POLITICA INDUSTRIALA Priceperea gi fndeinfnerea de a preface matetiile ‘prime is fabricate, ori a wnor fabricate in altele de 0 valoare superioard, ficeau parte din comoart indie tinata a fnstsl neamului nostra, Maiestria fi era pe vremuti termentl, vechin cuvant de origin’ la fini; omul ew pricepere In Iuerari subtiri fiind, pe ia 1700, emlestrit». ‘Cea dint Industrie, de o imemoria(t veehime, de © fntindere imensi gi de 0 valoare de originalitate cu totul deosebiti, formind eu dreptate un motiv de ifdrie pentru poporul nostru_ aga de bine fnzestrat, © aceea pe care o reprerintl priceputa gi stitruitoares mune din cuprinsul fnsugl al easel —dupk cum ne arati prof. N. Torga in storia industrilor Ia Ro- mani¢—vorbind de industria casnick, Schimbul, find nectnoscut ‘firilor Roméne pe acea vreme, industria casnica satisticea toate nevoile omulai fi ‘cea mai mare parte gi fn ceca ce priveste mai ales tm- brifcitnintes, Dar ideia ageaiiii de sfabriot fn far, dup’ mode- tul fabricilor §{ menufecturilor apusene, o intélnim penta prima dati de abia tn idea conducitoare a politicei economice a epocei fenariote, polities ce a ctinoseut in a dona jumatate a secoluht al XVEII-lea © perioadd de finflorire excepfionala, din nefericize pentru un timp mult prea seurt, deoarece, sub forfa imprejasirtlor, im prima jumitate a secoiulal al XTK-lea gi fn deosebi dup 1879 a dectzut, Vichidan- du-se tn vremea domnilor regulsmentare, sib curentul ieotogic al liberalismului economic, ce avea st se fmnpimfntencasel ca instrument al politice’ de stat moderne, in. Principate. Sunt cele dowk momente ale. polities noasire éndu- siriale de inceput, prematur ineK poate pentrt ao num astiel, ff de confinntul ideilor de atunci si ac~ ceptiunea de astiai e nofiml, ‘Al treilen moment important al police! noastre in- dustriaie tl constituie protectionismul, cxlminant fa 3887, cfnd, pentri prima oarl, idcea industrializacit este bine fachegati, iar politica industrials ‘a tari, stritucit susinutt {deologie, este realizatt. faptic cn cele mai puternice mijloace. Cuprinde gi epoca deta ora, a celei de e doun Jegi de incurajare a induistriei nafionale, pind Ia risboiul de tntregire, Momentul matcheazi cfiteva progrese faf' de cel dein 1887, di sl grave selderi, fap’ de integralitatea prineipiutal cu multe striduinge: ina doua jumitate a secolului trecut, Ultimnl moment este acela al politicei industriale post-belce, eind idein industrializari totalitare este servitt de insigi forjele economice unite ale fii Intregite, prin realizare din cele mat nowl, mai puternice gi mai efi- ‘ace, Aceste momente ale politice! nonstre industria care se cer mai amfinunfit adaneite, sunt desvoliate fn cele ce trmeazi, EPOCA PRIMEIOR TABRICT Cronologia ideitor si faptelor din omental industriae fismului roménese se aseaming, pfint In ideritificare, cu procesal general de formagie a economiiilor naffo- nale moderne; o pngin& desprinstt din opera. sociolo- gului Max Weber, este istoricul fnsagi al polticel noastre industriale. Max Weber distinge dotti fare mercantiliste: uma in care desvoltarea industsitior se face pe baz de privilegii individuale, de restricfi 1 ale si monopoluti: este perioada mereantilismulni ‘monopolist, ale cktut creafiuai supraviefuiese hie tr’o misurt foarte restrinst politicet care lea dat nagtere; a doua fazk este accea a micteantilismult nafional » seit «capitalist» carncterizat print’ poll- de stat care urmaregte un plan de create a uitila- jului capitalist modern, © politich ¢ rational de si- stematicd » protectie ® a productiei najionle, in spri- Jimel consotidti statulut economic nafional, tn eare protectionist! joaek wm rot esential, Prineipatele romaine aw cunoscut wi mereantilisns ‘monopolist »institnit i a doon jométate a veaeutlul al XVETI-tea gi continnat: fn primele dow decent ate veaculut urmitor, Reprezentantii [ui an fost Dow fant, influenfafi de outera apuseand si trdurifid mereantilismal occidental ecoibertist », din Tran{a veactlui al XViIilea, iar mai train de mercant mul inaogurat de Petra-cel-Mare fa Rusia, gi realizat ‘dupa tiparele unei politici de create a unei industeli indigene prin. mijlogee, multiple: privilegii, monopo- lt, restricfiani asupra condifilor de desfacere, avan- faje. pentru patron in ce priveste recrutaren gi rem Poreios nes (ocr , Din timpianle destul’ de indepartate ale aparifici (prlnelor fabric, ele Tin flingd In adpostul protec: ‘inoii personele @ Doranului, In dotinga for de a veden prinadnd pe plintiatul ftir primele dnjghebarl indie face trebuinfele prop de atuncl,POLITICA INDUSTRIALA ‘VAIN «TEAM, NADEAG, CALA, viRSanE Dotunfi Principatelor mergeau et, solicitudines tor deosebitk pentrn ocrotizen gi tucurajaree tliat fcherhanalelor », rumele tureese de atunei al fabrici- Jor, pnd Ia a Te asigura desvoltarea, 1a edapostii una monopol (apalio) dat prin pitne domnesc pe intreaga fark sau muinai pentru anumite looslitaf..y Mraduednd o ideie carncteristick nu nudai pentra momentol in care a fost redactata, ci cu mt mai vecke, tnir eft insufiefise mai fn de manifestisi de politich a Domnilor fa tuna din_dispozifile Regulamentufui Or 7832: «Stipdnirea va ocroti asexarea fabricilor $6 @ ‘nuanufachuritar tragand din shrtinaate prin fagaéduinge folositoare je meslerii $3 lncadioris ce vor wo sf se asece ‘aiok it fard gi dnd acestora ctt $f celor co vor deséudrsi ‘ure0 rasnur sare orice industric, promi (daruri de tnauftepive). ‘Astfet, odati cu Fanariofii, intra, pe Téngk datoria de a introduce ordines. tur- ceasctt $i intenfia de « fedrama Principatele Ja nive- Tal Aptsului, urmdnds-se indieatia dati de filosof, glotifictnd ammca, favoriztnd fiscul, ciutande-se a 5é actunila aural prin oprires importulul gi luptind contra [nati prin ineuajereafelubui simpin de viafi, si odati cw insistenfele strinilor de a veni pentru & Thee comert gi intemeia industrit in Principate, sub crotiren regimuini consular institut dup x78z, t- tiilnim numeroase incercdsi de astfel de fabrici de ale ‘cdror produse se sinifea mai mult nevoie in acel timp. Toan-Vodi Calimeh, apoi fil su Grigore, fa 1762, dideast privikegli foarte largi pentra agerarea dela Filipeni, dare se péeftcu sub Grigore Alexandr fale cisor socoteli SOURE DIY CKLDARUA DH OPI, YA SPARGITUL OFERATIET SOORRUEUE APRS, OFEH 34 SERS Chica, la 1764, into fabrict non la Chiperesti jos de Iasi ‘Avent actul de fandafie din + Tanuarie 1766, care fncepe cu deciaratia Domanlui cl «x socotit sf aceasta ca 38 deschida si, 8 faci o fabsicd de scos postajé, pentru cea mai iulla eftinatate a Mcwitorilor acestia, si sé rimdia gi un Iueru de pomenire pimtntu- Jui acestuia ®, aducind, pe ling toate cfniile cele de trebuinf’ pentru Iucrarea postavulai, oameni streini intr‘alte parfi de locuri, ctr multi cheltuialé +; fo- lost trebuia sX fie al manAstisi-spite! Sf. Spiridon din Tagi, Cherhanaua a durat, cu toaté opozitia polon’, pint Ja risboiul din 1768, efiud ec&pitarn! » Daniel Christioni trecu in Mantenia In fabrica din Pociova- liste, de lingk Afumafi "Dar privilegiul fabricii de postav mnuntene dela Pociovaliste, in 2784, arata eat de mitt intrew fana- riofii, iste’ ewsopenizatori, in concepfia corentd a sanufacturiior prin care, oprindn-se exportn! mate- rillor prime i importul fabricatelor, refindndicse banul, se imbogsipese {Brite ce le posed. Pomeninduse tofi sprijnitoni, dela Grigore Ghica, se argumenteaza aga intr'un document rimas: © De vreme od cea. din- din tndestulare @ une fri este tnpeulfivee storied gi. ales, gi felivilor de mestesuguri si luerdns de mand nod, st sumad ed ware trebuiafd fara accen de cru 22 vin din pdofi sirdine, sa piarsd aidft bans, oi Sncd si ‘eAslige, irinsfisd la alle pirfi acelea ce ar pulea jnine la 'slare ca sf lucreze $i sé Jacd tuly'tsa ow acest mijloe ‘tds iudestlarea i, 94 nijlocirea chivernisenied mailora se fmaijeste, cdl $i slave memeltel gi lasiia efsiga186 RNCICLOPEDIA ROMANIEE -Aceasti fabric — crenfiuinea marelui elucer Radi Slatinennu—are dreptul de a souti pe preotil gi cntrefii bisericl, pe cei cineizee! de lneratori « ‘tnftori de find, fesdtori, vopsitori, tunzAtor, lenmati, covaci sifcitoride pives, pe cei o sutd tot stitin! écare sunt spre trebuinf de tors, pe megteri — proprietarul avand dreptal de a wsmisi pe elicratorit fabricanfi, cari, {mpotriva coutsactulii, ar vrea si plece. Se preveden aducerea de oi de alti rast pentrt Imbunitafirea celei din tari, Scutirile de taxa erat largi, gi se fixa dreptal de preempfiune al lauel fa de postivari. Domnia ii plstra dteptul de a stabil dintensiunile postavutui gi pret. In 1793 ine, Moruzi, dela Bneucegti, chuta mente, eergalii» pentru @ reface fabrica. In efteva lini echerhanaua » era past fn lucraze, dar Avstriacit se plfingean of Voda xezervé o cantitate de land pentru intreprinderea lui. Conductor fabticel, Hagt Chiriae, Arbut si Neodor Arouda —de unde aumele actual ‘al Jocalitasii de angi Bueurepti era ia stare a preluera inst numai 4o—so.oao de oeale de and, fai de milionul pe caret seotea in vanzare anual ‘fara-Romfineaset. Le postav Iucran ini, © sAptinént din dons, putind si-gi trimiti in Joc si copii, care eau nai mulft in nutty decit oxmenit' mazl, Abia se fi eatt insi, spune epistatul, patrusprezece orale de postay, pe an, adeviratd chestie muncitoreaseA se deschidea gi 4a noi in 1803, eand postivarii cereaut va da suma de tort oranduitt, Iucrats pe In casele for, iar 1 la fa- INSRRETIA WAJUSTCGIE SAL. ANGHLUT 1,A TDUSTRINS MNUATCAGIR: CONEROLU!, *VILOR DH UH brick, ceea ce Arbut refuz’, obiecténd ott, fr acosf chip, if lucreaza gros gi prost, iard in Fabrica Iver dict, gi care at va gli farvagt' dela ceilslfi ce giv gi toarce subtire, preeum trebue; unde gi nici fi slegte peste, puterea' Jor, gi numai aceia ce pot toarce in siptimdna care este de rind, Unii se risewnpirl cot bani pe tot anul. «Zavistia » fa respinsa de Divan, care se ocupit side adttceren # unui soit le of ce sunt de Ispania, care fac lana bund, cw multi oschire deci lina oilor ée se afl tu piimfntul acesta », ca in Vigne sia, dAndwse mandat,gocretaralai austrine Gandy ‘ca si.0 aduet deocamdata de acolo, Gandy era gi acca care adusese « megtescgul de torsul bumbacule dpi a ingleallor tertip» gi care, asocint cu Toan Popt Palizo, tuffinga o fabric de tors bumbacut. Ja 1806, Vistietnicul Pilipesea, efipita pe zece ani privilegia pentrtt 0 fabricd de porfelan, efacturi », Hocemplele sunt in tote numeroase, Nimic mini carcteristic de- eft cele de mai sus, pentru a ne da seania dle fogica camenilor si afaptelor epocel de care ne ocupiim, In fntreagi aceast® epocit de incurajare generala industriilor din Principate, este de remarcat. absenfa tunel politici protecfioniste,' Principatefe Unite mi a avut o desvoltare industrial fu orage, eu trecere dela ii, pri sistenal munefi la domicili, la fabrica cteatoare a oragulti industrial sia unel buurgheail avi senegti, defindtoare a unel forge sociale, ale ctl it fetese, confundate cu interesul ria © politica, protec} tond. Va fi pentsu multi viene exgumetitul econo stilor Siberali dia veneul al X1X-ien, faptul c& neavinindustrif, Priveipatele nui avean ce proteja, Pe cate dle consecingi, revolutia burgherd $i formarea Sia- ‘ulti prin Unite s’au facut pe baz de relafii dicecte erescle capitalismlut industial apisean, pe a comet de sein ber de i: no! pte eam fabricate pe eare le pliteam eu export agrical cea fmpotrivire de tot momentul faeuti end de Pofoni, etd de Austsiac, apoi de statele apusene, prin presi directe si prin idoologia iberalist, state eare ayaseseri noroeul, prin fmprejuriei prienice, sf se industriatizeze tuaintea noastet, opazitie gi Lins de comprchensitine de o continsitate sf perseverenta dent de 0 eauzat mai bunk sf avind drept obiectiv ca aceste mannfacturi ale epocel si am se stnleatte § nut ia Gling fu Prineipate . EPOCA LIBERALISMULUL RCONOMIC ‘Meea de libertate a comerfului, care ga cépitat ‘concretizarea politict in Principat, prin actu istorie dela 1829, se fnthinogte exprimat’ sparadie si mai fua- inte de aceasts dat; prima oar ea un e2ot al ideilor economiice afe revolted franceze: 12 1791, boieril ro- runt cereant, printr’e adresh cise Rosi, i ‘comer $i libertate de export, Printe'ta memoriu al boieritor dela rB2r, acegtia cecean ca enegoful si fie slobod » ca si in Constitufia carvunarilor motdovent dela 1822, Unele prefioase studi, publicate recent ¥), supra economuigtilorscoate liberale dia Romania, ne Miinurese si asupra iavorulai primelor idet de indu- slsiaizaze la noi in fark, Cea dint influent a clasi ‘ismutat economic tn Principate apare in 1838, odaté cx prima luezare a ceiti dint intelestual roman for- rat Je geoala economiei poltice a Int Adam Smith, pringul moldovean Micelae Suju.?) esupra mevoilor in- dusitiale ale Moldovets, sexist sub sugestis Domnnito- rulsi Moldovel, Mihail Sturza care tn dorinfa de a con. tribui eit mai larg a desvottaea comerfulat motdove- nese gi la rmigcarea progresivi a industriel ers preo cupat de ea constata nevoileindustrialeale Moldovels Hexpeesis verbis,s'ar plea cf a fost atunel un mo iment propice pentri a se introduce, fn politica econo- amici a Peineipatutal Moldovel, ideea protean gif cauojfril fective a industie! nafionale; in ordinea faptelor gi ideflor, 4uerusile erat tocmal pro ogi mexeantlistl In origin, polite domnitor regt- lnanentari, era covectati fx fapt de factori ce ma pit- enw ingidui 0 doctrina protectionist, si anuime 12) Tnteresele economnice apusene care att determn- at si ideologia.ihesschimbists. roménd, fragmentul locaf at matelai corent oceidental, instrament de avan- gard’ gi penctratic, necesar organiza wnel plete eco: nomice libere de care avea nevoe expansiunen capi talismilsi apusean in plink desvottare 2) Structure social-economict a fli, fu care repre zentaafii elasel producttorior, —adiek mari pro- ) Ragen Demetesc, Ifento gcol!eovonts erate Ton Veverea,dvenee Sof, Baearey, 1936. of Miclo Savio: Aero rPt dared eM. sdavin, Toy 2838, POLITICA INDUSTRIALA prictari de paint, interesafi ta tiberu comert de ex: port si fara wn interes economic pentru evertualele wstrictiuni la importul fabrieatelor, — formaw clasa conduciitore si influenjan politica’ intern af e) Perimaren si disparifia mereautilismulst ap 4) Tn fine, agitatia protection ined prea pugin cumoscuti, iar + Sistemul agfional de politic economici » al Tui List, de abia in preparafie, In aceasti ambianfé, edad N, Suju sia pus che stinnea ¢ nevoilor industriale » ale Moldoved, indepir- tiuduse de realitifile specifice locale, el a privit pro- hblema scolsstic, exclusiv prin prisma nedigcutatet doctrine ¢laisser agir Ia nature des choses», fn spiritul eiteia incerea timid si propau sedteva mijlonce de progres pentru indnstrie, care par a fi cele propelt situapiunii Moldovel Degi antiprotectiouist convins, preconiza totugi in flinfatea de fabsici, in limitele posibifitifilor nonstre naturale, Dupd ce arati of industria fri se afla in- tr’o stare destul de inapoiat®, chiar gi cele mai ele- mentare intreprinderi lipsind’ cu totul, constata ci Tara exporta materi brute pe care le cumparé apoi upd ce au fost fabricate in striinstate, platind wm indoit transport si um tmpitit drept de_vamii», 0 seamf important din capital indigene se pierd fm schimb, Aceasti stare in for si adiued progres gi bonit stare, e va fn- ppinge tot mai ult spre siricie gi deeadenf teste aceea care zealizeazi cele mai sign siderabile profituri. + Magi f puternic de a mri bogifia unei natin i rhuinca mecanicd ceea ce face ereditul in tranzacfiuni; ele multiplick in mod prodigios forja productiva a omulai , Pentrn Sufu, este vorba mai ales de acele intreprinderi industriale care sunt in legituri ew trebuinfele reale gi cm sesurscle aril, 0 Pentruca 0 manufacturit st fie profitabilé frit care o posed, tre Due ca ea sk poath furniza produsele sale consumato- rior, cu un pret mai gios decit se vaind tot aceleasi produse importate din strdinktate », iar ceea ce tebe avut in vedere, sunt, mai ales, intreprinderile indw strinle care as de seop prelueraren materiilor prime ceara brut, [ina, seminfele oleaginoase, gogosite de mitase, apoi fabricile de sticlf, faiantd, conserve, ete, ‘Aceste fabric) nu trebue insti protejate prin ‘mij- Toace vamale, ei doar inewsajnte indirect prin inlegniri care trebue #8 progitteasct progresut 4 ridicarea eco- nomicé. a firli, Statal trebue, mal ales, 6 pun intr prinderile industriole sub seutal unor legt stabile favorabile initiative! private, si favorizeze pe stein care vin si-gi Fructifice eapitalurile for in far gi si le asigure protectin si ocrotitea sa, Avantajele, pe care le-ar obfine fara dinte’o desvoltare industrial’, sunt imense 9; nti numai de un imens interes material, dar gi din cousideraii morale de cea msi mare impor- JanfS. ¢ Sunt atatea persoane care sunt lipsite de oct- pafle are tofi petcec viafa in lenevie si in toate cust- furile pe cari aceasta Je atrage dupi sine, persoame cate sunt o sarcind pentru societate si pentru guvern, Atiatrocrafia, devenind activi, se va desgusta de188 viea{a contemplativa, iar profetariatol uu va ckuta in alujbele publice un remedin pe cafe niseni nil poate proctra» ; Tue aujloacele cele mai necesase pentrt a da o impulsie migeirit indostriale, formolate de Sifu en ocazia unui project de lege fieut fx soul Cotnisel centrale, sunt treeute urmétoarele: , Tikemeleres institufilor de credit «ce sporese ‘apitalurile si mifogoreant dobinzite »; 2, Innbundtafirea $i generalizarea efilor de comuni- Infiinfaree unui thvifimént profesional gi agezarea ereguliinvafimnt de orice ordin pe Daze profe- sionale. »Tustrictia publich este o eduestie socinla; scopui su este nu aural de a inning pe elev satin divi sprit, cide a- face apt sf exescite 0 profesiune {nm societatea din care face parte»; 4 Libertate economieh si comercial: schimbust libere gi mincd Tiber. «anes liber ipsité de orice rogiementare este surea productiel im bogiiel; ea face parte integranti din fascia liberttfilor politice 9; 5, Createa unor ageziminte industriale de stat (ca fn Prosi, Rusia gi Austsia) care prin rezil- sit setveaset de mode! intreprinaitorilor 6. Concursuri publice i premii pentru cei ce vor 1 introdus un now sen de industvie , sau care vor fi aplicat tm producfia industriali wimetodusi eco- nomice 7. Tnesrajaren agente tebnicienilor gi indus steini care ar veni 8, Moned’ unitari, fixt gi bine consolidat, mist si greuitifi uniforme, expoziii pl concursuri, institu de moralitate si prevedere, prime, Caracteristic este insti pentru acest economist, fn cluitare de solufii adaptabile situafinnii economice une! fiti ca Moldova firi desvoltare industrial, absenfa si repudieren ‘deli esonfial mercantiliste @ frotecfcé vamale. Cel mai bun lueru pentrs Roménia este, dup Suu, liberlalea general a schimburilor, «Wu missile prohibitive sunt acelea eare imbogtfese (© nafitne, ele contribuese dimpotriva Ja seideyea ve nituriior sale, Tieeare Jari trebue s& eumpere pro- dusele de care simte nevoe, de acolo unde le poate obfine «mai eftin. oNu existt desavantaj deedt acti am pliti obiectul acolo unde el ne-ar costa mai seump », Ideia de bazt, —-pe core susfine N, Sufu, inesra- jaren industriei,‘ingeleasa in sensu cel mai laxg, ¢in- ustriile agricole, ‘smanufneturiete gi comorciale » $i tinal din motivele fundamentale pentra care socoten realmente necesari industria In Moldova, —era ideia diviziunii naturale 2 moncii gi a solidesitagii dintre industrie sl agriculturi, in saul economici nationale, Sofu rmdne eredincios de-a-tungul a eiteva de- cenii acclorasi idei; Ia 1867, cAnd a publicat a doa serie de date statistice si clnd ideile protectioniste incepuserit a se manifesta gi la nof, Suga continua. to- tug si serie ci ¢ um sistem protectionist de facusnjare ar fi o miisurl din cele mai fmeste pentra interesele irié itorttl industriet sale », ai i ai curentutui fiber Afi reprezentanfi de se schimbist, if adaogé de asemeni contribufia, Prinjul' Alex, Bored calified, tn. 3861, ‘peinciglut protectie! industiale ea mijloc de a face ¢ 6% crenset » Dogifia unei natiuai, ca ¢ Zann principe », Toan Ghica, inginer de mine si matematician, gt de guvern al Donvnitorului Alex. Toan Ctza, a offdat cu egal convingere, timp de 40 de ani, ideea tiber- ‘fil comercisie, precum $i apriorica inaptitndin dustrial a noastea, Industria noastri este, pentr multe veacui inet, industrie agrieols, flindck ¢nu putem gi nu trebue (1) si fim mull vrome Met, eateva venetti poate, deel © nafie numai agricol’s. Bvidenfa, pant $1 penten Ton Shica, c& tratatul et Austria nut era apt ede a fa crearea unci industrii nagionele roménes gf hiss disparifia treplald a industriei si meseriilor now tre sub presinnea concurenfei sirdine, nui sugera nicio aprehensiune asepea politicei libernlui schimb, degi le deplangea sincer dectideres. Iniiuutril epocel tui Ion Ghica, contributia profe- sorulii Ton Strat si a ini Ton Tonescu dela Brad se incozporeazt aceluiagi curent, Ton Strat face insfi concesii protectionismutul edi enior, acordindw-i inst, pentra pert de dedweatie + industrials, abia zece ani Pe linia ‘aceluiagi scepticism, asupra posibilitiilor noastre de a devent o fari industrial, trebue tiregl- strat gi agtonomtl Ion Ionescu dela Brad. Dela 1838, cand Sufu gi-a exprimat pentr 9 cath aden sa idelogicl, pant 288, cd mal integistriim 0 slabi si\ ultima manifestare & ideologiei economice liberale, ideile acestea at creat un eurent, au luat o amplitudine meobignuiti, au of Pltat o autoritate deosebiti gi au cunoseut 0 fnatire efectivil fn vienfa de stat a Roméniel modem Dupa 3860, dati cénd influenja aceasta atinsose apogetl si Nberalismal economic devine conceptie de guvemtmint in statul romdn now creat, incepe @ seinregistm insi si o tendinfé spre declin, chiar din snomental incheletit convenfiunii comerciale et A stro-Ungarla, Intre 2875 gi 1886, procesul de diselitic se intinde pe miisuré ce influenta ideli protecfioniste fincepe si prind& teren, Convenfia comercialéfncbe- int’ ew Austro-Ungaria la 1875/a contribuit fi mod concludent In discreditarea detinitiva a H'essehim ‘dismal! economic romfnese. Perioada liberschimbisti, s'a interpus, la nol, th aod caracteristie, mai accentuat st mai tnitar deekt fn alte fir, fatre mercantilismel inaugurat de Do- anil fanariot! gi mercantilismu! nagionnt protectionist. Parten pozitivi « activititii economigtilor zonidnl de coald liberala, sti tn opera lor cotectiva, fa oll isto- He pe care curentl liberschinibist I-a jucat, prin di- rectivele pe care fe-a promovat in fapt in politien eco- nomic de stat a Ronviniei de atunei, Intr'un stat care nui avea Ia acea datti — dupa expresia lui Morttai — ¢nict manufactur’ de protejat, nick febiel de fncusa- jat, nici capitalasi suficiente pens ale stabil Printr'on «sim istories incontestabil, gl in celagl timp, printr'an simf al oportunitagii stb raportillPONTICA INDUSTRIALA ERA FRROMARD, TAMINOAREL DE TABEA $1 NER