ales în dezvoltarea de abilităţi privind operarea calculatorului.

Functia Nume si Studii Experienta profesionalã

actualã
prenume (cu precizarea perioadei, (cu precizarea functiei, a
institutiei) responsabilitãtilor si a perioadei)
Manager Fejer Iuliana Studii superioare de -profesor grd I de educatie tehnologica si
lunga durata(1992) si utilizare calculator cu următoarele
Studii postuniversitare responsabilități :
(2002), UT Cluj  educația tehnică a elevilor
 administrarea laboratorului AEL
 intocmirea documentelor școlare
 membru în echipa de proiecte
 corespondenta electronica
 intocmirea bazei de date BDNE

Administrator Poponeț Studii superioare de

-profesor grd II de educatie tehnologica
IT Silvestru lunga durata() si Studii
si utilizare calculator cu următoarele
postuniversitare (2001),
responsabilități :
UT Cluj
 educația tehnică a elevilor
 intocmirea documentelor școlare

2.3 Descrierea activității curente în RECL

În cadrul PAPI Viișoara sunt asigurate următoarele categorii de servicii:
I. Servicii de informare şi comunicare directă şi prin Internet;
II. Servicii de informare şi instruire pe diverse domenii;
III. Activităţi educaţionale, culturale şi de informare;
IV. Servicii de bază: copiere, multiplicare, redactare, scanare de documente.
Deschiderea centrului PAPI, a adus o serie de beneficii membrilor comunităţii şi
administraţiei locale:
 Acces la servicii de comunicaţii moderne (poştă electronică, massenger, telefonie
prin Internet);
 Sprijin pentru dezvoltarea durabilă a comunităţii, reducerea decalajului digital,
îmbunătăţirea şi modernizarea procesului educaţional pentru membrii comunităţii;
  Acces la servicii de formare profesionala pentr adulti prin crearea mediului
propice desfasurării cursurilor în incinta Papi și laboratorul informatic la școală
 Acces la servicii de imprimare, scanare, copiere şi servicii de tehnoredactare
documente, CV-uri, materiale educative;
 Asistenţă în folosirea calculatorului, Internetului, în promovarea web a
activităţilor de natură comercială ale întreprinzătorilor locali, precum şi asistenţă
hard-soft.
 Asistență pentru grupurile defavorizate (rromi, persoane cu venituri sub medie)

In prezent PAPI oferă membrilor comunităţii servicii locale care răspund unor nevoi
diverse, venind în sprijinul acestora cu:
• servicii de comunicare cu persoane din alte localităţi dar mai ales din străinătate;
• servicii de utilizare calculator şi navigare pe Internet:
• informaţii despre preţuri la cumpărarea sau vânzarea de produselor agricole;
• informaţii despre locuri de muncă vacante;
• sprijin şi îndrumare în realizare pagini web, pentru promovarea serviciilor și produselor
micilor întreprinzători din zonă;
• informaţii despre taxe şi impozite;
• informaţii despre legi, acte normative, obligaţii de plată etc.;
• informaţii despre locuri unde pot fi găsite diverse produse şi care este nivelul de preţ;
• cursuri în diverse domenii oferite de furnizori acreditaţi;
• informaţii privind acordarea subvenţiilor;
• informaţii despre lansarea de proiecte din fonduri europene pentru agricultură şi nu
numai;
• informaţii turistice, ghiduri de călătorii, trasee de vacanţă;
• sprijin acordat primăriei şi şcolii în redactarea unor cereri de finanţare , în informatizarea
unor date
PAPI a contribuit și la înființarea Asociatiei Romaro Viișoara – asociația interculturală
este o entitate umbrelă pentru activitățile extracurriculare și de dezvoltare pentru comunitatea
locală. Asociația beneficiază de sprinijul FRCCF Cluj.
 În cadrul PAPI s-au pus bazele unor parteneriate viabile pentru comunitate, în special în
ceea ce privește activitățile extracurriculare cu elevii. Totodată, la nivelul asistenței pentru
grupurile defavorizate putem afirma că prezența elevilor din această categorie în PAPI a dus
dincolo de afabetizarea digitală la scăderea ratei de abandon școlar și creșterea gradului de
socializare acestora și de integrare în societate.
Datorită existenței unei rețele electronice în comunitate prin proiectul EBC , comuna
Viișoara a reușit să colaboreze cu asociații și fundații în diferite proiecte prin care cetățenii au
beneficiat de cursuri gratuite , activități culturale ,seminarii tematice în țară și în străinătate .
toate acestea au contribuit la lărgirea orizontului de cunoaștere ale cetățenilor din Viișoara și la
promovarea localității în diferite surse mass media , la colaborări cu alte comunități din țară care
au făcut si ei parte din aceste proiecte derulate .

2.4 Capacitatea tehnică actuală – RECL Viișoara

Reţeaua Electonică a Comunităţii Locale Comuna Viișoara are funcţionale următoarele
noduri:
1. Punct de Acces Public la Informaţie Viișoara
2. Primăria Viișoara
3. Şcoala Generala cu clasele I-VIII, Viișoara
4. Biblioteca Comunala Viișoara
Acestea funcţionează in spaţii aparţinând domeniului public al comunei.
Echipamentele RECL sunt cele primite prin proiect şi sunt funcţionale. Au existat multe
defecţiuni dar au fost remediate. Datorită funcţionării continue acestea sunt uzate şi depăşite
moral. Acces la Internet: exită destul de des întreruperi, atât din cauza unor disfuncţionalităţi ale
furnizorului cât şi din cauza întreruperilor de curent electric în zonă. O listă cu echipamentele din
inventar se găsește în anexa 1.

