Rector, Decan,
Prof. univ. dr. Paul Dobrescu
ATENŢIE!!! Vă recomandăm să urmăriţi avizierul facultăţii pentru a vă actualiza eventualele modificări ce pot apărea în orar.
Cursurile la master încep în data de 19.10.2009. Săptămâna 19 –23 octombrie este săptămâna 2
Prof univ. dr. Conf univ. dr. Conf univ. dr. Lector univ. dr.
Daniela Hâncu Mihaela Ionescu Ioan Deac Daniel Popescu
Ora 18.30-20.30
Ora 18.30-20.30 Ora 18.00-20.00
ŞCOALA NAŢIONALĂ DE STUDII POLITICE ŞI ADMINISTRATIVE
Facultatea Comunicare şi Relaţii Publice
Master: Management şi Comunicare in Afaceri
FIŞA DISCIPLINEI
* Dacă disciplina are mai multe semestre de studiu, se completează câte o fişă pentru fiecare semestru
** Es - evaluare sumativă, la sfârşitul semestrului, poate fi realizată prin examen scris (S), examen oral
(O) sau examen scris şi oral (SO)); Ec-evaluare continuă pe parcursul semestrului.
Facultatea Comunicare şi Relaţii Publice Numărul total de ore (pe semestru) din
planul de învăţământ
Catedra (Ex. 28 la C dacă disciplina are curs
Comunicare şi Relaţii Publice de 14 săptămâni x 2 h curs pe
Domeniul Relaţii Publice săptămână)
Total C** S L P S.I.
Specializarea Comunicare şi relaţii publice
200 28 14 158
*C-curs, S- seminar, L- activităţi de laborator, P- proiect sau lucrări practice, S.I. studiu individual
1
La stabilirea notei finale se iau în considerare Ponderea la notare, exprimată în %
(Total = 100%)
- răspunsurile la examen/ colocviu (evaluarea finală) 60
- răspunsurile finale la lucrările practice de laborator 10
- testarea periodică prin lucrări de control 10
- testarea continuă pe parcursul semestrului 10
- activităţi gen teme / referate / eseuri / traduceri / proiecte etc. 10
- alte activităţi (precizaţi)...................................................................
Descrieţi modalitatea practică de evaluare finală, (Es/Ec) (de exemplu : lucrare scrisă (descriptivă şi/sau test grilă
şi/sau probleme etc.), examinare orală cu bilete, colocviu individual ori în grup, proiect etc.)
Examen scris pe baza a trei subiecte:
- unul (S1) - de redare a unor cunoştinte sub forma unui raspuns la o ontrebare specifică, in directă legatura cu
cotele de curs si seminar si a lecturilor obligatorii;
- unul sub forma unui raspuns deschis (S2) – de interpretare a unui text sau sub forma unor intrebari pe baza unui
studiu de caz ( la prima citire);
- unul sub forma interpretarii unor analize cantitative, grafice, tabele (din cele discutate la cursuri si seminarii) S3
Cerinţe minime pentru nota 5 Cerinţe minime pentru nota 10
(sau cum se acordă nota 5) (sau cum se acordă nota 10)
Subiectul 1 (S1) 20 puncte * trei subiecte – din examenul scris
40 puncte din activitatea pe parcursul semestrului (inclusiv
referatul sau temele individuale)
Estimaţi timpul total (ore pe semestru) al activităţilor de studiu individual/ lucru în echipă pretinse studentului
(completaţi cu zero activităţile care nu sunt cerute)
1. Descifrarea şi studiul notiţelor de 20 8. Pregătire prezentări orale 15
curs
2. Studiul după manual, suport de 18 9. Pregătire examinare finală 15
curs
3. Studiul bibliografiei minimale 20 0
indicate 10. Tutoriat
4. Documentare suplimentară în 20 5
bibliotecă 11. Documentare pe teren
2
5. Activitate specifică de pregătire 10 15
SEMINAR şi/sau LABORATOR 12. Documentare pe INTERNET
6. Realizare teme, referate, eseuri, 20 13. Alte activităţi................................... 0
traduceri, etc.
7. Pregătire lucrări de control 0 14. Alte activităţi.................................... 0
• „ Fişa disciplinei „ se va completa pentru fiecare nivel de studiu- licenţă, master, doctorat;
• Caseta privind competenţele specifice va fi completată cu aspectele specifice disciplinei analizate ;
casetele privind competenţele specifice se vor completa pe baza recomandărilor generale menţionate între
paranteze ;
• Vă rugăm să indicaţi, de asemenea şi ponderea pe care o au cele patru categorii de competenţe
specifice / abilităţi în cadrul disciplinei respective ( ex. o disciplină introductivă, în anul I de studiu, va avea
o pondere mai mare a competenţelor / abilităţilor de cunoaştere şi de înţelegere în timp ce, o disciplină de
laborator din anul al III-lea va accentua mai mult dimensiunea aplicativă; la finele procesului de prelucrare
a fişelor vor putea reieşi cu claritate statutul fiecărei discipline în planul specializării şi ponderea acestora la
nivelul Planului de învăţământ; compararea fişelor disciplinelor între ele şi a acestora cu Planul de
învăţământ va permite identificarea aspectelor redundante cât şi a eventualelor omisiuni în raport cu
cerinţele generale ale programului de studiu.
3
ŞCOALA NAŢIONALĂ DE STUDII POLITICE ŞI ADMINISTRATIVE
Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice
Master: Management şi comunicare în afaceri
FIŞA DISCIPLINEI
* Dacă disciplina are mai multe semestre de studiu, se completează câte o fişă pentru fiecare semestru
** Es - evaluare sumativă, la sfârşitul semestrului, poate fi realizată prin examen scris (S), examen oral
(O) sau examen scris şi oral (SO)); Ec-evaluare continuă pe parcursul semestrului.
*C-curs, S- seminar, L- activităţi de laborator, P- proiect sau lucrări practice, S.I. studiu individual
4
√ 4. Atitudinale (manifestarea unei atitudini pozitive şi responsabile faţă de domeniul ştiinţific /
centrat pe valori şi relaţii democratice/ promovarea unui sistem de valori culturale morale şi
civice / valorificarea optimă şi creativă a propriul potenţial în activităţile ştiinţifice / implicarea
în dezvoltarea instituţională şi în promovarea inovaţiilor ştiinţifice / angajarea în relaţii de
parteneriat cu alte persoane - instituţii cu responsabiltăţi similare / participarea la propria
dezvoltare profesională).
- Construirea unei perspective corecte în ceea ce priveşte finalitatea demersului unui specialist în
promovare în cadrul organizaţiilor.
Evalurea finală se face prin lucrare scrisă. Testul are două subiecte, unul de sinteză şi un studiu de caz.
4. Trout, J., Totul despre strategie. Eşti piaţa şi să Brandbuilers 2005 280 2,3,4
ocupi un loc în mintea consumatorului
5
6.
Estimaţi timpul total (ore pe semestru) al activităţilor de studiu individual/ lucru în echipă pretinse studentului
(completaţi cu zero activităţile care nu sunt cerute)
1. Descifrarea şi studiul notiţelor de 20 8. Pregătire prezentări orale 10
curs
2. Studiul după manual, suport de 24 9. Pregătire examinare finală 10
curs
3. Studiul bibliografiei minimale 24 0
indicate 10. Tutoriat
4. Documentare suplimentară în 22 8
bibliotecă 11. Documentare pe teren
5. Activitate specifică de pregătire 20 10
SEMINAR şi/sau LABORATOR 12. Documentare pe INTERNET
6. Realizare teme, referate, eseuri, 10 13. Alte activităţi................................... 0
5
traduceri, etc.
7. Pregătire lucrări de control 0 14. Alte activităţi.................................... 0
Data completării:
• „ Fişa disciplinei „ se va completa pentru fiecare nivel de studiu- licenţă, master, doctorat;
• Caseta privind competenţele specifice va fi completată cu aspectele specifice disciplinei analizate ;
casetele privind competenţele specifice se vor completa pe baza recomandărilor generale menţionate între
paranteze ;
• Vă rugăm să indicaţi, de asemenea şi ponderea pe care o au cele patru categorii de competenţe
specifice / abilităţi în cadrul disciplinei respective ( ex. o disciplină introductivă, în anul I de studiu, va avea
o pondere mai mare a competenţelor / abilităţilor de cunoaştere şi de înţelegere în timp ce, o disciplină de
laborator din anul al III-lea va accentua mai mult dimensiunea aplicativă; la finele procesului de prelucrare
a fişelor vor putea reieşi cu claritate statutul fiecărei discipline în planul specializării şi ponderea acestora la
nivelul Planului de învăţământ; compararea fişelor disciplinelor între ele şi a acestora cu Planul de
învăţământ va permite identificarea aspectelor redundante cât şi a eventualelor omisiuni în raport cu
cerinţele generale ale programului de studiu.
6
ŞCOALA NAŢIONALĂ DE STUDII POLITICE ŞI ADMINISTRATIVE
Facultatea dc Comunicare şi Relaţii Publice
Master: Management şi comunicare în afaceri
FIŞA DISCIPLINEI
* Dacă disciplina are mai multe semestre de studiu, se completează câte o fişă pentru fiecare semestru
** Es - evaluare sumativă, la sfârşitul semestrului, poate fi realizată prin examen scris (S), examen oral
(O) sau examen scris şi oral (SO)); Ec-evaluare continuă pe parcursul semestrului.
*C-curs, S- seminar, L- activităţi de laborator, P- proiect sau lucrări practice, S.I. studiu individual
4. Atitudinale:
• manifestarea unei atitudini pozitive şi responsabile faţă de domeniul ştiinţific
• promovarea unui sistem de valori culturale morale şi civice
15%
• valorificarea optimă şi creativă a propriul potenţial în activităţile ştiinţifice
• participarea la propria dezvoltare profesională.
7
La stabilirea notei finale se iau în considerare Ponderea la notare, exprimată în %
(Total = 100%)
- răspunsurile la examen/ colocviu (evaluarea finală) 50%
- răspunsurile finale la lucrările practice de laborator
- testarea periodică prin lucrări de control
- testarea continuă pe parcursul semestrului
- activităţi gen teme / referate / eseuri / traduceri / proiecte etc. 50%
- alte activităţi (precizaţi)...................................................................
Descrieţi modalitatea practică de evaluare finală, (Es/Ec) (de exemplu : lucrare scrisă (descriptivă şi/sau test grilă
şi/sau probleme etc.), examinare orală cu bilete, colocviu individual ori în grup, proiect etc.)
Test grilă cu itemi închişi şi susţinerea unei lucrări de curs individuale (analiza imaginii unui actor social ales de masterand
pe o perioadă de minim trei luni realizată după monitorizarea a minim trei surse mediatice), realizată pe parcursul
semestrului.
cunoaşterea şi
CHICIUDEAN, Ion, HALIC, Bogdan-
utilizarea adecvată
Alexandru, Imagologie. Imagologie Bucureşti, Editura
3. 2003 13-116 a noţiunilor
istorică, Comunicare.ro
specifice analizei
imaginii
CHICIUDEAN, Ion, HALIC, Bogdan-
Bucureşti, Facultatea explicarea modului
Alexandru, MĂCIUCĂ, Daniel
de Comunicare şi de structurare a
4. (coordonatori), România la cumpănă de 2005 integral
Relaţii Publice imaginii sociale
milenii. Analize de imagine,
,,David Ogilvy”
cunoaşterea şi
utilizarea adecvată
9-17
a noţiunilor
COMAN, Cristina, Relaţiile publice şi specifice analizei
5. Iaşi, Editura Polirom, 2004
mass-media, imaginii
explicarea modului
30-66 de structurare a
imaginii sociale
6. FRIGIOIU, Nicolae, Imaginea publică a Bucureşti, Editura 2004 133-178 explicarea modului
8
liderilor şi instituţiilor politice Comunicare.ro de structurare a
imaginii sociale
explicarea modului
de structurare a
DOMINICK, Joseph R., Ipostazele Bucureşti, Editura
7. 2009 228-259 imaginii sociale
comunicării de masă. Media în era digitală, Comunicare.ro,
difuzată prin
filmele artistice
LAZARSFELD, Paul F, BERELSON,
Bernard, GAUDET, Hazel, Mecanismul explicarea modului
Bucureşti, Editura
8. votului. Cum se decid alegătorii într-o 2004. integral de structurare a
Comunicare.ro,
campanie prezidenţială, imaginii sociale
cunoaşterea şi
SILVERMAN, David, Interpretarea datelor
utilizarea adecvată
calitative. Metode de analiză a comunicării,
9. Iaşi, Editura Polirom, 2004 17-60 a noţiunilor
textului şi interacţiunii
specifice analizei
imaginii
cunoaşterea şi
STAVRE Ion, Reconstrucţia societăţii Bucureşti, Editura utilizarea adecvată
10. 2004
româneşti prin audiovizual Nemira, 23-56 a noţiunilor
analizei imaginii
Filmografie:
realizarea analizei
Cinerom, Studioul imaginii
1. Crucea de piatră, un film de Andrei Blaier, 1993 integral
Profilm, structurilor
marginale
New Line Cinema, realizarea analizei
Înscenarea (Wag the Dog), un film de Barry
2. Tribeca/Baltimore 1997 integral imaginii şefului
Levison
Pictures/Punch, startului
realizarea analizei
imaginii
Jandarmul din Saint Tropez (Le Gendarme La Société Nouvelle
3. 1964 integral structurilor de
de Saint Tropez), un film de Jean Girault de Cinématographie
menţinere a ordinii
publice
realizarea analizei
Numele trandafirului(The Name of the Neue Constantin
4. 1986 integral imaginii instituţiei
Rose), un film de Jean-Jacques Annaud Film,
ecleziastice
Studioul realizarea analizei
Puterea şi adevărul, un film de Manole
5. Cinematografic 1971 integral imaginii serviciilor
Marcus
Bucureşti, secrete
realizarea analizei
Studioul
Telegrame, un film de Gheorghe Naghi şi imaginii
6. Cinematografic 1959 integral
Aurel Miheleş structurilor
Bucureşti
decizionale
Studioul realizarea analizei
7. Titanic Vals, un film de Paul Călinescu Cinematografic 1964 integral imaginii partidelor
Bucureşti politice
realizarea analizei
Tora! Tora! Tora! (Tora! Tora! Tora!), un Twentieth Century
8. 1970 integral imaginii instituţiei
film de Elmo Williams şi Richard Fleischer Fox,
militare
Estimaţi timpul total (ore pe semestru) al activităţilor de studiu individual/ lucru în echipă pretinse studentului
(completaţi cu zero activităţile care nu sunt cerute)
1. Descifrarea şi studiul notiţelor de
5 8. Pregătire prezentări orale 1
curs
2. Studiul după manual, suport de
15 9. Pregătire examinare finală 14
curs
3. Studiul bibliografiei minimale
14 10. Tutoriat 0
indicate
9
4. Documentare suplimentară în
15 11. Documentare pe teren 0
bibliotecă
5. Activitate specifică de pregătire
10 12. Documentare pe INTERNET 0
SEMINAR şi/sau LABORATOR
6. Realizare teme, referate, eseuri,
0 13. Vizionarea filmelor recomandate în filmografie 4
traduceri, etc.
7. Pregătire lucrări de control 5 14. Alte activităţi.................................... 0
Data completării:
Semnătura titularului: conf univ. dr. Bogdan-Alexandru Halic
10
ŞCOALA NAŢIONALĂ DE STUDII POLITICE ŞI ADMINISTRATIVE
Facultatea de Comunicare si Relatii Publice
Masterat in Management si Comunicare in afaceri
FIŞA DISCIPLINEI
* Dacă disciplina are mai multe semestre de studiu, se completează câte o fişă pentru fiecare semestru
** Es - evaluare sumativă, la sfârşitul semestrului, poate fi realizată prin examen scris (S), examen oral
(O) sau examen scris şi oral (SO)); Ec-evaluare continuă pe parcursul semestrului.