COMINCIAE, ‘elafiilor cconomice exteme, ef au impus o politick a Hbertipii comerfului, in vederca strdngerit legiturilor noastre economice gi politice cu occidentul industrial Interescle acestuin de a-gi desface mirfurile fn Pri cipate gi de a-si plasa capitalurile (Bi ferate gi impra mmuturl de stat), trebuian satisficute gi pentru nioti- ‘vul emaneipiiri’ nonstre economice gi politice dintr’o vasatitate secular’ in materie de raporturi cu strtint tates, impotriva + protectoratelor® gi esuzeranititi- lors, ‘vestigii ale trecutul, ‘notusi, tn judecarea conttibuiiel acestui curent ta Romilnis, critica na a gisit pani acum criteriul cel mai obiectiy. Istorieii nogtri, findnd seam de nevoia nel politiei de proteetie a industriel nationale, idee agitalX In sffrsital secolulsi trecut, au socotit activi- ‘talea ceonomitifor liberali, vitimatoare intereselor economice vitale ale statuiui romfn. Profesorul N. Torgn distinge epoca 1830—1839 a ereafiuilor econo mice, —comereiale «i de credit dar mu industriale, ca rezaltat al liberialai schimb, —de epoca 1859—1887 a lipsei de inifiative eooomice, atét pe teremul co- mercial edt gi pe cel industrial, EPOCA PROLECHIONISMULUL INDUSTRIAT, Curentul economic nafionalist, al céruil inceput tre- ‘ue agerat exact dup 20 de ani dela apatifia primei Aucriiel a Pringulsi Nicolae Sufu, odati cu ideile ce ardeleanul Dionisie Pop Marfian, deschizitor al unut ou orizont, format la geoala german, fo aducea intze 13856 gi 1865 ia Muntenia, a preparat terenul Tavora- bil doctrine! gi pofitiesi protectioniste, tucadratd idea- fului statuhst industrial, care va schimba ovientarea politicei economice a Romniei, incepand eu anul 1886, Schimbaren uu s’a putut.opere decat dup o agi- tafie de aproape trei deceni, réstimp in care influenta Aiberului schimb gi ftmplinea evolufia ideologicd gi autoritaten in politica cconomici de stat, lichidénd apoi sub presiunea doctrine! protectioniste, din pre lcarea clteia un P. S, Aurelian isl House seopul de ‘edpetenie al viefi, Scoala Ini Aurelian, contiouata prin Emil Costinescu, trebuia si ne dea prina lege de Incurajare a industeei nationale, din 1887. ‘Contsibufiunife sunt numeroase gi profionse. Astfet au fost: 44) Contsibusia epocalt a ini Mitail Eminescu, care desviluia, sugestiv, esenfialnl exploatarii prin’ pref, prin acel permanent histns Satre valoarea muncli agticole gi valoaren muneli industriale, ~ce face ea tuatiunile produiehitoare de fabricate si se ibogi- Yersed, iar nafiunile cumplrdtoare ale scestor fal cate sk se eproletarizezes, —si constata, ct un ine dreptafit sentiment de alarmi, cumplit’ de marea dliferen{i ftatre valori: inctrefaid 500 de vagoane de ‘grin, capeti in sehimbo jumaate de vagon de obiecte de tus;CICLOPEDIA ROMANEEL INGDNCTIA MAJROOKTIE BAER RUORKUE HA URINE MEAALUROICR: CONTROUL STRUNOULUE 4) Sludiile economice ale tui Xenopol, compuse din Sragmente bine gindite gi bine scrise, avand oa idee conducitonze ideen protectionisti a lui Frederic Lists ¢) Corespondenfa de moment. intre migearea pro- tecfionisti din fark gl miscarea protectionist de pe continent, care avea si died spre col mai invergunat pratecionism vamal inregistrat de istoria politice! va- males 4) Migcasea, ce a erent gcoali, a Ini P. S. Auralian, In studi siu: © Cum se poate fonda o industrie in Romania ef aratt cu deaa-minumtul mijloncele prin are s'ar putea da impulsie unei vieft industriale fn Romania, dela care se poate ngtepta consolidarea sta ‘alti romén, Tn acelasl timp el puse si se traducit @Sistemml nafional de’ cconomie politicd » a iui Tr List. Tn prefafa acestel traduceri, Aurelian serie urma- toarele randuri caractesistice: @Ponénd in evident staren noastri de inapolete; ardtind zi en 2i calea ur- mati de alte popoare pentru a-si desvolta economia nafionall; combktind cu energie curentul liberschim- bist ce se’ prisise fn fark, demionstefind cu fapte, cf nicio nafiune n'a reugit a creia gi intemeia industria decit-oerotind. prin legi producfinnen nafionala, in fine flofnd of reiasA stransa legituri ce exist’ fatre interesele noastre economice si existenfa naffonalé, publicigti de toate gradcle ait contribuit a lumina fara sia determina geet curent puternic ce -existit astizi in Rominia eu privire Ia creafiumea gi incuraje- rea industriel nationale 6; 2) Desbatesile vii ale corputilor legiuitoare. Ana~ fele parlanientare ne aratf, tatxe anti 1882—85, cfd pe uncl efind pe altal din corpurile legiuitoare expu- niind starea trist in care a fost adust producfitines fiini de citre regimal vamal si cerind denunfarce dezastruoase’ conventiuni cu Atstro-Ungaric, Tit se- dinfa deputafilor din 14 Decemvrie 1884, M. Koghl- niceanu interpeleazai guvermul in chestiunen selafiiior comerciale ale Romfniei eu celelalte ii gi in spociat eu Austro-Ungaria. In acea interpelare, marele om de stat spunea, titre altele: «Sunt ines convenfitinea aceasta pentrt noi a fost cea mai snare nenorocire; stint ineredinfat. ci tofi asteptim euwcea nai mare neribdare, ca sh vin e&t mat de grabit ore im care si scdpam de danse », Data find nerabdarea cx care {ara intveagi agtepta apropieren termenuii de dlenunfare a acestel conven- fivni, nimfe nu prea mai imposibil de realizat, in Acele'imprejurai, deett satisfaceren cere monarhiel veeine de a prelumgi conventiunes din 2875, Guver- nl, wztind de dreptuice-f didea art, 3r din conventie, 6 denungit In Tulie 1886, ocaté cu Eariful conventio= nal compus din rr articole, tarif care lege intrenge noaste productitme. Ideea sutonomiel variate, ta sifulti autonom, coueeputi de Aarelian in afar de guvern clgtigase intr'atat teren, theft en s'a impus paid Ja un punct oarecare gi oficialitfii. Cum inst jdeea autonomiei vamale, ‘implica nelucheicten de convenfiuni comesciale, grewtatea ce s'ar fi ereat gt vernalui intra adaptaren regimulal aittosomiel va- male, 1 duce pe I, C. Brétiany, cate iyi didea perfect seama de consecingele adoptirii taxfalsi_ aatonom, 38 cattte gi si reugensc’ sk convingt ou dibiicla care saracteriza pe acest mare barbat de stat, ci protec- fonisinul se poate introna tot atat de bine cu um tarifINDUSTRIA AERONAU'NIGK ROMANK, zanarea DR AVIOANE, BRASOV sicronen oe PURaLae i pot para gi sub un sinitos, tot ati de bine ca gl sub tn regim autonon Aceasti reformi tarifari, votata Ia 7886, urmi- rea, —-dup& insigi declarefile oficielitatii, — urmi- tontele seopuri: 1, SH protejeze’producfiamen agricoll « fieitgi in acest seop prevedea gtergerea drepturilor dé vam Ia export. 2, Si protajeze industritle in fling, precum gi acelea pentra care natara gi soll fil romanesti se potrivese sleare s'ar putea desvolta intr'wn apropist vittor, nnd astfel in valoare nu mumat munca fii, of st producfiunes ef agricott, 3. St creeze, prin nout tari, o bari constienth tn vedlerea {nchelerii unor noni convenfiuni comerciale. 4. Sk procure fiscului us venit mai mare dectt fa- sese procurat pénd atunci Dar dintr'un fnceput, armele politicel noastre va- anale nu au fost gisite suficiente, in vederea seopalitt urmisit, adic acela de a crea 'o industrie propri. Gx ocazia votiti tarifalui general, raportal comisia- nii_delegafilor din Camerd accentua ci gavernal na trebuie sf se oprensck aci: «Prin tariful general daa ‘guvernulai tm instrument pentr intemeleren gi con- solidarea inclustriflor noastre nationale; mit vor lipsi i acorda fnsi —sprnea P. $. Aurelian fn raportal siia din 1886 — gi alte mijloaee pe care le ald trebuin- sioase pentru duucerea mai departe a acestel lucriri de ‘transformare economies a Romtnist » . Un sentiment unanim sidicase ta inflfimea uni prineipin de stat imperativul protectiei industriel na- fionale, «© fara agrlolh pentru a deveni gi industrial si putea constitui un ¢ tot economies dupa formula ‘enunfatdi de economistul german List, poate dispane ‘n-Tinil generale de trei feluride’mijioace: 5, un tari asigure industriei cea im prot de desfacere couvenabil, fra de care aceastit industrie ar fi ipsitt de bark de ac protecfiunea industri prin dispozifiunile. ei consoliddeze pe de o parte industria exi- stenti, iar pe de alta sf faciliteze comple. tarea utilajulut industrial, tinzind astfel In armonizarea vietii economice anagiunei. Crearea industriilor ce lipsese trebue urma- rit Intr’adevir foarte de aproape, mai ales atunel efind sceste lipsuri sat jigni- i 3. organizarea invitimantului profe- signal conforms nevoilor gi pe baze practice, care si constitue o pepinieri constant de Iuerditori progres 93) ‘Deasemenes, hain juridick n'a tatizaiat si fmbrace a texte legate ideologiaprotec- fionista a epocei Pani la risboiul independenfei, o singurd: masur se Iuase fn 1873 fu favoasea industeied zahdvului, fn Yaza clseia s'au fofiinfat cele dowd fabriei dela Chi- tila gi Sascut Jn urma wsboiului dela x877—78, camenii de stat ists), care ne guvernats, at inceput « hxera intens pe terenul desvoltirii noastre economice. Au urmat pe ind: legea eaupra mitcilor de fabrick gi de comer din $.1V.1879; legea pentru industria, zaharing din 28,V. 1882; legea pentru a se da primel societéti ra- amine pentru fabricarea hitiei, spre explontare, pind fa 1g0 hectare pidiure pe fiecsre an, in curs de 4o de aui, pe prefal estimafiel fark conesren{a, din 28.117. 1883; leyea pentru. fncurajarea gi desvoltarea. exploa- ‘cil apelor minerale din far& gi a produselor lor, din 7.13886, si, in fine, prima lege de incurajare indi- siriald, fntitulat® «mésuri generale spre @ ven fn ajutorul industriei nationale s, din 27.1V.1887. ‘Sub rezerva dubled conelitiuni de minimum 50.000 Jel capital fix investit gi minimum 25 lueritor! oct- pafi zinc, legea acorda, — orietrei persoene doritoare de a infiinta on stabiliment industrial, urtiltoarele avaataje pe timp de 15 ani 4) seutize de orice impozit divect elite stat, jude} saw comand; Dy intrarea liber a maginiior gi parfilor de magint si avcesoriile importate, servind nevoilor industriale; c) intrarea Hibert a ‘materifor prime necesare fa- brieafiei, in cazul c&nd n’ar exista in canttifi sufi lente fa fark; d) reducerea tarifelor de transport pe eile ferate si anime: 35% tarif pentre materille prime din fark si 45% penteu produsele fabricate; ') Viral Toroceans, Legislafie industriel, ’ bili, prima condijiane a192 ENCICLOPEDIA ROMANIRT {sDUONIXC! BALAMIARE: TORMAREA PLORUUT UE IBCTRAS DI aeneARIU ‘i Balan Oat £) dzeptal de a obfine in deplink proprietate pe 99 de ani teren din propriettile statului: 1) Aceptul de prioritate al fabricilor indigene pen- tril furniture statufui, jedejaior sau comunelor, Dou att fost eriticele importante fécute. primel noastre legi de incurajare: aceea de a fi favorizat nu= mai marea industrie In detsimentul mesesiilor si, a doua, de a nu fi refveat industriagilor str, foloa- sole cordate tn genere industrtlor, In acest clirsat legn, industria rominense& aproape inexistenti pani atusci, a Iuat 0 desvoltare conside- rnbili, Crafie afluengei de capitaluri strhine eare tn- esnese exploatarea si valorificaren bogifilor statalai, Himmase pind atonct fn stare latentf, industria ro- mancasci a realizat rezultate a clror misurai se poate din sexullatcle statislice ale anchetelor indu- 03 —rg0a, intreprins de Ministerul Agri- calturi, Industriel, Comerfului gi Domteniilar, gi din 4935, stb imperil celei de a dowa legi din x92, ‘Anicheta araté 625 Intreprinderi existente in 290%, coupind umn personal Sn sumir de 39.746, si avind © productie de 229.795,80r fel, Dintre cele 625 sta- bilimente industriate 236 au fost infiinfate tnainte de sapatifia leg; 367 an fost infinfate intre x887 i 1892 {adiek dapé expisarea convenfied ew Austro-Ungaria din 1875 gi sub regiml legit industsiate gi a tarifului din x886) iar 222 au fost fofinfate dela 1833 Ia 1902 (euib aplicaren legit industriale, a tasifului din 1893 si a convenfillor comesciale facheiate), In rors erau 847 futreprindesi, ocupand us personal fn numafr de 58.87, eu 0 produetie de §47.204.799 lel Jn anul 1912, ia revenit partidulssi conservator, de data aceasta, misianea de a trece prin paslament cea de a dona lege de fucurajare a industriel. Cu toate c& legea din 1887 a dat reale reanttate tn ‘ei apronpe 25 ani de aplicare, condifinnile ee pred daseri Ja claborarea ei schimbandu-se intr’o foarte rare mistrl, o revinsire a legil de fnearajare se ime punea cu o justifieats. motivare. Att conventfunile comerciale, At gi tarifele var male tn vigoare ereaserd industriel najionale condl- fiuni ce-gi pierduseri concordanfa ext legen de fact: ajare, dup 25 de ani dela elaborarea ei © parte din disporifiunile aceatei legi eran intexpre- tate inir’o form ee nm mai cadra on interesele ind striei nationale. Asti, pe baza seutiilor de vat pentru miateriile prime, se introdueeau in farit 0 sore de produse semifabricate, dintre care uncle de pr venienfi agriooll si enze ar fi putut face obiectul une! industri somfnegti, ecm de exempta: inul gt efinepa relifaté, importate din Italia, Austria gi Rusia; f- rele de in, cénepa si nd pentri fesdituri gi elinr plese pentru motoare cate trebitian nami inontate fn jad Pe de alti parte, mioii industring! pretindentt ci legea din 1887 nu protejn cect industria mare, ih timp ce mien indusisie trebuia 8A platenscl in totall- tate imporitele gi taxele vamale pentr inagint 9 matecitle prime importate, ‘In fine, legen din 1887 acordnd ineurajare mumal ype 35 ani, termen considerat sufielent pentr cooso- Tidarea. wei intreprinderi gi menfinerea ei in viitor prin iijloace propri, crea’ o inegalitate de situagilpentru fabricile ale ‘ciror drepturi Ia in- curajare expirau, in raport eat cele care eneficiaw de avanta- Jjele legit. De alticl, in cautza aptige’ con. curenfe a procuselor strline, toate fabricile aveati nevoie de spriji. mul statulni, Pentre aceste motive avanta. jele date de tegea de fncnrajare au trebuit sh fie prelungite pentru ficcare fabrie& ia parte, din an in an, inst sub condifia suspensiva, en intreg complimentul et de nesigurangi ca in caz de modificare & legit, industriagit ineu- rajati sf nw invoce drepturt elgtigate, Tira deci nevoie si intervinkl o nowt lege, care si dea industriel Jinigtea si stabilitaten dle care “aven mevoie. Tn carat anilor 1905 si t920, au fost propuse dowd proiecte de modificare a legi, ash fara fi putut fi votate, Deabia In 12 Febraarie 1972, o novi lege a fost votati si pusit in vigoare Ia 1 Aprilie ceelagi an, deschiziind astfel industried roménesti o eri nowt de prosperitate. Punetele fandamentale ale political noastre indu- strinle att fost plisteate si de data aceasta, desi din pumetul de vedere al tnewrajfci, tntr’o accepfinne ‘mat restrfinsi decdt In 1887. Tati textual formularea punctului de vedere de atonel al guvernulai conservator: 1Toati Iumen re- cesnongte ef fara aceasta nu poate trli numai din agricultari. Nimeni nu mai este contra Incurajili industriel nafionale. Disceie este numai asupra ini- telor acestei inourajiei, dacit toate industrile se pot desvolta saxt numai unefe din ele —cale ce fi att ma~ terie primi in solul si subsolul fini... Partided libe- ral a scumpit vienge print’ tarif vamal rin conce- put, Je adipostal efrora s'au creat diferite industrii fri bank simtoast », Dela aceasti concepfie a sbazei slinitosse » avan- tajele acordate au fost discriminate, in sensul cf s'at acordat avantaje pe timp de 30 de ani industei- for care folosese materia prim din solul si subsoltt {ArH gf pe tun timp de numai ar de ani, industriilor caregi trag materia primi din strtindtate S'a remediat tn schimb eroasea din 1887, puntiid pe picior de cgalitate, th fafa avantajelor legii, imiea gi imarea. industrie, ia. impus tn plus cobligativitetea utilinisii fntr'an amamit proven a M8, RRORG CONTROIAND GALTBRNGHE IN ATHEIRRUE HE @TRUNORRIS Al, RRALTEE Romfnilor, in toate categorile de personal ocupate in intreprindesi Cx seest instrument legal de protectie gl incurajare foarte efieace, $i tucheia vechiul Regat, tumoase si, fa aceasta data, tradifionala fui politic industrials, preci si de pesfect® continuitate, din toattperionda cuprinsd intre 1886 sf 0 Fiste perioada bumei indramati, a sinttoasel pro- pigiri gl a Duqulut romume efptat de Roméica in economia continentult! nostri: perloeda polities eonomice nafionale, POLTMICA INDUSERIAT,A DUPA UNIRE DupX intregice, ideologia industrofobi a. efforva sa perininta pledoarie pentru o fark ¢ emfuanes ageicolly n'a izbutit si impiedece, in_ nici avintal i continaitater procestlui organic de i strializare a frit, In epoca de carecare instabiltate in fapte gi eoncepfii ce a usmat: atunci, industrla si agrieultirs at fost rand pe rand apiirate sau combl- {tute pana la defaimare, ca gi cam rt ar existe sat st ar rebut sf existe tn codrtd uncl economii nician saport fntre aceste now’ ramaei complimentare de producti. Fe deasupra tendintolor diverse sl mianilestilor Individuale disparate, s'a impus ins, — atat ta ordi- nea gandiril cét gi a faptelor, pe planul adeviratelor Interese ale economiei noastre nafionale,—immpera- tivul concortiei, productive, care.ne-a asigirat aces nee2sari unitate a sistemutui nostra economic, Dupi194 dustrial « fost intinit, baza le incurajare creat in’2912, 18 agricola, proteefionismu este de industriatizare, 0 expresie & xisboiu, protectionism rimdnénd tot Pentru noi, ¢ 0 expresie a fendi nizninfelor de a ne crea, prin stadtul economic agrar-[ industrial, o bast mai siguré pentra independent noaatel politicl; in fine o solufie pentru a utiliza for- fele de mune rurale dispothile, Suprapopulatia agricold, de care se resimte Romnia, ea si toate fi- rile din’ Sud-Iistut Europe, —e constitult in factor permanent in proces! general de inciustralizare, care fn mod indirect. influenfat casul_ politicei econo- mice « Rouitniel 3) Frcorii politic iavorifi din tensivnen politica inter- nafionala aw determinat desfiguratea politicei de in- dustrializare urmati de Romania. Aceleia si preocupi, de ase garanta securitatea nafionall, priatr’o fiber: tate mai complet de inarmare, —i-a corespuins eren- rea unei industri nationale proprii. Im acest scop, pe angi mijloacele de politick economict internd (acor- dacea de concesiuni eu caractér dle monopol,asigra- rea de comenti, acordaree de avansuni insemnate pen: {rua inlesni investiille necesare, etc.) s'a folosit gi pofitica comescial8, transformati dntr'un instrument Ue politic nafional. Preeiderea importulul de me- int gi nelte, pentru utilarea industriel de réisboit, sia importuli de matesii prime gi semifabricate, pen- fru alimentarea regulati @ ccestel industsi, precum gi prioitatea transferulut phitilor corespunzttoare, « format obiectit! special al politicei economice exterte. Inarmaren firii si in deosebi, pumerea bazelor unei industri de aptrare nafionalt constitue elementul findameittal al stobilitifii netionale, Orieate ar fi consecinfele de ordin financier, —in actualele tmpre- , tu uma distrugerii edifiefulul pe care s'a ‘paces, —-posesitmea nel industrit propel, ca- si inzestreze fara ex armament $i munifi, este 6 chouiisie a sigurantel nafiouale, Tati pe etape politien industrial a Romfniei Masi. Primil ani, au fost aui de Hichidare a situafiei grele imase din risboiu, de reglementare a ngilor raportari sociale gi muncitotesti—legile pentra reglementarea conflietelor de mune, sindicatelor profesionele, pen- tru organizarea plasésil —gi de wniffcare prin extin- derea, in parte, a legislafiel vechiulni Regat. Primele ontsuit de politic industiiafd apar abia in ancl x923, dati ex fotingarea Societifil Nafionale de Credit Industsal, yentra finanfaren operafillor de « partic!- pares, enafionalizares gl screarey de fabrici, care , dela sin moment dat aw mai contenean, gi, mai ales, odata eu opera legisativs economick din ant r92q: ‘ariful vamal, legen minelor, legea energiel, legen co mercializtsii fntrepsinderilor economice ale statului. Politica industrial aepocei a trtit sub semnul « n flonalizisii» industriflor solului gi subsolului fii condusi ca intransigen{X de conductitorul economic al guvernului fiberal de atunci, Vinlilé Brdtians, ‘Pentru a preven! si stinjeni importa exagerat din primii ani de dup’ risboiu, cind. totul se aducea de Madgears, Police econsmled extort @ Rodel, ‘Hnelelogedla Rownlel Vol, TTT. BNCICLOPEDIA ROMANIEE peste hotare fu lipsa unui organisan proprit de pro- ducfie, si care contribiia fntr’o misurd considerabila Ja deprecierea mereu crescinda a mionedet nationale, pe de o parte, $i pentru satisfnce justele revendictet fle industriel provineitfor realipite pe de alt parte, guvemal Averesew a pus in aplicase primal tant va. ‘mal din x Tolie zo2x. Acesta realian 0 prim adaptare a politicel vamale la nowa strcturé economict asta- tulul roman, prin aeordaren unei mat juste proteafiant acelor ramuti industriale care ne-ait revenit ca aport al provineiilor desrobite, indreptatf, in special, eitre industria metalurgict, chimicd, ceramict si iextil, preeum gf eltre industria lemaului, cimentati gi plelitiei, Protestele seinnoite ale producttotlor int potriva insuficienfei protecfiumii vanale, redisi cou nun prin deprecieres monetari, provoack 0 not re- vizuire a tarifolul vamal, de ettre guverul Brie tian, ta 29 Tunie 1924. Acesta inceare’, pentru fn- ‘Ain cart dupi risboit, s4 introduct stabilirea protec- tiunii acordate producfiel inteme, prin fixares taxe: Tor vamale in lei aur, ‘Casifal vamal reprezenta um tarié pe elocuren ugar protectionist pentru unele ramuri de industii (lexe 1Hll, tAbictsiel, kAxtici, et.) cu o producfie millocie de 15%—20% adevalorem, afar de rari except, jae sarea fui majoritate 1n tarif accentuat fiscal eu faxe de $%—20% ad valorem, en totul insuficlent pentru ocrotirea industriel, chiar pentru o epoci de stabii- tate monetark gi, cu atat mai mult, intr'o epock de deflayie monetart, | Considerentele atunci audus Ia subordonares ocrotirit producionii industriale in primel s€d, politice’ de asanare a cre- itulni gi apoi consumulti intern; pe de_altt parte, mu toate industrile s proteefiune vamali, discrim conformitatea urmitoared clasificisi: 4) Industsii care satisfac complet nevoile fii ‘eare, psin condifiile In care fimefionenza, sunt absolut superioare concirentel stedine, astlel industria ogri- colt, forestierd sia petrol, le nu ie deci protecfinne vamalf; xpentra aceste industri! grija ‘rebut si fie ea reginnal ce-export si uve inchid de bugeurile ce pot avea 9; 2) Industri care desi valorifie# aproape toatl wna teria prima din fara, ca de exensplu industria textile (aceasta nitnai fa parte), a tibactrlel, a hetlpimintel, a sticliriei, a cimentului, histied, na sunt fuck destul de consolidate: aaceste industri, eare pot fi nidine chiar industrii de export, au nevole ick de 0 0 ‘vamalé, pentrit a se intiri. ‘Totus! nied acestor indu- stoi nw trebue sit If se dea o prea mase ocrotire, de- oarece ar duce Ja urcarea prelusilor, care ax atinge unele obiecte de prima necesitate; in schimb fast s'ar putea actiona nsupra exportalt matesillor prime ce ele intrebuinfeazit, pentrit ca, printr’o inlesnire prea mare a exportului, si nu aducem indirect © utcare a prefusilor produsului fabricat »; ¢) Industri, ca cea metalurgick gi atelierele de con strucfiuni, gare mt vor putea acoperisiclodaté const mafia internd a f2rii, dar a ciror existent fn fart este necesarti at&t pentru apiraren nafionald cat| i pentru tnlesnirea celoriatte ramuti_ ale econonleiPor snafionale. Th caztil acestor fabriei, octotiten trebue si vie mut atat dela faxele vamale, eat dela asigu- rarea nei parfi a consumatiei interne prin co- menzite autoritigilor publice sau intreprinderiior ale 8. Deoarece moneta nafionalk continua =i fluctuaficni, iar vechea nomenciaturl a tarifului vainal, mnenfinuti fhef, era cu totul insuficient spre a corespunde desvoltirii industriate a Rominiel fntee- gite, guvernel Britian hotirigte revizirea nomen i a taxelor alerente futcegt Pentiuchiucrarea, fn fntregimen ei, ‘coreainsi timp indelungat, s'a procedat In revi- aviren treptati a ‘avila, incepin~ du-se numa cu cofe dovil catego mai importante: metalexgia sl fe situtile, Prin. de- cxetul regal din 26 Martie 1925 aw fost puse in apli- care nouile taxe, Nomenclature are tieolelor a. suferit amantsfiti spe- cificare, metalts- ia trecind deta 14 la. 462 articole vamale, iar fest tunile deta 362 Ia 249 articole, Aces- tel detailisi a ar ticolelor, ia co- resprms glo mia jorare a texelor, ccuprinsitintre30% si 100%, fof de faxete ‘antenoate x venirea ta pu- tere a guvernalui -Avereses, socotind-se 8 taxele sporte 1a. metalur- aii gf festtorli sunt prea mati, s'a procedat le o prima ‘modificare, provizorle, 2 aceloragi categoni, printr’o redcere aritmetic’ a futtror taxelor; iar prin tariful din ro Aprile r927 s'a adaptat integra sf nomencia- ‘tare tarifule! Ia noua stsuctur’ economicé a fri, eare a trecut dels. 1208 Ja 3853 atticole vamale. Politica economich nperioade! 