2.5 Analiza susţinerii financiare, instituţionale şi de piaţă

Deşi Comuna Viișoara este o comună de nivel mediu până în prezent nu a avut probleme
în susţinerea RECL.
Astfel în cei trei ani de funcţionare RECL:
 a) susţinerea financiară - a fost asigurată din fondurile ale primăriei. Susținerea
financiară din parte primăriei a fost legată tocmai de oferirea unor servicii pentru grupurile
defavorizate din comună.
b) susţinerea instituţională - şi-a asumat-o primăria, care a păstrat serviciile RECL în
organigrama primăriei cu personal angajat, pentru a asigura durabilitatea acestor servicii şi
încrederea cetăţenilor.
c) susţinerea pe piaţă – nu există o piața efectivă pentru serviciile PAPI deoarece
numărul întreprinzătorilor locali este mic și apropierea față de orașul Câmpia Turzii este doar de
2 km. În acest context cei mai mulți întreprinzători apelează la serviciile unor firme din Câmpia
Turzii sau Cluj, unde oricum trebuie să se deplaseze în interes de afaceri. Ca urmare a dezvoltării
cunoştinţelor TIC în ultima perioadă mulţi cetăţeni şi-au cumpărat computere şi majoritatea s-au
conectat la Internet. Astfel, trebuie identificate noi nevoi ale cetăţenilor astfel încât personalul
RECL să poată dezvolta noi servicii utile comunităţii şi să menţină.
În dezvoltarea planului de sustenabilitate se va pune accentul pe modul în care RECL va
trebui să vină în întâmpinarea nevoilor comunității, deoarece sustenabilitatea financiară și
instituțională este asumată de către primărie. Totuși aspectele financiare nu vor fi neglijate, un
accent deosebit punându-se pe partea de atragere de fonduri suplimentare prin proiecte.

3. Comitetul de Planificare comunitară și grupurile de acțiune locală

3.1 Comitetul de Planificare Comunitară

Pentru identificarea factorilor interesaţi în vederea realizării planului de sustenabilitate al
RECL s-au realizat următoarele acţiuni:
1. Managerul RECL a explicat potenţialilor beneficiari (personalului de
conducere al primăriei, consilierilor locali, angajaţi cheie în primărie, şcoală şi
bibliotecă, cetăţenilor) care sunt obiectivele acestui plan și cum se pot implica pentru
planificarea și implementarea planului de sustenabilitate
2. Managerul RECL a organizat câteva întâlniri pentru a definitiva componenţa
Comitetului de Planificare Comunitară şi rolul fiecărui membru pentru realizarea
planului de sustenabilitate.
Alegerea membrilor CPC s-a făcut ţinând cont de abilităţile identificate, respectiv:
 Abilităţi de facilitare comunitară, negociere, identificare și soluţionare probleme,
persuasiune, spirit de echipa;
Competențe în realizarea de prezentări și interacţiuni de grup, cercetare, colectare de
date, prelucrare şi integrare informaţii, utilizarea de informatii speciaizate, bugetare, TIC) ca
fiind necesare unui proces eficient de planificare strategica care să susţină realizarea Planului de
Sustenabilitate RECL.
S-a întocmit, astfel, lista cu persoanele potrivite să facă parte din Comitetul de Planificare
Comunitară (CPC):
a. Ioan Roman – Primar
b. Artemie Hegeș – Viceprimar
c. Iuliana Fejer – Manager RECL
d. Silvestru Poponeț – Administrator IT
e. Iclenzan Claudiu – director Școala cu clasele I-VIII Viișoara
f. Konya Attila – director adjunct Școala cu clasele I-VIII Viișoara
g. Szilagyi Melinda – agent economic local
h. Daniel Caragea – elev școala profesională – implicat activ în PAPI
Rolul CPC este de a analiza situația privind nevoile comunității, a elabora un alt studiu
dacă este necesar și de trasa pe baza acestor studii liniile directoare de dezvoltare a comunității
prin prisma serviciilor RECL.
În cadrul CPC se discută problemele comunității și răspunsul la aceste probleme și se iau
decizii în concordanță, de comun acord. Secretarul acestui comitet este managerul RECL care
are rolul de convoca sedințele, de a elabora minutele sedințelor și de a urmări dacă deciziile luate
sunt aplicate.

3.2 Grupurile de acțiune locală

În afara CPC care are un rol Exista mai multe grupuri de acțiune locala interesate in a
mentine activitatea RECL:
3.2.1 Administrația Publică Locală
Instituția Primăriei Viișoara, prin departamentele ei, contabilitate, compartimentul
agricol, serviciul juridic-secretariat, departamentul de asistență socială au beneficiat de-a lungul
timpului de serviciile RECL. Toate aceste departamente au de comunicat cu instituțiile din Cluj-
Napoca, au de transmis raportari, statistici, situații atât departamentelor din județ cât și din țară.
Departamentul de asistență socială are nevoie de utilizarea aparaturii cât și a rețelei de Internet
din RECL în vederea întocmirii diverselor dosare de natură socială, a realizării diverselor baze
de date. Programele foarte importante necesare protecției calculatoarelor, antivirusurile cu
licență, au zilnic nevoie de upgradare prin Internet a bazei de date a antivirusilor, pentru protecția
datelor, date și sunt vitale în vederea bunului mers al Primăriei în vederea deservirii nevoilor
oamenilor din comunitate.
Astfel, instituția primăriei este considerat un factor important interesat de susținerea și
dezvoltarea RECL. În acest sens, primăria, prin reprezentantul în CPC și-a asumat
responsabilitatea susținerii RECL prin oferirea în continuare cu titlu gratuit a unui spațiu de
desfășurare a activităților.

3.2.2 Școala
Un alt factor interesat de continuarea activității RECL este grupul educațional, școala.
Prezența RECL în comuna Viișoara a crescut foarte mult nivelul educațional și al alfabetizării
digitale. Progresul vizibil al elevilor și al profesorilor în vederea alfabetizării digitale dar și a
progresului educației prin RECL este unul remarcabil. Unii elevi și-au îmbunătățit performanțele
școlare, și-au deschis noi orizonturi, unii dintre ei și-au achizitionat calculatoare și au făcut
abonamente la internet în vederea continuări și acasă a învățării digitale. Un rol foarte importnat
în implicarea elevilor în RECL este legată de faptul că managerul și administratorul RECL sunt
la cadre didactice la școala din Viișoara. Astfel, atât în școală cât și în PAPI, elevii și profesorii
sunt stimulați de prezența serviciilor RECL în comunitate.
În acest sens în CPC este prezent un reprezentant al școlii pentru a putea implica această
insituție activ în identificarea, crearea și dezvoltarea unor noi servicii RECL.