*C-curs, S- seminar, L- activităţi de laborator, P- proiect sau lucrări practice, S.I. studiu individual
Estimaţi timpul total (ore pe semestru) al activităţilor de studiu individual pretinse studentului
(completaţi cu zero activităţile care nu sunt cerute)
1. Descifrarea şi studiul notiţelor de 13 8. Pregătire prezentări orale 10
curs
2. Studiul după manual, suport de 20 9. Pregătire examinare finală 20
curs
3. Studiul bibliografiei minimale 20 0
indicate 10. Tutoriat
4. Documentare suplimentară în 20 10
bibliotecă 11. Documentare pe teren
5. Activitate specifică de pregătire 15 15
SEMINAR şi/sau LABORATOR 12. Documentare pe INTERNET
6. Realizare teme, referate, eseuri, 15 13. Alte activităţi................................... 0
traduceri, etc.
7. Pregătire lucrări de control 0 14. Alte activităţi.................................... 0
• „ Fişa disciplinei „ se va completa pentru fiecare nivel de studiu- licenţă, master, doctorat;
• Caseta privind competenţele specifice va fi completată cu aspectele specifice disciplinei analizate ;
casetele privind competenţele specifice se vor completa pe baza recomandărilor generale menţionate între
paranteze ;
• Vă rugăm să indicaţi, de asemenea şi ponderea pe care o au cele patru categorii de competenţe
specifice / abilităţi în cadrul disciplinei respective ( ex. o disciplină introductivă, în anul I de studiu, va avea
o pondere mai mare a competenţelor / abilităţilor de cunoaştere şi de înţelegere în timp ce, o disciplină de
laborator din anul al III-lea va accentua mai mult dimensiunea aplicativă; la finele procesului de prelucrare
a fişelor vor putea reieşi cu claritate statutul fiecărei discipline în planul specializării şi ponderea acestora la
nivelul Planului de învăţământ; compararea fişelor disciplinelor între ele şi a acestora cu Planul de
învăţământ va permite identificarea aspectelor redundante cât şi a eventualelor omisiuni în raport cu
cerinţele generale ale programului de studiu.
13
ŞCOALA NAŢIONALĂ DE STUDII POLITICE ŞI ADMINISTRATIVE
Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice
Master: Management şi comunicare în afaceri
FIŞA DISCIPLINEI
* Dacă disciplina are mai multe semestre de studiu, se completează câte o fişă pentru fiecare semestru
** Es - evaluare sumativă, la sfârşitul semestrului, poate fi realizată prin examen scris (S), examen oral
(O) sau examen scris şi oral (SO)); Ec-evaluare continuă pe parcursul semestrului.
*C-curs, S- seminar, L- activităţi de laborator, P- proiect sau lucrări practice, S.I. studiu individual
15
5. Singly, Francois de Blanchet, Alain, Gotman şi Editura [1992] integral 1,2,3,4
Kaufmann, Jean-Claude. Polirom. (1998)
Ancheta şi metodele ei: chestionarul, interviul
de producere a datelor, interviul
comprehensiv.
Estimaţi timpul total (ore pe semestru) al activităţilor de studiu individual/ lucru în echipă pretinse studentului
(completaţi cu zero activităţile care nu sunt cerute)
1. Descifrarea şi studiul notiţelor de 6 8. Pregătire prezentări orale 3
curs
2. Studiul după manual, suport de 25 9. Pregătire examinare finală 15
curs
3. Studiul bibliografiei minimale 24 0
indicate 10. Tutoriat
4. Documentare suplimentară în 20 11
bibliotecă 11. Documentare pe teren
5. Activitate specifică de pregătire 10 9
SEMINAR şi/sau LABORATOR 12. Documentare pe INTERNET
6. Realizare teme, referate, eseuri, 10 13. Alte activităţi................................... 0
traduceri, etc.
7. Pregătire lucrări de control 14. Alte activităţi.................................... 0
Data completării:
Semnătura titularului: Lector univ. dr. Valeriu Frunzaru
• „ Fişa disciplinei „ se va completa pentru fiecare nivel de studiu- licenţă, master, doctorat;
• Caseta privind competenţele specifice va fi completată cu aspectele specifice disciplinei analizate ;
casetele privind competenţele specifice se vor completa pe baza recomandărilor generale menţionate între
paranteze ;
• Vă rugăm să indicaţi, de asemenea şi ponderea pe care o au cele patru categorii de competenţe
specifice / abilităţi în cadrul disciplinei respective ( ex. o disciplină introductivă, în anul I de studiu, va avea
o pondere mai mare a competenţelor / abilităţilor de cunoaştere şi de înţelegere în timp ce, o disciplină de
laborator din anul al III-lea va accentua mai mult dimensiunea aplicativă; la finele procesului de prelucrare
a fişelor vor putea reieşi cu claritate statutul fiecărei discipline în planul specializării şi ponderea acestora la
nivelul Planului de învăţământ; compararea fişelor disciplinelor între ele şi a acestora cu Planul de
învăţământ va permite identificarea aspectelor redundante cât şi a eventualelor omisiuni în raport cu
cerinţele generale ale programului de studiu.
16
ŞCOALA NAŢIONALĂ DE STUDII POLITICE ŞI ADMINISTRATIVE
Facultatea Comunicare şi Relaţii Publice
Master: Comunicare în afaceri
FIŞA DISCIPLINEI
* Dacă disciplina are mai multe semestre de studiu, se completează câte o fişă pentru fiecare semestru
** Es - evaluare sumativă, la sfârşitul semestrului, poate fi realizată prin examen scris (S), examen oral
(O) sau examen scris şi oral (SO)); Ec-evaluare continuă pe parcursul semestrului.
*C-curs, S- seminar, L- activităţi de laborator, P- proiect sau lucrări practice, S.I. studiu individual
Estimaţi timpul total (ore pe semestru) al activităţilor de studiu individual/ lucru în echipă pretinse studentului
(completaţi cu zero activităţile care nu sunt cerute)
1. Descifrarea şi studiul notiţelor de 5 8. Pregătire prezentări orale 0
curs
2. Studiul după manual, suport de 10 9. Pregătire examinare finală 10
curs
3. Studiul bibliografiei minimale 30 0
indicate 10. Tutoriat
4. Documentare suplimentară în 14 10
bibliotecă 11. Documentare pe teren
5. Activitate specifică de pregătire 12 5
SEMINAR şi/sau LABORATOR 12. Documentare pe INTERNET
6. Realizare teme, referate, eseuri, 12 13. Alte activităţi: pregatire simulare 5
traduceri, etc.
7. Pregătire lucrări de control 0 14. Alte activităţi....................................
19
ŞCOALA NAŢIONALĂ DE STUDII POLITICE ŞI ADMINISTRATIVE
Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice
Master: Management şi Comunicare în Afaceri
FIŞA DISCIPLINEI
* Dacă disciplina are mai multe semestre de studiu, se completează câte o fişă pentru fiecare semestru
** Es - evaluare sumativă, la sfârşitul semestrului, poate fi realizată prin examen scris (S), examen oral
(O) sau examen scris şi oral (SO)); Ec-evaluare continuă pe parcursul semestrului.
20
La stabilirea notei finale se iau în considerare Ponderea la notare, exprimată în %
(Total = 100%)
- răspunsurile la examen/ colocviu (evaluarea finală) 60 (interviu oral)
- răspunsurile finale la lucrările practice de laborator
- testarea periodică prin lucrări de control 10 (lucrare scrisă de control)
- testarea continuă pe parcursul semestrului 10
- activităţi gen teme / referate / eseuri / traduceri / proiecte etc. 20 (referate)
- alte activităţi (precizaţi)...................................................................
Descrieţi modalitatea practică de evaluare finală, (Es/Ec) (de exemplu : lucrare scrisă (descriptivă şi/sau test grilă
şi/sau probleme etc.), examinare orală cu bilete, colocviu individual ori în grup, proiect etc.)
Estimaţi timpul total (ore pe semestru) al activităţilor de studiu individual/ lucru în echipă pretinse studentului
(completaţi cu zero activităţile care nu sunt cerute)
1. Descifrarea şi studiul notiţelor de 14 8. Pregătire prezentări orale 2
curs
2. Studiul după manual, suport de 22 9. Pregătire examinare finală 7
curs
3. Studiul bibliografiei minimale 22 0
indicate 10. Tutoriat
4. Documentare suplimentară în 22 10
bibliotecă 11. Documentare pe teren
5. Activitate specifică de pregătire 22 10
SEMINAR şi/sau LABORATOR 12. Documentare pe INTERNET
6. Realizare teme, referate, eseuri, 20 13. Alte activităţi................................... 0
traduceri, etc.
7. Pregătire lucrări de control 7 14. Alte activităţi.................................... 0
21
ŞCOALA NAŢIONALĂ DE STUDII POLITICE ŞI ADMINISTRATIVE
Facultatea dc Comunicare şi Relaţii Publice
Master: Management şi comunicare în afaceri
FIŞA DISCIPLINEI
* Dacă disciplina are mai multe semestre de studiu, se completează câte o fişă pentru fiecare semestru
** Es - evaluare sumativă, la sfârşitul semestrului, poate fi realizată prin examen scris (S), examen oral
(O) sau examen scris şi oral (SO)); Ec-evaluare continuă pe parcursul semestrului.
*C-curs, S- seminar, L- activităţi de laborator, P- proiect sau lucrări practice, S.I. studiu individual
22
La stabilirea notei finale se iau în considerare Ponderea la notare, exprimată în %
(Total = 100%)
- răspunsurile la examen/ colocviu (evaluarea finală) 70%
- răspunsurile finale la lucrările practice de laborator
- testarea periodică prin lucrări de control
- testarea continuă pe parcursul semestrului
- activităţi gen teme / referate / eseuri / traduceri / proiecte etc. 30%
- alte activităţi (precizaţi)...................................................................
Descrieţi modalitatea practică de evaluare finală, (Es/Ec) (de exemplu : lucrare scrisă (descriptivă şi/sau test grilă
şi/sau probleme etc.), examinare orală cu bilete, colocviu individual ori în grup, proiect etc.)
Oxford, interpretarea
GOTTSCHALK, Jack, Crisis Management,
17. Capstone 2002 integral parametrilor crizei
Publishing,
NUDELL, Mayer, The Handbook for Effective Lexington, interpretarea
18. Emergency and Crisis Management. Massachusetts, 1998 integral parametrilor crizei
Lexington de imagine
23
Books,
cunoaşterea şi
Bucureşti, utilizarea adecvată
OLINS, Wally, Noul ghid de identitate,
19. Editura 2004 integral a noţiunilor
Comunicare. ro, specifice
gestionării crizelor
cunoaşterea şi
REGESTER, Michael, Larkin Judy, Bucureşti utilizarea adecvată
20. Managementul crizelor şi al situaţiilor de risc, Editura 2003 integral a noţiunilor
Comunicare . ro, specifice
gestionării crizelor
New York, interpretarea
REINOLDS, Barbara, Crisis and Emergensy
Center for parametrilor crizei
21. Risk Communication, 2002 integral
Disease Control de imagine
and Prevention,
ROUX-DUFORT, Cristophe, Le gestion de Bruxelles, De interpretarea
22. crise, Boeck 2000 integral parametrilor crizei
Universite, de imagine
Estimaţi timpul total (ore pe semestru) al activităţilor de studiu individual/ lucru în echipă pretinse studentului
(completaţi cu zero activităţile care nu sunt cerute)
1. Descifrarea şi studiul notiţelor de 18 8. Pregătire prezentări orale 0
curs
2. Studiul după manual, suport de 20 9. Pregătire examinare finală 13
curs
3. Studiul bibliografiei minimale 20 0
indicate 10. Tutoriat
4. Documentare suplimentară în 20 0
bibliotecă 11. Documentare pe teren
5. Activitate specifică de pregătire 20 10
SEMINAR şi/sau LABORATOR 12. Documentare pe INTERNET
6. Realizare teme, referate, eseuri, 10 13. Alte activităţi................................... 0
traduceri, etc.
7. Pregătire lucrări de control 0 14. Alte activităţi.................................... 0
24
ŞCOALA NAŢIONALĂ DE STUDII POLITICE ŞI ADMINISTRATIVE
Facultatea de Comunicare si Relatii Publice
Masterat Management si Comunicare in Afaceri
FIŞA DISCIPLINEI
* Dacă disciplina are mai multe semestre de studiu, se completează câte o fişă pentru fiecare semestru
** Es - evaluare sumativă, la sfârşitul semestrului, poate fi realizată prin examen scris (S), examen oral
(O) sau examen scris şi oral (SO)); Ec-evaluare continuă pe parcursul semestrului.
Facultatea Comunicare si Relatii Publice Numărul total de ore (pe semestru) din
planul de învăţământ
Catedra Comunicare si Relatii Publice (Ex. 28 la C dacă disciplina are curs
de 14 săptămâni x 2 h curs pe
Domeniul Comunicare săptămână)
Specializarea Management si Comunicare in Total C** S L P S.I.
Afaceri 200 28 14 158
*C-curs, S- seminar, L- activităţi de laborator, P- proiect sau lucrări practice, S.I. studiu individual
25
5. Instrumental – aplicativ (proiectarea, conducerea şi evaluarea activităţilor practice
specifice: utilizarea unor metode, tehnici şi instrumente de investigare şi de aplicare):
• capabilitatea de a utiliza intreaga gama de metode şi tehnici specifice evaluarii si
auditului proiectelor.
• capabilitatea de a distinge între metodele şi instrumentele de evaluare a activitatilor
repetitive in raport cu activitatile de tip proiect.
• poate elabora un model de audit si evaluare a unui proiect din perspectiva specificitatii
acestuia – proiect de tip industrial sau socio-economic, realizat de contractant unic sau in parteneriat
etc. – în vederea diagnosticării şi eficientizării activităţilor de evaluare desfasurate de organizaţie.
• poate să operaţionalizeze conceptele asociate fiecărei teme tratate în vederea construcţiei
unor instrumente de măsurare aplicabile la nivelul diferitelor etape de analiză si evaluare a unui
proiect.
• poate realiza auditul unui proiec.
6. Atitudinale (manifestarea unei atitudini pozitive şi responsabile faţă de domeniul ştiinţific /
centrat pe valori şi relaţii democratice / promovarea unui sistem de valori culturale morale şi civice
/ valorificarea optimă şi creativă a propriului potenţial în activităţile ştiinţifice / implicarea în
dezvoltarea instituţională şi în promovarea inovaţiilor ştiinţifice / angajarea în relaţii de parteneriat
cu alte persoane – instituţii cu responsabilităţi similare / participarea la propria dezvoltare
profesională).
• imprimarea unei atitudini de profesionalism fata de mediul de afaceri prin cunoaşterea
rolului auditului si evaluarii proiectelor atat in cadrul organizatiei cat si in cadrul economiei.
• crearea unei imagini de ansamblu sistemică şi dinamică asupra evaluarii proiectelor ca
proces şi a pozitionarii acestui tip de activitati in mediul de afaceri, precum şi asupra interacţiunilor
specifice.
• crearea unei atitudini de orientare către piaţă şi client, în special către nevoile şi
pretenţiile acestuia.
• asumarea raspunderii; capacitate decizionala; creativitate.
• insuşirea neutralităţii specifice cercetătorului în proiectarea, derularea şi implementarea
activitatilor de audit si evaluare a unui proiect.
• insuflarea atitudinii nediscriminatorii şi detaşate în relaţie cu obiectul auditari/evaluarii.