1927 —2029, carsclerizati prin fendinja de a menfine valonrea monetei, aflath fast ta stadiul prestabilirit la un nivel ridicat artificial, precmn si de tendinja de industrializare marcati printr'um tani vamal dia ce fn ce mai ridicat, —se schimba fondamental in 2929. Tati caracterizaren acestei epocl, ficutl chiar de etre expouentul economic din cel timp, dV. Madgearss Menfinerea caracterului cérealist in agricuttura romfneased, necorespunzitor naturii g posibilitapilor nica THDUSTRIATA, 0 PLATE, TABLE §L MEHR COMERCIAL, 195 de fucrn ale exploatitii Arinesti mici, era de naturk si determine un randament de producfie redus, agravat gi de aplicarea, timp de gase ani con- seentivi, @ taxelor de export pe cereale si fécon cu neputinga orice efort de ameliorare a producfiunii agricole prin utilarea cu inventar a novilor unit de exploatare agricola. Pe de alti parle, lipsea i precouplirile de adaptare a agricaltusli Ia novile Conditiumi de exploatare, in seus treceri dela siste- inl cerealist la sisteraut culturilor variate, sle desvol- ici crests malelor $i triatiztcit agricole Heonomia. roma fn afari de agri cultura extensivit cerealisti, pe ex- ploatarea’ pridal- alemauii gi pe intensifiearen ‘extracfiunit petro- Julai. tirere,promovati de. un sistem de smiisuri de incura- jre 3h sprjinita be 0 protecfiane wma din ce fn coral sical, mu tra incadrati in economia genes Print’ legit formal ot agei= caltore faci dept vrmare, ne gisen o bea! de Existenfé. singe toast ncaa fatea de consam a maselor fare neti © schimbare in conduceres stein, I sfargital anal 928, aduce ot sine 9 now oventare tn poftion economic, i seisut priatutetagricultari. Corobo- ati ct Polition de stabitinr, pauguratt Ia 7 Fe- ‘ruarie 1929, nous politick economich era chemat st ayece deavoltaren economiel romineyti in eadrul ei fitese gi:pe temtit solide, ‘Ta politica economic “extent, se introduce un epi foal Mbera, cw todoital seop de se realize fun cehlibra mai’ potcivit inte agrcuftaré sf inda- trie gi_dea. se intensifca schimbatile economice co sirtingiaten, Tn acest scop, # teebsit 4 se intocmeasednoul tact vernal din x Avgust 1929, Princpiile care nm cifévelt aleitures.aceetl tar au fost: a) Priostaten acondath agrcatni, prin urcares ‘axtlor asupra prodyselor ce putes céneura produc. Ha agricolé, prin protejarea industriilor.ce valorifick196 produsele agricole, prin degrevarea. mijloncelor de produofinne necesare agricnttunit; 4) Apararea intereselor consumatorilor, prin de- srevarea articolelor de mare consum gi resucerea de axe In instiumentele de producties ¢) Coorlonarea intereselor industriel indigene cu interesele economiei generale, prin: 1) coordonsrea inteteselor industrei grele (mietalurgia) cw interesele instituyilor de stat; fn acest sens, sau inteodus mele note ire aut permis ca, atunci efnd intsepsindesile industriale indigene n’au putut livra ta timp si 4a cone digimni. normale comenzile facute de institupile de stat, aceste comensi si poath fi fieute in strAinitate ew reducete de taxe yaiuale 2) coordouarea intere~ sclor industriei cw acele ale agricultarii atunct efiad aceste interese vin tn eouict, eum ar ficazul eu instru rentele de productie pentrt care industuiile indigene amt nevoe de protecfie, iar agricultura cere rediteeri de taxe vanuale necessre productiel industrinle, pen- tru ca astfel taxele vamale care apirk produsele sf fie suficient de protecfioniste; 3) reduces! de taxe Ta ine strumentele de producfie in geteral gi eoordonaren in- tereselor industriilor producttoare de astfel de in- strumente, cu intesescle altor industii; dup cum sau redns taxcle In instrumentele de productie agricolé, fotastfels'a avuct in vedere gi producfiumea industrial: 4) incarajarea industrillor exre valorified la maxinnin hnaterii prime indigene, afari de cele agcieole; in afar de intreprinderile care industrislizeand materia prima indigent de natura agricola, sunt unele care {ndustealizea2% matesii prime indigene de altX natura, fn special minier&, Aceste industri flind, dupi cole ngricole, cele mai deme de interes, isla dat protec- {uni supetionre chiar color existent Tebuenitea ctizei mondiale, prin consecingele sale agupea economiel unei fri agrare, a anihilat ins efectele scontate de politica economics a antlui 929 Perioade de soprit, cate invepe th 1933, este d- racterizati de o politict de marginire a importa, prin mlsuri eu caracter att monetar eft gi comercial, si care, fa mod indirect, ia aspectul unei politici de industrializare, ‘Tarful din 1929, care repsezents, un tarif protectionist pentru producfiunea industrialé de atin, a gisit 1m ausiliar prefios pentru desvottares industriel in contingentarea intportulul si int’o serie fntreagi de masuri administrative de protecfie indu- strial, care intr fn sfera protecfionismeatai indirect, fn fart de alth serie de misuri eu caracter de pro- tectionism direct. Accentuarea tendinjei de industuializare se ogtin- deste astfcl in milsra Iuath prin Decretul Regal din 3 August 7936, urmirind slimolarea tnffinglell de row ramusi de industai, In acast seop,tntreprinderile industriale care se vor infinfa iu veieree fabrictii de produse nefibricate ined pani rai fn fark, gi care re- prezintio insemnitate pentra économia, nafionald ‘otivatt de importanfe capitaleled Savestit ta intre- prindere ca pi aceen a produsulti de fabricatie, vor obfine avantajele previzute in legea de ineurajace a industriel nationale si, in plus, pentru 0 perioadi de 36 luni, care poate fi peolungitt pe ined 20 de inn dela ENCICLOPEDIA ROMANIET cexpirarea prime’ perionde; daci intreprinderea ce a obfinut avantajele se va fi pus in fmetiune, autoritatea nit va mei autoriza niciun import de rmagiai destinate veewnei intreprinderi similnre celei reeunoscute. Sau, avantajele gi seutirile de imporite gi taxe acordate, de exempiu prin legen peutsu autorizaren Ministertini Acrafut si Mariuel, si cedeze 8. A, R, Tear un teren eu constrnesiuni si masini, 1a Meding, din 19 Decemvrie 1938. Slat Iuat apoi, o serie de mftsuri en careter we intr tn sfera protecfionisoustid ‘Astiel, priatr'wn juenal al Consiliutui de Atinigte, din 1935, s'8 acordat wainelor de monta} pentru ve" hicule mecanice, pe fing avantajele legii de inci Jaze « industriel, dieptul dea linporta in compen safie prin export de orice marfuri fibere Is export, pe zece ani, automobile de persoane gi autocamioane sub forma detagati, in seoptt montieii lor tn fart. Mai importante, prin efectele Tor in sensi extinderit pro- cesilui de industriatizare, sunt inst antscrile. adm nistrative Iuate pe baza avizulti Comisiunil industzinte slcare aw auicit sfera i gradal de protectie a industeiet nationale, In tarifal vamal, s'aw introdus diverse posifi, eare previd taxe reduce pentru diferite articole, pai ta iabricarea lor in fara. Pe nvisura extinderi industsali aii, aceste poxifil au fost eliminate, importul armanel se face dupa tariful minimal, pentru o serie de arti- cole, ca: sack de inti, fire de mitase artificial, tabla neegr’, tuburi trase gi sudate, obuze de plunib sau alte metale, Nu se mai acorda sontiri de taxe vamale pentru 0 serie de magini care se fabric fn far: masini electrice peste r00 HP, cazane on abut, masini de treerat, man- sini de curifat orez, pompe centrifugale, vagoaue cisteme. De asemenet 31x se mai dat: seuti de vam pentru materile prime auxiliare gi care se fabrieg in fard ca: acid azotic, celuloza de nateiu, cirimih re- fractaxe, cabluxi, clrbune activ, exjite de toeat lem, natrife, litere tipografice, [mpi electriee, plict de focare, gi ceramic, spate de risboaie, fevi de temn pentru toxtile, evi de arami, fevi ce eartoane sudate, {abl cositorit si valfuri din fonts Se acordii reducer! de taxe vamele pentru plese de masini necesare fabricikeii maginilor agricole Se aconlé seutiri pentru materii prime, iabicilor de locomotive sf vagonne, Se modifica taxa de eottin- gentare gi valoarea medie # wnor articole tot cu copa de a protegui industria indigent, Se intervine apoi pentru restsingerea de cfitre Diz recfia contingentarit cote de import, pentrm produ sele care se fabricd suficient in fark, In sfaeit, in ace- ingi categorie a protectiouismulut indirect, teebtie sit mentionin misuse fleand obi teriifor prime indigene fn fabricafia unor anime cate- gorti de marta Sant tele miistcd menite a forfa ctmpararea din ari a tnor semi-fabricate, care fet 1 satisfac com let consul inter. Astfel, dela 1 Iulie 2697, impor- til de fire de bumbae era admis namai dach solicite-POLITICA INDUSTRIAL SAJESTANIA SA REGRLE INSPRCTAND $ANCTERELE DELA GALATE torul ficea dovada. cf a cumplrat din fasi de pats ov‘ eantitaten ce doreste s inporta, La x Martie 1938, aceasti cantitate s'a redus la de dowt ori, jar dint Noemvsie 1938, importul e eondifionet de enltaten fielor. Fircle de Mind se puteas import, dela x Tulle +937, cu condi de a cumpira de cinc ori eentitaten din far, iar dela. 9 Martie 2938 numai de dow ori In stirgit, enietele de sarcini pentru fumitusite malic tare de posta, pturi gi stole, previd utillzaren ca tuaterde prima nsmoi a lanl indigene. Pentre a in- chela expuneree mésurilor administrative de protectie industriali, tzebue si menfionfm discrimindsile in lasliele etilor ferate, in favorea transporturilor inte- sesind industsile nafionale. Regia Autonow a lor Ferate « acordat industriel pentru produsole care o intoreseaxa, age mamitel tafe de stefani, aptica- bile numai pont anume stafuni, fie de predare, fle de destinafie, pe baza dovezilor de provenienté. ‘Aceste tare ‘prerinlk reducers fafd de tasifele nor- sale, aplicabile ceforalte produse sila, fe srt fie indigene, nebeneficind de protect. Yormele de protectionism indirect, practcafe in Romani fa scoput fncurnjaiii desvoltEe industie, ff af Jeitimaren {hn protecfionismul agricol indirect, practcat de file importatoare de produse ogricle. Ta canal efad condifivnile din afact a’ar ft iyopts segimsul restritilor de. schimb, ea gi eontofu comer- fell fete ‘ssn! sil, ete pba jin" gectorul industsial proplpien ax fi fost mai lent si mai restrdnsi, —afiemt autora! studiutot ‘menfionat, —i_schimtb, eurstl industrilietrit ar fi fost mai adecuat conditianilor naturale sle economiei roméneyti; agricultura sar fi indramat pe calea rafio- naliaitit productiunil $i a indistrilzasit produseior i, iar rezultatal total af activitiil economice gene- rile ar fi fost o eregtere Mnseumuath a venitulud nafiowal gi un standard de viafa national mai sidient. Incontestabil, intirirea si extinderea aparatului de producti industrialé a matit gradul de securitate eco: omic. Prin scliderea conséderabilk a importulli de fabricate destinate consumului, prin fnzestrarea. fa ‘tilaj industrial gi seduceren nevoilor de semifabri- cate gi chiar de materi prime (iv arma misunilor de fucurajare a fnlocuitil wor materi prime importate, prin produse interne, de exemplt eanepa gi in), s'a redus gradul le dependena a Roméniei fafé. de st nitate, Fir « putea afirma of, int'n segitn de li- bertate economic, un asemenes efork nu sat fi zeali- zat, este cert ci regimul economic estrictiv «factitat, fu titmul neceser, utilarea industriel de ermament, prin importul in clearing al instalfilor si alte ope- rafiuni Gneneiare, In mista in care investifiunile industriale gi sporirea activitifi industrial, in ge- nore, au servit ja extinderea piefii interme, ‘aceasta a adas 9 coflribufie In secutitatea economic. Aceasta ar fi devenit fosX mai temeinick, dack sat Ai misit, simultan, paterea de cumpirare reali a ma selor largi ale populagionii, In tot cazut reauttatele198 RNCICLOPRDIA ROMANTAL ont nrras, NRiMRAG, CALAN Hans OPMLAREHE PRaNRAaD Roméuiel sunt ashizi reale, slcle stax anfcturie incontestabilé faptuli eX polities industrial a piri noastze a reugit, Indiecle importatui dde produse finite a setzat dela xg2,4, in x92x, In 544 fn 1937. Participates produselor finite fa importul de textile a seXat dela 28% tn 1929, In 99 in 3997, iat importal de laminate, #x procente din totatut mate- slilor prime plus lauinate (ntfizate de industria mets luurgien) a trecut dela 35% it. 1929, 1a 6% in x037. ‘Trebue si meugions insk el aceste investifiuni industriale ma slaw Bent im conformitate ex un ine gdndit de desvottare industrial a fii gi sub semmul intereselor generale totale, economice gi nn~ flounie. Abin in Bai 1937, decretul pontra roglemen- fnren si controlal cartsintior, sub tm titia necozes pnzittor, eglementenat dela deeasts data indrumarea, investifitnilor industeiale ale firii, pein mijlocal obligativitd{i! autorizatiei preslabile a nowtlor inve- stigiuni, dati ox aviaal autorithyil competente ‘Vom incheia studiul de fait prin enongarea.ultine! probleme ce cade in preacupatile actuale ale politics industriele, problema roménizérié economael $i, ye eo tntllnim pe plan superior In interferenfa. color nai mari interese ale econoiniei nationale, gi chreia, ftrebue siti fie subordonat’, cu toatl hotistrea, por litica noastré industriala. Striduinfele tuturor pentru realizares romAnize, nou vor fi uyoare sinicide scuti scadenf, dar ele vat ‘eebui impinge spre calea sealizivilor, cu forfa unl Imperativ ee decurge din actuala stare a ecosiomiel nonstre industriale si comercial, Prozenta Majestifii Sale Regelnt th frmtes tea silor inifintive de sidicare economick ‘Pll controlul pe cafe-l exerciti gi asupra vie rice sunt cele mai sigure garenfii ale nel victor 4 romfaisuatui ereator.POLITICA, Dack se admite in general ck politica este arta de’ solufiona eft mai bine problemele puse prezentalui, fini’ plerde din vedere legitara Jor cs trecutul gi mai cu seami cu vitorul,—etunci politien miniers trebue si aibi mai mult ca orieare alta vm earacter de edaplare, fafi de situatie locald si general, ea influengatt permanent de fatori foarte ‘va- riafi, Politiea minier’ nt poate urns} deedt dowd felusi: aA desvolte mineritul e&t mai mult gi xumai tmeori sit giimpiedece pentrt a fmpiedeca o risips a buint- rilor fii. In af doilea rind ea prevede o explontare rational, avind de 2 face cu materisle epuizabite, desi eu 6 siicire a substonfet avutfiel nafionale, Vaptnl cf legislatin minieté se ocupa gi de sigu- sana Iuerulti fn mod general gi muncitorilor in mod special nu are nicio legituri cu politiea general rmiiert, ex se face prin Tegea Minelor din cawza caracterulti specialal explonticlor miniere, care mu ppot trece in orgnnizafia. gonerald pentru preveniea accidentelor $i igiena mancil Taegea Minclor este o:legitire specials, care a lat nagteze din eaura et se oeupa cu probleme aos ce stu puteau fi Inendeate in dreptul comin, Ba ceupandi-se ev erearen ce bunt, are tt prinml rau ‘un earacter de legiuire economicd (asigurates. prodtic~ fini, pistrareazkeimAntulud, Impiedecerea rsipei, constituiri de rezerve), in al ‘doilea rind social (Condifinnile de Incru a Incritotior) si mumai fe al trellea rind, fiscal, ‘Caracterul economic, adick desvoltarea gi produofiunii miniore, tit Ia baza fegislafiuait celelatte (Gociatul gf fisoalal) deenrg ca o consccingi, Concluzin logicd « acest prineipia este cB tn legtle aminiere nut trebue si-gi gseaset loeu! dispozitinni care impiedeet desvoltarea normal a exploattsilor. REGIMUL, PROPRIBYAJT MINTERE, entra: a pusten explonta, tree si existe 0 conce- sione; trebie sk existe o proprietate miners gi din teest ‘punct de vedese sunt interesante teorile paivi- toare a atribuirea proprietifii miniere). Care din cle asigusd mai bine dasvoltaren mineritului fx pre- rent, sau in viitor? 1) xpuse im enden) Logisael Mintere, pag. 129 tao, MINIERA Putem admite o& toate sunt bime sa ef au fost Duane in diferite Zit pentra diferite stiri economice i tn diferite timpuri, Putem pune insk iutrebaren pentru fara noastré,:fn starea ef actual cconowiet, care este sistemtl cel mai bun? Care sistem a fost ales de Legea Minelor in vigoare gi carespunde ef scopului trmarit? ‘eebue sh menfioném aci pi wemtoarele pentru clariticaren principiifor ce vor fi la baza. conuaiu- nilor noastre: Ja origines societifii gésim dreptul de proprietate nu numei la om, dar gi ta snimale; a nimale proprietatea este socialé (furniel i albine), mentalitaten lor, desvottarea lor bazindn-se pe cali- ‘fi sensuale comune tuturor membrilor comunitagis; Ja om Ia baza orgenizafiel sociale sti proprietatea individuald; apivatea proprietifii individuale a dat sagtere traiului in comin gi atunei chiar cnd o parte a avbtulul era comund se fmparfen rezultatul snuneii si fecare era liber si fact ewcel waul cel credes inai bus, “Sraiul im comun cere } sutoritate — Statul —eareare a prim scop apérareabunwiti comin, deci gi individual, ‘Un stat cu un scop insine separat de al cotitenilor, fn care cetijenii sunt mijlocal pentra atingerea seo- pului, nti se poate admite fn mod logie pentru o minte sindtoasit, Cu toate acestea in ultimele decade, leg slafiuniea 4a toati lumea tinde spre etatiom fn dauina individualismului, ceca ce na e explicabil deett prin {vo denaturare educativa a mentalitijii clasei con- ducitoare gi printr’nm scop politic urmirit tentce de o clast de oament politici, uaii idealist, alii inte- resafi, casi nu pot pane mina pe bunurile urmitite decat’ prin intermedia! statuini, ‘Prin fires Ini, omul nu infelege ea de fruetl umelt fui sd profitealtul, gi este drept ea munca si fle rls- pIAtiti dupf calitatea produsului ei, Chiar dae’ siste- ‘mul primutni ocupant. are diferite inconveniente, nu iige poate contesta justificarea, gi este sistermul cel mai bun din panct de yedere minier, HE Sncurajeack exploatarea, 0 fark bine cunoseuté din punet de vedere minier ar putea deroga dele el, dar pentri o fark pufin exnoscuti, dreptul primulti ocupant este cal mai but, in speeis! pentru minereutrile metalifere Pentru cirbuni gi petrol gi alcimintele feroase este mai putin impostant, pentrucé metode noui de explo- iri dau posibilitate i Statului gi intreprindesilor marl, si descopere mai cu upuringa aceste nicimiate decat micii exploratori fil’ mijloace.200 ISTORICUL, POLITICE! MINIERE Acesta a gi fost sistemul pe care s'au_ intemeiat aisposifiunile privind regimal minelor din vechile Jeginisi rominegti: codul Caragea (1817), codul Ca- limah (1817), Regalamentele Organice (1831 si 1832). Teegea din 7895 8 adus, ins8, 0 juovafie de principi. prin introdueerea.sistemulut de guvernare regalian pentru toate celelalte substanfe minerale: eatbuni, ietale si miverafe, sestréns insd de un drept de prefe- sing pentru propsietarul suprafefei, Perimetrele de explorare si coneesionare aveau suprafefe mari, de 1.000 hectare pentru e&rbuni gi de Goo hectare pentrn restal substantelor, care nt corespundean cu suprafefele proprictajii solulu, cf cu forma gi fatinderea z4cAmdntulai: minier, ‘Descoperitorul avee de agentenea un drept de pre- ferinfa la acordarea explorarii, dar subordonat ace- {ia al proprietaralos suprafefe; primes in orice ca, © participare de 0,5% la venitul net al exploatiti rickmantal ‘Dieptal de explostare se acorda de Stat prin con- cesiumi pe termen de 75 de ani, ‘Aplicara legiis'a lovit inst de nomeronse dificul- hi datorite dreptului de preferinf al foarte mme- ogilor proprietari inclusi inte'un perimetra ce se instituia pentra explorare Ca toate criticele ce se pot aduce reginlui minier din vechiut Regat, inainte de risboin, trebue st constatim ck evolufia lui s'a fient treptat gi prn- dent, adaptindu-se ceringelor tehnicei in. progres, dar findnd seama de puternice! split de respect al proptietifi individuale atat de caracteristic neamulut roménese. ‘Exploatares petrolalui se desvoltase cw maxe repe- ticiame, treeind dela o producfie de a73 tone tx 7857 1a 1.885.000 tone fn 1913, rebue si constatian ‘inst o risipi a acestei prefioase substanfe gi oarecare lipsuri in posbilitaten de apSrare a intereselor gene- nile 4), Tn ce_privegte regimul minier din Transidvania, Banal, rina, Maramures si Bucovina, cesta ere deterssinat fa principal, prin legea generaia a minclor (austriacé gi-ungard) din 1854. Sarea gem& gi sic tile de potasiw erait supuse uni monopol de Stat. Cirbunii din Crigana, Maramures si unele pirfi din Banat, ou fost lisoji ia libera disporitie « proptie- tarulol suprafefel “Toate celelatte substanfe minerale cunoscute era supuse regimului de diept regalia. Cocesionarea se scorda in mod gratoit gi perpetu, Ha era precedata de lueriri de explorare, pentrtt care ‘= acortia drepturi, sub form’ de permise de exeussie si permise exclusive, jrinmlui fnscris in xegitrele autoritifilor miniere ocae. “Acest regim in prineipin foarte liberal si tncuraja- or pentru inifiativa particulac’, Sntémpind in. ulti anefe decenii in aplicaren practiel! numeroase difien!