3.2.3 Oamenii din comunitate

Chiar dacă majoritatea persoanelor au acces la Internet, PAPI este un punct de întâlnire al
comunității și de socializare. Oamenii de diverse vârste au venit la PAPI pentru o informatie sau
un sfat în vederea achiziționării unui produs digital, pentru postarea de anunturi online. Unii
comunica cu rudele din străinatate cu prietenii, își vizualizează conturile de la APIA terenurile
în vederea primirii subventiei de la U.E. Mulți tinerii își caută o slujbă pe site-urile specializate,
posteaza CV–uri etc. Toate aceste persoane sunt interesate de continuarea activităților rețelei.
Chiar dacă o mare parte din persoanele din PAPI sunt copii, se propune diversificarea serviciilor
și atragerea spre PAPI a tuturor categoriilor de vârstă.
Ca reprezentați în CPC, managerul și administratorul RECL vor pune accentul pe
dezvoltarea unor servicii către comunitatea locală aplicabile la PAPI.
3.2.4 Agentii economici
Un alt factor interesat în păstrarea RECL sunt agenții economici. Ei apelează la P.A.P.I
pentru a obține diferite informații, pentru a afla cum pot să-și rezolve mai ușor formalitățile
administrative. Aceste persoane își descarcă tipizatele de pe internet, vor broșuri de promovare,
își iau declarațiile fiscale și își caută diverse formulare de care au nevoie, legi în domeniul
fiscal, legislativ. Agenții economici doresc ca și pe viitor PAPI să le fie partener, să îi ajute în
rezolvarea unor probleme.

4. Analiza nevoilor comunității. Public țintă

4.1 Analiza nevoilor comunității
Analiza nevoilor comunității a fost realizată în cadrul mai larg al elaborării strategiei de
dezvoltare a comunei și a fost relucrată de către CPC pentru a extrage liniile directoare ale
planului de sustenabilitate, respectiv a stabili obiectivele aferente din pespectiva serviciilor
RECL.
În general, persoanele intervievate au subliniat necesitatea unor schimbări în măsură să le
îmbunătăţească calitatea vieţii, atât lor cât şi generaţiilor viitoare. Schimbările cele mai
importante ar trebui, în opinia participanţilor la forum, să vizeze următoarele domenii:
• Economic: valorificarea resurselor locale şi exploatarea potenţialului economic existent;
sprijinirea I.M.M-urilor, a asociaţiilor familiale şi a persoanelor fizice autorizate; instituirea de
facilităţi pentru cei care investesc în zonă; crearea unei baze economice solide, durabile;
• Social: implementarea unui sistem educaţional modern, cu resurse financiare capabile
să satisfacă nevoile specifice ale zonei; instituirea unor modalităţi de formare continuă a
populaţiei; educaţia eco-civică a acestora; conservarea şi reactivarea tradiţiilor; revitalizarea
instituţiilor cultural locale; amenajarea unor zone de recreere pentru populaţie, pentru tineret
îndeosebi; asigurarea asistenţei sociale pentru vârstnici, înfiinţarea unor cămine pentru bătrânii
aflaţi în dificultate; crearea de locuri de muncă suficiente şi bine remunerate; stimularea
participării cetăţenilor la procesul decizional; asigurarea accesului la informaţie şi a participării
la viaţa publică; formarea unor administraţii locale responsabile şi eficiente;
• Turism – Agroturism: dezvoltarea reţelei agroturistice şi integrarea acesteia în reţeaua
turistică deja existentă; amenajarea unor trasee turistice pe Dealul cu Fluturi în măsură să
stimuleze afluenţa de turişti în zonă;
• Mediu: conservarea mediului; ecologizarea zonelor cu probleme; managementul
deşeurilor – înfiinţarea unui sistem de colectare a deşeurilor din toate localităţile, amplasarea de
coşuri stradale; reîmpădurirea unor zone;
• Infrastructură: dezvoltarea infrastructurii prin construirea sau repararea/întreţinerea
reţelei de căi de comunicaţie, a reţelelor de apă potabilă şi de canalizare, a celei de
telecomunicaţii etc.
Toate aceste direcții au fost luate în considerare la elaborarea planului de sustenabilitate
pentru RECL/PAPI astfel:
- Nevoilor de dezvoltare economic a IMM-urilor le va corespunde un obiectiv legat de
accesul la informații, dar și prefecționare continuă pentru dezvoltarea competențelor
antreprenoriale
- Nevoilor de dezvoltare socio-educațională le va corespunde un obiectiv axat tocmai
pe educație și pe facilitarea accesului pe piața muncii prin sesiuni de formare și
perfecționare
- Nevoilor de dezvoltare comunitară și de socializare le va corespunde un obiectiv axat
pe crearea unor evenimente care să regrupeze comunitatea în jurul RECL
- Pentru restul nevoilor care nu țin direct de serviciile RECL s-a decis stabilirea unui
obiectv axat pe dezvoltarea de proiecte în colaborare cu angajații primăriei,
consultanți și ONG-uri locale. Astfel PAPI va funcționa ca un catalizator pentru
aceste grupuri și va facilita scrierea unor propuneri de finanțare care să răspundă
nevoilor de dezvoltare a infrastructurii, mediu etc.

4.2 Identificarea publicului țintă al serviciilor PAPI

Din întalnirile și discuțiile la nivel de comunitate au rezultat următoarele categorii de

posibili clienți PAPI și caracteristicile acestora.
 4.2.1 Copii - 8 – 12 ani – reprezintă cam 50% din clienții PAPI

În timpul șederii lor la PAPI, le place să:

- Joace jocuri interactive
- Comunice pe internet
- Caute referate pe internet
- Caute prezentari din biologie, geografie etc
Copii/adolescenții sunt curiosi mai ales cei mici, au un comportament receptiv, au spirit de
competitie, le place sa li se acorde atentie, nu le place monotonia, le place si sunt stimulati de
anturaj, nu le place linistea in PAPI, folosesc site-uri gen youtube, trilulilu, miniclip, hi5,
facebook, jocuri on line gratuite
O parte din activitățile și serviciile oferite de rețea pentru această categorie pot fi:
- Retea de jocuri strategice
- Editare referate conform standardelor
- Servicii de baza printare, copiere, scanare, internet cu plata si eventual putem oferi burse
sau gratuitati
- Concurs pentru copii, grafica pe calculator
- Folosirea echipamentelot PAPI pentru a realiza materiale de promovare, filmulete de
promovare, realizate chiar de către copii
- Curs de antreprenoriat pentru adolescenti sau alte tipuri de cursuri de dezvoltare personală
- Abonamente lunare