26
Bibliografie minimală indicată
Nr. Lucrarea Editura Anul Paginaţia Competenţe
crt. apariţiei specifice
realizate
1. Evaluating socio – economic programmes Office for 2000 Integral 1, 2, 3, 4
Official
Publications of
the European
Communities
2. Kerzner, H., Project Management, A Systems John Wiley & 2001 Integral 1, 2, 3, 4
Approach to Planning, Scheduluing, and Sons, Inc. – New
Controlling York
3. Kerzner, H., Applied Project Management, Best John Wiley & 2000 Integral 1, 2, 3, 4
Practices on Implementation Sons, Inc. – New
York
4. Kerzner, H., Strategic Planing for Project John Wiley & 2001 Integral 1, 2, 3, 4
Management using a Project Management Sons, Inc. – New
Maturity Model York
5. Lock, D., Management de Proiect Ed. CODECS, 2000 Integral 1, 2, 3, 4
Bucuresti
6. Herniaux, G., Conducerea proiectelor de Ed. Tehnica, 1995 Integral 1, 2, 3, 4
organizare Bucuresti
7. Cusworth, J.W., Franks, T.R., Managementul Ed. All, 1993 Integral 1, 2, 3, 4
proiectelor in tarile in curs de dezvoltare Bucuresti
8. Nicolescu, O., Verboncu, I., Management Ed. Economica, 1997 Integral 1, 2, 3, 4
Bucuresti
9. A Guide to the Project Management Body of PMBOK 2000 Integral 1, 2, 3, 4
Knowledge Edition
10. Stancioiu, I., Militaru, Gh., Management. Ed. Teora, 1999 Integral 1, 2, 3, 4
Elemente Fundamentale Bucuresti
Estimaţi timpul total (ore pe semestru) al activităţilor de studiu individual pretinse studentului
(completaţi cu zero activităţile care nu sunt cerute)
1. Descifrarea şi studiul notiţelor de 14 8. Pregătire prezentări orale 3
curs
2. Studiul după manual, suport de 25 9. Pregătire examinare finală 27
curs
3. Studiul bibliografiei minimale 24 0
indicate 10. Tutoriat
4. Documentare suplimentară în 24 10
bibliotecă 11. Documentare pe teren
5. Activitate specifică de pregătire 11 10
SEMINAR şi/sau LABORATOR 12. Documentare pe INTERNET
6. Realizare teme, referate, eseuri, 10 13. Alte activităţi................................... 0
traduceri, etc.
7. Pregătire lucrări de control 0 14. Alte activităţi.................................... 0
27
ŞCOALA NAŢIONALĂ DE STUDII POLITICE ŞI ADMINISTRATIVE
Facultatea Comunicare şi Relaţii Publice
Master: Management şi Comunicare in Afaceri
FIŞA DISCIPLINEI
* Dacă disciplina are mai multe semestre de studiu, se completează câte o fişă pentru fiecare semestru
** Es - evaluare sumativă, la sfârşitul semestrului, poate fi realizată prin examen scris (S), examen oral
(O) sau examen scris şi oral (SO)); Ec-evaluare continuă pe parcursul semestrului.
28
La stabilirea notei finale se iau în considerare Ponderea la notare, exprimată în %
(Total = 100%)
- răspunsurile la examen/ colocviu (evaluarea finală) 50%
- răspunsurile finale la lucrările practice de laborator 20%
- testarea periodică prin lucrări de control -
- testarea continuă pe parcursul semestrului -
- activităţi gen teme / referate / eseuri / traduceri / proiecte etc. 30%
- alte activităţi (precizaţi)................................................................... -
Lucrare scrisă de tip test grilă (30 de întrebări grilă cu o singură variantă de răspuns corectă dintre care 5 grile sunt
probleme şi aplicaţii practice).
Nota finală este ajustată cu lucrările practice ce trebuie prezentate la finalul cursului pe temele prezentate la curs
(previzionarea ratelor de dobândă, structura optimă de capital, previzionarea cursului de schimb, evaluarea gradului de
expunere la riscul de dobândă, riscul valutar şi riscul de ţară a unei finanţări) şi de rezolvarea a două studii de caz din cele
4 prezentate la seminar.
Cerinţe minime pentru nota 5 Cerinţe minime pentru nota 10
(sau cum se acordă nota 5) (sau cum se acordă nota 10)
Răspuns corect la minim 12 întrebări grilă din test Răspuns corect la toate întrebările grilă din test, 2 proiecte
din 4 rezolvate corect
Estimaţi timpul total (ore pe semestru) al activităţilor de studiu individual/ lucru în echipă pretinse studentului
(completaţi cu zero activităţile care nu sunt cerute)
1. Descifrarea şi studiul notiţelor de 15 8. Pregătire prezentări orale 0
curs
2. Studiul după manual, suport de 25 9. Pregătire examinare finală 0
curs
3. Studiul bibliografiei minimale 20 0
indicate 10. Tutoriat
4. Documentare suplimentară în 20 0
bibliotecă 11. Documentare pe teren
5. Activitate specifică de pregătire 20 15
SEMINAR şi/sau LABORATOR 12. Documentare pe INTERNET
6. Realizare teme, referate, eseuri, 18 13. Alte activităţi................................... 0
traduceri, etc.
7. Pregătire lucrări de control 0 14. Alte activităţi.................................... 0
29
ŞCOALA NAŢIONALĂ DE STUDII POLITICE ŞI ADMINISTRATIVE
Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice
Master: Management şi comunicare în afaceri
FIŞA DISCIPLINEI
* Dacă disciplina are mai multe semestre de studiu, se completează câte o fişă pentru fiecare semestru
** Es - evaluare sumativă, la sfârşitul semestrului, poate fi realizată prin examen scris (S), examen oral
(O) sau examen scris şi oral (SO)); Ec-evaluare continuă pe parcursul semestrului.
*C-curs, S- seminar, L- activităţi de laborator, P- proiect sau lucrări practice, S.I. studiu individual
30
La stabilirea notei finale se iau în considerare Ponderea la notare, exprimată în %
(Total = 100%)
- răspunsurile la examen/ colocviu (evaluarea finală) 50 %
- răspunsurile finale la lucrările practice de laborator 0 %
- testarea periodică prin lucrări de control 0 %
- testarea continuă pe parcursul semestrului 50 %
- activităţi gen teme / referate / eseuri / traduceri / proiecte etc.
- alte activităţi (precizaţi)...................................................................
Descrieţi modalitatea practică de evaluare finală, (Es/Ec) (de exemplu : lucrare scrisă (descriptivă şi/sau test grilă
şi/sau probleme etc.), examinare orală cu bilete, colocviu individual ori în grup, proiect etc.)
Estimaţi timpul total (ore pe semestru) al activităţilor de studiu individual/ lucru în echipă pretinse studentului
(completaţi cu zero activităţile care nu sunt cerute)
1. Descifrarea şi studiul notiţelor de 20 8. Pregătire prezentări orale 10
curs
2. Studiul după manual, suport de 20 9. Pregătire examinare finală 10
curs
3. Studiul bibliografiei minimale 20 0
indicate 10. Tutoriat
4. Documentare suplimentară în 18 5
bibliotecă 11. Documentare pe teren
5. Activitate specifică de pregătire 20 15
SEMINAR şi/sau LABORATOR 12. Documentare pe INTERNET
6. Realizare teme, referate, eseuri, 20 13. Alte activităţi................................... 0
traduceri, etc.
7. Pregătire lucrări de control 14. Alte activităţi.................................... 0
Data completării:
Semnătura titularului: Conf univ.dr. Maria Costache
31
ŞCOALA NAŢIONALĂ DE STUDII POLITICE ŞI ADMINISTRATIVE
Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice
Master: Management şi Comunicare în Afaceri
FIŞA DISCIPLINEI
* Dacă disciplina are mai multe semestre de studiu, se completează câte o fişă pentru fiecare semestru
** Es - evaluare sumativă, la sfârşitul semestrului, poate fi realizată prin examen scris (S), examen oral
(O) sau examen scris şi oral (SO)); Ec-evaluare continuă pe parcursul semestrului.
*C-curs, S- seminar, L- activităţi de laborator, P- proiect sau lucrări practice, S.I. studiu individual
32
La stabilirea notei finale se iau în considerare Ponderea la notare, exprimată în %
(Total = 100%)
- răspunsurile la examen/ colocviu (evaluarea finală) 60 (lucrare scrisă – test grilă)
- răspunsurile finale la lucrările practice de laborator
- testarea periodică prin lucrări de control 10 (lucrare scrisă de control)
- testarea continuă pe parcursul semestrului 10
- activităţi gen teme / referate / eseuri / traduceri / proiecte etc. 20 (referate)
- alte activităţi (precizaţi)...................................................................
Descrieţi modalitatea practică de evaluare finală, (Es/Ec) (de exemplu : lucrare scrisă (descriptivă şi/sau test grilă
şi/sau probleme etc.), examinare orală cu bilete, colocviu individual ori în grup, proiect etc.)
Estimaţi timpul total (ore pe semestru) al activităţilor de studiu individual/ lucru în echipă pretinse studentului
(completaţi cu zero activităţile care nu sunt cerute)
1. Descifrarea şi studiul notiţelor de 10 8. Pregătire prezentări orale 10
curs
2. Studiul după manual, suport de 20 9. Pregătire examinare finală 20
curs
3. Studiul bibliografiei minimale 20 0
indicate 10. Tutoriat
4. Documentare suplimentară în 20 10
bibliotecă 11. Documentare pe teren
5. Activitate specifică de pregătire 20 10
SEMINAR şi/sau LABORATOR 12. Documentare pe INTERNET
6. Realizare teme, referate, eseuri, 18 13. Alte activităţi................................... 0
traduceri, etc.
7. Pregătire lucrări de control 14. Alte activităţi.................................... 0
33
ŞCOALA NAŢIONALĂ DE STUDII POLITICE ŞI ADMINISTRATIVE
FACULTATEA de Comunicare si Relatii Publice
SPECIALIZAREA… Master Management si Comunicare in Afaceri
FIŞA DISCIPLINEI
* Dacă disciplina are mai multe semestre de studiu, se completează câte o fişă pentru fiecare semestru
** Es - evaluare sumativă, la sfârşitul semestrului, poate fi realizată prin examen scris (S), examen oral
(O) sau examen scris şi oral (SO)); Ec-evaluare continuă pe parcursul semestrului.
*C-curs, S- seminar, L- activităţi de laborator, P- proiect sau lucrări practice, S.I. studiu individual
34
La stabilirea notei finale se iau în considerare Ponderea la notare, exprimată în %
(Total = 100%)
- răspunsurile la examen/ colocviu (evaluarea finală) 70%
- răspunsurile finale la lucrările practice de laborator
- testarea periodică prin lucrări de control
- testarea continuă pe parcursul semestrului 20%
- activităţi gen teme / referate / eseuri / traduceri / proiecte etc 10%
- alte activităţi (precizaţi)...................................................................
Descrieţi modalitatea practică de evaluare finală, (Es/Ec) ( de exemplu : lucrare scrisă (descriptivă şi/sau test grilă
şi/sau probleme etc.), examinare orală cu bilete, colocviu individual ori în grup, proiect etc. )
Estimaţi timpul total (ore pe semestru) al activităţilor de studiu individual pretinse studentului
(completaţi cu zero activităţile care nu sunt cerute)
1. Descifrarea şi studiul notiţelor de 10 8. Pregătire prezentări orale 3
curs
2. Stdiul după manual, suport de curs 25 9. Pregătire examinare finală 15
3. Stdiul bibliografiei minimale 20 0
indicate 10. Tutoriat
4.Documentare suplimentară în 20 0
bibliotecă 11. Documentare pe teren
5. Activitate specifică de pregătire 10 12
SEMINAR şi/sau LABORATOR 12. Documentare pe INTERNET
6. Realizare teme, referate, eseuri, 7 13. Alte activităţi...................................
traduceri, etc.
7. Pregătire lucrări de control 0 14. Alte activităţi....................................
35
ŞCOALA NAŢIONALĂ DE STUDII POLITICE ŞI ADMINISTRATIVE
Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice
Master: Management şi comunicare în afaceri
FIŞA DISCIPLINEI
* Dacă disciplina are mai multe semestre de studiu, se completează câte o fişă pentru fiecare semestru
** Es - evaluare sumativă, la sfârşitul semestrului, poate fi realizată prin examen scris (S), examen oral
(O) sau examen scris şi oral (SO)); Ec-evaluare continuă pe parcursul semestrului.
*C-curs, S- seminar, L- activităţi de laborator, P- proiect sau lucrări practice, S.I. studiu individual
36
La stabilirea notei finale se iau în considerare Ponderea la notare, exprimată în %
(Total = 100%)
- răspunsurile la examen/ colocviu (evaluarea finală) 50 %
- răspunsurile finale la lucrările practice de laborator 0 %
- testarea periodică prin lucrări de control 0 %
- testarea continuă pe parcursul semestrului 50 %
- activităţi gen teme / referate / eseuri / traduceri / proiecte etc.
- alte activităţi (precizaţi)...................................................................
Descrieţi modalitatea practică de evaluare finală, (Es/Ec) (de exemplu : lucrare scrisă (descriptivă şi/sau test grilă
şi/sau probleme etc.), examinare orală cu bilete, colocviu individual ori în grup, proiect etc.)
Estimaţi timpul total (ore pe semestru) al activităţilor de studiu individual/ lucru în echipă pretinse studentului
(completaţi cu zero activităţile care nu sunt cerute)
1. Descifrarea şi studiul notiţelor de 18 8. Pregătire prezentări orale 5
curs
2. Studiul după manual, suport de 25 9. Pregătire examinare finală 15
curs
3. Studiul bibliografiei minimale 15 0
indicate 10. Tutoriat
4. Documentare suplimentară în 0 10
bibliotecă 11. Documentare pe teren
5. Activitate specifică de pregătire 25 10
SEMINAR şi/sau LABORATOR 12. Documentare pe INTERNET
6. Realizare teme, referate, eseuri, 10 13. Alte activităţi................................... 0
traduceri, etc.
7. Pregătire lucrări de control 0 14. Alte activităţi.................................... 0
Data completării:
08.11.2007
Semnătura titularului: Prof univ.dr. Dumitru Iacob
37
ŞCOALA NAŢIONALĂ DE STUDII POLITICE ŞI ADMINISTRATIVE
Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice
Master: Managemnt şi comunicare în afaceri
FIŞA DISCIPLINEI
Denumirea disciplinei Marketingul, premisa succesului în afaceri. Poziţionare şi politici de produs, preţ
şi distribuţie
Anul de studiu I Semestrul * I Tipul de evaluare finală **(Es/Ec) Ec
Regimul disciplinei (Ob-obligatorie, As-asociată, Op- Ob Numărul de credite 7
opţională)
Total ore din planul de 42 Total ore studiu 133 Total ore pe semestru 175
învăţământ individual/ lucru
în echipă
Titularul disciplinei Lector univ. dr. Florina PINZARU
* Dacă disciplina are mai multe semestre de studiu, se completează câte o fişă pentru fiecare semestru
** Es - evaluare sumativă, la sfârşitul semestrului, poate fi realizată prin examen scris (S), examen oral
(O) sau examen scris şi oral (SO)); Ec-evaluare continuă pe parcursul semestrului.
*C-curs, S- seminar, L- activităţi de laborator, P- proiect sau lucrări practice, S.I. studiu individual
38
La stabilirea notei finale se iau în considerare Ponderea la notare, exprimată în %
(Total = 100%)
- răspunsurile la examen/ colocviu (evaluarea finală) 40
- răspunsurile finale la lucrările practice de laborator
- testarea periodică prin lucrări de control
- testarea continuă pe parcursul semestrului 40
- activităţi gen teme / referate / eseuri / traduceri / proiecte etc. 20
- alte activităţi (precizaţi)...................................................................
Descrieţi modalitatea practică de evaluare finală, (Es/Ec) (de exemplu : lucrare scrisă (descriptivă şi/sau test grilă
şi/sau probleme etc.), examinare orală cu bilete, colocviu individual ori în grup, proiect etc.)
Evaluarea finală se face prin examen oral, cu două subiecte teoretice şi un subiect aplicativ.
Estimaţi timpul total (ore pe semestru) al activităţilor de studiu individual/ lucru în echipă pretinse studentului
(completaţi cu zero activităţile care nu sunt cerute)
1. Descifrarea şi studiul notiţelor de 15 8. Pregătire prezentări orale 2
curs
2. Studiul după manual, suport de 26 9. Pregătire examinare finală 10
curs
3. Studiul bibliografiei minimale 20
indicate 10. Tutoriat
4. Documentare suplimentară în 20 10
bibliotecă 11. Documentare pe teren
5. Activitate specifică de pregătire 10 10
SEMINAR şi/sau LABORATOR 12. Documentare pe INTERNET
6. Realizare teme, referate, eseuri, 10 13. Alte activităţi...................................
traduceri, etc.
7. Pregătire lucrări de control 14. Alte activităţi....................................
Data completării
18.11.2007 Semnătura titularului: lect. univ. dr. Florina Pinzaru
39
ŞCOALA NAŢIONALĂ DE STUDII POLITICE ŞI ADMINISTRATIVE
Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice
Master: Management şi comunicare în afaceri
FIŞA DISCIPLINEI
* Dacă disciplina are mai multe semestre de studiu, se completează câte o fişă pentru fiecare semestru
** Es - evaluare sumativă, la sfârşitul semestrului, poate fi realizată prin examen scris (S), examen oral
(O) sau examen scris şi oral (SO)); Ec-evaluare continuă pe parcursul semestrului.