- ‘afi din cana dimensiunilor reduse ale perimetsefor, ccaze ult mai corespundeau progresulti teiniei minieze 1) Vex! Polticn Pelrlul, pag, 204—210 HNCICLOPEDIA ROMANTET si fngreunat: constituirea wnor concesiui de dimen- Sint indestulitoare pentra o exploatare mere, Mul- tiplele variet&}i de forme gi mai ales imprecislun ageriii lor in spafiu, agravati prin admiterea prin- cipiului de superpozitie a perimetrelor de explorare, prneass givele piedect nei desvoltiri innerita De asemeriea neprecizarea gi mai ales neaplinrea obligafionilor de Incr crease o stare de sterlitate f ube! bane pari din domenial minier, Din aceast& cauzi, desvoltarea mineritalsi din cceste regiuni 8 progresat cu relativa {ncetineala. ‘Trebue inst si recunoagtem, ct regintl legit min Jor austriace, completate cx iuimeronse statite spe- ciate (Statutul general al Munfilor Apuseni, Statatul ‘Tinutului Abrad, Rosia-Monteng, Statatel "Finitahut ‘Vuleoi-Botes, Statutul ‘inutalui Dealul-de-Mijle din Baia-Sprie) tindea s& se adapteze in eft mai mare misucd, conditiuniior de 2Xcimant gi posibilititjlor de desvoltare localA, imbricind prin aceasta o preo ctupare socialf, care Satisficen pe micii intreprinstori ‘uinieri, tn cea mai mare parte romdni. El rimisese ins in sind gi nu corespunden decat prin o adaptare siaplicare inteligenta a serviciulai minelor, cerinflor fehnicii moderne, care Inase o desvoltare mare, In ceea ce priveste petro, deosebim doud regi- iui, In Bucovina acesta era lisat printr'o lege special fa libesa dispozitie a proprietarulnd supeafefe, i fx regiunile sub dominafia Ungariei, legea din 19¢4 rezervase Statalui dieptul de @ explora si exploate aicdumintele de petrol gi de gaze naturale, Accestt lege s'a aplicat importantelor exploatiit! de gaz metan din ‘Transilvania. SE vedem actim, cum a tnfeles Statul Roma si legifereze in ageziméntul nox al Roméniel problewa proprietttii miniere, de care va depinde politica ce se va putea duce, Art. 19 din Constitufia dela 1923 avea urmitorul euprins: ¢Ziiekmintele miniere prectim gi bogitiile de orice natura ale subsolulu’ stat proprietatea Statult excepteazi massele de rock comune, carierele de nate- tinle de constructie gi depozitele de turbi, flirt pre- jidiciul drepturilor dobandite de Stat, pe bnaa legilor anterioare, 40 lege special a aninelor va determina normele si condifiunile de punere in valoare a acestot bond, ‘ya fixa proprietarulni suprafefei gi va arata totdeo dats putinfa si mifsura th care acegtia vor participa la exploatarca. acestor begifi Se va fine seami de dreptnsile efstigate, intru cit ale corespund unei valorificist # subsolalet gi dup distinefiunile ce se vor face in legea specials ‘Concesiuile miniere de explontare institnite sau date, conform legilor de azi tn vigoare, se vor respecla a durata pentru care sau acordat, iar exploatirlle Ininiere existente ffeute de proprietari mimal c&t timp vor exploata, Nut se vor putea face concesiuni perpetue. «Toate concesiunile i exploatirile previnute in alineatul precedent, vor trebiti tusk s% se conformene regulilor ce se vor stabil prin legea care va preveden simaximum de dutratit al acestor concesiun gi explon-POLITICA tri gi care nu va trece de 50 ani dela promulgerea, eesti consttafiunis promeign ‘Legiuitorul constitutional, poate bine intenfionat, f produs o confuziune prin alegerea unor termeni geesifi. ‘Termenul de «nafionalizareasubsolului in ‘exponerea de motive gi fn articoful eitat ond spune: ezicimnintele miniere,, precam si bogifitle de orice naturd ale subsolului sunt proprietatea Statului », Gregeala provine din faptul eX zicimintele gi bog fille subsoltlui cunoscute cram proprietatea cuiva, ceea co fe admite prin recunoagterea +drepturilor cistigate », iar cele necunoscute stint cx inexistente, pin ce amt vor fi descoperite de cineva, Din aceasta confuziune an decurs gregeli in legen minefor, care att avnt tmiri nedorite, ACTUALA POLITICA A MINELOR Politica miniert ce s'a desvoltat pe baza detinfies art, 29 din vechea Constitute nu a avut in vedere 3) €O cht mai bunk valrificare a zicdmintelor rinieze, 2) desvoltarea economiet nafinale prin inti- ricea $f armonizazea factorilar proiucfiel nationale, precom, gf esigurarea conservitit lor, 3) apirarea {ntereselor economiel nationale pe piaje interiatio- tmtis, cum foarte bive se spune fo expunerea de tnotive a legii minelor din 924, ei a clleat aceste principii siaatoase, cum reiesedin aceeagi expauere Ge motive, cand se diseuté atribuinea dreptului. de ‘exploraye: » Acest sistem duce In abandonacen ban nilor miniere in miinile particslrilor, fir o com same corespunzitonre pentrt Stat, ar wmeos! la formarea de colonii ecouomice sub influenpe str ‘De aci rerults, et egiuitorl pr rea in Con- stitufie a principio uafionaiztst subsolui gi prin legea minelor, 2a edutat tn primal stud cele spuse fa primul pact al politicii miniere citat mai sus, cia erenut ch duce in patsimonial Statulai bogtyit jimense, Concepfie eu total gresiti, deonrece mimeni wa poate cords 0 valoare unui micémént necunoseut, fi nul poate considera o bogitienafionsl4 Fi ns poate Fi considerat nici ca wn aport-care mazeste patsimoniul Statul, ceen ce este recunoseut chir de leginitr, tind sptine mai departe tn expaneres de motive: ‘liste cert, o& numa printr’o exploraze cw renultat favorebil se creava gi se introduce in economia {foi tn bun minier de veloare seal, pentrt « elsu paere {i valoare se poate investi captel gi acoxia credits, Dar pentra deshngirea acestef chestitn, trebue si defininy ce este wm ¢ekcdmidnt miner. Zitedmdnted inter este 0 aglomerare de minerew, th cantitae sé un confinut fr meal saw subsanld exploatabilt Sifltent de mare pentrea putea [i expiatal ca bone Prin urmare, ca un 2fekut minier 8 aib& o va- foare reali, ef trebue: , it) Sh fie Sntdi deseopest gl cereetat asupse confi- sualului minereului; oe 3) cercetat astipra formel si tntindert Tui, pentru ace putea constata, dacd cantitales de mineret' © Suficientt pentra Zacerea cheltuelilor necesaxe in sco SINEERA, = dle a prewati explontarea si covstrilinstalaiunile nece- sire pentru @ advice mineteu! in stare eomerciabil ) cexeetat prin sondaje sau galerii, pentru ase constata ce diticultafi prezinta exploataren gi stabili felul de exploatare, Valoarea zicimintutni, atata timp eit a's fost descoperit, este nul, el eapiti'o valoare in momenta descoperiri. Aceasta valonre din momental deseope- i eregte in mod continiw eu Iucritile ce se fac pentru punerea Ii in valoate ; daca ins, de exemple, se coustati in uri cf confinutal fn plumb, zinc, aur, cupru, argint, nu este suficient sau clrinnele este sstb presiune sau fmnbibat ca api i deci inexptontabil, valoaren 2Xekmfntului devine iarigt zero, iar cel ce saw ocupat ex: fueerearen de c-l ‘pune in valoare, ‘an_pierdiit capitalul -nyestt Dack cercetirile daw insi seuiltate satisfiedtoare, atunci incep investifiunile nccesare penitm pregitires explonticli gin tim trecerea In exploatare. dat fnceputa exploatarea, valoarea zletundntolui desereste cewexplontatea pind ajunge iar le zero, cénd ztckméa- ‘eptizat, Deseori in cursul exploatiriisciza prefurile minerevrilor extrase, valoarea zdedinéntuli poate sk senda gist ajungila zero, Zécioniutul devine ‘stiel din cauza pre{usilor, inexploatabil, Cum contestim Statului dreptul de proprietate esupra unui bain necutoseut gi deseosi imaginar, tot fssemenea putem conteste propretarula slului acest dept de proprictate asupra wiei eventuale bogifi pe care nti 0 enmaaste gi pentru gisirea si punerea efreia fs valoare trebue sé faci alffichelfneli mari gi st arate © pricepere deosebiti, Cind Statul isi a erent si a aduis ef prin nafionalizare intri fn patrinonil Toi aceste busiuri, trebuian sf fie ele cxiva fx acel moment, si de accea s'a.gisit obligat st atribue prin Constitule gi am drept proprietuilor softly Din accasti interpretare —ci Statul poseda bogitii tiniere pe cate le di fn concesione prin tieitafinne, suferi economia intregii legi miniere. In acest. chip Statul pierde calitatee lui princpala de srmonizator si. plsiseste preocuparen Iti prineipalé a desvoltirit Inineritule: celui mai rafional, pentst a devens an explorator al bunusilor miniete, adic& d& punctelut de vedere mercantil sau fiscal principale atenfiune Concepfinne greqith gi din punct de vedere a unel politic: miniere rafionale sf in special din punet de vedere al desvoltirii minetitalul, ‘Din catiza acestei politic, legen minelor a previaut redevenje din brut aya de mari, incdt au devenit prohibitive penten novi explomtori cari au au drep- tusi cagtigate. In petrol, Statal a pierdut din vedere prineipiul conservirii i rafiosializinii, atras ‘ind fa momente giele de veniturile importante ce-i seveneau din yedevenfele peste miisurt de mari ext care sunt gre- vate exploctitile petrotifere. ‘A adands principal Leita{iunii fa acordarea conce- siunilor, a pus tot felul de obligaftin} concesionarilor rin caict de sarcini, ca wn. eoutraciant oarecere, care cedeazi ceva din proprietatea Ji, Mai mult, fa stabilit prinoipiut, of Ia expirarea termenalul con- cesiamii netasta revine Statnlui, eu toate instalafiu:202 nile ce se gisese pe ea. $i Statul are dreptul s'o seoati fa ficitagie pentru a 0 acorda din nov. Odiata fixat eriteriul general, politica ani ier nu trebue gi au poate fi rigi, ea poate varia mu namai cat fell akekmintelor, dup’ felut for, dar gf din 0 nace a legiuiilor regione In alla, Dovinja de nif: pe toxta fara, posibild gf utié tn ponte suleri tt aceastt materie o abatere. “Atunel end Statul are intotes sf susfic anuumite ex- ploatii in regiuni sirace, eum sont de exempin Munfi Apuseni, ponte supane aceste regiuni unui regim special, de exemplu rectinoaste dreptul explotntoriior supra concestunifor, pentru suprafefe reduse. Tn alte regiuni presupuse mineralizate, care ins, nu atrag pe exploistori, Statul ponte acotda avantaje speciale, ca, dati de ‘concesinni, ca seutire de redevenfa. gi taxe miniere, De alti parte poate suspenda anumite dlzeptaai fixate prin lege, cum ar fi acordarea de nox ‘concesiuni, atuncl cind imu exist nicion interes per teu ridicarea productiu ‘Tegea Minelor, cate este expresiunen politicii mi- niere a Statului, trcbue si fie astfel feat, ca a dea posibilitate Statului, sk rib 0 Inifurice divectt asa pra mesial producfivali, prin misuci de ondin general. Pent a conchide, politiea minieri a Statului Romitn.trebue fn Hinii generale s& fie pentru desvol- ‘area mineritulti, care, daci a Inat un avant mare fn mele ramuci ale lui, cum ¢ petroinl gi cdtbunele si fn ultioul timp avril, « sXimas mult tn usm ta Alte ramus, in domenii cum ar fi: ehrom, molibden, ine, plumb, grafit,asbest gi diferite alte produse ale subsolulo gf soluln {Sci l sunt region fntinse posi- bil bogate fn zziciminte iminiere, cu totul necercetate and azi. Pentri a aritn necesitatea de adaptare a fegii dupit variafiunea intereseior fn joc, vom cet ‘ecta pe scurt politien ce trebue dusk pentru explos area cicbmuelui, « qurulti si a metalelor trudite, Mineritul edrbanelud a iuat si va faa ‘nck o desvoltare mai mate, Progresee telinicei asigurk ‘tutitror eategoriilor de citbuni ce avem in fard, 0 ‘mate importan. Crbunele va rime pentru viitor combustibilal de baat ai fei, plxeducerea consumului de lem pentra combustibil, atat. de necesard pentru le preful elsbunelui, dar gi de des- chideren de mine de citbuni in diferite regiuni mde se gisese miciminte, pentnt a evita transporturi Aceasti repattitie a explontirilor de cirbuni este ‘Amportanta gi dia punct de vedere al aplritrit nafio~ niale, Progresele telnicei vor dain eurind posibilitaten producerii de cocs metalurgic, din cicbuni inferior, Cand se vor aplica in practich fncercirile reugite in mic, se va deschide 0 erk nowt sumai pentru aminele de ctsbuni, dar gi peutrt mmetalurgia fer, avid posibilitate’ si desvoltim fn. fark o Industrie important’, age numita metaturgie gree. Brichetnteacfsbunilor, precum gi. distilarea gi dtidrogenates for, entra extrage produse nobile, ar trebui sise buecue de o atenfiune specialt. gi si fle Incurajat& de asemenen ew prime, HNCICLOPEDIA ROMANIEE iar dae azi ni aver interes pentru gitsiren de ‘inte now de elrbuni i o explorare pentru fasemenea nietiminte ar £i snspendatt, totusi interest! general cere si ctnoagtem et mai bine toate zack mintele de cirbunt ale firil deoarece nu se gtie jodala cind va fi nevoie de ele, Accasta este in pecial adevirat pentra finutorile vechiului Regat si al Basarabiei gi Bucovi In legit cw aceasti inventariere necesaxt, spt nem nummai in trenekt of tnt atit de important este si fncmrajtim exploricile pentru ininereurile de fier, deosrece este cunosent rolul cresedd pe care i jones fierul in civilizagia unui popor. Aurul gi metalele asociate. Cu tonte ek producfitnes aurului a mers qi merge enesctind, totugi nu a ajans la ifn pe care at trebui s'o ating®, de cel pufia Z0.000 kg aur fin annal, eift eare 6 corespunde gi aeoperiit eu aur a ereptentt aimate a ‘emisiunii, ce corespunde desvolticii econowiiet ffxi. Cauza ‘principalé este lipsa de capital necesar inoertitudinen care a existat gi existh uneori thet asupsa proprietafii miniere. Pentru au gi metalele anexe in aichimtnt; (argint, cuptut, plait, zine), este nevoie sk se asigure acor darea’concesitinii explosatorului, Daet nu se poate svorda pentra orice suprafayii, eel pufin pentru o utindere pana Ie maximem 40 hectare, Va. fi foarte sre altel sf ajumgom a conoagte eventitalele bogtil ale ici, Axi nt se explosterzi decft in centro gre siuni ce au fost ennascute din timpul Romanifor, dar niu Iuerim gi nu cumoagtem toate locutile tnde ea lucrat Romanii sau antecedentii lor. Politica ce sa dus cu prefal urulsi nw este locul a fi discutati dar este torial gi necesar ea aul si fle pitt cht mai bine, ec} aumai aga se va ajunge Ja 0 nxtthe a produefianii, Industria extractivi a aurului este necesarit i prin celelalte metale care se cfstigh atari de el eum sunt: argintal, plumbul, euprul, zincul, eare,. pént se vor gisi si alle xickminte exploatabile ntimai pet- fru tinal din ele, se produc totugi azi, fu eansitifi destul de fnsemnate, care ar merge eresefiud et ritizea producfivoii de aur gl ar acoperi un procent insemnat din nevoile facii. Mai sunt interesante pentru economia ficit exploativile de mangan, chrom, molibden, grafil, asbost, mica, magnezit gi in special bauxite, miner real din care se extrage aluminiui si multe altcle Petri toate acesten 0 politicd grijutte de desvoltare ' cconomici farii trebie sh giseasch modalitiile cc 8% gribeasch punerea tn vatoare cel pufin a zal mintelor eunosctite pind ai. Teegile sunt, nevesare, ca norme generale tn care frebue si se incadreze activitates omenensci. Omul fnsi nu smfne scelasi, gi activitaten Iui vaviark si ea mult, chiar dela o generatic In alta, Teegisitorul éste totdeauma in unm eu normalizaren situa {sunilot rout de fap, eare constitute wan! pentru multe a vitifi, Ur, care trece peste legi, este mai tare ea legea, cand aceasta mut se adapteazt tui, Jusisprudenfele stint cea mai: bund dovad’, eX legite fa sine su pot cuprinde tonte cazutile, finte’o societate nu trebue shENCICLOPR, PEER TOPIT LA RMBIPA le Uniomit Comin 4 ad)POLITICA AINERRA primere legen, ci dreptatea, mu soopui urmirit de legluitor. Politica minierk trebue ai se conduct gi ex dupa acest. principin al dreptului vin si adaptabit ituafiilor noui create si si uu piardl niciodaté din vedere, c& mai itnportant dectt aplicatea legit mine- for iu multiplets ef detalii, este productinnea miniert si in special inctrajarea’ acestei productiant acolo unde avens interes sii creasci, gi mat all cfd este vorba de tn produs nox. ‘Auinei find Teyea mm se poate adapta unor situa {Juni nowt, este absolut nesesar ea ea a fie completata , petitmic in materie economic’ gin special minient, ne trebue pierdut momenta favorabi. Con Junetura jenet un rol important in desvoltarea eco. nomiei tine! fiir, Cine » plesdt ocaziunes, trebue tmeori zeci de ani de sgteptare pint ce revive Dar politica miners a Statului ni se resolvi aplicarea legii minelor. Propisis depinde gi de aifi factori economici gi anume: reginul fiscal, politica vamal& (taxe de export. st import) interesal apArisii nationale, probleme sociale, politica ‘nrifard, legislafia socials, etc “Un exemplut pentru fiecare din facori citaf, ne va Timuri: regimul fiscal, Nimeni nt poate contasta cf taxele fiseale asupra produselor petrolifere redue consumagia ia minimum si reduc beneficial predn- citorilor. Politien vamali: prohibifiunile de export, fri a garanta plasamentil intern, sunt eatza pent care industria extractiva a aurulei a fincesit tocmai in auii cud s'ar fi putut desvolta; taxele de export asupra produselor petrolifere rx impiedecat ca aceasti industrie si-si poat constitu rezervele pentr tim purtle de eri2t; prohibifinnea exportului ininereurilor le alumtinist a finpiedecat punerea in valoare mma iemiinte, punere fn valoere care ar fi avat ca rez tat desvoitssea ulterioart a industriel aliminitui. axe prea mici de import i tarful nesjstat pe file ferate au dat posiblitate, ani dee-riudul, ca ‘oragcle mari ale frontierei de Vest 88 se aproviio- nieve ctt cirbuni de calitate inferioard din Ungar, ‘ntr’un timp cénd minefe nonstre nn puteas tril dectt Pritt Calea Feratd. In alta ordine de idei, politica protectionist pen- ‘cu erearea sats menfinorea industriel math ne trebue si apese industria minierf, ale ede! produsedepind de Prefirile mondiale, Prin’ urmare seutiven de taxe vamale pentru maginile gi materiale necesitate de industria minieré, trebue’aplicatl Inte'un spvit eat tak lang. Se impiin atenfivmil noastre dou exemple caracteristice: Avem o fabric de. faminat cupny, care satisface aproape in total consul inter, Cupral brut este inst importat, irk a contesta necssitatea acesiel fabrief, constatinh ci prin ea, se scumpepte tua artico! de prima necesitate penta progres! industrial gi cultural: sirme electric os 50—8 Apavarea’nafionali: asigurarea aprovisionli fa timp de risboiu ew produsele miniere necesare ste 0 problemi foarte importantl,, In" acest soop trebuese fncurajate, atuncl céude posibi,constituiile mei multor centre productive ale scelor produ. “Trebuese neurajate nivel, ale ctor pause nccesare, prin comet mark ex hae sub gue ah sigue exten Mile sun sone ein timp de pace ae ma foe tine Tisboin, ™ ° aceste regiun este mai mutto problems sociald, puitem spane ef intervenfia Statulvi maghiar prin deschi- orea initelor din regiunen Abredului si Baie-Mare, preciim gia topitorilor din Firia st Zlatna a urna tmai mult un scop socal pe Mngt ixgiea cade de maghiarisae, Acest punet de vedere social nu trebue si seape nici Statului nostru, in politica dist prin comercia- Hzsrea exploatirilor de aur ce poseda, Tn fine reginl tarlelor Ciilor Feraie poate fi am element hotirtor pentru desvoltarea industriel mi- niere gi ar putea constitu un eapitol speci ‘Legislafunen soci poate aven un ra foarte mare fw desyoltarea industrici miniere. Nimeni nu poate ccontesta necesitatea apiiririi muneii si necesitatea de a se asigura muncitorului o despigihite echiva- enti muneti prestate, Uurinta iasd cu care tegi tora masini a aderat la decizianile intermafionalesta-| bite Ja Geneva este inexplinbilt i aratt pufinel interes pe care Statal nostri if araté induste several, Nu se poate stabilio legislate socal inter- naffonaléatunel efnd elementele asupra citora se fegifereted sunt atit de variate. Dela fark 1a tard vem deosebire ‘in civilizafia general, ia puterea de nunc, fo priceperea de miei, in pregatirea profesionala, in condifiunile de plasare ale masfurilr| prodise si mai eu send in gradul de desvoltare | Industriel gi in ieftindtatea capitallul, Nu se pot] ‘cere unei industri tinere aceleagi imporite sociale ‘care le pldtepte o industri veehe, in parte amos-| ch expetien}d Taare sf capital eftia. Nam dori s8 prejudicie banele intenfitai ale Bisoulal Taternaffonat af Mell din Geneva, isi este incor| testabit, clo legislefie intemafionald a mncil adop- tat in tat umes, cord un bandieap mace vechi tor fini industsale. Cel pain de aci inainte se cere din ‘partes Statulai Romin o mai mare atenfiune Ja aderrea coavestianifor intemafiotle, 5i peatsy cele lacati am aderat, 0 moderatiune cit ‘mai mare| in aplicaea for, deoarece este posibil ca din dragostes prea inare pentru muncitor, acestia & simdnd far fora, condifiuite puse industri impiedeedind des voltarea ¢i ‘Pentru 2 putten stabilio politict minler8 ragionalt sai este necesari in afard de 0 Jege 8 minclor bin adapta situabiel nosste, gi 0 cunoastere precis J factorilor econcmci expusi mai sus care influenfeat industria miniedi; mai este necesarli cunoasterea all mori a posibiditilor ce avem iu fard de & des volta diferitele industsii miniere gi importanfa fie ireia pentr economia’ yi aplrarea nafiunti,POLITICA PHTROLULUT eivt si foneiue de cxnoytinle ce fe avent despre existenja nor nou alcdminte sigire le petrol, te fell eelor th explotate asta, cla raport ou rolul important ce- are petrolel in economia $i apit- raten rational, aceasta situafie, din punct de vedere economie gi politic, poate fi considerats, in orice ca, pentru momentul de fafi gi in actutla ambian poles tnterafinas, dew escefinalt graviate. Riisprmdeten ce risck si-gi in generafin de ast, cevoluia polities i ceonomiot a firiinoastre, in eazul impsibiitifi# de a se paten asigura, oft mai nate timp, rezervele minime de petrol, necesare apirar afiovale 9 indeplinit solu important cet are petrolal ex factor economic i flecare far gi fn spe- Sli fra ast, tne pra sonal ea ‘exportul derivatelor petrolifere sa ineadrat in poli- fica economick gi finameiaeS, ca un element indispen- sabil de echilibrn, este agravetl gi de modu irafional fn care s'a fieut si continu foek, fn mace mnbsurt, ‘i se faci exploatarea zicimintelor noastze de petzol precum si comercializatea productiei lor. Se stie ci rezervele de petrol, ia raport cu datele de carese dispune, pe bart de prospectiuni, explorkr, i exploatiri, cu privire In feul gi imparfite in txei categoril: xezerve sigure, ce se gisese fn terenurile bine exmoseute pe Dark de exploattri si explositi, rexerve probable ce se gs fx fereatt- rile aliturate eelor ew rezerve sigute, avind aceeagi tectonict si chiar aceeasi structurl geologie8 ia con inure, lzezerve posi, tn terenurle one an carae. tetisticele celor pelroifere, dar asupra elzora nu sa cexceutat inet prospectile $i exploririle necesore, Pe aa datelor Institutului Geological Ronnie se poate afirma et supralaga total a terenurilor ou rezerve sigure de petrol, dela inceputul celor dintai cexploatiti gi pan astizl, poste fi evaluat la apro- sximativ 14.330 ha, repartizanduse astfel: 13.340 ha fn judefele Prahova gi Dambovita gf muthai 250 fn judeful Bust gi 650 ha in judefal Back, Din aceasti suprafagd, 6.800 ha aw fost epuizate prin exploatii exeewtate, in cea mai mare parte, in ultimii ani, produedinduse fn total o cantitate de aproxi- iativ x0 miioame tone fifeit, Din restil de 7.530 hia, niumisi 1.900 he pot fi socotite intacte, Cele falie. 