4.2.2 Adolescenti – 13-19 ani - Majoritari ca utilizatori 60-70% in multe dintre comune
- Le plac jocurile, internet, messinger
- Au nevoie de xerox, fax
- Vin la PAPI pentru a se socializa, pentru a juca jocuri în rețea sau pentru a fi la modă
- Le plac lucruirle noi, la moda, trendy
- Sunt dispusi sa plateasca pentru lucrurile la moda
- Nu le place sa asocieze PAPI cu scoala
Pentru această categorie se vor gândi o serie de activități care să îi implica în comunitate.
Câteva idei ar putea fi, după cum urmează:
 - Mini cursuri de elaborare de proiecte comunitare urmate de un concurs de proiecte.
Adolescenții vor fi îndrumați să gândească mini-proiecte în care pot utiliza echipamentele
TIC și care pot să genereze schimbări pozitive în comunitate
- Curs de antreprenoriat pentru adolescenti
- Alte tipuri de cursuri de dezvoltare personală și/sau limbi străine
- Implicare in organizarea unor evenimente pentru comunitate
- Implicarea lor în redactarea, editarea și distribuirea unui ziar comunitar.

4.2.3 Varstnicii – reprezintă o categorie mare de populație care nu beneficiază sufiecient

de serviciile PAPI/RECL
- Nostalgici, se simt izolati si abandonati, nedreptatiti de guvernanti
- Credinciosi, ancorati in traditii in obiceiuri, societate arhaica
- Populatie agrara predominaint
- Nevoie de comunicare socializare
- Majoritatea utilizeaza telefonia fixa
- Prejudecati legate de internet si tehnologia moderna
- Serviciile sociale oferite nu exista sau nu ii satisfac
- Timp liber duminica, merg la biserica
- Iarna nu lucreaza si au mai mult timp liber
- Sunt economi si conservatori
- Le plac activitatile bisericii, intalniri pe teme de agricultura, sanatate etc
- Putere de cumparare redusa
- Nevoie de intelegere, editare pe computer, utilizarea adreselor de site, verificare mailuri,
nevoi de comunicare cu copiii, nepotii din straintate, servicii de baza, au nevoie de atentie
- Sunt nerabdatori, putin mobili
- Ce le place – starea vremii, vizionarea de filmulete, retete culinare, sfat din partea
personalului, sa mearga la biserica
- Ce nu le place – sa li se raspunda cu nerabdare, nu le place tonul ridicat, un limbaj pe
neintelesul lor, sa se deplaseze prea mult, sa se simt neglijati si neajutorati
- Ii inspira traditiile obiceiurile, mancarurile, reluarea legaturilor cu persoane din trecutul lor
- Valori comune – religioase, acelasi stil de viata, etica si morala
 - Putere de cumparare mica
Pentru această categorie se pot propune următoarele servicii:
- Internet, corespondenta cu rudele, sezatori tematice, evenimente - 1 octombrie ziua lor
- Actiuni culturale – auditii muzicale, intalniri intre generatii – tineri si batraini, balul
pensionarilor
- Clubul gospodinelor – schimb de retete
- Informare - subventii, starea vremii, bilete de tratament, cabinete medicale, anuntui pe
internet
- Initiere in utilizarea calculatorului
- Cursuri de utilizare a telefon mobil
- Pentru cei care au fost initiati in utilizarea calculatorului si a internetului, cursuri de
utilizare a forumurilor specifice pentru varsta a treia
- Organizarea de excursii in locatii interesante

5. Planul de sustenabilitate propus pentru perioada 2011- 2013

5.1 Obiective strategice și relevanța lor pentru comunitate
Continuarea proiectului este foarte importantă pentru comunitatea în ansamblu, fie că
vorbim de Primărie, de Școală, Bibliotecă, agenții economici, oamenii din comunitate, toți din
comunitatea având nevoie de informații, de posibilitatea de comunicarea cu alte instituții în
vederea rezvolvării anumitor situații, de educare etc. RECL Viișoara va menține și dezvolta
următoarele funcții: funcția de informare, funcția de educație, funcția de promovare a
comunității. Având în vedere nivelul la care s-a ajuns în comunitate considerăm că trebuie trecut
la o nouă etapă de dezvoltare a RECL.
Astfel au fost stabilite urmatoarele obiective strategice pentru perioada 2010 – 2013 :
Obiectivul 1 - Susținerea și dezvoltarea unui centru informațional în vederea
menținerii Internetului și a furnizării de informații din diverse domenii de activitate către
comunitate.
Menținerea serviciului de internet și de informare este deosebit de importantă în contextul
în care PAPI a livrat aceste servicii în special pentru grupurile defavorizare de romi și de
persoane cu venituri forte mici. Aceste servicii vor fi păstrate în continuare și vor fi dezvoltare pe
cerințele acestui grup țintă special.
 Chiar dacă restul locuitorilor au acces la internet, lipsa accesului la informație este o
problema identificată mai demult în cadrul comunității. Chiar dacă rețeaua este activă în
comunitate nu există încă o practică care să implice proactiv cetățenii pentru a accesa toate
informațiile de care au nevoie prin PAPI. Centrul de informare din cadrul PAPI va veni în
întâmpinarea acestei nevoi atât prin oferirea de informații celor care vin în PAPI, cât și prin
organizarea unor evenimente care vor aduce informația la oameni dinspre PAPI: prezentări
interactive în fiecare sat, distribuirea unii ziar comunitar. Chiar dacă persoanele din comunitate
nu vor veni la PAPI special pentru internet, accesul la internet va contitui o bază pentru
selectarea și oferirea unor informații actualizate și de interes pentru comunitate. Pe viitor se
dorește transformarea PAPI într-un birou de consiliere pentru cetățeni după modelul BCC-urilor
existente.
Obiectivul 2 - Susținerea și dezvoltarea unui centrul educațional, realizarea de
cursuri de utilizare a calculatoarelor
RECL Viișoara a fost și este partener într-o serie de proiecte educaționale și de formare
profesională care au avut un impact benefic asupra locuitorilor. Pe fondul unei piețe a muncii în
schimbare, precum și a reîntoarcerii din străinătate (Spania) a unor grupuri de tineri care doresc
noi calificări și perfecționări, obiectivul referitor la centrul educațional va atins prin organizarea
unor cursuri de formare profesională necesare dar și prin continuarea alfabetizării digitale.
RECL Viișoara joacă un rol important în ridicarea nivelului de educație digitala și
culturală, în educarea prin calculator și învățarea prin calculator în colaborare cu școala și
biblioteca. Toate clasele și toți profesorii au participat și vor mai participa în realizarea acestor
cursuri digitale, elevii fiind foarte multumiți de cele învățate prin această metoda digitală.
Aceasta educare digitală este necesara pentru utilizarea unui calculator și este foarte importantă
la toate vârstele, fie pentru elevi, fie pentru tineri - necesar pentru angajare, fie pentru adultii care
utilizeaza zilnic la serviciu calculatorul.
Biblioteca Scolii din Viișoara, cu un rol foarte important in vederea imbunatatirii culturii
eleviilor si a comuniatati, va benficia in continuare de aportul adus de tehnologia moderna si
conectarea la Internet. Biblioteca dispune de un calculator cu conectare la internet, cu ajutorul
caruia poate consulta diverse edituri in vederea achizitionarii cartilor necesare pentru scoala si
pentru bilioteca. De asemnea bilblioteca are posibilitatea de a comunica cu biblioteca judeteana
in vederea raportarii diverselor statistici cat si diverselor raportari.
 PAPI Viișoara a fost implicat într-o serie de proiecte educaționale prin intermediul cărora
s-au realizat o serie de cursuri de interes (ex. Proiectul FAR – Femeia Antreprenor Rural). Acest
tip de activități vor continua în cadrul centrului educațional.