*C-curs, S- seminar, L- activităţi de laborator, P- proiect sau lucrări practice, S.I. studiu individual
40
La stabilirea notei finale se iau în considerare Ponderea la notare, exprimată în %
(Total = 100%)
- răspunsurile la examen/ colocviu (evaluarea finală) 50 %
- răspunsurile finale la lucrările practice de laborator 0 %
- testarea periodică prin lucrări de control 0 %
- testarea continuă pe parcursul semestrului 50 %
- activităţi gen teme / referate / eseuri / traduceri / proiecte etc.
- alte activităţi (precizaţi)...................................................................
Descrieţi modalitatea practică de evaluare finală, (Es/Ec) (de exemplu : lucrare scrisă (descriptivă şi/sau test grilă
şi/sau probleme etc.), examinare orală cu bilete, colocviu individual ori în grup, proiect etc.)
Estimaţi timpul total (ore pe semestru) al activităţilor de studiu individual/ lucru în echipă pretinse studentului
(completaţi cu zero activităţile care nu sunt cerute)
1. Descifrarea şi studiul notiţelor de 20 8. Pregătire prezentări orale 10
curs
2. Studiul după manual, suport de 20 9. Pregătire examinare finală 18
curs
3. Studiul bibliografiei minimale 20 5
indicate 10. Tutoriat
4. Documentare suplimentară în 20 10
bibliotecă 11. Documentare pe teren
5. Activitate specifică de pregătire 10 10
SEMINAR şi/sau LABORATOR 12. Documentare pe INTERNET
6. Realizare teme, referate, eseuri, 10 13. Alte activităţi................................... 0
traduceri, etc.
7. Pregătire lucrări de control 5 14. Alte activităţi.................................... 0
Data completării:
08.11.2007
Semnătura titularului: Conf univ.dr. Dumitru Borţun
41
PROGRAMA ANALITICĂ
Evaluarea studenţilor
1. Test – examen scris 60 pct.
2. Teme individuale - Proiect final 40 pct.
Total 100 pct.
Evaluarea pe parcurs se realizează:
- printr-un set de 10 teme individuale (pe o temă -dată în mod regulat- pentru fiecare curs/seminar pe
baza unui set de concepte din tematica disciplinei) în limita a 15 pagini (format A4); se pune accent pe
creativitatea şi logică de construcţie a răspunsurilor (40% din aprecierea finală);
- referatul / eseul trebuie să refere una dintre temele de discutie din cadrul cursurilor si dezbaterilor de
seminar. Este propusă o listă de termeni din care fiecare masterand va alege 5 pe baza cărora va formula titlul si
stabili structura continutului.
La examenul scris se propun trei subiecte – două din materialele de curs şi unul pentru interpretare – analiza unui
text, un scurt studiu de caz, comentariul unui aspect, (60% din nota finală).
1
Modulul 1.
Competitivitatea economică şi Mediul de afaceri în România. Abordarea teoretică a problematicii competitivităţii.
România şi Agenda Lisabona - Poziţionarea României în contextul internaţional
Studiu de caz:
Coordonate ale competitivităţii României în diferite clasamente internaţionale.
Teme de discutie:
Economia bazată pe cunoaştere în România. Modalitati de apreciere a calităţii mediului de afaceri
Modulul 2. Instabilitate şi risc. Surse ale instabilităţii – modalităti de recunoaştere. Metode de apreciere a instabilităţii.
Riscul de tară. Implicaţii în plan economic ale evaluărilor de risc de ţară. Eforturi de previzionare si prevenirea crizelor.
Metode de analiza/identificare a tendintelor (de ex. MICMAC, Cross Impact Analysis, Eraly Warning Models).
Exprimarea decalajelor – S-distance
Studii de caz:
Managementul riscului in Europa Centrala si de Est nu este tratat. Divital Divide – România
Legile lui Moore si metoda extrapolării. Indicele de atractivitate la nivel regional – cazul României. Indicele de încredere
industrială
Teme de discutie:
Relansarea incertă a economiei comunitare. Cine sau ce poate schimba mentalitati in România? Existe modele globale
utile?
Modulul 3. Managementul crizei. Managementul riscului. Managementul conflictelor. Teoria deciziilor din perspectiva
managerială. Abordări cantitative multicriteriale. Analize de tip cost-benefiu şi luarea deciziilor.
Studiu de caz:
Aprecieri ale sarăciei/bunăstării. Riscurile dezechilibrelor
Bibliografie
AMPLEFORD, S., - Country Indicators for Foreing Policy (www.carleton.ca/cifp) Methodology Review, Discussion
Paper, International Development research centre, July 2000
ANASTASIEI, B., - Managementul riscului organizaţional, Editura Tehnopress, Iaşi, 2004
ANDONE, I., ŢUGUI, A., - Sisteme inteligente în management, contabilitate, finanţe, bănci, şi marketing, Editura
Economică, Bucureşti, 1999
ARCHIBUGI, D., LUNDVALL, B., - The Globalizing Learning Economy, Oxford University Press, 2001
BADRUS, G., RĂDĂCEANU, E., - Globalitate şi management, Editura ALL Beck, Bucureşti, 1999
BURKE, R., COOPER, C.L., - Leading in turbulent times, Blackwell Publishing Ltd; 2004
Carment, D., - Assessing Country Risk, Creating Index of Severity, Background Discussion Paper prepared for CIFP
Risk Assessement Template, May 2001,
EIKEN, S., VELIN, O., - Gestion de Crise, La response de l’entreprise, EFE – Edition Formation Entreprise,
Dăianu Daniel (coord.) - România şi Agenda Lisabona - aderarea la UE şi competitivitatea economică, Noiembrie
2004, Grupul de Economie Aplicată (GEA), Centrul Român de Politici Economice (CEROPE)
DINU, Mihai-Ştefan, ALEXANDRESCU, Grigore – Surse de instabilitate, Universitatea Naţională de Apărare, Centrul
de Studii Strategice de Apărare şi Securitate, http://cssas.unap.ro/ro/studii/pdf/surse%20de%20instabilitate.pdf.
DRUCKER, P., - Realitatile lumii de mâine, Editura Teora, Bucureşti, 1999
DRUCKER, P., - Despre profesia de manager, A Harvard Business Review, Editura Meteor Press, Bucureşti, 2006
HÎNCU, D., Ene, N., - Metode cantitative pentru administraţia publică, Editura Eficon Press, Bucureşti, 2005
HUŢU, C., - Cultură, Schimbare, Competiţie, Editura Economică, Bucureşti, 2003
LARKIN, J. M., - Managementul crizelor şi al situaţiilor de risc, Editura comunicare.ro, 2003
MALIM, T., - Procese cognitive, Editura Tehnică, Bucureşti, 1999
MOSS KANTER, R., - Frontierele managementului; A Harvard Business Review Book, Editura Meteor Press,
Bucuresti, 2006
ROSENZWEIG, R.W., - „Making brilliant decisions in turbulent times”, Review Virtual Strategist – A Journal of
Strategy & Business transformation, Issue 2/Spring 2002
SAMANRASINGHE, I., Donaldson, B., McGinn, C., - Conflict Vunerability Analysis, Africa Bureau’s Office of
Sustainable Development, Crisis Mitigation and Response, Conflict Web
http://www.usaid.gov/AFR/conflictweb/indes.html
SARCINSCHI, A., DINU, M., - Crize si instabilitate in Europa, Universitatea de Aparare, Centru de Studii Strategice
de Aparare si securitate
SILBERGLITT, R., Antón P.S., Howell, D., Wong, A., - The Global Technology Revolution 2020, In-Depth Analyses:
Bio/Nano/Materials/Information Trends, Drivers, Barriers, and Social Implications, Technical Report, RAND
Corporation
VASILESCU, I., ROMÂNU, I., (coord.) - Managementul investiţiilor, Editura Mărgăritar, 1997, 602 pagini
2
VOICULESCU, D., - Competiţie şi competitivitate, Editura Economică, Bucureşti, 2001
YOSHIHARA H., - “Digital Content Opportunities and Challenges: Changing value chains and business models”;
Global Markets, KPMG International, January 2006
Wong, S., Kwock, N., - „Managing in turbulent times – The Adaptive Enterprise”, The SGV Review, March 2004
Harvard Business Essentials – Crisis Management – Master the Skills to Prevent Disasters, 2004
Harvard Business Review on Managing Uncertainty, 1999
Scenarii: Europe in 2020; O Europa, 5 destine, Editura Institutului de Economie Mondiala, Bucuresti, 2000
Planul National de Dezvoltare - PND 2007-2013
Documentul de programare în domeniul competitivităţii – Transilvania de Nord, Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-
Vest, august 2005
Studii de impact PAIS III
Towards an Enterprising Europe; A Paper by the French, German and UK Governments, 26 January 2004
Implementing the Lisbon Community Programme for Growth and Jobs, Transfer of Business – Continuity
through a new beginning, Communication from the Commission to the Council, the European Parliament, The European
Economic and Social Committee and the Committee of the Regions, Brussels, 14.03.2006, COM (2006) 117 final
Action Plan: The European agenda for Entrepreneurship, Communication from the Commission to the
Council, the European Parliament, The European Economic and Social Committee and the Committee of the Regions,
Brussels, 11.02.2004, COM (2004) 70 final
Helping to create an entrepreneurial culture, A Guide on Good Practice in Promoting Entrepreneurial
Attitudes and Skills through Education, European Commission, 2004
Entrepreneurship in Europe, Green Paper, Commission of the European Communities, Brussels, 21.10.2003,
COM (2003) 27 final
World Development Report 2006- Equity and Development, ©2005 The International Bank for Reconstruction
and Development / The World Bank
World Development Report 2007 - Development and the Next Generation, ©2006 The International Bank for
Reconstruction and Development / The World Bank
World Investment Prospects - The revival of globalisation?, © 2005 Economist Intelligence Unit, 2005
World Economic Situation and Prospects 2006, United Nations New York, 2006
Human Development Report 2006 – Beyond scarcity: power, poverty and the global water crisis,
http://hdr.undp.org
Human Development Report 2005 – International cooperation at a crossroads: aid, trade and security in a
unequal world, http://hdr.undp.org
Prospects for Foreign Direct Investment and the Strategies of Transnational Corporations, 2005- 2008,
UNITED NATIONS, New York and Geneva, 2005
Business Tendency Surveys: A Handbook, Statistics Directorate, OECD, 2003
Economic Outlook for the Euro Area In 2006 and 2007, European Forecasting Report - EFN REPORT
Transnational Corporations and the Internationalization of R&D, World Investment Report, 2005, © 2005
United Nations Conference on Trade and Development
A Better Investment Climate for Everyone, 2005, World Development Report, © 2004 The International Bank
for Reconstruction and Development / The World Bank
Doing Business in 2006, Creating Jobs, © 2006 INTERNATIONAL BANK FOR RECONSTRUCTION AND
DEVELOPMENT, The WORLD BANK
Human Development Report 2006 – Beyond scarcity: power, poverty and the global water crisis,
http://hdr.undp.org
More Decisions, More Complexity, More Data: Teradata Survey Shows Constant and Compounding Increases,
The 2005-2006 Teradata Report on Business Decision-Making; http://www.teradata.com/t/page/141241/index.html
Impact Assessment: Next Steps - In support of competitiveness and sustainable development, COMMISSION
STAFF WORKING PAPER, Brussels, 21.10.2004; SEC (2004)1377
- ANNEXES TO IMPACT ASSESSMENT GUIDELINES, June 2005, European Commission
3
Termeni pentru referat1 – AIMI 2007- 2008
1
Sunt posibile orice combinatii de acesti termeni (nu mai multi de 5) din aceasta lista sau, eventual, cu 1-2
nou propusi (cu justificarea enuntata in cuprinsul referatului)
4
PROGRAMA ANALITICĂ
Titular:
Lector univ. dr. Valeriu Frunzaru
Semestrul__II
Evaluarea studenţilor
Pentru activitatea de seminar, studenţii vor fi evaluaţi continuu, obţinând o notă care va reprezenta 50% din nota
finală.
La sfârşitul semestrului cunoştinţele dobândite în cadrul cursului vor fi evaluate pe baza unui proiect de
cercetare, nota obţinută la acest examen va reprezenta 50% din nota finală.
Tematica cursului:
5
Bibliografie
Bulai, Alfred (2000). Focus-grup. Bucureşti: Editura Paideia
Chelcea, Septimiu [2001] (2007). Metodologia cercetării sociologice, Bucureşti: Editura
Economică.
Datculescu, Petre (2006). Cercetarea de marketing – cum pătrunzi în mintea consumatorului,
cum măsori şi cum analizezi informaţia, Bucureşti: Editura Brandbuilders Grup.
De Singly, Francois, Blanchet, Alain, Gotman, Anne, Kaufmann, Jean-Claude [1992](1998).
Ancheta şi metodele ei. Iaşi: Editura Polirom.
Krueger, Richard A., Casey, Mary Anne [2000](2005). Metoda focus grup. Iaşi: Editura Polirom
Rotaru, Traian şi Iluţ, Petru [1997] (2006). Ancheta şi sondajul de opinie. Teorie şi practică. Iaşi: Editura
Polirom.
Tematica seminariilor:
1. Construc ia ipotezelor
2. Opera ionalizarea conceptelor: dimensiuni, indicatori, indici
3. Chestionarul
4. E antionarea
5. Construc ia bazei de date i analiza datelor
6. Ghidul de interviu
7. Analiza interviurilor
8. Fi a de obseva ie
9. Design-ul experimentului
10. Grila analizei de con inut
Bibliografie
Bulai, Alfred (2000). Focus-grup. Bucureşti: Editura Paideia
Chelcea, Septimiu [2001] (2007). Metodologia cercetării sociologice, Bucureşti: Editura
Economică.
Datculescu, Petre (2006). Cercetarea de marketing – cum pătrunzi în mintea consumatorului,
cum măsori şi cum analizezi informaţia, Bucureşti: Editura Brandbuilders Grup.
De Singly, Francois, Blanchet, Alain, Gotman, Anne, Kaufmann, Jean-Claude [1992](1998).
Ancheta şi metodele ei. Iaşi: Editura Polirom.
Krueger, Richard A., Casey, Mary Anne [2000](2005). Metoda focus grup. Iaşi: Editura Polirom
Rotaru, Traian şi Iluţ, Petru [1997] (2006). Ancheta şi sondajul de opinie. Teorie şi practică.
Iaşi: Editura Polirom.
6
PROGRAMA ANALITICĂ
Semestrul_4
Evaluarea cursanţilor
• participarea la seminarii;
• elaborarea unei analize de imagine;
• examen
Tematica cursului
1. Imaginea socială a organizaţiilor
2. Sistemul indicatorilor de imagine
3. Profilurile de imagine şi indicii de imagine
4. Interpretarea profilurilor de imagine
5. Cuantificarea datelor
6. Analiza de imagine
7. Imaginea instituţiei şefului statului
8. Imaginea factorilor de decizie politică
9. Imaginea instituţiilor ecleziastice
10. Imaginea instituţiei militare
11. Imaginea structurilor de menţinere a ordinii publice
12. Imaginea serviciilor secrete
13. Imaginea partidelor politice
14. Imaginea structurilor marginale
7
Bibliografia cursului
1. ABRIC, Jean-Claude, Psihologia comunicării, Iaşi, Editura Polirom, 2002
2. AGABRIAN, Mircea, Analiza de conţinut, Iaşi, Editura Polirom, 2006
3. ALDEA, Andra, CHIRIBUCĂ, Dan, COMŞA, Mircea, KIVU, Mircea, MICU, Bogdan, MOLDOVAN,
Călin, Sondajele de opinie – Mod de utilizare. Alegerile 2000. Prezentare şi analiză, Bucureşti, Editura Paideia,
2001
4. BECIU, Camelia. Comunicare şi discurs mediatic. O lectură sociologică, Bucureşti, Editura
Comunicare.ro, 2009.