5,630 a sunt. tesenuri in cuss de exploatare i deonrece unele din ele sunt npronpe epulzate, iar altele degeadate prin inundare, pot fi considerate c& reprezinté cel niult r.a00 ba terenuri de valosrea celor intacte, Tn raport cn aceastl situate, suprafafe terenwsilor eq zliciminte sigure de pettol poate £1 considerat’ 4 nut depiigegte 3.200 hn, ‘Terenarile cw siciminte probablle de petrol sepre- inti suprafaja de aproximativ 7.200 hai snume: 6.200 hn in judefele Prahova gi Dambovita si eBte 4500 hia in jodefale Bunda gi Bact. Terenurile petro- ifere din aceste dou’ dit urmi judefe, stint deo valoate inferioari. Din aceasti ctuzi, la. prejarile actuate, exploatarea lor mi ¢ posibilé Hiri. siscusi mari gi in consecingf, ne este inci momentul si le fnglobim fntre celeleite, core in report et modu ciim s'at clasificat terenusile sigur pettlifere, pe bara 205 exploatiilor de pind astazi, pot fi socotite cf repre- zinta amunai in. proporfia de 50% texenuti de valoa- rea celor cv viciminte sigure de petrol, a edror pro- uofie rezultind din explostares Meatianul de aproximativ 10.000 tone fifeiujha, In total de suprafaja terenutilor sigute fi probabil petrolifer de valoares celor meofiene ale Munteniei, un dept gegte 6.200 ha, cu © producfie de apzoximativ G2 milioane tone, ‘Precfnduse In examinaren rexervelor posibile, se constattl ci in afari de_terenurile din Oltenfa, fara nicio indicate precisi, pAnk astii, cu privice Ia Valoa rea lor, celelalte terenuti posibil petrolifere se futind fn regitinile mio-plioeenice ale Munteniei, pe o supra fff de aproximativ 22.530 ba, hutre valea Dambio- vijel gi valea Sliniculsi din Bwzin, precum si pe 0 suprafaj% de cel mult 200,000 a ‘in reginmea mar ginal sigulut Carpatic, eft gi in zona miocenich precarpatin’ din Moldova si Bucovina In baza prospectillor gi exploriilor excoutate, pre- ‘cum si a experienfed de pint astiai, se poate afirma c& eel puifin 12,480 ha din terenurile posibit petro- Lifere cle ‘Muateniei, au o valoare atit de redus fnoft nu pot fi luate fn conckderare. Din rest, 6.100 hha, 2,r00 ha i 2.850 a pot fi echivalate in mod aproximativ, inst fara « se depisl ordinul de marine al rezervelor coresprureitoare, pe Daze war procenite de respectiv 40%, 25% gi 10%, cu 0 suprataft totalé de 3.425 ha, ‘terenuri de valoarea celor socotite astizi, ca find bune petzolifere Cu privite Ia 2icdmintele din Moldova i Bucovina, a se poate spune inet nimic, deoarece prospecfile si explorarile executate pani astizi sunt insuficiente ‘Totgi, avind in vedere cf fp judelul Bact explo tarile existente au reugit si extgl, in cfteva locus, cantititi importante de petrol, aproximativ 30,000: {40.000 tone de Ficcare sondé, prin anatogie eu rezul- {atele din Califia, unde pink astizi, din terenurile de acelagi fel, s'att extras peste 35 mifioane tone, se poate trage couclizia eff fa orice ctz, 10% dia supre- {faa acestar terenuri poate fi socotittl ea reprezentind fo rezervit sigur de petrol, cu o produsfic medie de ‘aproximativ. 5,000 tone/aa. Patra a se putea insi Gecoperi i valorificn 2cimintele _corespanzitoa este nevole si se execute prospecfiuni, explorict gi hier exploatiri temeiaice, costisitoare, riscante fi foarte posibil, de lung ducati ‘De existenfa unor rezerve de petrol, tn ‘Transil vyania saute marginea. Clmpiei Romane, pan& astist fax se poate preciza nimi, neexistind indieii sigue, el numai presupuneri, iar zictimintele din Maramures sian dovelit a fi {ack multi valoare, Ta rezamat, yorbind astizi de rezerva sigur, pro- bbabila 51 posibill de petrol a Roméniei, ta endrul ceconomie! gi apdtieii uafionale si fm funcyiune de ceunostinjale ce le avem, ca privire ia existent gi posibilitates ei de exploatare, mt ne putem refer decét numai la terenurile peltolifere sle Munteniat Fila aproximativ 9,500 ha terenurh petrolifere, ca 0 Droducfie total de cel mult 95 milioase toe, epui- zabili, in raport cu productia anului 1936, im apro- imativ ro~zr ani,POLITICA PETROLULUI % ‘Nimeni nut poate contesta astizi marea importanfa 4 petrolulul fn desvoltarca economiet gta organizarea apirdrii nafionale a fieeii popor. Farl petrol, fn stadiul actnal al progreselor telinico, nw se poate asigura circulstia bumuslor gi executarea ‘transportarior, in condifiunife corespunzaitoare nevoi- lor eco si de aplrare national, Din aceasti wai, pont fleeare far’, problema aprovirionisii ei cu proiluse petrolifere, in timp ce pace si mai ales fn timp de risboin, rebue sk fack obiectul nor preoenpiri de prim ordin, In RomAnia, care este 0 ari producitonre de petrol, aceste preocupiti pre- nth 0 tnllfigere speciala gio importana ct mult ‘mai mare decd in celelate fie. Ele alefituesc un com- plex de probleme a cfsor solutionsre trebue s& fie facuti in timp util, cu orice sacrificii gi im cadsu intereselor superionte ale fii. Aceste probleme au rept obiect stabiliree conditilar exploativitrickmin- telor respective, in fnnefiue de dispomibility stente, progresele tehnice si mevoile economied gi apintsi nafionale, Pentru a exemplifica importana petrolului nnomia general a fivilor gi fn aptrarea lor national, este destul s8 ne seferim ia datele stntistice Ja conswmil mondial de produse petrol consut a fost in aml 1913 de 37.4 a creseut fn amod continni, dela an Ja alte, aj ind in annul 1030, la 174.2 milioane tone, adich cu 360% mai mare deeat in Torg, In anid wrimAtori, ow ‘excepfia scdderié din 1932, en 4% in raport cu con stnial antled 1992, datorita depresiunii economice, el & continuat si crensei, ajungénd in aml 1037 fa 252 miffoane tone, adied respectiv 573.8% $l 44:7% nisi mare deca in 1923 gi 1930. Consaumul mondial de Denzin’ si Inmpant a fost fn anul 1913 de respectiv 500 tone si 7500 tone. EL a crescut continu péna in anul rogr, ajungéind Ja 65,870 gi 14,667 milioane tone. In anal 1932.0 fost ‘de 61,831 1 13,324 milioone tone iar fa nul 1933 de’ 63,287 $i 13,924 milioane tone. In anul 1934, el a depigit cotele respective din anul rogr gle ajms in anol 1997 In 86,747 gi 18,942 snilioane tone, Aceasti sporire considerabili a consumltti mondial de produse petrolifere este consecinga desvolticit din 3) entra polton general a aninsir condi of tte cot) ea lee ied pee ape ‘impul din usm, « atomobilismulsi, avingie sf indy. striei, precum gi ¢ motoriziii agriculturt gt folescl, intr’o misuri fontte mare, a motorului Diesel ty industsie gi Ia_vapoare Ta acest sporire a consumulai mondial de pro- use petrolifeze, a contribuit, int'o proporfie remay- cabila, consuml $i stoctrile diferitelor {fai, ex seopul de a se acoperi nevoile militare. Astiel,” tm eursul anulud 7937, consunvul total al produselor’petrolifere pentau seopini saitare, a fost de 8,228 milioane tone, din eate 1,728 mifioane tone a fost consumul Angliei 1,482 milioane tone, consumul Statelor-Unite ; 1,032 mifioane torie, al Japoniei; 0,86r milioene tone, al Franfei 0,694 milioane tone, al Italie; 0,47 milfoane tone, al U.RS.S,;0,3r7 mitionne tone, at Germantic\ ctc.} al Roméniei fiind de 0,042 milioane tot, mai niaredecat al Poloniei (0,027 milioane tone), Belgici (0,070 mitioane tone), Cehoslovaciei (0,034 milioane tone}, Jugoslaviei (0.0034 milfoane tone), Ungacie (0,00r4 nilllsane tone), Bulgeriet (0,0007,suilionne tone). ‘Hforturile ce le foc astitad statele cari nn sunt” pro- duclitoare de petrol, pentrn ca sii a ionarea for eu combustibiltlichiz, ot uni pe eale sintetict, inlocuind astfel benzinn gi 0 parte din celelalte produse petrolifere, videse roll cel ‘au_aceste produse, in economia si aphrarea nafionalX a popostelor. SEPUATTA REZERVELOR DE PETROL Profesort G. Macovei, dizectoral Institutulud, Geo- logic al Romaniei, a evaluat in annt 1935 te cel inult 6 milionne tone rezerva sigur de Romie, In raport ew produofin de 8,7 milioane atinsi fn anul 1936, aoeastt rezervit ar ttrmia sh se ‘eiizexe in 7 ani. In raport ew o explontare’rafionali, bazath pe cer titudinea cxistenfei umor rezerve sigure gi acopesi- tose pentru mult vreme, a producfiel de petrol de astizi, preci i pe completarea regulata a ze mintelor epuizate, cu rezerve sigue nowt, paralel x execntarea, fn acest seop, a prospectillor $i explo arilor necesare, in mira corespunitoare sechttirit sezorvelor vehi, aceastii situafie, in industria noastrt de petzol, nu at pitea ff considerata ingrijoritoare,Pentru a se carseteriza modul in care se face exploatarea rezervelor noastre de peteol, in raport, cat interesele superioare ale firii gi progressle tehni- ‘ei, precim gi in fimefiume de fmprejortrle focale si circumstanfele internationale, este necesar si se evi- denfieze usmitoarele date slatistice: Productia de fifelu (petrol brit) a Romie, cu excepfia perioadel z9r4—r925, a fost in continu crestere, pan in anul 1936, In andl 7923, accastt protiucfie a fost de 1,880 milioane tone. In anul 926 a Tost de 3,241 mifioane tone, ajungand fn anul 11926, la 4827 ahlioane tone, iax Sn antl 1936 In 8,700 tmilioane tone, In smut 1937, producfia de petrol a Romfnicl a fost de 7,150 milionie tone, adic& eu 77.9% mai mick deedt producfia anufui 1036, cu toate ci in acest an, forajul a fost de 390,000 m sal cu 38,5% mai mare ca cel din 1936, care a fost de 329.000 tm. In consecinff, productivitntea a des- crest dela 26,4 tone/m, cit a fost in 1996, Ia 28.3 tome/u, eit a fost in 1937, adicd cu 31%, Ta aul 4937, Romania trece din rAndul al 4tea, fn réndul al Gea, intse firile produedtoare de petrol, dup Iran si Tndile Olandese, care ocupd locul ai “plea gi al Slee. In acest an, in producti mondial de petrol ce a fost de 279,675 milloane tone, Statele ‘Unite slau inseris cu 172,983 milioane tone, sat 61,839; ULR.S.S, cw 27,686 ilioane tone sat 9.99% Veneniela eu 27,678 mnlionne tone sat 9.90%; Tran eu 10,424 nalioane tone sau 3,72%; Indilte Olaudeze eu 7,263 milloaue tone saw 2360% ; Roménia eu 7,150 ritioane tone sau 2.35%: Mexietl ett 6,964 milionne tone sau 2.49%; Zrokul eu 4,262 milioane tone seit ¥,50% ete Teste drept eX prin efectele ei, eriza economict- financiart din wltimii 7 ani, a Rieut ea preful sh desereasct eu incepere din anul 1929, deqi intr'o rnifsurk mai mare (67%), ust ta fel de impresionanta, prin deseresterite repeai gi important, dela tin an fa Alt, ca gi prefuuile auimalelor vil (59%), cerealelot (54%) 3i lemmalui (30%). Totugi deseresterile in gistrate in valorile exportahui nostra de produ etvolifere, deriva intr’o masar& foarte maze, dinte’o depreciere inexplicabilt gi nedreapti ancestor pro- duse, fu raport cw produisele americane, et toate ch ppe baza caracteristeslor analitice, valotificarea pro- user petrolifere romfinegti trebue si fie fientt, cel infin la fel en valorifiarea produselor similare ane rleane, In snport on nceasti depreciere, paguba ce rezulté pentra economia nafionalé este foarte impor- tant. Ha poate fi evaluat la aproximativ gro milioane lei, in anu! x934, tuafart de faptul ef locui- ‘onli, ear slaw valrificat redeventule, in acest. an, su primit dela futreprinderile respective 1.400—2.200 lei/vag., adied ext 2,600~3,400 lei/vag., mai putin, decit ar fi fost drept si primeased {aff de pretul seal al. fifeiulut§, Pe ling aceasta, prefurile produselor noastre petro- fere aut fnrogistrat in acegti ani, variafiusi de o valoare dublé, pind In 22 gilingifiont, fu raport eit 3) To. D, Nicolaste. Valvifizeran parla romess sh ein eee tna ir, «alle sconomien tsttite ‘oul XVII, Ne. xo-es (Ost-—Des. #585) ENCICLOPEDIA ROMANIRT variafile coxespunzitonre ale produselor americane (pénd ia 14,5 gilingl/tona) si din aceasta cawza, plasarea lor in comerful international, nu se ponte hucura, in acelagi mod gi cu acceasi‘prefering’, cx produstle atiericane, de continuitatea debuseclor. MODUL, DE EXPLOATARH A ZACKMINWTOR In afar de aceste piesderi ins, o paguba inspal- mntitoare pentixt cconomia firil teaultt din exploa- farea ct total nerapionalA & celor nici multe dix zicimintele noastre petrolifere, Aceste zicdininte simi in general aledtuite din straturi de asip strfnise fntre stratusi impermecbile de marni de dif ‘rosin, aele destul de mici, altele inst foarte Tntotdenuna aceste straturi de nisip, urmenaa strue- ‘tara generalé a. amor anticlinale, de forma sor domuri i sunt imbibate ex fifein (pettol brut) In presinni foarte mari, depasind near! 200 atin, De fapt, in aceste straturi de nisip, se gilsese hima igazinate diverse amestecuri de hidrocarbsi, dela cele rai uyoare, cum este gazatl metan, pn’ Ia cele mal grele, care in general, sunt in stare lichida, Aceste Ridrocarbusi, potrivit felului for, precum 91 presitnil fa care sunt supuse, cat gi temperaturit Ja care se gisese, sunt fn stare gazonsd, lichida saw tn ambele stir, intr'un amestee atat de intim, ined cele gazoase an aparenga e& sunt disolvate fn cele lichide, elut acestor hidrocasburi, precum gi proporfiile in care ele se glsese, difert forste mult dele wi 2cinmant. fo ital gi chior dela un strat fa altel, In general tnst, n straturile de nisip, aceste amestecuri de hidro- carburi se grupeazk in mod natusal, potsivit grenti lor specitice si anume: cele gazoase chtre eregtctat inalului, cee lichide, in amestec ou cele gaxonse, cite parfile laterale si, ta sfdrgit apa, care insojegte apronpe intotdenuna, 2edmintele de petrol, fn pitrfile ae jos. Din aceasta cauza, fifeftl, care este aleiituit din hidrocarbusi in stare’ lichidi, fn amestee ext 6 arte din hidrocarburile gazonse, este presat de sus in jos, de gazele in exces, int de jos fn sits, de apa dela bara anticlinaletor. respective, Din, aceast cattz fifeiut in amestee ct hidrocarbusile gazonse comp nite tntnsul, are posibilitates sf flgnenset In lari, in msurasin care printr’o exploatare saffonait se pistresa’, fn zicimintele respective, preséuien necesarti pentri 0 extragere a fifelului, c&t se ponte mai apropiati de epuizaren acestor ricimints, ‘Este drept ci in ultimii zo ani, potsivit progeeselor in tehnica forajelor, fntocmai ea si in celefalte regiani petrolifere ale lumif, s'a parisit sf ta noi metoda barbara erupfiei libere (coloanele de tuburi - de ofel ale sondelor avand gurile libere 1a. euprafaft), i care se ficen exploataren zicimintelor de fipei adoptindwse metode eruptici captate (cotoancle de ofel ale gondelor avatd guile inchise gi fifeiul nepik and iegi, decét numat prints'un amie ‘orifieiu, de 35-20 mm diametru), ‘Potngi, s’a avut fn vedere si se objini, tm timput cel mai seust posi, pro- duojia cea mai mare de fijei, odati ett instatares prlmelor sonde pentru exploatarea de now 2&ciuinte, Numai de cfifiva ant a inceput si se fink seam,POLITICA PRIROLULUE fntr'o mise mai mare gi le noi, de roltl ced au hidvocarbusile gazonse, intr’o exploatare economics sh complex alicdmintelor de petrol, prin faptal ci famnizenaa tfeiulu forfa necesari peut ca sit oath iepi hu afard. ‘De o explontare a zacimintelor petrol fore fusf, nummai tu mistura in care se poate da o util- mare completa gazelor de sond’, nimeni mu s’apre- ceupat in fara noastef, In Statele Unite ale Atnerici, fn anvil 1930, Stato, susfinut de masile atreprinder! petrolifere, reugesie’ si eigtige Ia Inalta Curte de Casati, in contra intreprinderilor miei, precuan gi a proprictarilor de tesenuri si redevenfe, dreptul de a impune ea produceree gozelor pettoifer, si se fact iumai in miisura in core aceste gaze pot fi utilizate in mod efeetiv. 8’ consnerat astél, pentru prima ari in lame, dreptal unui stat dee impune intre- prinderilor de exploatiti petwolifere, on st extragt {ijeint numai_ in limita in care se poste asigura valo- rifiearea gazelor cel intovirigese. Trebue totusi si se remaroe cu aceasté ocazie, ce dact acest drept al Statulai deriva din necesi ‘ntea ocrotirii patrimoniulai public, din aceengi nece- sitate se imptne si exploatarea rafionall a zicimin= telor petrolifere, in seopul de a asigura 0 extragere, cat mai completi, a fifeiuisi famagazinat fa efe gi in consecinfi, chiar dat se poate asigura valorificarea completi a gazelor petrolifere respective, totus extra- gerea acestor gaze, trebue $i se faci mentindnduvse resitmea necesaré, in interiortl edcimintelor, pen- ‘rt a se putea realiza o edt mai bunk exploatare a lor. shie cf fntr’o prim& fazi a exploatisilor petrotifere, fifeial se obfine firs o degajare de gaze, dack pre- sitmea sub care se giseste in straturle respective de nisip este mai mase ca presiunea sub care se face absorbirea total, pxin amestee intim ew fifeiul, a hidrocarbusilor gazoase. In acest cas, proporfia “de gaze in metral cub de fifeiu, este aceea oe o are fifeiul fn straturile zAcimintelor respective, Dac& p din xfoimintele in exploatere este mai mic& decat presiunen de absorbize totalé @ hidrocarbnrilor ge- otse, degajaren gazelor se face intr’o msuré desta de redusé,. corespuncitonre sederifor treptate ale presianii, pan in momentul end aeeastt_ presitne seade sub presivnes denumitt critics, prin faptal cf marcheaza limita dela care in mod bruse, incep = se degajeze gezcle petrolifere, in cantitift foarte anti. ‘cest fenomen este o consecinfé logick a exploatarilor concentrate gi intensive sau mai bine zis a exploati- lor, care als drept scop si extragi, in timpal cel amai ‘scurt posibil gi intra anumit Joe @ umn ack Infint-petvolifer, cea mai mare cantitate posibilé. de fifein. Astfel de explostiri creeazi fu locurile respec tive, goluri gi seideri de presiuni importante. in stra ‘usile de nisip ale zAcimintelor de petrol Citre aceste goluri, sub influenfa presitnilor mat mari, din. jurul for, nivalese in primal sind hidrocarburile gazonse, prccsm gi cele lichide mai ngoore, din fifelu, deoarece ele se pot strecuca mai repede printre boabele de nisip, decit celeialte iidrocarburi din testul fifelului, Prin selideren treptat a presiuail zicimintelo, stb presi nea de absorbize a hidrocarburilor gazoase, de cktre cele Hichide, prin amestee intim, degajaren gazelor 207 petrolifere creste din ce ince mai mult, micgorind forfa ascensionala a fifetulni, care devine din ce in ce mai vascos gf deci, mai prin capabil de a se pute via hh straturile de nisip. Se ajunge astfel, pein Aegarcificaren zicmintelor pettliere, In 0 exploa fare cu totul nevafionali a acestor zicdiminte, prin faptol cf foarte mari cantitagi de {ile rAmén fn ele, find ca s& mai pont fi extrase sau a edror extractie este foarte costisitosre gi din aceasté caura, de cele mai multe oni, nerentebilt, iar o parte din gazele estrase in exees, in cazul end migi pot gisi 0 utt Tirare, sunt acse sau suflete in ar. In uuele cazri, pagubele aduse economiei nafionale sumt si mai mari, cand, prin crearea golurifor fh zieKiinte, se ssoboast presittnea lor interioari, sib presianea de jos in sus a apel, cate fn mod obignuit. se gisepte in pirfile de jos ale antictinalelor respective, Din. aceastit cava, apa navaleste in siicdmintele petvolifere gi le inunda, facéndvt-le improprit exploatacilor. Pentru aceste m0 tive, 0 exploatare mafionala de terenuri pelzolifere tuebue si fic ficuté numai pe bea de exploatati gi studi de laborator, cu seopul de a se preciza porii, forma gi uatura ziiekmintelor, precum gi porositater gi permeabilitaten stratusior de nisip saw mai bine zis capacitatea lor de famagezinare, corespunzitoare spaiilor goate din jurul boabelor de nisip, eft qi posibilitatea de trecere a amestecului de hiéroear busi gazoase gi lichide prin aceste stratuti, in fame~ fume de diferite presiui, In regitmea Buogani, socotité pind anul_ trecut ccoa mai important rezarvl. sigurd de petrol din fara hoastr, fn antl 7935, in teren de 3 luni (Septem- vysie, Octomurie, Noemvrie) de exploatare, efectele degazeificasit straturilor petrolifere s’ax tntins pe 0 rezii de 2 km, Presiunes inifiat de 14o—r45 atm. a scizut fn mediu, en 10 atm.Jhing sau cut 106 atin. Ja 10.000 vagoane productie (Catm,/9930 vag,]-Canti tatea de gaze a. crescut dela 1300 me/vag., cat era in June August, Ia aproximativ 3300 me/vag., in le Decemvrie, rezultind 9 cantitate de gaze de 1800 mmefvag., extras in mod inutil, ix dawna posibilitetit de a se-extrage prin: erapfie, eatitatea de: ffela corespunzitosre, rfimiasi in zickmant. In Statele Unite ale Ameri in gantierele Coaroe si RastTexas aseminittoare, sclderile de presi Inregistrate au fost numai 0,017$ atm. si 0,613 atm., pentrtt 0 productie de x0.000 vag. In aceste santiere, fn timp.de 4 ani (Decemvrie 1931—Apritie 1034) sefderea totald de presiune a fost owmai de 33 atm, (dela 160 otm. Ia 147 atm.) pentru o productie totalé de 800.000 vag., in timp ce le Bucgani, presiunea & seizxt eu 73 atin, fn 18 zile gi mumad pentru 0 pro- ductie de 6.300 vag, Consecinfa unel astfel de exploa- ‘trl este cd gantierele mai sus citate, din Statele Unite, pot fi exploatate timp de 25 avi, rin eruptie, extri- ginduse aproximativ 75% din fifeiut zicimintelor espective, fn timp ce fr gantienel Bucgani, in coudi- fille actuale de exploatare, se va putea extrage numai 25% dia tifelal zacimAuta,pierainduese aproximna- tiv 1.650.000 vag, seu fa. un pref de 20,000 lel/vag., 16,5 mitiatde lei. In ancl 937 prodwefia. Buosanilor a fost munai de 953.262 tone, in timp ce fh anulprecedent fusese de 2.176.500 tone, adic a desere- seu ct ¥.273.298 sat 55.7%. Din exploatatea.nfcimantalsd Riavad, evaluat la minimum 400.000 vag. sijein, sub o presiane initial tmedie de go. atm, sa extras nomal 25% tein, Tisipindurse este, aprosliativ 67% din gatcle pro- dage, enre au depiit cantitaten de 300 milioone me Tn raport et remltntae fx care far ft ajtms prin 0 exploatare rofioualt a acest ntetimtnt, pompi- Atese ia rigoare poi th zicknant, 0 parte din garcle elie. alors, numa yaloasen tifelitni plerdut (50%), ar fi reprerentat o valoaie de peste 2 milinrde Tei, Trl a se mai goooti valoarea gazelor sisipte, ett gi costal de 2—3 orf mai ridieat al extracfiel, ps nite gi pompal, decit al extracfel prin’ erupf fumed bore piel! din fieial prods, Ch privte Ia folosiren bidrocariurilor gazoase extrnee fi surplus, in exploatitile noastre de petrol, fe tic ei din ele, pein mijlocrea «nor instalayi festisitoare, se poate extenge gazoling, un produs lichid, cate sidiot foarte mult caltifile gi valonten benaine, duel se amesteck cu ea. Deoarece, fn majo titntea caatiilor, se dispune Ia timp de instalafite necesare pentit degezolinzaren ncestor gave, in toate Guutierele noastre petrolifere, gi au exislA ni posi- bilitate of fe intzebuingate in totalitaten lor, pent. fnctzit sau pent produeeres de energie, ‘preesin sien materi prime in diferite industri, o bund parte din cle aunt snflate in act sau arse, pierzdndiese ase, fr ase aven vrewn folos, cantiti foarte mat, din ncenath avutie a fii, de 0 deosebita valoare, Cantitatile anuate de gize produse, tntre anit 2950 gi 1935, au variat futeo 20057 millarde me, th 1953 512,760 miliaede me, fn 1995, iat voluut gover, {a tona de fein extras, fatze 4or me, fn 1930 gi 303 sng, fn 1634. Brocentul de gize supuse degavotin timp a vacit inte 45,1% hx 1030 gf 75,0% In 29: ia cantitifile de garalink prodase intr’ 90.396 tone n T930_ gl ax9.450 tone fn 3035, ste iieresa. st se observe cf fm report ct x000 sme géze, eantitigile de gozolind produse au creseut dla 87 Jer, Sn 3930, a 274.28 kt, in 1930. Raps tudaene mimai Ia ani 1935, este de observat ci din 2766 miliasde me, de gnae produse, 1,920 mi Tarde’ me, saw 69% an fost supuse degezolininisi, In acest an, eantitaten de 307,677 milfoane me, de ze din cate 62,206 milioane me, gore bogate (en fAtolini) gi 239,57¢ milloane me, gaze sitrace (Cixt farolind), 'a fost fatrebuinfatt pentra extragerea de fife, pein gout, Cantitatee de 98,348. milioane re, de. gaze, din care 322,634 milioane mo, gaze bogate si 675.014 milionne nie gaze sirace, 0. fost lliant® pentiw fnetbitul santireior i rafiwiir, saat vandute drept comibustibil a partienar, iar eanti- fates de 1,389 muiliarde mo, de gave a fost arsi saw sailed in ae. Ti raport ct aceste date gi ew actealele prefari, se pot eafcula pierdesle prodise economic! nafionale, prin risipa de gaze dis exploatisile noastve petrol fere Ia ext pufit 1,85 milirde lei, 15 milide ei fiind valoaten gazelor arse sau suflate tn aer gi 0,35 HNCICLOPDIA ROMANTEL rmiliande lei, valoarea restnlui de gvzolint, co star ms fi puta exizage din restul de 843,500 mioane” me, de gaze feprezentind 31% din proriuctia anului 1gyy nesmpts legazoliniai Ta aceste pagube, ne mai aduurct gl pierderil, ene renalth din faptal o8, in timp ce th Statele Unie a ‘Americ se extrage bennina din fijein, tn proponie de 42% prin distilagin primart, eraeap gi pri we. penitent pazelot de sonia, In noi se extrage aumi Jn proporfia de 26%, intrebuingindu-se fh plus, reeasth ean, aimed in anul 2035, eantatea de F364 milioane tone {ifeit, reprevankaind aproximair ovaloate de 1,364 mifiatde Ici, [Astle stand inerurile este natal si ne tatecbim: ce considerntiuni mai presns deckt npisarea $) ea homie nafionati, justilica actnala exploatnre sx tuitonre @ zietimintelor noastze de petrol? ‘Sa spus¥) cX Romnia, furl exportatoare dle pete a Teles intotdenuna 28 Se tcadrere fn comerjal Detio!, fat de colelalte state, In spiritul de soe tate interafionald gin consocinfl a tratat peli cea tn simpli artical de export, In fel en celle, putind ft eumpaant de oricine, in condifiuttile oe junetusilor intersaionale, corespunzlitonse mone ‘clot respective de producere si achizifionnre, S'asps, de-asenienen, ef aceasth politics liberal a Ronni, fn eomeryal ‘de petrol, fuse parte din coucepin genera, refertoare la’ modul de a se comport ft de eelelalte fis, tnlesnindicle aprovizionares tor cw iateriile prime necesare, ex tonte eX in vmtele {hi cx moneta didjatt, importante sume proventnd tin cexportal nostra de petrol, ax fost intobilizate gts pase fn imposibilitate sit fic trausfernte in, alte [i fui atizate pe loc, potrivit nevoilor ffl nowt, Ta iodul acerta, Romfnin tnfoleganed 8 se cml. seve spiritului ce solidaritate internagional, a ahs servieli mari statelor ex moneta slabs, {Ard 'si hk compensafii corespuinzitoare sf a Visa liber expartul de patrol, chiar hn fre, enme aut sects fnpatel celorlate astcole romnesti, si in special al cerealeor noastie, a efcor plasare fh neste fri, era cle 1 aati sgidita necesitate pervs economin ntoashnt agian, Sia Jostifiect 4) necesitatea sporisis eapmelti de produclic in seopul de a se mongine 0 Halomgt at fn comerjul nosttu exterior. In adevite, iM shin 6 avi (x932—r937), valorile produseloe nowstee pxto lifere au representa 43% fi 3932; $5,3% 1M HR: 52.9% In 1934; §1,7% In 10355 423% In WHO; 406% in 1637, din valorile respective ale twlatar proditelor exportate de fara noastri, ta acest tip si anume: 16,722 mitiorde lei i r93@ 314,272 wilde 1933; 13.636 miliade let fi 1034; 16755 nuiligrde fel in T9355 21,703 milliasde bei in’ tog 3488 amiliarde lel $n. 1937 Prin cantitagile maxi de produse petvotifer, cae an fost exportate in ncesth 6 aati, sa palit eves devirele necesnre comerfului nostrt ex stritindtaea nen Vletor, Patroful rat si politica oxi fring, Monitet ch petote.roamath iy Nox cows at euetine Congres muon du pteoe, Pace, rf-19 jn 937 7) Mcian Ty. Desvollaran dehiector “rire ale Heke sit eooultne it pateoe sonia, No, conancee wa deisbne Congr niontiat dt petrote, Tasl t4—ty ful 2937;Se justifich mAtirea producfiet de petrol gi prin 4elul cum acest factor economic se fncadreazt tn €co- notnia najionalé a fii. In anu 3995, valoatea total a producfiel industriel nationale a fast de 472 mi- Tiare tei), Din aceasta valoare 31,6 miliarde el saw 25%, a fost valoarea produselor petilifere ‘De asetnenea, din capitalul total de 428 miliarde lei, plasat in industria nafionali, pani in sfargital acestul an, 10,8 miliarde Jel san 26% erau plosate ‘in industria de petrol, Pe langk acensta, societile petrotifere mai dispanenu de rezerve proprit ordinare si extraondinare de aprosimativ 47 miliarde lei, Teprezentind 44% din capital. Pani la sfacptnl anu: lui 1935, societifite petrolifere ax amortiaat 26 mi liarde le, iar enpitahul stetin inglohat in conturile crediinare ale acestor socetati, a fost de xr,7 miliarde lei, sau 76% din cepitalal lor propris. Dec, ix total, capitaful angajat fn industria pelwolifert, pant Ia sfargitul anclut 2935, @ fost de aproximativ. 3 mic Harde lel, Din acest capital 4r mitiande lei sau 77.35% din totalul activi industriel petvolifere, au fost pla- sate in investifiusi de sonde, coucesiini, rafin seuervoare, eisterne, ete.; 33 tnliande lei sai. 6.25% in materiale, stocuri gi redevenfe gi 7 miliande lel satt 13,1% Ia deditosi. In raport cu eceste date teznlts eX industria de petrol 8a desvoltat in cele mai bune condifiuni finan- celate, deoarece pink In sféggitnl anclui_ 1935, avea amortizat 61% din activul imobilizat al intrepeinde- rilor respective, lar angajamentele de 22% din totalul pasivnli, erau compensate prindebitesigure de ineasat, In sférgit, pente precizasea complet a rolatti ‘co-l are petrol astizi in viafa ecavomick a fixit noastre, trebue sf se evidenfieze ef numai fn anul 1935, venital brut tnsegistzat de intzeprindesite petro- lifere a fost de 12,906 miliade lei), repartiindu-se astfel: 3,180 miliade le, din vanattea a 1,480 mi- ioane tone produse petelifere, fn interioral eli si 9.726 miliarde lei dist exportul a 6,6r1 miliarde tone, ‘Dia acest venit brut, 25,500 milinrde ei sau 89.2% s’a plait ia fad, 1. Stet: fa) BaMdevenfo, tuporie iinire gl tase Mila Hel soupea tercmulor yee eee 8550 0) Tinpoxite asipra prodislat const Invfntertora {kell sau exportate ast 2) Tmpoalte asupea Desf one ‘2 Diverse importe, taxe de import 3 anoterial taxe de timbra, importe [DE salcilr, algal ockle te. 0,608 a) Taxe. de treniport pe Cille Perate Romine gi coadvetelo de petrol. . 2126 Tet... 6.276 ‘2 Broprletatlor de terensel (Qreptuet ct (gua), redevente sl arent, ose 4, Inseritovilor qi fuefiosstlor Glas’ 33130 4 Tndestailor din Romfsla.. ss.) 26552 ‘Total... 11,500 7 Sllveaen Vietor, Indra polient iw cadet éndistried nafionate.eAfonteeat dt pétrole rowan, No. consacré at ‘ewelbme Congeta moudlal dn petrae, Pers i4-—ro jut 193 *) Prot, Die Valesin Patrols, Probldnes fondamentonee four Postnig de sole indusri dpe, biie“ain eolecgia Trattaeulst Roman de POLITICA PEFROLULUL 209 Din rest, 1,5 miliarde lei, represinta preftile far- aizorilor din strdindtate i 406 njlioane lei, beneficiut acionarilor, ELEMENTELE UNEI POLTTCE A PRTROLULUL Avliod fa vedere c& petrolul este pivotul pe care se speijinil fm bund parte apararea 4i economia noastrs aaffonalé, este absolut necestr gi fn afer’ de orice discufie, “mai ales in ambianfe intemnagionala de astici, s& se impund in politicn nonstra petalifers, fri intdreiere gi cw orice sacrifieii, miisurile de_ pres vedere 51 refionalizare cerute de inieresele superioare ale firii, ‘ate destul numai si ne fotrebim: cum vor putes ssigura satisfacerea nevotlor imperioase ale apaeérii nafionate gi en ce gi cum se va putea inlocs petrottd fr solul si de o decsebita importangii ce-1 joacé astizi, ta exonomia nonstré nafionalé, atat in echill- brul comerfului nostru on stetiuttaten, cit gica gene rator de enecgie in industrie si prodecttor de venitusi pentra Stat si particulay, in cxzul epuiztrit 2icdmin- felor noastre de petrol saut in cazul foarte probabil ai reducerii gi scumpirii aetualei productiuni, in mod boruge gi inte'o mismd nengteptat de mare, ex reautat aiexploatiilos jefuitoare de astizica sine dim seama 4 actnala politica de producere si uilizare a petroli- Iu trebue sf tle eft mad repede gi radical schimbatt, Statul, in calitate de reprezentant i ocratitor al intereseloc nafienil, are dreptal $i datoria: 1, Si impuni intreprinderilor petrolifere, pe bart de regulamente si prescripfii oficiale si sub garanfin aplicirii «mor sanefiuni foarte severe, si organizeze si sk rafionalizeze exploatitile zicimintelor petroli= fere, In raport ex progresele tehnice corespunritoare si in funcfiune de cele mai nowi metade de exploatare. Locu! sondelor, distanfele dintre ele, precum gi ind marea exploaférii vor trebut st fe fixate in funcfiune de porositatea gi permeabilitatea de trecere a ameste- cull de bidrocarburi gazonse gi lichide, prin aceste straturi, in report ou diferite presiuni, preeam gi de cantitatea de gaze, care poate fi lésata si jast In supra- {afi gi fn consecinl de sapia de exploatare, at@t pet fen fifeiu, oft gi pentru gare 2. SA impund ftxeprindertis petrolifere, o xestrén- gere procentnalé, din ce fn ex mei mare, spre exerpl de 20% pe an, a cantitafilor de gaze, care sunt arse ‘sau suflate fu’ aer, in raport: cu cantitatea din antl precedent, In legituri ot aceasté mifiura, va trebui si se Tack acestor itreprinder, toate inlesitile posi- bile, pentri ca ele sé poati participa 1a executaren gi exploatarea de iustalatiuat de transport si distri- butie de gaze petrolifere, pentru tnckiait si intrebuin- fisi-domestice, in oragefe 9i centrefe industriale din Vecintitaten regitnilor petroliere, Niel un fel de nece- sitate economic’ nu poate subordona. ei, rispfindirea cit mai tntinsk a acestui bun nafional, de 0 valoete cousicierabilé, it vederea folosiciIui pent produ: cere de energie, sub arice form 3. SH evalueze ew cea mai mick aproximafie posi- bila, “pe basa prospecfiilor i exploatisilor fieute pind ast, precum gi a dateor reaultate din exploa-210 tirile existente, rezerva sigur gi probabilé de petrol a facil noaste, determinanduse ia funetiane de aceae std rezeivé, cuantumul. produefiel anuale, care ar epuiza-o fwis’o perionda de cel pujin 1015 ani ‘Aeest euantum vn tru a ie Hiita maxi adie ‘bil, pint la. descoperizea de now! terenurh petrol fere, ‘pentru produicfia noastrA anualé de fife. In nail efndl actuala,prodcfie de fifeke depageste coast limit, va trebui si se fact efortusile nece- sare, pexlru ca treplat, ht tiup de a~3 ani, $8 se redvied solul ce-1 are tied petiolul fa economia raion. gt fn special fn comerjul nostra en strtina- tated. 4. 8K se inguifeasct de executasea prospecilor gi exploatitiior necssace pentin descoperizea de novi ferenu) petrolifeze. Aceasti problem este de oimpor- ‘anf escnfialt, pentra vlitorul nostra politic i eco- nomic. Xa'trebue sf fie solefionatd sub supraveghe- zea 91 cu concursut Statulsi, el nema din inifiativa prin mijlociea.copitalufal parti, Din aceasti cass, Statul nu trebuie si. stanje- neagcit cirnimie activitatea in acest sens a capitaluli particular. Dimpotsiva, l tebu file spre ad stim ‘edt mai dreptul de a beneficin fa condi al farit, de reruttatele ac wi In aéest scop State! va tebui si acorde pe baz de Tcitafii publice autorizafii pentru exccataven de prospectiuns gt exploris, fn diferite perimetze posbil petrolifere, iverselor itrepsindes, fr ase face deo- febire fnteeintreprinderile eu eapital romAnese gi cele Gi capital strin, Nevoia dee au se foce acensth eosebize, sexulls din faptul cf tredue sh se Inse liberi inifintiva partiulas& sh indice petimetrele, care pe boat de informafii, studi sumare prealabile sare alte considerafiuni, pot prospectate gi explorate. Te aceasti ordine de idel, tebue st Se preciene cK penta a ce putes ineuraja inifiativa partiulast, si se munifeste eat muni mult, enitele de sarcint ale lisitafilor vor trebui si prevedi, Sn afaré-de eondi- fille fu care turinenzt st se fut, de eftre Sntreprin- Gerile seapective prospectaren gf explosasea.acestor pesimetze al asigutaren ef futeprinderile care obfin init gi ad osigura regitnuttd minier ENCICLOPEDIA ROMANIET ‘asemenen,autorizis, vor obtine si coucesiile re pective de exploatare. Acordarea ‘nor agemenea fitoriis, va rebut af se Zack pe baza obligatiel ea ftreprindedife reapective sf execute, inte'an ane tip, anvuaite Tuerisi de. prospectitni, explostt gl foraj, In cart neexecutBrit acestor Iucrki, in Umptl Jnnpus, ia afard de enztile de for majors, tntrepeite derle'sespective vor trebui &sufere annuite sanc- luni, intre cave, fn cele caztrl poate #9 linge perimetrelor accidate, spre a fi Incredingate altor societiti Titrepriuderile cu capital somduese pot fi fueusa- jate prin acordaren unos petimette de explora, fa nod direct, fri Tiitafic, inst cu acclengi obligatit de executate, fntr'an anumit timp, a prospectifor Si explorilor coveapineitoase. 3 ust pe. bara Coastal ef ele dispan de enpitalul necesas, pentra ‘2 Ti ge da abel prilejal dea jue rolul uno fale prinder!intermediare, obligate si apeeze 1a concursul apitalulsl str, eate ar avea asilel posibilitaten a Iaereze in exploatiel petrolifere, benefiiind de avat agli mari dec eelelattefntreprinder! cw eapital stdin 5. Si se Lack toate Inlesniile posibile pentra exe- cxtarea sondagilor, procum gia instalagilor pentru fvansportul gi distribuiren gozelor, 6, Bi se impunt rafindcilr i-gi modemizeze iusto- Iafile, ca seapul de a se adapta ultimelor progrcte ale zetinajul, 7. 8h fuck toate inlesnitile posibile pentru a se incuraja elt maf mult folosirea generatoilor natural de energie indica}i de economia nafionalt, pentru produceres energiei, necesark consul public gf particulor, Ace generatori sunt: praful, degeudle de cdrbuni si ekrbunii de calitate inferioart, agi pe toe in guntirele miniere zespecive, guzsle uatusale cierile de ap. Asti, mai molt de 50% din puterea instalati, fa unitijl termice de forfa, fi ntrepe tile indistrile din Romdnia, utitieaas produscle petroifere, ca generator de ence, Tn acest stop, Statul trebue si duet 0 poltiek 1 cuergiel uniterd gi conform cu interesele superioare ale {tri ten BrIGiA vowirant A 101 suseor yoRKvidaaoRPsePOLITICA In eadral orientivii noastre economice, problema valori i energetic capiltt un important caracter de actuaitate, Nie suficient a avea o lege & energie’, nt ¢ su~ ficient a avea o serie de dispozifiuni, ‘unele Jegnle dar disparate gi limitate In aspecte cu totul partic clare, nu e suficient a se prevedea dear o serie de taxe avand, in ultima esonffi, numai yn enracter fiscal, Privind netmiai problema in complextl ei, de acestni factor viabilitatea corespunzitoare ce in mod natural fi revine. Azi factorul energetic contenrit printre efementele fundamentale ele mecanismtat eeonomice-socicl a ‘unei societZifi superionre, Politica entergetica cte distineti de acen a com- bustibilului, Nu trebue interpretat eX o politick cnergetict s'ar justifien numai tn iri Hipsite de combustibill ca Hivefia, Talia, g. a. In realitate niel chiar firile dotate ‘de combustibili, cum ¢ Ro- india, nu aut dreptnl a ignora rolul frctorwlui ener- getic. 1 adevirat ch acest factor igi are iu fi {art speciion! si predominant. De acces o politi energeticd rational am poate fi transmistt aidoma deta © fart Ja alta, én trebue incadrata fn situagia econo- ici generale a ficcle iri gi ponte chiar, uncori, a fleckrni Yinut, Aga se si explict de ce {iri care at combustibil ca Anglia, Germania gi chiar Frania, sau impus o politick energetics dintre cele mai earncteristice, Politien eniergetick este. de asemneni distinct de problema funefionatii servictilor publice. Trnctio~ aren unui servicin public are alte lini directoare deat acelen ale unt reale politici energetioe, care iurmérepte tn print rind intensificares difuatii energici, valorificeren si coordonarea strsclor “de energie ‘in cadeul intereselor stperioare ale economiei si aptieteli nepionale: NNCHBIATEA UNWE POLTTICT A ENERCIEE 4 onlinea isuportangei pentru economia roma ease —ordine care designr © diferiti de aceea a tutor fisi — contribufia pe care o pulcm agtepta dela factorul energetic ar fl exmétonren 4) Considerafiunile de apirare naflonald pledeozi fm tod serios fn favonrea amenajfeii unei of mai fntinge difurtsi a energiel. Aceasti considerafie este ENERGIEI strfins eget de nmltiplele nevoi ale operatianitor rilitare modeme, Fanctionarea gi mobilitates. insist a unora din stabilimentcle niilitare, este de multe ori strins Iegati de stadiul disponibilitigifor de energie. In tinpul uncr operatiual militare spar deseori novol industriate ungente pe care numai o ameusjare de distribufie elecirics 0 ponte satisface la timp. Capncitaten si clasticitaten instalafiilor electrice sunt otiritoare in acest caz. ‘Unele din realizisile de electrificare, atftindustriale eft i de efi ferate, au fost impuse fn special pe aceasti considersfic. Meriti a fF relevat cf impox- tante electrificasi din wtimal timp s'oxt sealizat toe mai fu regiuni ande problema apararii nofionale este mai aeutR. Ca exemplt avem electrticasea ‘Trieste- Postumia ficuth de Italia in ultiml timp ta fron ‘iera jugoslava. ‘De altfe! miai tonte marie eleetriticti sau realizat tocmai fa urma experlenfei marelni raiboiu din x914—r938. ') Factorul energetic este susceptibit de a da un important imprls economiel generale, Rulmentel eco- nomie creat de o serioast politic’ energetick a de- pigit orice prevedere, Numai intreprinderile de di- stribuie publiek de energie clectsiek fn or faci mai importante reprerint i rulment direct dle peste 5 miliarde franci aur onial, Rufmentul ereat ect © fuct gi mal important, Trigoriferele electtice in Statele-Unite se vénd in valoare de peste tn mi iard francl aur pe an, reprezentind aproximativ xo franei aur pe au gi locuitor, situafie ce durears de mai mulfi ani In acclagl timp difuzares energiel este susceptibilt de a contibui fin mod efectiv Ja sidiearer standar dul. social ¢) Lipsa wnel politied mfionale de difzare a ener- ied poate conduce fa important risiph de investi- flunt industriale, | ‘Aceasti situafie Ja noi in jaré tn special ase wn caracter cu totul particular. In adevir, cea mai mare parte din diferenfs de investifii la care ne roferim aci trebse socatiti tn valuth string, iar valoarea of pani act este deja de ordini! a un smiliard gi jumitate lei, Dact, valoriticaren factoratat fenergic iw. ar anerge fh paralel et extinderea indu~ steializtei gi mai les a micil industii, risipa de inve-HNCICLOPRDIA, ROMANIET 214, _ 4) Tnifiativa capitalulat partienlar trebuegte larg ncurajats. Principals condlfie ce se va pume acest capital va fi de a se conforma programilud de poli- tek energetic, ce urmeazd a se elabora, _ "Ar fi gregit& se crede c& pulem trece la o serloast realizate in domeniul energetic, baafindi-ne exclusiv nani pe contribu financiaria Statniuigicomutor. 4) In ceca ce priveste clectrifiearen ‘ral, pto- bleina este destal de complex. Comsiderafivni fa primal rind de ordin social eer In adevir cas se intensitice difuarea energiet in reginuile locuite de poputafin ruralf. T8leacitaten gi in acelagi timp po sibittaten de realizare a mitt astfel de program impan fast Iuarea eftorva mist conplimentare Tn pritnul siud amensfiile de eleetcifict rurale trebnese fnsofite de o tnlseng opera de indstmare pentnn folositen electsiciti{il a principalele aplica- {luni ale ted gospoditi sftesti, spre a se trece apoi {i crearea micei industsii surole care s'ar desvolta, pria difuraree acestei energi. Tste 0 opert foarte fren care cere o munck indelungatt, migiloasé, bine frganizata gi mai ales persevercnti. Tn al doilea sand se pime o eeu problem de ordin Tlectrifiedcle sursle, in maren majoritate 1 eazntilor, economiceste mu aunt. viabile prin ele ingle, Realizarea lor tiebue susfinuti print’o inter verfle din afari, 0 subventic oatecare, Statut, recut noselind acest pune! de vedere, a njuns tx sola de 4 suporla fn limitele posibiitatilor total ori partial investfile respective. Pe de altd parte calee, economic, normal pentea a rede prefal de cost nn e stib- venfia, o intensifinren distbufies, eoordondnd pe cat posibil cletsfictsle rurale ett alte distributit sat rentable © alld problemi care se pone, in ceea ce priveste lectifiettite rurale, este acces a conditiilor technice de exploatare, cate comport experienft, competent’ 1 multi rispundere, De acces expionttri de acest en izolate, mai ales barate pe centrale propti, aa find perspeotivd dea reusi, in aceste condifit incepattrile electifictrilor ru rale ar trebui efectuate eft mat mult fa prelungirea tmacilor intreprinder! existente, enre vor fi instr- cinate gi cu asignsaren exploatitit for sett In reginni ‘unde efectrficaren sural st poati ff pust i logitnr cca afte ullizded industriale,ca de exempli: roori, fnbrici, centre de enle ferat, ete. tro precisd punere fa pint a faturié economice gi tchnice de exploatare,riscim a compromite accastit importantt inifiativi a cleotiticrt sucate; Dee allfel ia nod sfau rent de mult importante fnceputuc de clecrifietsi carat, funefiontnd tn Zegi- ‘ur ci telelele elective din regitini unde se gisese aialte utiitci ca: Bucinepli, imigoara, Arad, rit hile Sibiu, Bragov (Societaten «Tarhmgula) ete. yO politck energeticd incontestabil nt se reduce fotdensna ta cletrficae. Sant _amenajtci de dis- teibu{il de energie gi sub lth formf. In Geneva cexisti o distribuie de forfé motrice hidranlict Ta noi sunt fmprejurit unde se ponte pune pro~ biemia distribatiei energiet sub forma de gaa, fle ci far fi vorba de gax nataral ori de sonde, ‘Ar fi anti-economie a impune cu orice pref o etee- tuificare chiac acolo unde eeonomiceste este mal ra- Hloual wa alt gen de distribsire a energie, Det clectrifiearea a efipiitat in politica cuergetiek ‘un ascendent de netiggiduit asupra altor geutt de distribuire, aceasta se datoregte faptrlui, of electri ficarea se'ucura de trei principale proprettft pe cere nit le putem ignora gi antime: postbifitaea de a folosi orice favor de energie, poxibititatea de. teams porta 4 distribui practiceste In orice distanft gi apot norma varictate de oplicatinnt att industri, eft si domiestiee, 1) Se obiccteant deseori e& amenajtriie energer tice implied wn capital ce dopiigeste posbilitafile ogstre. ‘Dar tocmai o adevirata politict enexgetisl rafio nalizcacit investifille reducindu-le simfiter, Pe de alti parte, pmnctica dovedeste ci putem mai tot- eauina conta pe capital, bine fnjeles sub condiia fndispensabila ‘a unei leale respectiixi a angaja- smentelor. ‘mJ In fine 0 consolidare & factorwini energetic tiehue si se bazere pe o rafioneld. politics tnrliard. Sia realizat mult tn acest domeniu, dae mal este tauit de fkeut pentew a se ajunge In eoordonaren tai intima intre condifille tarifore gf reslunt real al profului de cost, Problema tarifard mu se reduce In deaideratut sin plist al eftenieif in orice condi feieigiel electzice pentett tnminat este de osdinul ro—zg,iar