Obiectivul 3 - Susținerea și dezvoltarea unui centrul de evenimente și promovare

pentru: promovarea tradițiilor comunei, promovare proiectelor primăriei și crearea unor
evenimente pentru atragerea mai multor categorii de vârstă înspre PAPI.
Este foarte importantă promovarea continuă a rețelei, dar și organizarea unor evenimente
specifice pentru diferite categorii de vârstă. În fiecare lună se pot organiza fără mari eforturi cel
puțin 2 evenimente (ex. seara bunicilor, prezentări de filme, formuri). Spațiul PAPI permite acest
lucru, iar lângă PAPI se găsește o sală de spectacole care poate fi de asemenea folosită.

Obiectivul 4 – Susținerea si dezvoltarea unui centrul de resurse pentru elaborarea

de proiecte de dezvoltare socio-economică.
Centrul de resurse pentru elaborarea de proiecte va funcționa pentru susținerea
proiectelor de dezvoltare propuse de primărie, dar și ca centru de consultanță pentru persoanele
din localitate care doresc să depună proiecte pe liniile de finanțare deschise. PAPI Viișoara
funcționează deja ca centru de suport pentru proiectul "Combaterea discriminarii si cresterea
potentialului de angajare a femeilor din mediul rural" care are ca scop promovarea
drepturilor femeilor si a familiilor provenind in special din mediul rural. Cu ajutorul partenerilor
se vor dezvolta și alte proiecte care pot aduce un beneficiu PAPI.

5.2 Modalități de atingere a obiectivelor

Pentru atingerea obiectivelor specificate mai sus au fost gîndite o serie de activități pentru
fiecare obiectiv în parte, dar și o serie activități de suport (asistență tehnică) care să asigure
calitatea activităților și serviciilor implementare. Pe lângă activități, au fost elaborată o matrice la
riscului, precum și strategii de diminuare a riscului identificat.
Pentru susţinerea financiară a RECL după încetarea finanţării EBC, se impune un
sprijin din partea primăriei în procent de min 80% în primul an, urmând ca treptat până în anul
2013 să se atragă finanțări prin intermediul unor prioiecte sau să se dezvolte servicii noi şi
adaptate la nevoile comunităţii, astfel încât în 2013 să se poată autofinanţa. Este greu e crezut că
RECL se poate autofinanță doar din taxele pe servicii, având în vedere și contextul local legat de
prezența unor grupuri defavorizate. Astfel, prognoza financiară trebuie actualizată cel puțin
semestrial, dacă nu chiar trimestial.
Din punct de vedere instituţional primăria susţine menţinerea şi dezvoltarea RECL şi
transformarea PAPI în centrul de resurse și suport în funcție de cele 4 obiective strategice
identificate.
Susţinerea pe piaţă depinde în viitor de puterea financiară a membrii comunităţii şi a
întreprinzătorilor locali. Acestia trebuie să devină principalii utilizatori pentru serviciile cu taxă
propuse de RECL Viișoara. Micii întreprinzători locali pot fi atraşi să-şi promoveze afacerile pe
Internet şi să fie sprijiniţi în atragerea de fonduri. In mediul de afaceri local însă mare parte din
întreprinzători au afaceri în comerţ şi legumicultură. PAPI va funcționa ca un centru de
informare atât pentru găsirea unor finanțări potrivite, cât și pentru găsirea de noi piețe de
desfacere. Doar prin atragerea micilor întreprinzători către PAPI se poate discuta pe viitor despre
o susținere pe piață a serviciilor RECL
Cetăţenilor comunităţii le va fi adus la cunoştinţă Planul de Sustenabilitate prin
expunerea acestuia într-un spaţiu accesibil unde va putea fi consultat. RECL a ajuns si va ramane
un punct important de creare a unei valori adaugate comunitatii, prin prezenta celor 4 noduri si
a unui angajat ai acestui serviciu, proiectele fiind destinate pentru ridicarea comunitatii la
nivelul cerintelor din U.E.
Beneficiile asupra comunității au fost majore în acești 3 ani de funcționare și există
mijloacele pentru a continua dezvoltarea rețelei pentru încă 2 ani.
Chiar dacă susținerea financiară a rețelei va fi realizată în continuare de către APL
(salarizare personal, sediul PAPI) și MCSI (echipamente, internet și asistența tehnică),
dezvoltarea serviciilor rețelei și a celor 4 centre (centrul informațional, centrul de promovare,
centrul de elaborare de proiecte și centrul educațional) exprimă calitatea serviciilor și implicit
sustenabilitatea instițuțională