5. BERNAIS, Edward, Cristalizarea opiniei publice, Bucureşti, Editura Comunicare.ro, 2003
6. BLAND, Michael, THEAKER, Alison, WRAGG, David, Relaţiile eficiente cu mass-media, Bucureşti,
Editura Comunicare.ro, 2003
7. CHELCEA, Septimiu, Metodologia cercetării sociologice. Metode cantitative şi calitative, Bucureşti,
Editura Economică, 2001
8. CHICIUDEAN, Ion, Gestionarea imaginii în procesul comunicării, Bucureşti, Editura Licorna, 2000
9. CHICIUDEAN, Ion, HALIC, Bogdan-Alexandru, Imagologie. Imagologie istorică, Bucureşti, Editura
Comunicare.ro, 2003
10. CHICIUDEAN, Ion, HALIC, Bogdan-Alexandru, MĂCIUCĂ, Daniel (coordonatori), România la
cumpănă de milenii. Analize de imagine, Bucureşti, Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice ,,David
Ogilvy”, 2005
11. COMAN, Cristina, Relaţiile publice şi mass-media, Iaşi, Editura Polirom, 2004
12. CULDA, Lucian, Procesualitatea socială, Bucureşti, Editura Licorna, 1994
13. DRĂGAN, Ioan, Paradigme ale comunicării de masă. Orizontul societăţii mediatice, partea I, Bucureşti,
Casa de Editură şi Presă "Şansa" S.R.L., 1996
14. DOMINICK, Joseph R., Ipostazele comunicării de masă. Media în era digitală, Bucureşti, Editura
Comunicare.ro, 2009.
15. DOUGLAS, Mary, Cum gândesc instituţiile, Iaşi, Editura Polirom,2002
16. FISKE, John, Introducere în ştiinţele comunicării, Iaşi, Editura Polirom, 2003
17. FRIGIOIU, Nicolae, Imaginea publică a liderilor şi instituţiilor politice, Bucureşti, Editura
Comunicare.ro, 2004
18. GOFFMAN, Erving, Viaţa cotidiană ca spectacol, Bucureşti, Editura Comunicare.ro, 2003
19. IACOB, Luminiţa-Mihaela, Etnopsihologie şi imagologie. Sinteze şi cercetări, Iaşi, Editura Polirom, 2003
20. KELLNER, Douglas, Cultura media, Iaşi, Institutul European, 2001
21. LARSON, Charles, Persuasiunea. Receptare şi responsabilitate, Iaşi, Editura Polirom,2003
22. LAZARSFELD, Paul F, BERELSON, Bernard, GAUDET, Hazel, Mecanismul votului. Cum se decid
alegătorii într-o campanie prezidenţială, Bucureşti, Editura Comunicare.ro, 2004.
23. LE BON, Gustave, Opiniile şi credinţele, Bucureşti, Editura Ştiinţifică, 1995
24. MARINESCU, Valentina (coordonator), Efectele comunicării − o perspectivă culturologică −, Bucureşti,
Editura Tritonic, f.a
25. MOSCOVICI, Serge, Psihologia socială sau maşina de fabricat zei, Iaşi, Editura Universităţii "Al.I.Cuza",
1994
26. IDEM, Epoca maselor. Tratat istoric asupra psihologiei maselor, Iaşi, Institutul European, 2001
27. MUCCHIELLI, Alex, Arta de a influenţa. Analiza tehnicilor de manipulare, Iaşi, Editura Polirom,2002
28. NECULAU, Adrian, Psihologia câmpului social. Reprezentările sociale, Iaşi, Editura Polirom, 1997
29. PERETTI, André de, LEGRAND, Jean-André, BONIFACE, Jean, Tehnici de comunicare, Iaşi, Editura
Polirom,2001
30. POPESCU, Cristian Florin, Dicţionar explicativ de jurnalism, relaţii publice şi publicitate, Bucureşti,
Editura Tritonic, 2002
31. RADU, Ion, şi alţii, Introducere în psihologia contemporană, Bucureşti, Editura Sincron, 1991
32. REGESTER, Michael, LARKIN, Judy, Managementul crizelor şi al situaţiilor de risc, Bucureşti, Editura
Comunicare.ro, 2003
33. SILVERMAN, David, Interpretarea datelor calitative. Metode de analiză a comunicării, textului şi
interacţiunii, Iaşi, Editura Polirom,2004
34. STAVRE Ion, Reconstrucţia societăţii româneşti prin audiovizual, Bucureşti, Editura Nemira, 2004
35. TARDE, Gabriel, Opinia şi mulţimea, Bucureşti, Editura Comunicare.ro, 2007.
36. THOVERON, Gabriel, La communication politique aujourd´hui, Bruxelles, Editions Universitaires de
Boeck, 1990
Filmografia cursului
1. Crucea de piatră, un film de Andrei Blaier, Cinerom, Studioul Profilm, 1993
8
2. Înscenarea (Wag the Dog), un film de Barry Levison , New Line Cinema, Tribeca/Baltimore
Pictures/Punch, 1997
3. Jandarmul din Saint Tropez (Le Gendarme de Saint Tropez), un film de Jean Girault, La Société Nouvelle
de Cinématographie, 1964
4. Numele trandafirului(The Name of the Rose), un film de Jean-Jacques Annaud, Neue Constantin Film,
1986
5. Puterea şi adevărul, un film de Manole Marcus, Studioul Cinematografic Bucureşti, 1971
6. Telegrame, un film de Gheorghe Naghi şi Aurel Miheleş, Studioul Cinematografic Bucureşti, 1959
7. Titanic Vals, un film de Paul Călinescu, Studioul Cinematografic Bucureşti, 1964
8. Tora! Tora! Tora! (Tora! Tora! Tora!), un film de Elmo Williams şi Richard Fleischer, Twentieth Century
Fox, 1970
Tematica seminariilor
1. Imaginea socială. Tipologia imaginii sociale. Imaginea dezirabilă şi caracterisiticile acesteia;
Identificarea şi clasificarea surselor analizei de imagine;
2. Tehnica stabilirii indicatorilor şi subindicatorilor de imagine;
3. Tehnica realizării profilurilor de imagine;
4. Interpretarea profilelor de imagine;
5. Banca de date imagologice;
6. Analiza de imagine
7. Activitate practică: analiza imaginii instituţiei şefului statului difuzată prin mass-media audiovizuale;
8. Activitate practică: analiza imaginii instituţiei guvernului difuzată prin mass-media audiovizuale;
9. Activitate practică: analiza imaginii instituţiei ecleziastice difuzată prin mass-media audiovizuale;
10. Activitate practică: analiza imaginii instituţiei militare difuzată prin mass-media audiovizuale;
11. Activitate practică: analiza imaginii structurilor de ordine publică difuzată prin mass-media
audiovizuale;
12. Activitate practică: analiza imaginii serviciilor secrete difuzată prin mass-media audiovizuale;
13. Activitate practică: analiza imaginii structurilor marginale difuzată prin mass-media audiovizuale;
14. Activitate practică: analiza imaginii organizaţiilor infracţionale difuzată prin mass-media audiovizuale;
Bibliografie
1. BECIU, Camelia. Comunicare şi discurs mediatic. O lectură sociologică, Bucureşti, Editura
Comunicare.ro, 2009.
2. CHICIUDEAN, Ion, Gestionarea imaginii în procesul comunicării, Bucureşti, Editura Licorna, 2000
3. CHICIUDEAN, Ion, HALIC, Bogdan-Alexandru, Imagologie. Imagologie istorică, Bucureşti, Editura
Comunicare.ro, 2003
4. CHICIUDEAN, Ion, HALIC, Bogdan-Alexandru, MĂCIUCĂ, Daniel (coordonatori), România la
cumpănă de milenii. Analize de imagine, Bucureşti, Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice ,,David
Ogilvy”, 2005
5. COMAN, Cristina, Relaţiile publice şi mass-media, Iaşi, Editura Polirom, 2004
6. DOMINICK, Joseph R., Ipostazele comunicării de masă. Media în era digitală, Bucureşti, Editura
Comunicare.ro, 2009.
7. FRIGIOIU, Nicolae, Imaginea publică a liderilor şi instituţiilor politice, Bucureşti, Editura
Comunicare.ro, 2004
8. LAZARSFELD, Paul F, BERELSON, Bernard, GAUDET, Hazel, Mecanismul votului. Cum se decid
alegătorii într-o campanie prezidenţială, Bucureşti, Editura Comunicare.ro, 2004.
9. SILVERMAN, David, Interpretarea datelor calitative. Metode de analiză a comunicării, textului şi
interacţiunii, Iaşi, Editura Polirom,2004
10. STAVRE Ion, Reconstrucţia societăţii româneşti prin audiovizual, Bucureşti, Editura Nemira, 2004
Filmografie
1. Crucea de piatră, un film de Andrei Blaier, Cinerom, Studioul Profilm, 1993
2. Înscenarea (Wag the Dog), un film de Barry Levison , New Line Cinema, Tribeca/Baltimore
Pictures/Punch, 1997
3. Jandarmul din Saint Tropez (Le Gendarme de Saint Tropez), un film de Jean Girault, La Société
9
Nouvelle de Cinématographie, 1964
4. Numele trandafirului(The Name of the Rose), un film de Jean-Jacques Annaud, Neue Constantin Film,
1986
5. Puterea şi adevărul, un film de Manole Marcus, Studioul Cinematografic Bucureşti, 1971
6. Telegrame, un film de Gheorghe Naghi şi Aurel Miheleş, Studioul Cinematografic Bucureşti, 1959
7. Titanic Vals, un film de Paul Călinescu, Studioul Cinematografic Bucureşti, 1964
8. Tora! Tora! Tora! (Tora! Tora! Tora!), un film de Elmo Williams şi Richard Fleischer, Twentieth
Century Fox, 1970
10
PROGRAMA ANALITICĂ
Semestru lII
11
Modalităţi de desfăşurare a activităţilor de curs şi de seminar
Cursul se desfăşoară sub formă de prelegeri şi are un caracter interactiv; cursul face apel la background-ul
cursanţilor şi la experienţa lor profesională (mai ales, la exemplele de bună practică pe care aceştia le-au întâlnit
în activitatea lor profesională).
Seminariile vor fi axate pe transferul cunoştinţelor practice şi pe aplicarea regulilor teoretice.
Seminariile se vor desfăşura sub formele de mai jos:
- ateliere de lucru cu un design semi-structurat, interactiv, care stimulează valorile personale, încurajează
spiritul de echipă oferind în acelaşi timp detalii, sarcini, procese şi cunoştinţe;
- Studii de caz, rezolvarea creativă de probleme, munca în grup, învăţarea prin acţiune (action learning),
jocuri de rol;
- Prezentări video – vizionarea de către participanţi a unor materiale video urmate de discuţii şi analize.
Evaluarea studenţilor
Evaluare pe parcurs, în cadrul seminarului prin modalităţile de interacţiune şi feedback precizate mai sus (30%)
şi evaluare finală prin test ce includ grile de întrebări închise, deschise şi studii de caz (70%).
Tematica cursului
12
Bibliografie
1. Barrow, Simon, Mosley, Richard. (2005) The Employer Brand, Bringing the best of brand management
to people at work, West Susseex: John Wiley&Sons, Ltd..
2. Byrnes L. S. Jonathan, Provocările schimbării paradigmatice în New Business, nr. 4-5, anul I, decembrie
2005-ianuarie 2006, pp. 50-51.
3. Coman, Cristina. (2004). Relaţiile publice şi mass-media. Bucureşti: Editura Polirom.
4. Deal, T. E., Kennedy, A.A., Corporate Cultures. The Rites and Rituals of Corporate Life, Adison
Wesley Reading, 1982.
5. Denison, D. R., Corporate Culture and Organizational Effectiveness, New York, J. Wiley&Sons, 1990.
6. Gill, Rob. Reputation and Employer of Choice for Australian Business.
http://www.pria.com.au/sitebuider/resources/files/83/4.1reputation&employerofchoiceforaustralianbusiness.acad
emic.pdf.
7. Housden, Charlotte. (2007). Using Employer Brand to attract
talent.www.peopleinaid.org.uk/pool/files/publications/people-in-aid-international-hr-conference-07---report.pdf.
8. Hunt, Nicola. (2005). The basics of employer brand reputation. http://www.management-
issues.com/display_page.asp?section=opinion&id=72.
9. Johnson, Christine. Stand for Something – Stand out with your employer brand.
http://www.shaker.com/in/sfs.html.
10. Paton, Nic. Make your employer brand more about substance and less about spin.
http://www.management-issues.com/2006/8/24/research/make-your-employer-brand-more-about-substance-and-
less-about-spin.asp.
11. Handy, Charles, Undestanding organizations, New York, Oxford University Press, 1993.
12. Hofstede, Geert, Culture`s Consequences: International Differences in Work-Related Values, Newbury
Park, CA Sage, 1980.
13. Hofstede, Geert, Managementul structurilor multiculturale, Bucureşti, Editura Economică, 1996.
14. Ionescu, M.A. (2007a). La globalisation et ses incidences sur la culture corporative. In Dobrescu P., Taranu,
A., Bargaoanu, A. (Eds.) Globalization and Policies of Development: 367-372, Bucharest: Comunicare.ro.
15. Ionescu, M.A. (2007b). „The employer brand - a challenge for human resources management“, in
Proceedings of International Conference on Business Excellence ICBE-2007, in Review of Management and
Economical Engineering (special issue), Vol, 6, no.5, journal classified by CNCSIS with B+, pp. 324-329, ISSN
1583-624x.
16. Kotter, J.P., Haskett J.L, Corporate Culture and Performance, New York, The Free Press, 1992.
17. Kotler, Philip. (2002). Marketing Management. Englewood Cliffs, New Jersey: Prentice-Hall.
18. Kotler, Philip şi Pfoertsch, Waldemar. (2006). B2B Brand Management. Berlin: Editura Springer.
19. Levine, Michael. (2003). A Branded World. Adventures in Public Relations and the Creation of
Superbrands. New Jersey: Editura John Wiley&Sons.
20. Schein E.H., Organizational Culture and Leadership, San Francisco, Jossey-Bas Publishers, 20055.
21. Stanciu Şt., Ionescu M.A, Cultură şi comportament organizaţional, Bucureşti, Editura Comunicare.ro,
2005.
22. Vlăsceanu, Mihaela, Organizaţiile şi cultura organizării, Bucureşti, Editura TREI, 1999.
13
Tematica seminariilor
1. Barrow, Simon, Mosley, Richard. (2005) The Employer Brand, Bringing the best of brand management
to people at work, West Susseex: John Wiley&Sons, Ltd..
2. Deal, T. E., Kennedy, A.A., Corporate Cultures. The Rites and Rituals of Corporate Life, Adison
Wesley Reading, 1982.
3. Denison, D. R., Corporate Culture and Organizational Effectiveness, New York, J. Wiley&Sons, 1990.
4. Schein E.H., Organizational Culture and Leadership, San Francisco, Jossey-Bas Publishers, 1985.
5. Schneider, Susan C., Barsoux, Jean-Louis, Managing across Cultures, Prentice Hall, 2000.
6. Ionescu, M.A. (2007). „The employer brand - a challenge for human resources management“, in
Proceedings of International Conference on Business Excellence ICBE-2007, in Review of Management and
Economical Engineering (special issue), Vol, 6, no.5, journal classified by CNCSIS with B+, pp. 324-329, ISSN
1583-624x.
14
PROGRAMA ANALITICĂ
Număr credite Număr de ore pe săptămână 2 ore de curs şi 1 oră Anul 2007 _2008
de seminar
Obiective generale
¾ Însuşirea noţiunilor teoretice specifice comunicării organizaţionale: structură formală şi informală, stil de
conducere, cultură organizaţională etc.;
¾ Cunoaşterea componentelor comunicării din interiorul organizaţiilor şi a modelelor alternative de
intervenţie;
¾ Dobândirea de către studenţi a abilităţii de a analiza o organizaţie în ceea ce priveşte aspectele de
comunicare, de a identifica elementele disfuncţionale şi de a propune soluţii viabile în privinţa adaptării
continue la un mediu în schimbare .