pentrw forfi motrice ined gt mat pufin, ye olnd indicele mediu a tuturor mirfurslor de print hecesitate este de osdinul 49, Numa de scamipeter ‘energie electrice nt mai poate fi vorbn, Problema care se pume este mult mai complexs. Ian o aceengi refea se racordeartt abonafi de dife- site ontegori, earl absorb energii de diferite eatita Pentel fiecare categorie trebue stabilit prelal de cost ai adaptat {asiful fn consecin( No exist produs industrial @ etirat pref de cost si fie supus la fluctuapiuni mai matt en eneiga clee- trlek, Principala explicafie este faptaled spredeosebire de alte prods, energin elcctsicd me poate fl stoent, deci fn amisnii cu totul seduse gi eostisitonse. ner= gin trebue produst gi transportati sinvultan x eon sumafia, ‘Ticbue sh recunoaglem, eit ecmomieeste aceasta ‘este © condifie ste, Cele mai sus expuse ne dispenseait de orice con elivie, Factorul energetic nt mai poate fi coneeput ari ca tun acoesorits oarecare asoméniitor comerfutai obiectelor de Jux; el este indispensabil viebli ‘ceo- stomice snoderne gi mai press de tonte ol yore ndtoe © reall contribufie potenfialulnt apart nafionle. © sesionsi politied energetic poate, fl remente fn mod efectiv valosificatd In noi prin dispoul- Diliifile ce ave, prin enorsil cmp de aetivitate ce nicl oferk neveia distribufiel de energie, ot gi prin tehnica roménensci ee 0 ave Je indemfat, scare totdearina e stint si se achite de intireinacite ce i sn dat, eidPOLITICA MESERIILOR In firile agrare cari n’an 0 anniturk prea desvol- tat de fabrici gi zine, mica industrie e factoral economic cel mai important, atat ce produetie, oft si din punct de vedere social gi nafional, SK nu uitkm cf, in trecut, aproape tosti viaje economict si industrialf a {fsif noastre 0 forma mice industrie; meserile, Si nu trecem cu vederea cf pro- ductia meseriagilor multi vreme « tatrecut, io ezi egaleani, pe cea a marei industrli, S& mt uitim of Roménia, fark pink mai ieri de miei industric, jar azi tn mers ascendent ciize matea industri,” are nevoia de o paturi mijlocle care si stabileasci legi- tura jatre mascle rurale gi piturile intelectuale deta orage, —intre saleriafi si niatele capital ‘Numai prin. aceasta clas de mijloc vom pwten nafionaliza mata de Iuert gi cuceri viafa, ceoto- mick a oragelor din novile finuturi, al coplesite de stink Din pict de vedere social, en atrage brajele dis- ponibile din celelalte c&mpuri gi serveste drept clasé- tampon tatre cei doi cologi vegnic in lupe — cepitalul si munea — patronatul gi protetariatil, ISTORICUL REGIMULUL MESERITLOR 4 Breslele », —starostil,isnafurile — au fostin tre ccutal firilor zomfnesti expresile nel puternice viefi fa meserilor. Timp de cfteva secole toatt viafa eco- tomick si toath prodvefia industrialé. a oragelor gi tdiguuilor se rezuma fa aetivitaten breslelor, le at ridieat, in osage si tirguri, pink ecm 60 ani, din belgugul lor mare parte din biserici, monuments, po- duri, fantani, ete, inlatite prin diverse privilegi Ja tneeput emanate dela Tpiscopi, jar mai tiraiu dela Dominic, breslle au dobindit, ‘rind pe rind —cergind a tnceput, — ceucerind mai térzin: a) monapolul ds producfis $i desfaccre, b) 0 jurisdifie profesionald de breast, care judeca chiar pe clienfii nebreslasi gio) un regim fiscal, care punea pe breslagi In adiipost de contactul individual ‘cu visteria statului, gi didea breslelor puting sX steingi fonduri, pe cati le investion desea tn opere de utilitate publicd si si practice 0 politick de asistentX social destul de generosstt pe fcele vremiri, Ele deveniseri prin aceste privilegt adevirale cetifi romanesti ‘Acest zegim at muncii, convenea deopotrivi: 1, fueritorubui, care avea teaial asigusnt, Soma} aw ein dec in cau save nceviae xin Foamete, cium, insndati, incendii, Luezitoral avea siguranga traiulsi gl speranta ch va ajunge anester eu atelier gi privilegit: ‘2, mesterultd patron, care era totul; wm fel de senior, ct 0 situafie materialé gi moral din cele mai ‘une, Pentru al erau toate onortile, toate prvileiile; 3, Statulul, care avea linigte si putea, firk multe diicultafi, 2k fixeze dasile gf si le stsAug’ prin bres, prin sistemul denumit «efslée; si in oament de bilge, Ia oaste, ete: ‘e consumatorulti, intructt «varduriten gi morale engtind a brestagilor ff puneau la adipost de fraud si specult, Prodssele ce egeau din ména breslaylor erau to- crate solid, nefalsificate, garantate de breasti, ‘Pedepse spre erat previzute in catastinurle bres- Ielor pentra fopelatort, ca gi pentra fornisori de proaste calitii Munen safiosalé era apiratt prin faptul cf breasts excludes corcurenfa intre mesei gi futre meserng de asemenea fnlatira pe intermediari si concurena stskinilor. “Auaforalete domneyti intecriseas stetinilor sf des- fack mivfusile cu mitunfeaua cf numa eu ¢ ridigala (en gros); in plus stréinil plateau breslel 0 tax de 0,$0% pe marta iimpartat’, ace dup’. eum rezulti dintr’o Romnegti din 182092) si i Ia aceastd dati (1820) ineserlle frat in majoritate, fn mua. somfnilor de bastind, astiel: 43) Citat de V. A, Ureche tx godinga Acedemiel Rosine ‘lin £7 Bartic 1857.216 Codiese pe anal r82r, ne dd pentru Bucargt 787 ste besa onl i 37 reed su aceaott fornia mers brestle pa fo mo- ‘mentul cfind privilegiile economice au fost desfiinfate. Reforma ai Safe, din 7820, cave © imps 9 De suis tn taze Ha iirodes stein bn Drei, dat. prima Tovitart breagior rou, fr Regal teat Organic 9 Convenia dela Pars din 2836 at Contiat opera de astogece lot Dupl datisfaree monopolta, vis brsllor au a fast deo lungé ogous. «Jelonit» eelor 34st fog af Bucur, dzestd: Doman do dhyie stare de decidere in care e alla mcseri Der aceea tnd decretsl tin 2879 a dsfinjat ses Iele, faptul a fost primit cu resemnare, fara nicio "Toll Conlin de Mig din 3875 tage ad fuize doa fon: Tuten, yeche a bresllor medieval fi lamea vow a libertajt indasttle Bresele aa Slaps gled ele, treet qlotios de tal mite secole, Tn treat, ofa dar, orgnizaren de bras eacac terzaTnteagh vnfacoatomset scl. Dreasla era tot, ndvida bine, Privilege eecnomice era cordate bral, nu individu, tla prin pater, Breda se mniesta prin autoritatea ear bine- face fightin brelel ve lactogen, qt soupra i Departe de roi gid de « preconiza_invierea ect! corporatat, pe care meeting fn simp Citaten Tora coma et cent pnt ati, ca Chile tle prvg Acesteprivilegetonomice ta pot dira epoch aginst! gia liberel concur Fenjs,efod pinfa din local deve eel pofin nati nald-—dack mt chins dntemafionaly ca" pentru in distil de export, ‘Darn pata sn selevinn cele dowk formule dela cate e poate agtepta. 0 renagiere a meserlor: 3. organizeen profesional, cate sh garanteze, 0 temeile prep ein, 0 fraie pret i ean tush drastce contre candetillor si audatorion 2. mark conalagé economiee, care sk punk po mese- sagt le edlpont de concurenfa, legal dr nadceapt, nmavel dust, gh de. concttenfa still, Se asigure um reg de. preter Jn forituie public, 0 uguare a aceinlor fea 9 judecath Profetuat "Toate proicetele 9f legle de mai tain, degi au (text efor isdabile pentru hnveren meccites, a gnorataceste elementatetadatori, cal teen din Ste ine sey, us Hut ser de dle, at. de zeae viel economice din fre not stra, Astfel: : a roid Cayeret de Comer, din 2968, rdactat de 1. Ve Soce,inuesfat de legen austria, avea drept Drcocupere”pitlpait + einen corprafifor te Ineserag al existent, pi entducere lo de tn ff Se admins, i a rvigicen ator Se puten nal mace nsvlate deett 28 se eeant neniteren cororafiocsexisente» eae nmi co respandeas vremtiion? ENCICLOPEDIA ROMANIEL Proieetu! Carp din 1888, ea i 7 legea germank din 1863, si proiechd Filipescu din 900, care Iuase drept model legen austriact din 1883, — avea intuifia clark ef numaé prints’ as0- ciafle profesional ptitemich se putea apitea gi forma ‘ieseriagsl roman, Dar atribufiunile breslet erat att de anenice, iar avantagiile economice atat de iit sori, fnedt ‘au se putea spera ridicaren acestel elnse din marasmul economic ia care o adusese schit rile profunde ale tebnicet moderne. Tiste de rofinut ci admirabilele expuneri de motive ale ambelor proiecte, — dupit ec augiivese statea de plins a smeseriagului roman, — afirmact 0 politica de nafioutlizate a meseriilos, seotropite de strBink », 9 subliniatt concarenga. nedrenptt a mare indnsteit Legea Missir din roo2, votata stb presitmea agi- tafici meseriagilor a fost prima fncercare serioast de logiferare « meserilor, dupt 0 desinteresnre cate durase 30 ani dela desfiinfarea breslelor. La 1900, muntirul meseringilor era de 37.832, din cari: 29.260 meserlasi romani, 28,572 straini (stati- stica oficial 1900—~roor, fiirN oragtl Bucuresti). Missir a finut si apari ea un reformator radical. ‘Aga de mult era dominat de pasiunen de a inova fnoft a introdus 0 serie cle neologisme privind cali- fcarea profesionalk: breasla devine ecorporagie 9; me- slerul devine » patron; calla devine « hiordtor , iat twconicut devine 0 elev >. Patem idien pe meseriag din starea de decidere fn cate se aflé, spune Missir in expunerea de motive ‘legii sale, prin formarea capacitiii tehnice gi printr'o serioasi asociatie profesional, Pentru aceasta invioak si organizenzt corporatiite pe bare ca total moderne s. Dar, eercetfl fn fond, corporafia din legea Missir era wh organ brid cn nagtere gion atsibufiuns. Era si facultativi gi obligatoric. Ira fneultativi, entrieti se forma mumat dock majoritater meso- riagilor decidea aceasta, — si devenea obligatorie ffi de minoritaten care tebuia si se supund. Pe de alti parte en se aplica numai in xx orage, seclea, cu un minimum de 20,000 locuitori, Meseriagii dela sate erat [Keni in acceasi stare hhaotied, fori nici un sprijin din parten statilai, $i donr statistica din agor ne erat cf namérul mese- aglor din sate gi din oragele care st stint capitale de jude era de 83.876, clin cari 68.845 romani 34 35.03 str, jar fave strkini figurenel 5,738 evret 319.313 de religiune cresting sau mahomedant. Tegen mu a ingridit en destule garanfii dabAndiren, cametulai de calf gi a brevetului de megter; nu s'a ocupat tn deajuns de organizarea administrative si financiard & corporetilor; mu aves. nici o dispo- Zitie privind creditul muneitorese, Defectul ei cel muare sta in eompositia hibrid a pe carl Je crea, ar fi putut, de pild’, tiniehigint si apere interesele timplarnfai, zidaralit sau dulgheruts prin aceeagi breasli? ‘Ye de alti parte, breslele crau prea pufin populate ca si poatit suporta, marie sarcini ce fi se impunents prin erearea scoalelor gi a casclor de ajutor. SinBNCICLOPHDIA ROMANTHE TUCRATOR UN PIR ae cama (Galatia Uaieal Gere be Manet)POLITICA BERSERTOR gurl remtltat bun al legit Missir fost deswoltarea lei de inutualitate, care a fieut pe Nenijese a dou lege @ meserilor, si faeit din eorporafie pi nstanfi a asiguriilor nmunetoresti Loged Nenijescu din ror meseriflor din gta vine dup o experie ani de aplicate a primed ley Ce sea propus, ce a realimat pes numeri din cask ins eorpornfilor pe dt $5 . Ticeuu siavetu thle fabvied yi atelier, se va vedlon fin cole de mai jos ssent,-- autor leg, declare urinrest ese, nut de ordin nafional yi al. sTnteresti nafional cere stiruitor — declara ef ca mestesugarii gf Inenitorii industriali vont pete progiitire gi fudem@nae In lueru si sitgi des vlugesselt ctmostinjele profesionale pentra a ajinge 1a aeceagi indie cu megtesugarié sixiini » Interested de ordin social impune in acelagi tip «lege a dete tr evi 205.540 i le expuneres dle fygoren dunt altul le organivaren eft mat neintir: ilo nut cltoresti s, tru a inllituen aceste neajunstri Leyes noni a oti: 4) Sofi nesetiagii, fie wrhant fle rupuli, fle Inet tosl in fabriel, fe in atelierg, fie sinplt rutwsitorl en brafele, vor eiiclen fn privighoren te Ponti prima ott meset or of tntee desilor de industrie easniet sunt Luafi fn eonsideragic de logiaitoral. by Meseriagii treuinu si dobamdense’ o temeinied pregitire profesional. eMeveriile ca. gi onteniren evolsenui, mens inainte, ‘nu mimi pe Toc, Oamenil de stxt previizatort trehiue sii Le pun de acord ew yreien gi em progresele tin plu Acest reatiltat se obfive prin «proitiren profe: sional a neenienint si prin aperfcofionaren » emo: stinjefor Ini tehaiee «lnpit ce lin ucenie: a devenit Ineritor, Perfecfionmen tiseamni fntinerhen con stingel profesional In ceen ce priveyte falesirile noordate esti silor, ele erat tok alat de slabe ea gl sib leygen Missi reditctndiwse Ia o preferin{t, ke fnsuiturile statul chiar duet ofertele eras mai seumpe eu 5% 3h ik fnlesnici de transport de eare meseriagié nw patent profite, Mle eonttrastea et rel industrit dle acelayi prin legen tneurajisit indusixiel nationale, si in care nti gisiin pentru anieit predlucttorl decit 0 ust sare de impozit ilusorie, Acest tratament, dest leat, ste nediept yi eu urmnted fameste, Avuantagile went date fabxicitor na sunt de niclun fotos pentru me. seriag, Ce se face of eit dreptal de @ putea cumplita fn rote dela stat teren pAai Ins lia? De a cumpitea sure et preful de cost? De a transporta falnicatil eu 45% tediecre, cid ef Hl vinden direct clientalut pe aceeasl ping? In coea ce prlvesle wexeretinl meseriel wa ya teat ealagi aux en gi sub legen veel ile aeordate me ervale de eiteva 217 Hsimenele era muni de foun. Modul de cliberare « titfusiior de enpaeitate pro- fesionali mu garanta suficiont cit fn meserit vor pte ez le meseriasilor mul din cei ee ia, si cari prin felut cunt at) practient-o aw striest Punt veeunie aL an seriall ronda, guaranie Tore In eee u onguizenni rlleevit deci s Lifite de clvcredit, pronluetie gl consis, Credit xe idles meseringilor pontiee plats tua iveste eveditul, aeeuslit leye care alu nu face facut nf pe Heng Cam aterpretaten Largan text i ww excepia Asigurteilor Soci care att dat une collate revendiciet at rina sinaple dlosiderate. Acvastn era situafia meserilor th praygul nisholutud muon Dap risho pare cao necesitate de stat, Meserfusii cari diiduseri ware Ubi de singe in rishoiul pentru fatregiren neanelad yi earl ficusent proluy expucittyii or in refaceres par- cutilor erate tn dost fronturiler, erent eu sti uinfit o lexistafie noni, care sit ynrunteze revendiete rile lor evonontice gi. soetale Texen Nenifexen ern ssfiml@ peutra neu enclew economic al Remidniet intregite. gf fiecare din pro: vineiile unite weaise cw legista{ia ei, care preveden institutt dliferite wit pentru sipiraree Intereselor ett si jx Anlealul venine eu Corporafite Lndustriade yonte pirates iuLerenelor puafeaioute yf eu Casete Cercuale carl Indeplineot offein! Avigurttlor Sociale, Hincovinna ventise ile Tnitustrlate gi ew ese eongmiatil mesesfitor pe intvex, onl eye, ene Mit tien not fal ae Tnyioien 0 de Ttrenygs situagie ccoemiet writ gl de ei, api rishoint mondial, aveam meseriasi liferite Hi de desvottare. 1 trebtte at fie renosterea meserfilor a mural few factor econo al soeial, clar gf pemtrt estab fawoaren’ soni, aut in stare dle inferieritate wiza pofiticed de persecti(le a fost ‘toute vlavele sociale dupit visboin an dobi fei de protec(te qi fenmajare a mutedi tos, Tad ustela, comerfaly ageienluira, fiecare at wrt legen inci, in inte sefore ta Fine eehitibrutal f jeale: expropricren uifuudiilor,ENCICLOPEDIA ROMANIRI 220 _ Coopertivele de. meseriagi sf fe nenrjate_me nat eth tpestl for economic et si spel Toro mci: Nil asenfl gather nih esta- Sore economic, esfceenprodusor i asigual,apicnda ceo pole de stat tap, bnzae export, mer, et, rca ou fe enganaat spit. Soca 9 po feo, ne ance’ Tana de ele be ob crater an ageaindntcnonal i care att contabue ot SSoue subvert cin Banca Nefinald a Ko ‘Sho at acon ti sont zed, sob scons pee Timpeumoturile penira inveii st se faed pe ter men lang ft dobtadd sau et 0 doblnak Toate Tih ir trapramtrie. penn explontare ose fords pe termene scirte ex dobiad mic, cast Tattle rentabittentelerf STATUTU, SOCIAL, agile sociale nu trebue s% greveze pe mical patron, iu aga mAsnrd fae8t 98-1 poat fn stare de inferiori- tate fafi de Iueritori sii, Meseriagul patron avind ja produetie rolul unui lucritor independent mu trebue Hipsit de protectia legilor sociale. ‘SA se iz misusl pentru asigurarea cbtminalai » citorese, prin erearea unor cartiere muncitoreyti in care al existe sub acelagi acoped Tocuinfa $i ateierul Jertia. statului si meargk im primul rand chtre lisa care constitue armitura prin cate domint oragele MESERIAGIE SATELOR Nafionstizaren meserilor trebue 8 constitue in perativil categorie al oricirai guvern roman. ‘Cum meseriagi romfni sumt inferior’, ca numée si cu stare material celor de alti etnicitate, se im- ‘pune s& improspitim clasa meseriagilor din oraye feu brajele vinjoase ale tinerelor viistare dela sate, © atenfie deasebitd trebue dati mestesugarilor satelor, Avem risipifi fn cele 9.000 comune rursle, peste 100.000 mesetiagi, eari due o vial de mizerie. Profal ‘mune for este atit de mic ineat pentru a se heii i si famille tor combini meseria ew plugisia, iprovizionarea cu unclte gi materiale necesare me- -sfegugului se face dela orag, de rnde meseriagilacestia sustmey oma mivaRATY, taatas ‘evra eet One A fa fe ‘caimpiit scum si de pronsti calitate, ‘Pransportul materialolor pe distanfe de zeci de Kilometst este costil for gi scade clytigul meseriagilor. De facece tn se constati nicinn progres in viaga lo profesionalé. Atelieral lor e de obieei wa gopton fn impal veri, sau tasigi casa lor in timpul.iemil Nici o lege pénit astie! nu le-a venit tn ajutor, E egitim ca statul st le den posibilitaten une ageriri mai temeinice, ajntinda-i si-gi cousteutases esi locuinge Prin intermedia! cooperativel de aprovizionare din capitalele de judet pot fi ajutni ek eapete ered eftin, pe termen Tung, cu dobinda miei, pentew pre curarea de scule si material, ‘Traneportul dela oray Ja sat si fle sot, imps titele reduse. SH Hi se acorde scutire de taxc Ssanitare sax comumale cari ari fngretimenra vin meseriaglti. “rebule si practiclim 0 politics de stat hotiita si_metodicd pentru ridicarea meseriilor, eact_merg Iman in taluk cu inflorires gospodcilor sAtesti, Ne seiagul romén tzebue sf devink colaboratorul Inds cutabil al plagarului roman, Nanai prin infrifirea meseriet ew plugittiaputem| sit ajungem fa ridicarea satelor gi la formarea clase de mijloe atat de nccssare eadrulut de azi al Ror iiéniel noui, Meseriagul va deveni astfel nervut ee al regitmel, va. refine acolo toate brajele dk ponibile, evitiad depopuiaren satelor si exodul p- pulatiel ‘cdtze orage. Meseringii trebue sit tnfeleagi & prosperitatea lor este fn funcfie de buna stare 2 plugarlor. ‘Acoio 1a fard, in linighea eminului, leparte de sbucinmel oragelor, meseriagul ferdnd altitati de fa nifia Tui, devine elemental de ordine si de sigurana Partizan al proprietifii individuale, el aut poate fi atras de mirajul ingelAtor al revolufict sociale. Sv fletul ui activind in aesul sinktos al atelierail 9 al familie, nt va fermenta turbuist gl agitail Juseritor el fnsugi, pentrncit muncezte cot In cot cw salnriafii s&i, patron pentrnci are rispunderss si proprietatea ateliesului, meseriagul neutcalizesad in toate rivalitifile Iupisi de clasa, 18 tricgte 0 vil sintoasi, finied i moral’, pe care maren rcinA mi paste sk'o dea hucratoruisi ineazarmat fn vastl ‘utilaj_ al masinismuta dniPOLITICA DE INVESTIJII IN LUCRARI PUBLICE Statul modern necesita un complex important de nijloace pentru a putea si trtiascd gi se desvolte. Romitain a flent o mare sforjare pentru echiparea ‘0 cit utilaj mafional gi ex mifloace de transport, fn intervalul 1890—ror0, A ummat, din motive bine -eimoscite, 0 perioadd de pitisize & orieirei poliied ‘de investitiuni tn inerdni de folos obgtese si aceasta pani tn antl r937. Abia tn 1939, desbaterile Con- sillului Superlor “Tieononie. tind ‘Ia definiren unui plan de investifi, bine fuchegat gi gata de exectfie fntr’o perioada fixatt, indoialt cit in tltimele douk decenii, greu- f8fi serioase ait trebuit fnvinse pentru a face. laff auitiplelor probleme ce reciama solufivsi imediate Intenfii bune, doringe admirable yi muned adevi- att nit att lips, dat 1m plan de Iter judicios con- -ceputt nit am avut gi de aceen am dibuit, Romtnia este o fark eu o ayezare geogratick aut inirabilf, cu fclusite sl mari cantitifi saw posibiliayi le proditcere de materi prime, Dae nu fe vom pune nioi ingine in valonte, le vor pune steinii, ofei ace ‘twatnente ne giisim in ens de angrenase in com- plextl european din care nu ne putem sustrage, Ca st facem fof problemelor de mai sus trebuc cea statnl nostra sf dispunit de mijlonce de con -eafie mplde gi eftine, de o bunt administragie pu- Diiea, de an tila] national important, deo agei- celui ql o industrle on efleenf In un nivel ase mifnitor eel al ffrilor concurente pe piefele inter tiafionale; trebue si aibi o populagie shntons’, in- stmuiti. of cducati gi, fn fine, o armati puternick ‘Un timp oarecare va fl necesar ea s& ajungem fa fasemenen mijlonce complete, dar este de futdie im- portarct| s&apuctim calea cea mai sigurk gi cea mai -seurti, Ca bugete de patrizect miliarde tei (plus cca 40 rilintde fe regi st direct comerciale) din care nici zece In stti nt” se folosesc fa investilfi produ- itoare de sporti de venituel, ar trece ect de ani pani st ne fuchegim economiceste. OF, timput ne este mistrat, Nol trebite sf intrim ‘in ritmul actual european, CX bugetul statul prea eX nu poate cuprinde cheltueli de mari inve~ stifli, aceasta mut este o piedicl de nefnvins, Un. stat modern, cu rolut pe care tehnica fl are 4a existenfa Ini, reprezinti un organism complex st Bedivaible heat oguio of ra iden toate ruijimnete necesare existenfei gi desvolttit Ini, orl Vineezeste gf moate, Tanceteala era posibilé inainte de r9r4 tn_neeasti parte a Europed, poate mai este posibild uzi pe alte continents, dar aici unde se aflt ia, pentru cei ce au vizinnea viitorshsl, a pint ta capital avestut sece!, corspletaren of- ganisminiai acestui stat, este o chestivne de viagi sau de moate. n jurul nostm se InereaaX la opere dle tila) ne fiona gi de folos pubic eum sts mal ent vreo- Gath ta troeut. Slorftile ee se fee pe acesh thin, a Germania, to Pranta, fn Tinta, in Anglia, in Rusia, sunt formidabile PRODIAMA INVESTIPITOR OY ROMANTA La intocnitea fieckrui buget se eetea cutiiui. sau cuticui departament sf eninge Ie investi indis- ppeusnbile fh fotos attora,cimte'am alt sec! fivitnte, ea gi com un om ar putea spane pi ting: canul acesta mi te pot nied hvani, nici fuctlja i fmbrica, pentructt pufinit bank ce- am, i rezerv Pentrt piciorul drept sl brafe s! Repetin, mi erm posibil pentru am stat mode fn situagia geogrnfick a Romie gl in aceste tipi, st titiasell fart armatt, frit geonle, fi ett de co- rmunleafle, fit spitale, toate la aun nivel apropiat de at mediiui europenn actaal Dack vonitusile Statulei sunt miei, tedwe sd te andrine gf si le completa ext toate anfjloncele posi bile, dar 3m ietna car mm este admisibilt reducezen sau nesocotirea necesittfit tntrefinerli si desvotttell ‘tutotor plrfilor ear! eonstituese organist coniplet are este stalut. modern, ‘Uo exemplu via fl trim, Am pierdut zece ant prefiogl pentru intainea armintel noastre, Atnsel his, i Sa Regele a corn raspicat gi a citnte fhzestrarea oss, aceasta Ficut si se, face, gl banl sau: gislt gl se vor mai gis Taf de verititi insuliciente, dupa reducerea chel- liter inutile sau cart wu stl heapdrat necesare, wimiin ined dovil solufiuni: neces a compritil chel- ‘welilor indispensable fancfionitrii normale, sau aceea spor’ veniturllor. tr fndolalh eX anfiirea hi- casttilor statului este slagara soluyie de adoptat. Materialul impozabil este azi aprospe ct destvitr- sire slelt, Now taxe gi impozite ar depligi curaentra mameitorul din elmpul industrial binuit, fn prituii ani dup’ risboiu, c& ar tinde spre bolge- vist, s'a creat ft cei 20 at de dupa rishoiu o le- fislafie social dominati de cel mai generos spirit ‘4 insufleyitd de cel mai cald idealism, Siugusa clasi, care 1'a intrat n preocuparea sinitorilor post-beliei, este close micilor industriagt si a meseriagilot. SUTUAFIA ACTUALA A MESERITLOR Pune sunt legiutile care se ocupit de aceasta asi. Chiat etn atack uncle revendicér, aceasta fe face iudnect, —ele resolv probleme parfiale, gi din toste transpiri un sentiment de provizorat, O rmenfiie speciolt trebue si se faci, — pentra legea Camerelor de Muncé (1992) prin eare s'a creat fu corpal acestor camere, 9 see{iume a meserilor care 2K partial setisfacic marei Tevendieisi a meseria~ silos: Camerele de’ Mesei Prin Camera de Munei, meseriogii unt presenti coriunde aw tm interes profesional de apirat. ‘Tot prin Camera de Munci meseriagt faut parte ty conduceren caselor de asigutici soctle, la Casa Constructor, In CAmixele de ueenici, in comistunile die calificare, prin meulnii delegafi iu consi. Tot ft aleittesce tablou de asesorl pentru judecttorile de munck gi tot prin camerele de mune avea drept Si votere in alegeren senatorilor profesional ‘Numa dup erearea camerelor de msek sa simit suai vie gi mai disciplinata ccfianea de revendicare 1 weserggilr. In aceeagi ordine de fog, citi logen Asiguritiior Sociale ale cirei rezultate sunt expuse in. corpul acestel Eucielopedii"), fegea pentra. plata. Iucralut efeetuat din 295t si legea judecttorilar de mined din 1093 cari stabileae juvidicyia profesionalai a me- sexiagilor cREDITUT angragUGKRRSe Newoia de credit pentru meseriagi s'a simfit atat de mult dup risboia incAt foeerefsi Hudabite sx. ‘prods, dar fiek rezuttate Tn 1019 Diseofia cooperativelor ovigencgti cereal pe lingi’ Miuisterul Tudastiet gi Conterfulad a ‘ercat si Infripere «socetifi cooperative de credit, si economife, Sau tnrogistrat 15 socletffi, eu un Capital soci de 2.906.000 lei, compuse din 6.938 iembri, Ble an diepfirut fast destul de repede din aura lipsel unei mari insttafil de credit care si le finanjeze, Banca Centrald Cooperaivd infinfati in x929, eu ‘wn capital de 300 milloane lei s'a’ocupat exelusivy de credited firinese ne dind sic o abenfic ereditutui reseriaglor. De asemenen obligatia ce-pi fuase Banca Nati tal’ a Roméniet ei otazia prelungisi privilegiaiss stu, tn 1925, de a organiza un eredit popular onte 2) Vea! Be, Rom. 1, pag. 545—558. 