5.3 Analiza riscurilor

Analiza riscurilor priveşte mai în detaliu ameninţările identificate în cadrul analizei
SWOT şi propune strategii şi soluţii de minimizare.
Risc Probabilit Impact Strategie de Responsabil
identificat ate acţiune

Interes scăzut la Mare Mare Promovarea Managerul

nivelul serviciilor/activitățilo RECL
membrilor r pe categorii de
comunității public țintă
pentru PAPI
Prezentarea
beneficiilor /
Promovare masivă
în comunitate

Realizarea unui ziar

local

Găsirea unor
modalități de
implicare a
membrilor
comunității în
activități organizate
de PAPI

Caravana PAPI –
vizite în satele
aparținătoare și
prezentări ale
beneficiilor PAPI în
comunitate

Slaba motivare Mediu Mare Găsirea unor surse Managerul RECL

financiară a alternative de venit prin
personalului implicarea personalului
RECL în
implementarea unor
proiecte in parteneriate
public-private

Imposibilitatea Mediu Mediu Colaborarea cu ONG- CPC

găsirii unor uri de profil
finanțări pentru Identificarea de
parteneriate viabile
serviciile RECL
pentru scrierea unor
pentru grupurile propuneri de finanțare
defavorizate Promovarea RECL
Viișoara ca un posibl
 partener pentru
organizațiile/insituțiile
care au o capacitate
mai mare în a atrate și
gestiona fonduri
europene

Abilităţi limitate Mediu Mare Se va valorifica Managerul

în elaborarea expertiza RECL
unor cereri de facilitatorului local
finanţare/dezvol pentru promovarea Administrator IT
tare programului şi
parteneriate clarificarea
diverselor aspecte
sau piedici ce ar
putea limita
interesul
comunităţilor. Se va
continua încurajarea
parteneriatelor între
comunităţi astfel
încât să se poată
valorifica eventuala
expertiză locală
deţinută de alţi
actori locali
relevanţi (organizaţii
neguvernamentale,
instituţii
educaţionale, etc.)

Pregătirea Mediu Mare Cursuri de CPC

insuficientă a perfecționare pentru
personalului personalul RECL
RECL pentru
oferirea tuturor Colaborarea cu
serviciilor organizații/instituții
de profil care pot
prelua o parte din
serviciile RECL

Încărcarea fişei Mediu Mare Planificare riguroasă Managerul RECL

postului pentru Actualizarea planului
personalul RECL de lucru trimestrial Administrator IT
 6. Planul de acțiuni
Planul de acțiune a fost gândit pe o perioadă de 1 an octombrie 2010 – octombrie 2011
dar activitățile au relevantă pentru toți cei 3 ani de implementare a planului de sustenabilitate.
Planul de acțiuni va fi actualizat semestrial cel puțin, iar în luna august 2011 va intra în pregătire
planul de acțiuni pentru anul 2 al implementării planului de sustenabilitate.

6.1 Activități specifice pentru Obiectivul 1 - Susținerea și dezvoltarea unui centru

informațional în vederea menținerii Internetului și a furnizării de informații din diverse
domenii de activitate către comunitate.

Nr. Denumirea activității Indicatori de Durata Responsabil Resurse

performanta activității
1 Elaborarea unei 1 strategie Octombrie - Manager
strategii de atragere a ianuarie RECL
comunității către
serviciile de bază PAPI
2 Promovarea serviciilor 1 eveniment de Octombrie Manager
de bază către promovare lunar 2010 – RECL
comunitate prin octombrie 2011
evenimente
3 Realizarea unei 1 analiză a Trimestrial Administrator
evaluari trimestriale a beneficiilor RECL
beneficiilor serviciilor
pentru comunitate
4 Realizarea unui ziar Ziar comunitar Lunar incepand Manager
comunitar lunar gratuit din Februarie Administrator

5 Atragerea de voluntari 2 volunari/luna Permanent Manager

care pot crea o pentru lunile 1-6, Administrator
permanență la PAPI și 4 voluntari/luna
oferi informații din pentru lunile 7-12
diverse domenii către
comunitate
6 Crearea unei baze de 1 baza de date Ianuarie 2011 Manager
date cu informatii RECL
actualizate din diverse
domenii pentru diverse
categorii de public
7 Oferire de informații și Minim 20 lunar Manager
 consiliere pentru alți beneficiari care nu Administrator
beneficiar decât tinerii sunt elevi/tineri
și elevii până în 16
ani/lună pentru
lunile 1-3
Minim 40
beneficiari care nu
sunt elevi/tineri
până în 16
ani/lună pentru
lunile 4-6
Minim 50
beneficiari care nu
sunt elevi/tineri
până în 16
ani/lună pentru
lunile 7- 12

6.2 Activități specifice pentru Obiectivul 2 - Susținerea și dezvoltarea unui centrul

educațional, realizarea de cursuri de utilizare a calculatoarelor
Nr. Denumirea Indicatori de Durata Responsabil Resurse
activității performanta activității
1 Organizarea unor 1 activitate/lună Din ianuarie Administratorul Umane,
activități 2011 RECL rechizite,
extracuriculare cu materiale,
elevii în PAPI echipamente
PAPI
2 Organizarea unor 1 curs/trimestru Trimestrial Manager RECL Traineri,
cursuri de formare pentru minim 15 materiale
profesională pentru beneficiari promovare,
beneficiari din suporturi de
comunitate în curs,
parteneriat cu alte echipamente
firme/organizații PAPI
3 Atragerea de fonduri 1 cerere finanțare Trimestrial Manager RECL Umane,
pentru susținerea depusă/trimestrial echipamente
centrului educațional PAPI
4 Identificarea unor 1 eveniment Trimestrial Manager RECL Umane,
parteneri viabili organizat cu un echipamente
pentru dezvoltarea partener/trimestru PAPI
centrului educațional