Obiective specifice
• Studiul şi realizarea unor analize sectoriale în domeniul comunicării interne (studiul stilurilor de conducere,
analiza sistemelor de informare etc.);
• Exersarea conceptelor şi metodelor specifice comunicării organizaţionale;
• Formarea capacităţii de identificare a elementelor comunicării interne în organizaţii de referinţă;
• Exersarea unor metode de configurare şi reconfigurare a reţelelor de comunicare organizaţională;
• Înţelegerea sensului şi a tipurilor de schimbare organizaţională şi a rolului comunicării în schimbarea
organizaţională;
Evaluarea studenţilor
Test-grilă din materia parcursă (50% din notă) şi aplicaţie scrisă realizată pe parcursul semestrului (50% din
notă)
15
Tematica cursului
1. Caracteristicile mediului de afaceri în România
2. Rolul comunicarii interne în funcţiile conducerii organizaţiilor
3. Stiluri de conducere în organizaţii –tipuri şi particularităţi
4. Comportament organizaţional: stresul, strategiile de influenţă individuală şi colectivă
5. Conflicte în organizaţii – cauze şi metode de gestionare
6. Tipuri de comunicare internă. Patologii ale sistemelor de informare şi comunicare
7. Cultura organizaţională – perspective teoretice.
8. Noile tehnologii şi comunicarea în organizaţii.
9. Comunicare internă strategică: principii şi publicuri interne.
10. Managementul comunicării interne: metode de cercetare şi evaluare, obiective şi strategii.
11. Campanii de comunicare internă. Evaluarea cursului
12. Dimensiunea internă a crizelor organizaţionale. Principii de gestionare a crizelor
Bibliografie
1. Coman, Cristina, Relaţii publice – principii şi strategii, Polirom, Iaşi, 2001.
2. Hofstede, Geert, Managementul structurilor interculturale- software-ul gândirii, Editura Economică,
Bucureşti, 1998
3. Handy, Charles, Understanding Organizations, Penguin Books, Londra, 1993.
4. Iacob, Dumitru, Cismaru, Diana-Maria, Organizaţia inteligentă – zece teme de
managementul organizaţiilor, comunicare.ro, Bucureşti, 2003.
5. Iacob, Dumitru, Cismaru, Diana-Maria, Relaţiile publice - eficienţă prin comunicare, comunicare.ro,
Bucureşti, 2003.
6. Johns, Gary, Comportament organizaţional, Editura Economică, Bucureşti, 1998.
7. Newsom, Doug, Kruckeberg, Dean, VanSlike Turk, Judy, Totul despre relaţiile publice, Polirom, Iaşi, 2003.
8. Stoica-Constantin, Ana, Conflictul interpersonal, Polirom, Iaşi, 2004.
9. Yin, Robert, Studiul de caz-designul, colectarea şi analiza datelor, Polirom, Iaşi, 2005.
10. Vlăsceanu, Mihaela, Organizaţii şi comportament organizaţional, Polirom, Iaşi, 2004.
Tematica seminariilor
1. Caracteristicile firmelor româneşti.
2. Identificarea problemelor organizaţionale.
3. Orientare spre sarcină/angajat în organizaţiile româneşti.
4. Comunicare şi schimbare. Cauze ale rezistenţei la schimbare în organizaţii.
5. Prevenirea conflictelor .
6. Comunicarea internă şi managementul performanţei.
7. Cultura organizaţională - teoria lui Hofstede.
8. Identitatea organizaţională: analiză şi proiectare
9. Instrumente în comunicarea internă.
10. Metode de cercetare cantitative şi calitative în comunicarea internă.
11. Departamentul de comunicare şi rolul său în organizaţii.
12. Recapitulare şi evaluare seminar.
16
Bibliografie
1.Balmer, John, Mixed Up Over Identities, Bradford School of Management, Bradford, UK, 2002.
2. Coman, Cristina, Relaţii publice – principii şi strategii, Polirom, Iaşi, 2001.
3. Hofstede, Geert, Managementul structurilor interculturale- software-ul gândirii, Editura Economică,
Bucureşti, 1998
4. Handy, Charles, Understanding Organizations, Penguin Books, Londra, 1993.
5. Iacob, Dumitru, Cismaru, Diana-Maria, Organizaţia inteligentă – zece teme de
managementul organizaţiilor, comunicare.ro, Bucureşti, 2003.
6. Iacob, Dumitru, Cismaru, Diana-Maria, Relaţiile publice - eficienţă prin comunicare, comunicare.ro,
Bucureşti, 2003.
7. Johns, Gary, Comportament organizaţional, Editura Economică, Bucureşti, 1998.
8. Newsom, Doug, Kruckeberg, Dean, VanSlike Turk, Judy, Totul despre relaţiile publice, Polirom, Iaşi, 2003.
9. Stoica-Constantin, Ana, Conflictul interpersonal, Polirom, Iaşi, 2004.
10. Yin, Robert, Studiul de caz-designul, colectarea şi analiza datelor, Polirom, Iaşi, 2005.
17
PROGRAMA ANALITICĂ
Titular:
Conf.univ.dr. Remus Pricopie
Seminar: lect. univ. dr. Florina Pinzaru
Semestrul__II
Evaluarea studenţilor
Examen final, desfăşurat sub forma unui interviu.
La seminar evaluarea se face în mod progresiv pe parcursul semestrului, prin evaluarea activităţilor destinate
realizării competenţelor mai sus menţionate.
Tematica cursului:
I. Relaţile publice - cadru general.
I.1. Ce sunt relaţiile publice
I.1.1. Rex F. Harlow
I.1.2. Definiţii ale asociaţiilor de relaţii publice
I.1.3. Tipologii ale definiţiilor relaţiilor publice
I.2. Relaţiile publice ca proces
I.2.1. Formule liniare
I.2.2. De la formule liniare la formule ciclice
I.2.3. Formule ciclice
I.3. Activitatea de relaţii publice
I.4. Un subiect deschis
II. Teorii ale relaţiilor publice.
II.1. Teorii ale comunicării
II.1.1. Modele ale comunicării
II.1.2. Medii calde şi medii reci
II.1.3. Agenda-setting
II.2. Teorii ale persuasiunii, motivaţiei şi comportamentului
18
II.2.1. Ierarhia nevoilor
II.2.2. Ierarhia efectelor
II.3. Teorii ale organizaţiilor şi comunicării organizaţionale
II.3.1. Teoria sistemelor
II.3.2. Managementul de risc şi managementul conflictelor
II.4. Teorii specifice relaţiilor publice
II.4.1 Patru modele ale relaţiilor publice
II.4.2. Roata lui Bernstein
III. Publicul.
III.1. Publicurile şi specificităţile
III.2. Publicurile lui Fraser P. Seitel
III.3. Publicurile lui Bernstein şi Hendrix
IV. Evoluţia relaţiilor publice.
IV.1. Terminologie şi practică
IV.2. Două puncte de vedere
IV.3. Începuturile -secolele XVII şi XVIII
IV.3.1. Harvard College
IV.3.2. Samuel Adams şi Revoluţia Americană
IV.4. Epoca încercărilor - secolul XIX
IV.4.1. Amos Kendall, primul consilier de presă la Casa Albă
IV.4.2. P.T. Barnum - omul show business-ului
IV.4.3. De la The Public be Fooled la The Public be Damned
IV.5. Perioada reacţie/răspuns - debutul secolului XX
IV.5.1. The publicity bureau - Boston, 1900
IV.5.2. Ivy Lee
IV.5.3. Comitetul Creel
IV.6. Relaţiile publice intră în universităţi
IV.6.1. Edward L. Bernays
IV.6.2. Rex F. Harlow
V. Structuri de relaţii publice.
V.1. Specialistul în relaţii publice
V.1.1. Aria de acoperire a activităţii de relaţii publice
V.1.2. Formarea specialiştilor în relaţii publice
V.1.3. Zone de competenţă ale specialiştilor în relaţii publice
V.2. Departamente de relaţii publice
V.2.1. Departamete interne
V.2.2. Departamente externe
V.2.3. Soluţii mixte
VI. Relaţii publice vs. promovare
VI.1. Conceptul de comunicare externă
VI.2. Strategia de comunicare
VI.2. Tehnici specifice pentru comunicarea externă integrată
VII. Campania de relaţii publice
19
Bibliografie
1. COMAN, Cristina, Relaţiile publice şi mass-media, Editura POLIROM, Ediţia a 2-a, Bucureşti, 2000.
2. COMAN, Cristina, Relaţiile publice, principii şi strategii, Editura POLIROM, Bucureşti, 2001.
3. CUTLIP, Scott M., CENTER, Allen H., BROOM, Glen M., Effective Public Relations,
Prentice Hall Inc, 8-th ed., 2000.
4. CUTLIP, Scott M., Public Relations History, Lawrence Erlbaum Associates, Inc., 1995.
5. DAGENAIS, Bernard, Profesia de relaţionist, Editura Polirom, 2002.
6. DAGENAIS, Bernard, Campania de relaţii publice, Editura Polirom, 2003.
7. GRUNIG, James E., HUNT, Todd, Managing Public Relations, Harcout Brace Jovanovich College
Publishers, 1984.
8. HENDRIX, Jerry A., Public Relations Cases, Wadsworth, 2001.
9. HUNT, Todd, GRUNIG, James E., Public Relations Techniques, Harcout Brace College Publishers,
1994.
10. McQUAIL, Denis, WINDAHL, Sven, Modele ale comunicării, Editura comunicare.ro, Bucureşti, 2001.
11. SEITEL, Fraser P., The Practice of Public Relations, Pretinnce Hall, 2001.
12. WILCOX, Dennis L., AULT, Phillip H., AGEE, Werren K., Public Relations. Strategies and Tactics,
Harper Collins College Publishers, 6-th ed., 2000
Tematica seminariilor:
Bibliografie
Bernays, Edward L., Cristalizarea opiniei publice, Comunicare.ro, Bucureşti, 2003
Regester, Michael; Larkin, Judy, Managementul crizelor si al situatiilor de risc, Comunicare.ro, Bucureşti, 2003
Bland, Michael; Theaker, Alison; Wragg, David, Relatiile eficiente cu mass media, Comunicare.ro, Bucureşti, 2003
Coman, Cristina, Relaţiile publice: principii şi strategii, Ed. Polirom, Iaşi, 2001
Cutlip, Scott M.; Center, Allen H.; Broom, Glen M., Effective public relations, Prentice Hall, 1985
Dagenais, Bernard, Profesia de relaţionist, Ed. Polirom, Iaşi, 2002
Heilbrunn, Benoît; Logo-ul, comunicare.ro, Bucureşti, 2002
20
PROGRAMA ANALITICĂ
Semestrul__2
Evaluarea studenţilor:
• participarea la seminarii;
• elaborarea unui referat pe teme de gestionare a crizelor de imagine;
• examen.
Tematica cursului
1. Imaginea organizaţiilor;
2. Gestionarea imaginii organizaţiilor;
3. Tipuri de crize;
4. Criza organizaţională;
5. Criza de comunicare;
6. Criza mediatică;
7. Criza de imagine;
8. Analiza crizei de imagine;
9. Tehnici de rezolvare a crizei de imagine;
10. Comunicarea în situaţii de criză. Ghid practic.
21
Bibliografie
BARUS-MICHEL, Jacqueline, GIUS-DESPRAIRES, Florence, RUDEL, Luc, Crize. Abordarea psihosocială
clinică. Iaşi, Editura Polirom, 1998
BOORSTIN, Daniel I. The image – A Guide to Pseudo-Events in America, New York, Atheneum, 1985
BOUZON Arlette, Comunicarea în situaţii de criză, Bucureşti, Editura Tritonic, 2006
BUZĂRNESCU, Ştefan, Introducere în sociologia organizaţională şi a conducerii,Bucureşti, Editura Didactică
şi Pedagogică, 1995
BLUSTEIN, Paul, “Poisoned Image, Dow Chemical Fights Effect of Public Relations Outcry over Dyoxin
Pollution”. În: ,,Wall Street Journal”, 1982, 28 iunie, p.1, 20
BRODI, E. W. Managing Communication Processes; From Planning to Crisis Response, New York, Praeger,
1991
CHENEY, Richard, PR to the Rescue in Takeover Battles. ,,PR Quarterly”, 1983, 28, nr.1, p.23-26
CHICIUDEAN, Ion, Gestionarea imaginii în procesul comunicării,Bucureşti, Editura Licorna, 2000
CHIFU Iulian, Analiza de conflict, Bucureşti, Editura Politea, 2004
CULDA, Lucian, Procesualitatea socială, Bucureşti,Editura Licorna, 1996
CLAVIER, David E. şi KALUPA, Frank B., Corporate Rebuttals to Trial by Television. ,,PR Review”, 1983, 9,
nr.1, p.24-36
COMAN Cristina, Relaţii publice şi mass media, Iaşi, Editura Polirom, 2000
IDEM, Relaţii publice, principii şi strategii, Iaşi, Editura Polirom, 2001
COOMBS, Timothy W., Ongoing Crisis Communications. Planning, Managing, and Reponding Thousand
Oaks, SAGE Publications, Inc.,2007
CORNELIUS, Helena, FAIRE, Shoshana, Ştiinţa rezolvării conflictelor, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi
Tehnică, 1996
CORRICK, George W. şi DETWEILLER John S., Involving Community Leadership and Citizens, în The
Nonprofit Organization Handbook, ediţia Tracy D. Connors, New York: McGraw-Hill, 1980, p.23-37
COVELLO, Vincet, Environmental Communication Reference Guide. Center for Risk Communication,
Hyattsville, Maryland, USA, Guild Inc., 1994
DATEN, A, La perte des repéres. Les enjeux de la communication en temps de crise, în ,,Armées d’aujourd’
hui”, dec. 1997 – ian. 1998, nr.216,
FEARN-BANKS, Kathleen, Crisis communication: a casebook approach, London, Lawrence Erlbaum
Associates, 2002
GOTTSCHALK, Jack, Crisis Management, Oxford, Capstone Publishing, 2002
GRANT, Wendy, Rezolvarea conflictelor, Bucureşti,Editura Teora, 1997
JACKSON, Patrick, Public Relations Practice. Prentice Hall, New Jersey, 1995, cap.9 LADMIRAL, Jean-Rene,
LIPYANSKY, Edmund Marc, La communication interculturelle, Paris, Editura Armand Colin , 1989
LEVINSON, Harry, Organizational Diagnosis. Cambridge, Massachusetts, Harvard U.P., 1972
LITTLEJOHN, Stephen W., Theories of Human Communication. Belmont,Woodsworth Publishing Company,
California, 1992
LUCHIAN, Daniel Gheorghe, Managementul în perioade de criză, Bucureşti, Editura Economică, 1997
McLONGLIN, Barry, Risk and Crisis Communication. Ottawa,Editura Mc Longlin Multimedia Publishing Ltd,
1996
MILO, Katie, YODER,Sharon, GROSS, Peter, NICULESCU-MAIER,Ştefan, Introducere în relaţii publice.
Bucureşti, Editura NIM, 1998
MOSCOVICI, Serge, Psihologia socială sau maşina de fabricat zei. Iaşi, Editura Universităţii “Al.I.Cuza”, 1994
NAGER, Norman R., Anatomy of the Aftermath of Cover-Ups. Lexington, Massachusetts, 1998, p.198-199
NECULAI, Adrian (coordonator), Psihologia câmpului social: Reprezentările sociale. Bucureşti, Societatea
Ştiinţă şi Tehnică S.A., 1995
NUDELL, Mayer, The Handbook for Effective Emergency and Crisis Management. Lexington, Massachusetts,
Lexington Books, 1998
OLINS, Wally, Noul ghid de identitate, Bucureşti, Editura Comunicare. ro, 2004
PÂNZARU, Petru, Mass-media în tranziţie. Bucureşti,Fundaţia Rompres, 1996
PINSDORF, Marion K, Communicating when Your Company Is under Siege; Surviving Public Crisis.
Lexington, Massachusetts, 1987.