4} Veal Bes Rom. F, pag 809-64 ENCICLOPEDIA ROMANII genese in jarnt sumel de 200 titioane ei mi s'e tradus fn fapt. Cu ocazia infiapiri Societiifii Nafionale de Credit, Industrial prin legea ef organic din 23 Iunie 7923 fa creat o secfinme specialt pentru eredite! mieci industti. Aceastilsectiune care meseingit pseret ua speranje, daph primii 3 ani in ease s'au acordat ere- Fee tn gan de 106°nllonie lel, Tneepat Ate ued cifrele ereditelor pente mica Industrie, Orieare ar fi setioritatea motivelor invocate, faptut seiclerel Credituft, este destul cle regretabil. Mai, ales eit pe neeeagi perionds de timp mizea Industrie elipitase cxedite de peste 6 miliarde te Ta aul 3996 cifra creditelor puse In dispanifia micilor industri era sumai de 10 smilioane Jei, fayh de 2,6 miliarde acordate marel industri, De aceen s'a simfit nevoia credrii wel institut speciale, care a gi nt fiinga in 1937 sub denumitea de Lnstitulul Nafional de Credit at Messviasfor, ‘Nout! institut porneste fa drum ct 300 inilfoane tei capital, sum destul de mici, pentrii nevoile att de snati ale celor peste 300.000 meserlal Primol vissimént de x00 mallioane fei s'_subseris prin intermedial Statalui de etre Banea Natioualé 8 Rominici, Creditul Industrial gi Casa Central Asigaritrilor Sociale. Paralel cu el s'a creat In 12 Noemvrie 1936 gi ondul Industrial. prin legen de organizate a invé- fimntalul profesional, — eu destinagia si ajute ia- Salarea meseriagilor romani in centrele minoritare, Dupa doi ani de fumefionare, Institutal Nafioual de Credit a fost transiormat fn Banee Meseringifor (1939). i ‘Socotim ci prin transformarea Institut de eredit al meseringilor intro banca, institiefianen S91 pierde caractertl de institatie de credit profesional, Dispozifia en dobénca. s& se plafoneze dup’ fogea cametei, imprimd institntnin o stimetund baneadt, tt social. Tn sealitate dobinda ar tzebui si fie mai recust chine decat seontul Bancii Nationale pentr ebel- tudile de investiyie gi modernizise a atslerelos. ‘Apoi dindi-se posibilitatea Bancii_ Meseringilor sf ucreze gi cu alta-institagiunt de credit, mm mamal ct cele cooperative, se slabeste migenrea coopers tivl, a clret intirire trebuia sit fle o preocupare de clpetenie, In 1936 logea pentru calificnrea profesional si-a propus si unifice regimesile existente, din diferitele regiunl ale fit, ‘Unificaree s'a\ facut, dar mu sla finut seamt de sindinl in. care ajuusese problema meseriagilor In aceasta dati, care ceren solnfii noni, dictate de se- voile unei nafinni de 20 milioane suflete. Asociatia profesional. nu intsk in preosuparile le iuitoralni din 1936 depi breslele gi corporafile erat Aesfiinjate, Tegea din 2036 nu vorbeste nimic de existenta suai organ de apitare a intereselor profesionale, — ‘preocupare de enre mi @ fost lipsitit nici wna din’ le- gile anterionre.Avantagite de orn economic sunt Lise a sen stare de fneticacate deoarece on async ia eeen ce preven in lie Misi 9t Nevijseu, ie satifogren acento dont nan seven asian profesional turn coon ogee nda ent toclonma Te strlitat Dac aac ch pun provediceyreaic 8 consti econiiios ste alenyes 8 sign 0 tnt ogre pot Shin vomfn ck font esis, cet Enkin gi marl laity =e, pute Me es st Tog tea ti 8 ronovere i tatvele le astagt fost sate dae cons aaiek In Gsm lgcomperate “gp, env se oa a al le eoopernin sa ‘gna eal oe do cosmenea ee. prevént th tegen cata ars nicio nqarne.pentriiealp Asien regen nut confite niko dlsporite x un casnete soci pontra ntaerag, Sa socal eh reventitla Sie onan nosal sn sistent prin Site untesione, NOUA ORGANTZAPIH A BRESTETOR Dupit legen breslelor din 12 Octomvrie 1938, breast, cate erent pe bare cit totul nowi, dictate si de ne- cesititile vremei gi de disporifile’ Constitutied eelei nowt cin 1938, care pune toaté growiaten pe orgarti- zarea profesionala. Bresiele dohandese personalitaten juried prin de- fret regal, fit uma propane istrulnt Mune. Bieslle stint: unitare, Nu se pot constitul reste iste, Atribupiile Dreslel se oxercita pe tntxeg, teri torial’ ana finut. Tn exprinsul neeltiasi fink nu poate exist dect: o sing breasitt pentrit fieeare caiggorie profesional, Pentra dobandirea pervonalitagii juridiee, brestele de salatiaté vor trebui sit prezinte nderarea voluntarit a cal pfin r0% din solariafii profesic! respective, pentra meserlagi 20% sau $i ec! pufin 30 membri, Odati ce s'a acordat’ personalitaten juridiet unel bese, o alta sat mal ponte tun flingit, Meserlasit cad nut vor sit adere te brenst, nmin in afar de avantagiile celor cari att constituit cen dintiin breasla, In privinga dreptutilor gi atzibupiunilor acordate Dresleor multe din ele sunt previizitte in legea sin- lenteloe sf in legen petsoanclor juridice, O exec lent inovagie este aceea et bresiele pot desemnn Gelegafi enti si insofenset orgaricle de inspeclie ale Ministerdini Meneii, —inspeofii pe texen penteit apli- eaten legilor sociale, o alta prevede dept Inesle dea detegn he Dreslagi in toate insti cu carneter mueitorese, Avantaglile ecouomice sunt inst aproape aveteagi din logon dela. 7936 VITLORUT, STATUT AL, MESHRITLOR Statuinl jurldie profesional al meserillor trebue a inceapit cu definipianea meseriagalui, s% continie ew ferathia lor gis sftrgeaseh ou stirpiren clandestiniy- mult si sanepionarea fraudaterilor cari pun in elt. elie produse falifiente 219 et clase pre inal statue ar gi iyi, Ne exe UML €argarE fz fevional »- hseasti ori sindieal ex wtribufiuni pre tise yi efiewe enti prewititen meseriagtlni, cate at 3h ie pin co wall ew insta eft + intviven eonstiinged profesionale 1 iid sit reailter din solidaritates de breast. ‘Ttlut de eapacitute Lecbue sit yaranteze o tome nicit pregittire, in schinh cl trebue xi fie bine pirat eontia ‘usurpatorilor yi defraacltoriter Tolauntral asoeiafiet profesionale x se eveexe sub- divizinni pe speciatiuayi, ~~ iar deasupen un orga de centralizare sub forma ined institupiuné de drept pa Hilfe, care nn poate fi altal deett Camern de Mes De acortl et aceste organe sk se creere un «fave ‘imine profesional », care si dea toald atenfin fave flimanbului popular: ecenieta, in yooala-mami: ate- Forth, Jurtsdicfia profesional si aw se epreaseit fa ju deearen conflictelor dintre patroni si solacingit Toe gl diutre mesecingi futre ci, ef sit incargt mult mai departe, pin 1a rea’ clientulni rit platiie gi Mose lor seclale 4 profesiomale it ead de fn judecata neestor instange. Nunval astfel vinja profesional va fonefiona sora STATOTUT, HEONOME ‘Yoate misunile ce ortin economic trebue st duc Jn salvaren unui prinelpite ioral: Geranteren drep= las ta viagd rin munca, Yesween. ineursjarcn setilor trebue si fie de aga natant Sets le put fn situafie ni reziste facisteiel mari, In acest seop: refering ft fusnitarile publice st se axiguie prin ereavea de foturl mel aceesibile pry nieseriagli siagur gf asceia Plata si fie asignrata cw aeontist madd fx Umyput exceufiel; sit eapele sprijin Tinanelar sau credit. pe hora contructulut de furnitun, umn asitel furnitesite de stat vor reulian nu numat ridieaten oiateriat x meseringilor, daz le var dla gh yosibilitatea meclerntatei atelierclor. ‘Taxcle vamile pontew saterit prine, amete yl tot ce finhuneit caraeterid se nvestifie gl mnoderniznse w atellereor, sit se ncomte en soutist sf reduver! sal ina deeilt ete neordate macel industri elucerile Ia tuamepock si eupeindt mu nanat ne terile prime. gi fabricatul, dar ehiae combustibilut, cute teebice forniatt ka prelude cost. CAxtigt pet null industria eiose trustifieat pentew et Ih nt aul fuitici materiale a clasei de mijloc, sim accepte miei jertfe, Coneurenga”produselor felor de mesorit sit dispart. Regina fiscal si ait In Ihrik o sion do sarein 8, fini ama mu ilenciarelor sla geo ynrase by ase i de prod ia ectul of cupitalist ef gids situnfin familiar w acentel clase de mite feu mkt dee mare val social gf nagional,212 stiit fm valutt strdind ar conti in un timp ednd problema w att de mut «d) Sant anume exploatiri industtinle sriceseo amienajare rafionals, dee numa in cade tiniei_reale politic! energetice. lectrificarea nor fnoportante regiunk industriale $i a tnor ame lini de efi ferate intrt fn aceasta categorie, Pe lintite de nmunte de mare trafic gi eare mai ales au nevoie agi spoti traficn! spre anit eonstitui o sugesmare de plontare pentru restul refelei, electriticnren. rezolvi problema tracfinni ¢) O rationald politick energetic me permite a realiza o arnionioas. coortlonare a flesisi Szvoazelor de enosgie fn caciralintereselor superioare economiee, sociale fi de apirare nafionala. Aceasta: eonsideragie reritf toata atentia in special fa noi unde dispunem de co gaind intreagi de surse de energie, uncle de o drat Timitats, altele mu, uncle reprexentind combastiili ce pot fi exportabili, altele 1, unele reprezentine ‘eoubustibili ce pot fi trunsportabili, altele nefiind utilizabile deat pe loc. ‘rin armonianten tuturor acestor disponibititay, economia noastrA general ar avea mult de egtigat {) J five ori ctte disponibilitigi de combustibi ‘ait aves, deocamdati, 0 risiph nerafional a lor nu poate fi niciodatt justifieata, Yar pe de alti paste ‘aw tebue ital ef o redueere de consumagie speci- Fick a combutstibilulii pe unitate de efect util, ceen ce se poate obfine nuimai in cadrul nei realizisi jiudicioase de program energetic, va avea de efect tocmai sporitea consumagied de energie si deed i direct» produefici totale de combustibil, Produ torii de combustibil departe de « vedea in factorul ‘energetic o atzA de scidere a rulmentulni total, ‘or fi primi ce vor beneficia de valoritienren acestu factor, Istoria desvolttrii technice gi industriale este pilin de constntist ascnitittoare, Tn ceea ce priveste in special situafia de ta noi fu fart, o Intensficare a valoritieteit fnetorutt ‘energetic a reprezenta. © reali eontribuipie la ridi- caren nivelulsi coonomico social. Produchin specifies de energie provenita dla intreprinderile energetice care vind’ energie ta tefl este de ordiuul de 33 kWo pe eap dle loctitor sian (pe baua statistiel din anal 1938), Accastit siluapie oste susceptible a fi mult Smibunktifiek in endeul amt program de palitick ‘enorgetie¥eorespunxatonresitiafiel economice, a cate Romiinia are deptul aspera. Hxploataten disponibiitayilor nowstre miniere att le variate, desvoltnren indusixialt gi ridicacen ive- inlui soci co se impine a ure, dispouibilittfite nnoastre de combustibit, corespund fit compartinientut ‘energetic in o anume proporfie de diftzare a energie! ce trobuc st se poati realiza. In cantitatea de energie consumatd nut ant finn sseanis de enengia ce se produce prin folosiren directi 8 atuinitne combstibitt en de exempta lemaul, ort ‘prin Inininatal ou turadnte 0 7 reprezintd o eonsunafie de energie, wt ins& 0 politica enorgtis, Cid dorior a cunoagte sitiayia. coxelifiilor tar ne intereseaxa HNCICLOPEDIA ROMANIEE de transport din o faré, ne referint la iustalafiie de ale ferati, a goselelor ce meriti acest nme, a clilor de Comuieafie pe api setios amenajate gt ‘guorim pur si simpiu drmutile de care, desi de nevoie sunt gi ele folosite, dovedind tocmai o lips fn realindrile instalafilor de transport. Situnfia este fdentiet tn compartimental energetic, unde vecien fegtila si chiar lampa eu petrol nt niai pot fi inate fn considerafie end vorbim de politiet evergetieh, Designr cio politiek energetic somAnesseh na vw aves capanet de reper situafiant exceptionsle en avetea dintr’o fart ea Eivefia unde producfin.speetick este de ordinal a 000 kewo pe locuitor $i an. Se va wenthet inst ea medic mondial& a citel productie specified a trecut deja de 150 kva pe cap de lecuitor si an. Reperciisiunile mei politiei energetice fm domeniul socinl pot fi deasemeni de o importan{’. leosebith fa noi in fard. ‘Adi aproximativ 25% din populafia totalt este deservitit de o distribufie de energie electrict. Valo- sifiearea factorului energetic ar avea ea principal efect mitirea acestei proporfiunt. INCRPUTURILE POLITICET BNERGETICH "ROMANE In 1924 fost promulgati 0 lego a energie! care «# avut meritul de a fi fost prima care a puis problema tunel legiertiri energetice [a mol tn far Prin aceasta lege s'a urmArit in special regemen- terea proiucerii, transportulut gi distribuirel eies- aici, previzdnduse tn acelag timp ideia tntacmirei tun program general de lucrtri energetice +) O comisiune a fost instituita in acest. scop, find formuta pe de o parte din personalititile represen tative ale stiinfet gi organismelor economice intere- sate, lar pe de alta din o serie de exper{t sit Majoritnten membrilor nectei comisii ats consilerat, necesat fn primal réad a se introna.o potitiet enor geticd pe baza unor anime principii, eX a anticipa asupta detaltilor tneritilor de executat, Acesten urmeari ase induma in mod natural, in cxelrul principiilor de politick energetic’, stabilite spe indsura evolufiei desvoltirei ceonomice, In 1030 sa promuigat o nowt lege a energie, inde: pendent de acsea din 1924 pe care a gi abrognto de altfel, Aceasti lege nt mai insist’ asupra prineipiului programult gi notmelor de clectriticare, introdet prineipiut tmparfired farit in regiuni energetice pel aconlarea de weoncesiuni regionale », ‘Avest prineipie dup cum era de agteptat de altfel n'a condus tn renaltate positive in pretick, Rejclele regionale sat detvottat nt pe basi de xegiuai cnet getice, ei in conformitate cu evolufia condifitior EARNER ONET POLTEICE 4 ENRROUET Intronaren tunel politiel energetice efective et di- sective precise e in adevar de natust a aduce o,renlt contribufie economiel generale, Ver! Fapisojin Eworeist, pag. 2a-r34-POLITICA ENERGIES Relevim, in aceasta ondine de fei, urmitoarete principil « ctor adoptare imediati pot aduce 0 efec- ‘ivt contcibuifie la valorificarea factorului energetic fa) Refaceren legislafiei energetice pe baze unitare aga ine&t si cuprinda toate principiile capabile a imprima in niod efectiv o realai politica energeticd, Tixtenshunea rational a instalapiilor de difuzare a cnergici constitte principalul obiectiv al acestei preocuptri, Pe de all parte accastt legislatie nu trebue st urinftensei a transforma Statui oni autorititile publice fn exploatatori, ci de a even ambiangs. ie sari, fn care explontiitile respective si se desvolte singure in mod natural, 4) Aplicarea legislafiei energiel trebue si fie cen- tralizati, Aci nu avem mult de inovat ; as fi suficient: a ne inspira de cvea ce se ficut in alte fivi care gicau impus 0 politick energetiel @) In cece. ce priveste invoarele de energie mu pot fi adoptate norme fixe, ci numai anume norme direc- toare, solufitnile particulare variind dupé cazusi Nu este zis ci o cidere de opi este totdeanne solu fitinea care se impune imediat, la noi unde dispuinem i de alte iavoare de energie, Valorificarea fit mai mult a izvoarelor de energie natural — cideri de apt, gaze, ete, —trebuc Iu adevar wrmacitl, dar foarte posibil « se gis interesant de multe ori trece fn prealabil pria soluii intermediare, ca de exempla, aniime centrale termice, pink se realizeazil o exten- siune sulicientt 0 distributiei energie d) Desigur nut poate fi vorba de a ne gandi imediat a 0 electtificare generali imediatt, ori In electrifi cciei fnoi nejustificate, In schimb inca nu pot fi nici ignorate lucritile de acest gen care se impun imediat. In condifin aceasta se giseste electsificarea C.F. CAmpina-Bragov, la justificat mai de malt prin Studi desvoltate, ci aceasta electrificare se impune ca 0 solufie rafionalt fafi de conditille de exploa- ‘tare acttale pe aceasta linie, unde tracfinnea se face in majoritaten ceznrilor ex dou, trei sau pat. loco- motive qi cu vitezi relativ reds, In pls Incrarea este reninbil&, Prevederile economice ett ceazia. stu diflor au fost’ ct totul verificate pe bazd de doce mentitl detaliste gi precise obfinute ulterior relativ fa conditile de exeentare acestel fuertri, Ta este meniti a suprima strangularee de trafie pentru toatit Jegitara ferovinré intre vechiul Regat si Ardea! Tn ultimal timp au fncepat Iuertite de dublare a ici CAmpina-Bragov, In aceste concliffunt clects!~ ficorea Jiniel se impune tno si mai mult, Ta adeviir daci clectrificarea. seprezinti’ o important®, rentabi- Htate aumai eu treficul inerent: sttei actuale cu Hinie simpli, rentabilitatea electrificirei va fi cu atat: ‘mai mare atunei, cind trafic finied va cregte fn arma aublicei @) O principal condifie, pe cate o eonsiderim in- Aispensabifi in sealizarea efectiva a unui program de politici energetics este stabilien unel leghtiri stranse fntre factoral energetic si cel industrial ‘Blectrifictile industriale constitue prinetpotul nue~ feu de desvoltare a amenejisilor energetice, In. mai toate firile proporfia de energie distribuitt ta in- 213 dustrie, fajf de totalul distsibuit este de ordinut 55% —70%: i la noi, dact ne referim Ja cole douit centre tiai importante, constatim ci refeaua «Concordia. Bilectrica alimentearA industria ew sproxinativ 90% din totalul energiei di de acensti iatreprine dere, iar in Bucuresti energia disiribuité pentru forfa mottice, chiar fick winn de api, reprezintt 38%. Pe de aiti paste intreprinderile energetice seprezint ele insugi o industrie, Caracterul lor functional este tyeminitor cu al tuturor celorlate industri Nit poate fi vorba de antiteri intre aceste’ dowd ceategorii de Intreprinderi. Pot fi ciocniri de interese, ca de altiel gi intte alte industrit; de accea © nevoie chiar de 0 coordonare de activitate. ‘rebue recunoseut Inst ck tntreprinderile ener: getice se gisesc chiar in aaume sittafiusi de infe- te fa} de celelalte industri © mare intreprindere industrial giseyte totdeauna ijlocul de a-gi produce singusi energia, pe end o Intseprindere decid nurq ponte protice niciodats direct materialele de care are nevaie, ca tabla, ma- gini, séime, ete., ci este obligatii a le procure dela Jntreprinderile industriale cu prefurile cei se imapun. Tn acelagi timp intreprindetile energetice sunt gre vate de sareini speciale, ca de exemple. iiuminatul public ce se face ori gratuit oni sub pretul de cost. Chir dluminatal particular in amume cartiore de pe~ riferii intr in oarecare mist’ in aceeagi situafiune. Be de alti parte, in spisitul aceleing! colaboriti, in- ‘treprinderile industriale mu trebuiese impiedicate de agi produce singure energia, fn eazul etn din orice motiv instalapiile publice na Je pot atimenta, ‘In linii generale, o politics energetics’ mu se poate stabili fie 0 colaborare lealK ttre factorul ener etic gi cel industrial, Din aceastt colaborare ambele ceategorii de intreprinderi si, mai presuis de toate, ‘economia generali vor avea de profitat. J) Unul din principalete puncte ale sani program energetic trebticsi fie centralizarca distribufieienergici peo singurd refea de distribufie, san pe mai mite re- fele juxtapuse cét mai mulé in corelatie intre ele, insii nu supraptse. In fefl acesta se asiguti o ct mai fargi difuzare ‘a energiei, tn. modul cel mai rational Im orice caz centralizarea distributiel trece pe primal plan faft de centralizarea producfiei. Referna tunics de distribufie va_puten fi allmentetit de ima ‘ori mai multe instalfii de prozlucere a energiei, ame~ najate astfel ca sii ullfizeze clit, mai armonios posibil diversele suse de energie, Marile orage, centrele im- portante, anime stabilimente interesind epararea national, vor avea astiel asigurata alimentarea encr~ aie clectrice dela mai multe surse: In aceeagi ordine de idei, oragele de o anuimiti, important nu e bine si se boueze exeltsly pe o slimentare dele distanti, suai ales dinr’o singurd regiune, g) Trebuese gribite gi Smpuse chiar, misurile de ‘unllictid tehnice, care si permith interconeximea iverselor refele pe misura extensisnii lor. Accastit unificare va avea inevitabil repercusiuni sf asupra ‘unific&ri_materialului_ respect.