6.3 Activități specifice pentru Obiectivul 3 - Susținerea și dezvoltarea unui centrul

de evenimente și promovare pentru: promovarea tradițiilor comunei, promovare
proiectelor primăriei și crearea unor evenimente pentru atragerea mai multor categorii de
vârstă înspre PAPI.
Nr. Denumirea Indicatori de Durata Responsabil Resurse
activității performanta activității
1 organizarea unor 1 eveniment/lunar lunar Manager Videoproiector,
evenimente in pentru beneficiari RECL Laptop
PAPI pentru diferiti Umane,
diferite categorii echipamente
de public PAPI
2 Promovarea 1 blog, actualizari Decembrie Manager Umane
tradițiilor comunei lunare 2010 – RECL echipamente
prin intermediul Octombrie PAPI
unui blog 20100
3 Realizarea unui1 cameră Decembrie Manager Umane, spațiu
muzeu al satului – amenajată ca 2010 – RECL pentru muzeu,
real și virtual muzeu, 1 site Octombrie obiecte donate
20100 de localnici
4 Caravana PAPI – 1 eveniment Mai 2011 Administrator Videoproiector,
proiectii si pentru satul izolat RECL Laptop
activități în satul Urca Ecran de
Urca proiecție
Umane
Costuri
transport
5 Identificarea unor 1 eveniment Trimestrial Manager Umane
parteneri care pot organizat cu un RECL echipamente
oferi servicii de partener/trimestru PAPI
divertisment Costuri
folosind TIC si transport
resursele PAPI participare
întâlniri

6.4 Activități specifice pentru obiectivul 4 – Susținerea si dezvoltarea unui centrul

de resurse pentru elaborarea de proiecte de dezvoltare socio-economică.

Nr. Denumirea Indicatori de Durata Responsabil Resurse

activității performanta activității
1 Identificarea unor 1 grup de lucru Permanent Manager Umane
parteneri viabili di RECL echipamente
comunitate pentru PAPI
scrierea de proiecte Costuri
transport
participare
 întâlniri
2 Intâlniri bilunare cu 2 întâlniri/lună Din ianuarie Manager Umane
grupul de lucru și 2011 RECL echipamente
alți factori interesați PAPI
Costuri
transport
participare
întâlniri
3 Oferirea serviciilor 10 Din ianuarie Manager Umane
de informare, beneficiari/lună 2011 RECL echipamente
consiliere și pentru lunile 1-3 PAPI
consultanță pentru 15
accesarea de fonduri beneficiari/lună
structutale pentru lunile 4-6
20
beneficiari/lună
pentru lunile 7-12
4 Atragerea de 1 volunar/luna
Permanent din Manager Umane
voluntari care pot pentru lunile 1-6,
ianuarie 2010 Administrator echipamente
crea o permanență la 2 voluntari/luna PAPI
PAPI și oferi pentru lunile 7-12
consiliere pe fonduri
structurale
5 Identificarea unor 1 eveniment Trimestrial Manager Umane
parteneri care pot organizat cu un RECL echipamente
oferi la PAPI partener/trimestru PAPI
servicii de Costuri
informare, transport
consiliere, participare
consultanță întâlniri

6.5 Activități de suport

Nr. Denumirea Indicatori de Durata Responsabil Resurse
activității performanta activității
1 Promovarea 2 articole/lunar Permanent Manager Umane
activitaților pe RECL echipamente
ecomunitate PAPI

2 Participarea 1 curs/trimestru Trimestrial Manager, Umane

personalului RECL administrator echipamente
la cursuri de formare RECL PAPI
si perfectionare Taxa de
participare

3 Suport din partea Minim 1 vizita Permanent Manager, echipamente

 coordonatorului lunar, comunicare administrator PAPI
local permanenta RECL
4 Schimburi de 1 Trimestrial Manager Umane
experiență cu alte întâlnire/trimestrial RECL echipamente
comunități PAPI
Costuri
transport
participare
întâlniri

7. Proiectia bugetului de venituri si cheltuieli

Planificarea dezvoltării şi consolidării PAPI se finalizează odată cu identificarea şi
stabilirea unui plan financiar şi buget pentru următorii 3 ani. Bugetul include atât categoriile de
venituri preconizate cât şi cheltuielile pe care le va presupune activitatea internă.
Previziunea financiara realizata s-a construit pentru o perioada de 3 ani (2011-2013),
pentru ca PAPI sa devina ca centru de profit sustenabil, în afara susţinerii financiare din partea
autorităţii locale. Pe termen lung este de preferat ca PAPI să devină auto-sustenabil financiar şi
chiar mai mult, să aducă venituri la bugetul local. Proiectia bugetului de venituri si cheltuieli s-a
realizat pornind de la tipurile de servicii si tarifele previzionate pentru fiecare serviciu, s-au
calculat costurile de functionare si s-au previzionat eventualele venituri incasabile.
7.1 Proiecția veniturilor lunare, exceptând alocația bugetară
Venituri lunare anul 1 pentru lunile 1-6:
Taxe servicii de baza – 100 lei
Subinchirierea spatiului pentru alte activitati – 1 eveniment lunar x 300 lei = 300 lei
Elaborare pagini web – 100 lei
Donatii/cereri finantare – 400 lei
Total = 900
Venituri lunare anul 1 pentru lunile 6-12:
Taxe servicii de baza – 100 lei
Cota parte din taxa de participare pentru cursurile organizate in PAPI – 100 lei/cursant x
10 cursanti = 1000
Subinchirierea spatiului pentru alte activitati – 1 eveniment lunar x 300 lei = 300 lei
Elaborare pagini web – 200 lei
Donatii/cereri finantare – 1000 lei
Total = 2600
Venituri lunare anul 2:
Taxe servicii de baza – 100 lei
Cota parte din taxa de participare pentru cursurile organizate in PAPI – 200 lei/cursant x
10 cursanti = 2000
Subinchirierea spatiului pentru alte activitati – 2 eveniment lunar x 300 lei = 600 lei
Taxa elaborare cereri finantare pentru IMMuri – 1 x 1000 = 1000
Donatii/cereri finantare – 5000 lei
Total = 8700
Venituri lunare anul 3:
Taxe servicii de baza – 100 lei
Cota parte din taxa de participare pentru cursurile organizate in PAPI – 200 lei/cursant x
20 cursanti = 4000
Subinchirierea spatiului pentru alte activitati – 2 eveniment lunar x 300 lei = 600 lei
Taxa elaborare cereri finantare pentru IMMuri – 2 x 1000 = 2000
Donatii/cereri finantare – 5000 lei
Total = 11700