REGESTER, Michael, Larkin Judy, Managementul crizelor şi al situaţiilor de risc, Bucureşti Editura
Comunicare . ro, 2003
REINOLDS, Barbara, Crisis and Emergensy Risk Communication, New York, Center for Disease Control and
Prevention, 2002
ROS, Jay Gândire rapidă: situaţiile de criză, Bucureşti, Editura Rentrop & Straton, 2001
ROUX-DUFORT, Cristophe, Le gestion de crise, Bruxelles, De Boeck Universite, 2000
22
SCHREIVOGEL, Paul A, Communications in Crisis. Nashville, Nelson, 1972
SCOTT M., Cutlip, ALLEN H., Center, GLENN M., Broom, Effective Public Relations. Pentice Hall,
Englewood Cliffs; New Jersey, 1994
SOWELL, Thomas, A Conflict of Visions. New York, Basic Books, 1987
STANCU, V., STOICA, M., STOICA, A., Relaţii publice. Succes şi credibilitate. Bucureşti, Editura Concept,
1997
TUDORESCU, I. Florea, M., POPA, C., Structurile organizaţionale şi eficienţa acţiunii. Bucureşti,Editura
Academiei, 1978
THEBERGE, Leonard J., TV Coverage of the Oil Crises: How Well Was the Public Served?. volume 3,
Washington DC, The Media Institute, 1973-74, 1978-79
VLASCEANU, M., Psihosociologia organizaţiei şi a conducerii. Bucureşti, Editura Paideia, 1993
VUARBOT, G., Conduire la communication de crise. În ,, Armées d’aujourd’hui”, dec. 1997 – ian. 1998,
nr.216,
WILCOX, Dennis L. AULT, Phillip H., AGEE, Warren K., Public Relations, Strategies and Tactics. New York,
SUA, Harper Collins Publishers, Inc., 1992
Tematica seminariilor
1. Controverse privind conceptul de imagine, imagine socială, imagine de marcă;
2. Tehnici de construire şi promovare a imaginii organizaţiei;
3. Tipologia crizelor de imagine;
4. Managementul crizei organizaţionale;
5. Caracteristicile crizei de comunicare;
6. Gestionarea relaţiei cu mass-media pe timpul crizei mediatice;
7. Mecanismele de producere a crizelor de imagine;
8. Analiza crizei de imagine;
9. Managementul comunicării organizaţiilor în situaţii de criză;
10. Activitate practică: gestionarea unei crize de imagine.
23
Bibliografie
BARUS-MICHEL, Jacqueline, GIUS-DESPRAIRES, Florence, RUDEL, Luc, Crize. Abordarea psihosocială
clinică. Iaşi, Editura Polirom, 1998
BOORSTIN, Daniel I. The image – A Guide to Pseudo-Events in America, New York, Atheneum, 1985
BOUZON Arlette, Comunicarea în situaţii de criză, Bucureşti, Editura Tritonic, 2006
BUZĂRNESCU, Ştefan, Introducere în sociologia organizaţională şi a conducerii,Bucureşti, Editura Didactică
şi Pedagogică, 1995
BLUSTEIN, Paul, “Poisoned Image, Dow Chemical Fights Effect of Public Relations Outcry over Dyoxin
Pollution”. În: ,,Wall Street Journal”, 1982, 28 iunie, p.1, 20
BRODI, E. W. Managing Communication Processes; From Planning to Crisis Response, New York, Praeger,
1991
CHENEY, Richard, PR to the Rescue in Takeover Battles. ,,PR Quarterly”, 1983, 28, nr.1, p.23-26
CHICIUDEAN, Ion, Gestionarea imaginii în procesul comunicării,Bucureşti, Editura Licorna, 2000
CHIFU Iulian, Analiza de conflict, Bucureşti, Editura Politea, 2004
CULDA, Lucian, Procesualitatea socială, Bucureşti,Editura Licorna, 1996
CLAVIER, David E. şi KALUPA, Frank B., Corporate Rebuttals to Trial by Television. ,,PR Review”, 1983, 9,
nr.1, p.24-36
COMAN Cristina, Relaţii publice şi mass media, Iaşi, Editura Polirom, 2000
IDEM, Relaţii publice, principii şi strategii, Iaşi, Editura Polirom, 2001
COOMBS, Timothy W., Ongoing Crisis Communications. Planning, Managing, and Reponding Thousand
Oaks, SAGE Publications, Inc.,2007
CORNELIUS, Helena, FAIRE, Shoshana, Ştiinţa rezolvării conflictelor, Bucureşti, Editura Ştiinţifică şi
Tehnică, 1996
CORRICK, George W. şi DETWEILLER John S., Involving Community Leadership and Citizens, în The
Nonprofit Organization Handbook, ediţia Tracy D. Connors, New York: McGraw-Hill, 1980, p.23-37
COVELLO, Vincet, Environmental Communication Reference Guide. Center for Risk Communication,
Hyattsville, Maryland, USA, Guild Inc., 1994
DATEN, A, La perte des repéres. Les enjeux de la communication en temps de crise, în ,,Armées d’aujourd’
hui”, dec. 1997 – ian. 1998, nr.216,
FEARN-BANKS, Kathleen, Crisis communication: a casebook approach, London, Lawrence Erlbaum
Associates, 2002
GOTTSCHALK, Jack, Crisis Management, Oxford, Capstone Publishing, 2002
GRANT, Wendy, Rezolvarea conflictelor, Bucureşti,Editura Teora, 1997
JACKSON, Patrick, Public Relations Practice. Prentice Hall, New Jersey, 1995, cap.9 LADMIRAL, Jean-Rene,
LIPYANSKY, Edmund Marc, La communication interculturelle, Paris, Editura Armand Colin , 1989
LEVINSON, Harry, Organizational Diagnosis. Cambridge, Massachusetts, Harvard U.P., 1972
LITTLEJOHN, Stephen W., Theories of Human Communication. Belmont,Woodsworth Publishing Company,
California, 1992
LUCHIAN, Daniel Gheorghe, Managementul în perioade de criză, Bucureşti, Editura Economică, 1997
McLONGLIN, Barry, Risk and Crisis Communication. Ottawa,Editura Mc Longlin Multimedia Publishing Ltd,
1996
MILO, Katie, YODER,Sharon, GROSS, Peter, NICULESCU-MAIER,Ştefan, Introducere în relaţii publice.
Bucureşti, Editura NIM, 1998
MOSCOVICI, Serge, Psihologia socială sau maşina de fabricat zei. Iaşi, Editura Universităţii “Al.I.Cuza”, 1994
NAGER, Norman R., Anatomy of the Aftermath of Cover-Ups. Lexington, Massachusetts, 1998, p.198-199
NECULAI, Adrian (coordonator), Psihologia câmpului social: Reprezentările sociale. Bucureşti, Societatea
Ştiinţă şi Tehnică S.A., 1995
NUDELL, Mayer, The Handbook for Effective Emergency and Crisis Management. Lexington, Massachusetts,
Lexington Books, 1998
OLINS, Wally, Noul ghid de identitate, Bucureşti, Editura Comunicare. ro, 2004
PÂNZARU, Petru, Mass-media în tranziţie. Bucureşti,Fundaţia Rompres, 1996
PINSDORF, Marion K, Communicating when Your Company Is under Siege; Surviving Public Crisis.
Lexington, Massachusetts, 1987.
REGESTER, Michael, Larkin Judy, Managementul crizelor şi al situaţiilor de risc, Bucureşti Editura
Comunicare . ro, 2003
REINOLDS, Barbara, Crisis and Emergensy Risk Communication, New York, Center for Disease Control and
Prevention, 2002
ROS, Jay Gândire rapidă: situaţiile de criză, Bucureşti, Editura Rentrop & Straton, 2001
ROUX-DUFORT, Cristophe, Le gestion de crise, Bruxelles, De Boeck Universite, 2000
24
SCHREIVOGEL, Paul A, Communications in Crisis. Nashville, Nelson, 1972
SCOTT M., Cutlip, ALLEN H., Center, GLENN M., Broom, Effective Public Relations. Pentice Hall,
Englewood Cliffs; New Jersey, 1994
SOWELL, Thomas, A Conflict of Visions. New York, Basic Books, 1987
STANCU, V., STOICA, M., STOICA, A., Relaţii publice. Succes şi credibilitate. Bucureşti, Editura Concept,
1997
TUDORESCU, I. Florea, M., POPA, C., Structurile organizaţionale şi eficienţa acţiunii. Bucureşti,Editura
Academiei, 1978
THEBERGE, Leonard J., TV Coverage of the Oil Crises: How Well Was the Public Served?. volume 3,
Washington DC, The Media Institute, 1973-74, 1978-79
VLASCEANU, M., Psihosociologia organizaţiei şi a conducerii. Bucureşti, Editura Paideia, 1993
VUARBOT, G., Conduire la communication de crise. În ,, Armées d’aujourd’hui”, dec. 1997 – ian. 1998,
nr.216,
WILCOX, Dennis L. AULT, Phillip H., AGEE, Warren K., Public Relations, Strategies and Tactics. New York,
SUA, Harper Collins Publishers, Inc., 1992
25
PROGRAMA ANALITICĂ
Semestrul I
Dezvoltarea unor bune practici de audit si evaluare a devenit o arie prioritara de evolutie atat in mediul
proiectelor industriale cat si in cel al proiectelor socio – economice, aceasta avand relevanta directa in
raport cu utilizarea eficienta a resurselor.
Intr-adevar, promovarea si aplicarea unor principii si metode riguroase in ceea ce priveste auditul si
evaluarea proiectelor conduce in mod direct catre imbunatatirea rezultatelor financiare ale acestora.
Acest fapt a fost constientizat atat de catre sectorul privat, cat si de catre organizatiile finantatoare ale
programelor socio – economice. Astfel, din ce in ce mai frecvent, etapele de inceput ale ciclului de
viata al proiectelor includ activitati de evaluare prospectiva, perioada de implementare cuprinde
sisteme/mecanisme de monitorizare imbunatatite, iar la finalul proiectului in mod necesar se masoara
ceea ce s-a realizat in termeni de impact al acestuia asupra unei situatii initiale date.
Totodata trebuie subliniat faptul ca, in ceea ce priveste capacitatea evaluarii de a contribui la
eficacitatea si transparenta interventiilor de tip structural, aceasta se bazeaza pana la urma pe
integritatea metodelor adoptate pentru verificarea credibilitatii rezultatelor.
Atingerea obiectivului general mentionat anterior se va realiza prin indeplinirea urmatoarelor obiective
specifice ale cursului:
• acumularea de cunostinte de baza privind atat continutul si rolul proceselor de evaluare si audit al
proiectelor cat si managementul acestora.
• insusirea de metode si tehnici privind evaluarea si auditul proiectelor.
• dezvoltarea abilitatilor si deprinderilor practice de evaluare si audit al proiectelor.
• cunoasterea si intelegerea necesitatii perfectionarii continue a proceselor si mecanismelor de
evaluare a proiectelor ca un obiectiv major in aplicarea politicii calitatii si a programului strategic
specifice unei organizatii.
• dezvoltarea interesului pentru promovarea sistemelor, mecanismelor si tehnicilor de audit si
evaluare a proiectelor si a modului comportamental in ceea ce priveste aplicarea si implementarea
conceptelor specifice.
• dezvoltarea capacitatii de abordare si gandire in spirit managerial si antreprenorial.
• formarea unei abordari intuitive, pragmatice, precum si dezvoltarea abilitatilor si aptitudinilor
manageriale.
26
Modalitati de desfasurare a activitatilor de curs si de seminar
Cu toate ca, in principal, cursul se desfasoara sub forma de prelegeri, acesta este marcat si de un
semnificativ caracter interactiv urmarindu-se antrenarea cursantilor prin apelarea si introducerea in
tematica discutiilor a experientei profesionale individuale.
Seminariile se vor desfasura in majoritate sub forma atelierelor de lucru in care accentul se va pune
pe exersarea metodologiilor, tehnicilor si instrumentelor prezentate la curs, astfel incat studentii sa
poata implementa in domeniul lor de activitate si in mediul lor de lucru cat mai mult din cunostintele cu
care au venit in contact pe perioada frecventarii orelor.
Bineinteles, atelierele de lucru au un caracter puternic interactiv, conceptia de lucru fiind aceea de a
stimula valorile personale, de a incuraja initiativa individuala in complementaritate cu de spiritul de
echipa, oferind in acelasi timp noi detalieri de procese si cunostinte suplimentare. In fapt, seminariile
vor fi axate pe transferul cunostintelor practice si pe aplicarea regulilor teoretice. Se vor utiliza studii
de caz, prezentarea de practici pozitive, demonstratii, rezolvarea creativa de probleme, munca in
echipa, invatarea prin aplicare, jocuri de rol, chestionare.
Pentru a imbunatati impactul de transmitere a celor descrise anterior, vor fi utilizate de asemenea
mijloace tehnice moderne de prezentare (de ex. computer, video-proiector).
Evaluarea studenţilor
27
Tematica cursului si a seminariilor
28
Bibliografie
29
25. Seghete, G., Petrescu, I. Fundamentele practicii manageriale (Ed. Maiko,
Bucuresti, 1994)
26. Ziglar, Z., Savage, J. Performante deosebite (Ed. Business Tech
International Press, Bucuresti, 1998)
27. Zorletan, T., Burdus, E., Managementul organizatiei, vol. 2 (Ed. Holding
Caprarescu, G. Reporter, Bucuresti, 1996)
28. Hodgetts, R., Luthans, F. International Management. Culture, Strategy and
Behaviour (McGraw – Hill Book Company, 2000)
29. Stires, D.M., Murphy, PERT – CPM (Materials Management Institute,
M.M. Boston, 1962)
30. Ivancevich, J.M., Organization (Irwin, Inc., Boston, Massachusetts,
Donnelly, J.H.Jr., Gibson, 1989)
J.L.
31. Sadgrove, K. Managementul calitatii totale in actiune (Rentrop &
Straton, Bucuresti, 1999)
32. Avots, I. Why does project management fail (California
Management Review, vol 12, 1969)
33. Lewin, K. Frontiers in Group Dynamics (Human Relations, vol. I,
Harper, New York, 1947)
34. Lewin, K. Field Theory in Social Science (Harper, New York,
1951)
35. Cleland, I.D., King, R.W. Systems Analysis and Project Management (McGraw
Hill, New York, 1975)
36. Whitehouse, E.G. Project Management Techniques (Industrial
Engineering, 1973)
37. Block, B.E. Accomplishment/Cost: Better Project Control (Harvard
Business Review, 1971)
38. Martin, C. Project Management: How to make it work (AMACOM,
a division of the American Management Association,
1976)
39. Killian, P.W. Project Management – Future Organizational
Concepts (Marquette Business Review, vol 2, 1971)
40. Galbraith, J.K. The New Industrial State (Houghton Mifflin Company,
1978)
41. Fluor, J.R. Development of Project Managers (Ninth International
Seminar Symposium, Chicago, Illinois, 1977)
42. Lawrence, R.P., Lorsch, New Management Job: The Integrator (Harvard
W.J. Business Review, november – december 1967)
43. Sadler, P. Designing an Organizational Structure (Management
International Review, nr.6, 1971)
44. Galbraith, R.J. Matrix Organization Designs (Business Horizons,
february 1971)
45. Shannon, R. Matrix Management Structures (Institute of Industrial
Engineers, march 1972)
30
Management Institute Seminar/Symposium on Project
Management, october 1984)
51. Stewart, M.J. Making Project Management Work (Business
Horizons, 1965)
52. Reeser, C. Some Potential Human Problems of the Project Form
of Organization (Academy of Management Journal, vol
XII 1969)
54. Gullett, C.R. Personnel Management in the Project Environment
(Personnel Administration/Public Personnel Review,
november-december 1972)
54. Archibald, D.R. Managing High-Technology Programs and Projects
(New York: Wiley, 1976)
55. Koplow, A.R. From Engineer to Manager – And Back Again (IEEE
Transactions on Engineering Management, no. 2, june
1967)
56. Cleland, I.D. Why Project Management? (Business Horizons, winter
1964)
57. Doering, D.R. An Approach Toward Improving the Creative Output of
Scientific Task Teams (IEEE Transactions on
Engineering Management, february 1973)
58. Steiner, A.G., Ryan, G.W. Industrial Project Management (The Free Press,
division of Simon and Schuster, 1968)
59. Cleland, I.D., King, W.R. Systems Analysis and Project Management (McGraw-
Hill, New York, 1975)
60. Karger, D.W., Murdick, Managing Engineering and Research (Industrial
R.G. Press, New York, 1963)
61. MacKenzie, R.A. The Time Trap (McGraw-Hill, New York, 1972)
62. Thamhain, H.J., Wilemon, Team Building in Project Management (Proceedings of
D.L. the Annual Symposium of the Project Management
Institute, october 1979)
63. Cleland, I.D., King, W.R. Systems Organizations, Analysis, Management: A
Book of Readings (McGraw-Hill, New York, 1969)
64. Wilemon, D.L., Cicero, The Project Manager: Anomalies and Ambiguities
J.P. (Academy of Management Journal, vol. 13, 1970)
65. Hodgetts, M.R. Leadership Techniques in Project Organizations
(Academy of Management Journal, vol. 11, 1968)
La
31
PROGRAMA ANALITICĂ
Semestrul II
În contextul actual, capitalul reprezintă principalul factor de producţie, dezvoltarea afacerilor devenind practic
imposibilă fără a lua în considerare piaţa financiară şi resursele pe care aceasta le pune la dispoziţia agenţilor
economici.
Orice afacere, indiferent de gradul său de dezvoltare, implică un contact direct cu piaţa financiară, mai exact cu
instituţiile care intermediază mobilizarea resurselor de capital şi cu serviciile oferite de acestea. Înţelegerea
modului de funcţionare a sistemului financiar, a mecanismelor financiare specifice prin care capitalurile
economisite sunt alocate pentru susţinerea investiţiilor precum şi a costurilor şi riscurilor implicate devine
esenţială pentru dezvoltarea pe baze solide a unei afaceri. Sistemul financiar este la rândul său supus
schimbărilor permanente, adaptându-se la noile cerinţe ale agenţilor economici, oferind resursele financiare de
care aceştia au nevoie în condiţii de eficienţă maximă în termeni de risc şi cost.
Identificarea celor mai ieftine resurse financiare necesare dezvoltării unei afaceri şi a celor mai adecvate
mecanisme de finanţare constituie în prezent un avantaj competitiv pentru companiile angrenate într-un mediu de
afaceri din ce în ce mai concurenţial.
Cursul de Finanţ area afacerilor îş i propune să ofere o imagine de ansamblu asupra rolului pe care
îl are sistemul financiar pentru dezvoltarea unei companii, a costurilor ş i riscurilor asociate procesului
complex de finanţ are ş i a mecanismelor specifice de finanţ are.
Acest curs va încerca să ofere cele mai potrivite soluţ ii pentru acest tip de probleme, cu referire
particulară , atât prin text, cât ş i prin exemplele din caietul de aplicaţ ii, la realitatea românească ş i
la diverse exemple de succes relevante.
Curs:
Cursul presupune detalierea aspectelor teoretice şi practice legate de obţinerea de resurse financiare din diferite
surse. În prima parte a sa este prezentată o introducere în problematica specifică sistemului financiar şi o
detaliere a componentelor acestuia: pieţe, instituţii şi instrumente financiare. A doua parte a cursului pune
accentul pe criteriile de selecţie a diferitelor surse de finanţare: costul şi riscurile asociate finanţării afacerii. Sunt
avute în vedere nu numai metodele de gestionare a riscurilor financiare ci şi modul de evaluare a acestora. În cea
de a treia parte a cursului se va insista pe prezentarea principalelor mecanisme de finanţare din surse private şi
publice. Cursul se va încheia cu prezentarea fondurilor de finanţare europene şi rolul acestora în finanţarea IMM-
urilor precum şi modalităţile de finanţare a proiectelor complexe de investiţii (project finance). Suportul de curs
este prezentat în format ppt fiind pus la dispoziţia cursanţilor înainte de predarea acestora.
Seminar:.
Seminarul detaliază aspectele teoretice discutate în cazul cursului pe baza unor aplicaţii şi a unor studii de caz cu
32
caracter practic şi aplicativ pronunţat. Cursanţii vor primi o serie de teme aplicative mult mai complexe care vor
fi rezolvate acasă şi vor fi prezentate la finalul semestrului oferindu-le posibilitatea corectării notei obţinute în
testul final.
Evaluarea studenţilor
Examen scris (testul final conţine 30 de întrebări grilă cu o singură variantă de răspuns corectă):
Lucrarea practică (prezentarea unui plan de finanţare însoţit de proiecţiile financiare aferente):
Seminar:
Tematica cursului:
Bibliografie:
Tematica seminariilor:
Bibliografie:
- Paun Cristian, „Finanţarea afacerilor”, SNSPA, 2003
- Mihai Toma, Felicia Alexandru, “Finanţe şi gestiune financiară de intreprindere”, Editura Economică, 1998,
Bucureşti;
- Mihai Toma, Petre Brezeanu, - “Finanţe şi gestiune financiară. Aplicaţii practice”, Editura Economică,
Bucureşti, 1996;
ŞŞŞCCCOOOAAALLLAAA N NAAAŢŢŢIIIO
N OONNNAAALLLĂĂĂ D
DDEEE SSSTTTU
UUD DIIIIII PPPO
D OOLLLIIITTTIIICCCEEE ŞŞŞIII AAAD
DM
D MIIIN
M NIIISSSTTTR
N RAAATTTIIIVVVEEE
R
FFFAAACCCUUULLLTTTAAATTTEEEAAADDDEEECC O
COOMM MU UN
UN I
NIIC C A
CA R
AR E S I R
REE SSII R E L A T I I P
REELLAATTIIII PPUUBBLLIICCEE
U B LI C E
MMMAAASSSTTTEEERRRM MA
M AAN NA
NAAGGGEEEM
MMEEEN NTTTSSSIIIC
N CCO
OOM
MMUUN
U NNIIIC
CA
C AR
A REEEIIIN
R NNA AFFFA
A AACCEEER
C RIII
R
PROGRAMĂ
Titulatura cursului
Managementul corporatiilor transnationale
34
Obiective
• Explicarea principiilor OECD de guvernare corporativa
• Aplicarea acestor principii in Romania
• Intelegerea sistemelor de mananagement al corporatiilor transnationale, cu functiile specifice, si modul in
care acestea interactioneaza cu politicile publice si cu viata comunitatii locale
Evaluarea studenţilor
Evaluare la sfarsit, test grila + evaluare pe parcurs
Tematică
• Principiile OECD de guvernare corporativa
• Studii de caz in Romania: aplicarea principiilor OECD. Regulamentele Bursei de Valori privind aplicarea
acestor principii.
• Managementul corporatiilor transnationale: dilema global-local
• Guvernarea corporativa in functie de structura corporatiilor transnationale si de cultura corporativa
• Structura de conducere a corporatiei si mecanisme de control intern
• Managementul de vanzari
• Managementul de resurse umane
• Etica in afaceri: motivatii si principii
• Responsabilitatea sociala corporatista
Bibliografie
• OECD (2004), OECD Principles of Corporate Governance, Paris
• Liviu Voinea (2007), Corporatiile transnationale si capitalismul global, Ed. Polirom
35
PROGRAMA ANALITICĂ
Titular:
Prof.univ.dr. Constantin Brătianu
Semestrul__I
Evaluarea studenţilor
Examen final, organizat sub forma unui test de tip grilă. La seminar evaluarea se face în mod progresiv pe
parcursul semestrului, prin evaluarea activităţilor destinate realizării competenţelor mai sus menţionate.
36
Tematica cursului
1. Gândirea strategică
1.1. Modele de gândire
1.2. Gândirea temporală
1.3. Gândirea funcţională
1.4. Gândirea generativă
1.5. Sumar
1.6. Întrebări şi aplicaţii
2. Managementul strategic
2.1. Definirea managementului strategic
2.2. Procesul de management strategic
2.3. Politici şi strategii
2.4. Sumar
2.5. Întrebări şi aplicaţii
3. Viziunea şi misiunea
3.1. Viziunea organizaţiei
3.2. Misiunea organizaţiei
3.3. Obiective strategice
3.4. Sumar
3.5. Întrebări şi aplicaţii
7. Strategii de performanţă
7.1. Strategii de eficienţă
7.2. Strategii de calitate
7.3. Strategii de inovare
7.4. Sumar
7.5. Întrebări şi aplicaţii
8. Strategii de afaceri
8.1. Strategii de costuri
8.2. Strategii de diferenţiere
8.3. Strategii de focalizare
8.4. Strategii de investiţii
8.5. Sumar
8.6. Întrebări şi aplicaţii
9. Strategii de competiţie
9.1. Strategii în industrii fragmentare
37
9.2. Strategii în industrii embrionare
9.3. Strategii în industrii mature
9.4. Strategii în industrii aflate în declin
9.5. Sumar
9.6. Întrebări şi aplicaţii
Bibliografie
Tematica seminariilor
1. Gândirea strategică.
2. Influenţa factorilor externi asupra organizaţiilor.
3. Mediul intern al organizaţiei.
4. Competiţia.
5. Modelul lui Porter.
6. Unde vrem să ajungem: misiunea şi viziunea.
7. Definirea valorilor organizaţionale şi comunicarea lor.
8. Definirea strategiilor. Analize preliminare.
9. Strategii de afaceri
10. Strategii de performanţă.
11. Strategii concurenţiale.
12. Cultura organizaţională.
38
Bibliografie
39
PROGRAMA ANALITICĂ
Titular:
Lect.univ.dr. Alexandra Zbuchea
Seminar: lect. univ. dr. Florina Pinzaru
Semestrul__II
Evaluarea studenţilor
Examen final, desfăşurat sub forma unui test si a sustinerii unui plan de marketing.
La seminar evaluarea se face în mod progresiv pe parcursul semestrului, prin evaluarea activităţilor destinate
realizării competenţelor mai sus menţionate.
Tematica cursului:
Bibliografie
Tematica seminariilor:
Bibliografie
Aaker, David, Managementul capitalului unui brand: cum să valorificăm numele unui brand, Editura
Brandbuilders, Bucureşti, 2005.
Ahmed, Pervaiz K., Rafiq, Mohamed, Internal Marketing: Tools and Concepts for Customer-Focused
Management, The Chartered Institute of Marketing, Elsevier, 2002.
Armstrong, Michael, Performance Management: Key Strategies and Practical Guidelines, Kogan Page, London,
2000.
Balaure, Virgil (coord.), Marketing, Editura Uranus, Bucureşti, 2002.
Brătianu, Constantin, Management şi marketing: concepte fundamentale, Editura Comunicare.ro, Bucureşti,
2006.
Cravens, David W., Piercy, Nigel F., Strategic marketing, McGraw-Hill Irwin, Boston, 2003.
Datculescu, Petre, Cercetarea de marketing – cum pătrunzi în mintea consumatorului, cum măsori şi cum
analizezi informaţia, Editura Brandbuilders Grup, Bucureşti, 2006.
Décaudin, Jean-Marc, La communication marketing. Concepts, techniques stratégies, Editions Economica, Paris,
2003.
Drucker, Peter F., Management: Tasks, Resposibilities, Practices, Transaction Publishers, New Brunswick,
2007.
Kapferer, Jean-Noël, Laurent, Gilles, La sensibilité aux marques, Les Editions d'Organisation, Paris, 1992.
Klein, Naomi, No logo. Tirania mărcilor, Editura Comunicare.ro, Bucureşti, 2006.
Kotler, Philip, Armstrong, Gary, Saunders, John şi Wong, Veronica, Principiile Marketingului, Editura Teora,
Bucureşti, 1999.
Kotler, Philip, Managementul marketingului, Editura Teora, Bucureşti, 1999.
Nicolescu, Luminiţa, Marketingul, premisa succesului în afaceri, Universitatea Virtuală de Afaceri, Bucureşti,
2003.
41
Nicolescu, Ovidiu, Verboncu, Ioan, Management, Editura Economică, Bucureşti, 1999.
Shim, Jae K., Siegel, Joel G., Macroeconomics, Barons Educational Series, New York, 1993.
42
PROGRAMA ANALITICĂ
Titulatura cursului TEHNICI DE PROMOVARE ÎN AFACERI
Titular: Lector univ dr.
Alexandra Zbuchea
Seminar:.
- studii de caz
- aplicaţii şi probleme
- dezbateri
- schimburi de experienţă între participanţi
43
Evaluarea studenţilor
Examen: 70% din nota finală
80% cunoaşterea şi aplicarea conţinutului tematic al cursurilor;
20% demonstrarea abilităţilor de comunicare exersate la curs şi seminar.
Tematica cursului
Bibliografie
Balaure, V. (coord.), Marketing, Uranus, Bucureşti, 2000.
Cazacu, T.S., Strategii comunicaţionale şi manipulare, Polirom, Iaşi, 2000.
Coman, Cristina, Relaţii publice: principii şi strategii, Polirom, Iaşi, 2001
Dâncu, V.S., Comunicarea simbolică. Arhitectura discursului publicitar, Dacia, Cluj, 1999.
Dinu, M., Comunicarea, Ed.Stiinţifică, Bucureşti, 1997.
Hart, S.; Murphy, J. (ed.), Brands. The New Wealth Creators, Londra, 1998.
Hill, E; O’Sulivan, T., Marketing, Antet, Bucureşti, 1997.
Jouve, Michele, Comunicarea. Publicitatea şi relaţii publice, Polirom, Iaşi, 2005
Kacso, S., „Politica de promovare”, în Smedescu, I. (coord.), Marketing, Sylvi, Bucureşti, 2003.
Kotler, Ph. (coord.), Principiile marketingului, Teora, Bucureşti, 1998.
Kotler, Ph., Managementul marketingului, Teora, Bucureşti, 1997.
Moise, Z., Marketingul prin intermediul târgurilor şi expoziţiilor, All Educaţional, Bucureşti, 1997.
Moldoveanu, M., Psihologia reclamei, Libra, Bucureşti, 1995.
Nicola, M.; Petre, D.; Publicitate, Ed.SNSPA, Bucureşti, 2001.
Olteanu, V., Marketingul serviciilor, Uranus, Bucureşti, 2001.
Papuc, M., Tehnici promoţionale, Sylvi, Bucureşti, 2002.
Popescu, I.C., Comunicarea în marketing, Uranus, Bucureşti, 2001.
Popescu, I.C.; Serbănică, D.; Balaure, V.; Tehnici promoţionale, Metropol, Bucureşti, 1998.
Ries, Al; Trout, J., Poziţionarea. Lupta pentru un loc în mintea ta, Brandbuilders, Bucureşti, 2004.
Rogojinaru, Adela (coord.), Relaţii publice şi publicitate, Tritonic, Bucureşti, 2004.
Thomas, M.J. (coord.), Manual de marketing, Codecs, Bucureşti, 1998.
Veghes Ruff, Iulian, Grigore, Bogdan, Relaţii publice şi publicitatea online, Polirom, Iaşi, 2003.
Zbuchea, A., Tehnici de promovare în afaceri, Bucureşti, 2004.
44
Tematica seminariilor
S1: Marketing şi promovare
S2: Etica in promovare , respectiv publicitate
S3: Publicitatea mass-media
S4: Relaţii publice vs. publicitate
S5: Politica de sponsorizare a unei organizaţii
S6: Politici prinvind marca
S7: Pregătirea participării la o manifestare de tip expoziţional
S8: E-mail marketing şi promovarea prin internet
S9: Pregătirea forţelor de vânzare
S10: Promavarea vânzarilor vs. publicitate
S11: Metode de evaluare a campaniei de promovare
S12: Promovarea prin internet
Bibliografie
Coman, Cristina, Relaţii publice: principii şi strategii, Polirom, Iaşi, 2001
Dagenais, Bernard, Campania de relaţii publice, Polirom, Iaşi, 2003.
Dâncu, V.S., Comunicarea simbolică. Arhitectura discursului publicitar, Dacia, Cluj, 1999.
Hart, S.; Murphy, J. (ed.), Brands. The New Wealth Creators, Londra, 1998.
Hill, E; O’Sulivan, T., Marketing, Antet, Bucureşti, 1997.
Kotler, Ph., Managementul marketingului, Teora, Bucureşti, 1997.
Moise, Z., Marketingul prin intermediul târgurilor şi expoziţiilor, All Educaţional, Bucureşti, 1997.
Moldoveanu, M., Psihologia reclamei, Libra, Bucureşti, 1995.
Petre, Dan, Introducere în publicitate, comunicare.ro, Bucureşti, 2004.
Zbuchea, A., Tehnici de promovare în afaceri, Bucureşti, 2004.
45