7.2 Proiecția cheltuielilor lunare

Cheltuieli lunare anul 1 pentru lunile 1-6:
Salariu personal RECL – 790/persoana x 2 persoane = 1580 lei
Intretinere echipamente – 500 lei
Internet – 1200 lei
Consumabile – 300 lei
Energie electrica – 150 lei
Incalzire – 100 lei
Diverse – 100
Total = 3930
Cheltuieli lunare anul 1 pentru lunile 6-12:
Salariu personal RECL – 790/persoana x 2 persoane = 1580 lei
Intretinere echipamente – 500 lei
Internet – 1200 lei
Consumabile – 300 lei
Energie electrica – 150 lei
Incalzire – 100 lei
Diverse – 100
Taxa participare curs – 1000
Cheltuieli de transport – 300
Total = 5230
Cheltuieli lunare anul 2:
Salariu personal RECL – 1000/persoana x 2 persoane = 2000 lei
Intretinere echipamente – 500 lei
Internet – 1200 lei
Consumabile – 300 lei
Energie electrica – 150 lei
Incalzire – 100 lei
Diverse – 100
Taxa participare curs – 2000
Onorarii trainer/consultant - 3000
Cheltuieli de transport – 300
Total - 9650
Cheltuieli lunare anul 3
Salariu personal RECL – 2000/persoana x 2 persoane = 4000 lei
Intretinere echipamente – 500 lei
Internet – 1200 lei
Consumabile – 300 lei
Energie electrica – 150 lei
 Incalzire – 100 lei
Diverse – 100
Taxa participare curs – 2000
Onorarii trainer/consultant - 3000
Cheltuieli de transport – 300
Total 11650

Anul 1 Anul 2 Anul 3

Venituri total:
Din care
• Subventii buget local 33960 11400 0
• Tarife si contravaloare 21000 104400 140400
servicii/proiecte
Cheltuieli totale 54960 115800 139800

După cum rezultă din analiza financiară, alocația bugetară pe care primăria trebuie să o
suporte este de 2830 lunar pentru anul 1, 950 pentru anul II si 0 pentru anul 3 cand RECL este
deja sustenabil, in contextul în care se vor păstra serviciile gratuite oferite beneficiarilor din
grupurile defavorizate.

8. Monitorizarea și evaluarea rezultatelor planificare

Monitorizarea și evaluarea rezultatelor planificare se face în conformitate cu indicatorii
propuși pentru fiecare activitate în cadrul planului de sustenabilitate. În prezent monitorizarea și
evaluarea activității se face de către personalul RECL. Un raport de evaluare este trimis lunar
coordonatorului local care centralizează informațiile și prezintă rapoartele mai departe, factorilor
de decizie și MCSI. După încheierea proiectului EBC, activitatea de monitorizare și evaluare va
reveni CPC. Desigur, personalul RECL va face și propria auto-evaluare, dar impactul asupra
comunității, interesul acesteia pentru RECL/PAPI va constitui barometrul activității.
 8.1 Monitorizarea
Planul de sustenabilitate a fost realizat de așa natură încât să permită verificarea
indicatorilor și adaptarea acestora dacă contextul o cere. Pentru a evalua planul de sustenabilitate
s-a folosit conceptul:
- Spune ceea ce faci
- Fă ceea ce spui
- Dovedește ceea ce ai făcut
Astfel, monitorizarea va fi permanentă („ceea ce se întâmplă, in timp ce se întâmplă”), fiind
importantă pentru:
• A analiza situaţia activităţilor propuse în comparaţie cu rezultatele obţinute;
• A determina dacă resursele implicate sunt utilizate corespunzător şi eficient;
• A identifica problemele şi riscurile cu care ne confruntăm şi posibilele soluţii;
• A se asigura că toate activităţile sunt efectuate corect, la timp şi de către personal
adecvat;
• A folosi experienţa acumulată în activităţile care urmează;
• A determina dacă modul în care activităţile au fost planificate bine în comparaţie cu
rezultatele obţinute şi problemele apărute pe parcurs.
În cazul implementarii planului de dezvoltare a serviciilor PAPI este important de urmărit
dacă veniturile și cheltuielile planificate se realizează în parametrii stabiliti. Dacă există pierderi
este necesară o analiza a situației și trebuie găsite soluții de redresare lună de lună.

8.2 Evaluarea
Evaluarea tehnică şi financiară se va face trimestrial sau de câte ori se impune. La
proiecte se va păstra ritmul de evaluare impus de autorităţile contractante şi la activităţile curente
se va face o evaluare trimestrial, care ne propunem să coincidă şi cu evaluarea de performanţă a
personalului.

8.3 Validarea
Rezultatele evaluării vor fi prezentate pentru validare Consiliului Local semestrial.

C. Considerații finale
 Prezentul „Plan de Sustenabilitate 2011-2013” este adus la cunoştinţa de CPC,
consiliului local, potenţialilor beneficiari, a partenerilor, a comunităţii şi a altor factori de interes
din domeniu.
„Planul de Sustenabilitate” va fi publicat la secţiunea destinată Comunităţii pe site-ul
www.ecomunitate.ro.
Câte un exemplar din „Planul de Sustenabilitate 2011-2013”, va fi înmânat instituţiilor şi
organizaţiilor cu care Viișoara are încheiate parteneriate.
Fiecare persoană implicată în elaborarea acestuia va dispune de câte un exemplar al
„Planul de Sustenabilitate 2011-2013”, pentru modificarea şi completarea căruia va putea face
propuneri.
Cetăţenilor comunităţii le va fi adus la cunoştinţă Planul de Sustenabilitate prin
expunerea acestuia într-un spaţiu accesibil unde va putea fi consultat.
În scopul evaluării rezultatelor comunicării interne şi externe cu privire la diseminarea
informaţiilor referitoare la strategie, politică şi serviciile furnizate se va întocmi un Raport anual,
în acest sens, de către Managerul RECL.