Sunteți pe pagina 1din 2

I A Art. 35. Inițierea legilor este dată fiecăruia din cele trei ramuri ale puterii legislative.

Totuși orice lege relativă la veniturile și


cheltuielile statului sau la contingentul armatei trebuie să ie votată mai întâi de Adunarea deputaților.
Art. 36. Interpretațiunea legilor cu drept de autoritate se face numai de puterea legiuitoare.
Art. 37. Promulgarea legilor, votate de ambele Adunări, se va face prin îngrijirea Ministerului Justiției, care va păstra unul din
originalele legilor votate, iar al doilea original se păstrează de Arhivele Statului.
Ministerul Justiției este și păstrătorul marelui Sigiliu al statului.
Art. 39. Puterea executivă este încredințată regelui, care o exercită în modul regulat prin Constituțiune.
Art. 40 Puterea judecătorească se exercită de organele ei. Hotărârile lor se pronunță în virtutea legii și se execută în numele
regelui. („Constituţia din din 29 martie 1923)
B Art. 1. — Republica Populară Română este un Stat popular, unitar, independent și
suveran.
Art. 2. — Republica Populară Română a luat ființă prin lupta dusă de popor în frunte cu
clasa muncitoare împotriva fascismului, reacțiunii și imperialismului.
Art. 3. — În Republica Populară Română întreaga putere de Stat emană de la popor și
aparține poporului.
Poporul își exercită puterea prin organe reprezentative, alese prin vot universal, egal, direct
și secret.
Art. 5. — În Republica Populară Română, mijloacele de producție aparțin Statului ca bunuri
ale întregului popor, sau organizațiilor cooperative, sau particularilor, persoane fizice sau
juridice. („Constituţia din din 1948)

1. Menţionează din surse secolul celor două acte.


2. Menţionaţi denumirea statului la care face referire sursa B
3. Menţionaţi din surse instituţia care este cea care păstrează Sigiliul statului.
4. Menţioneaţi sursa care se referă la un act fundamental de,ocratic.
5. Menţioenaţi din sursă B două informaţii care se află in relaţie de cauzalitate.
6. Argumentaţi cu o informative din surse existent principiului suveranităţii poporului.
7. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia consolidarea statului român
democratic s-a realizat în a doua jumătate a secolului al XX-lea şi prin adoptarea unei constituţii.
(Se punctează pertinenţa argumentării elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv, a conectorilor care exprimă
cauzalitatea şi concluzia.)

II Convenția încheiată între Austria, Franța, Marea Britanie, Prusia, Rusia, Sardinia și Turcia pentru organizarea Principatelor,
Paris (7/19 august 1858)
Care, având depline puteri, recunoscute a fi în forma cuvenită, s-au întrunit în Conferința la Paris și au hotărât următoarele:
Art. 1 — Principatele Moldovei și Valahiei, constituie de acum înainte sub denumirea de „Principatele Unite ale Moldovei și
Valahiei“, rămân sub suzeranitatea M.S. Sultanul.
Principatele se vor administra liber și în afară de orice amestec al Sublimei Porți, în limitele stipulate prin acordul puterilor
garante cu curtea suzerană.
Art. 3 — Puterile publice vor fi încredințate în fiecare principat unui hospodar și unei adunări elective acționând, în cazurile
prevăzute de prezenta convenție, cu concursul unei comisii centrale celor două principate.
Art. 4 — Puterea executivă va fi exercitată de către hospodar.
Art. 5 — Puterea legislativă va fi exercitată în mod colectiv de către hospodar, adunare și comisia centrală.
Art. 6 — Legile prezentând un interes special pentru fiecare principat vor fi pregătite de
către hospodar și votate de către adunare. Conven]ia de la Paris

1. Menţionaţi din sursă numele a trei state semnatare. 6p


2. Menţionează din sursă două caracteristici ale organizării noului stat. 4p
3. Menţionează din sursă două caracteristici ale conducătorului statului. 4p
4. Formulează un punct de vedere referitor la puterea legislativă şi argumentează cu două informaţii din text 10p
5. Precizează numele conducătorului care a condus pe baza acestui act 2p
6. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia consolidarea statului român
modern s-a realizat XIX-lea şi prin adoptarea unei constituţii.
(Se punctează pertinenţa argumentării elaborate prin utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv, a conectorilor care exprimă
cauzalitatea şi concluzia.)
III Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre Constituţionalismul românesc în a doua
jumătate a secolului al XIX-lea şi la începutul secolului al XX-lea, având în vedere:
 precizarea unui proiect politic elaborat de români în prima jumătate a secolului al XIX-lea,
care contribuie la constituirea statului modern;
 prezentarea unei caracteristici a constituţiei adoptate în a doua jumătate a secolului al XIX-lea;
 menţionarea a două constituții adoptate în statul român, în prima jumătate a secolului al
XX-lea şi precizarea unei asemănări între acestea;
 formularea unui punct de vedere referitor la practicile politice democratice din România în a
doua jumătate a secolului al XX-lea şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric.

IV Citiţi cu atenţie sursa de mai jos:


„La începutul verii anului 1866, România a fost înzestrată cu cea dintâi Constituţie [...].
Constituţia avea să fie calificată chiar de domnitor drept <o Constituţie cvasirepublicană> ori
drept
[...] <o Constituţie precum nu are niciun popor din Europa>. Prin acest act fundamental se
instituia
monarhia constituţională, cu un sistem bicameral.[...]
În privinţa situaţiei internaţionale a Principatelor Unite – căci denumirea România nu era
încă acceptată de majoritatea puterilor garante – ea a fost consolidată atât prin sancţionarea de
către puterile garante a preluării domniei de către principele Carol [...], cât mai ales prin acceptul
dat de Poartă, în toamna anului 1866. Din acel moment, România şi-a văzut pe deplin
<oficializată> noua situaţie. Nu era încă un stat independent, dar ansamblul puterilor îi
recunoscuse dreptul de a se afirma pe deplin ca o entitate statală europeană.[...]
Procesul de constituire şi dezvoltare a instituţiilor moderne [...] n-a suferit o întrerupere în
1866; dimpotrivă, înzestrată acum cu legea fundamentală – Constituţia – rezultată dintr-o
evoluţie
democratică, România şi-a consolidat instituţiile centrale şi locale. [...] De asemenea, trebuie
evidenţiate şi progresele ce au fost realizate în domeniul militar. În 1867 şi 1872 au fost
adoptate
legi de organizare a armatei. Efectivele au fost sporite, s-a îmbunătăţit dotarea cu armament.
Oştirea era pregătită pentru marea încercare care o aştepta în momentul când avea să se pună
chestiunea obţinerii independenţei ţării.”
(D. Berindei, O istorie a românilor)
Pornind de la această sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Numiţi legea fundamentală adoptată în 1866, precizată în sursa dată. 2 puncte
2. Precizaţi, pe baza sursei date, o caracteristică a legii fundamentale din 1866 în viziunea
domnitorului. 2 puncte
3. Menţionaţi conducătorul politic şi un spaţiu istoric la care se referă sursa dată. 6 puncte
4. Menţionaţi, din sursa dată, două informaţii referitoare la organizarea militară a statului român.
6 puncte
5. Formulaţi, pe baza sursei date, un punct de vedere referitor la reacţia statelor europene faţă
de evenimentele din 1866, susţinându-l cu două informaţii selectate din sursă. 10 puncte

V Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre constituţionalismul românesc, având


în vedere:
- precizarea anilor în care apar două dintre constituţiile României;
- menţionarea unei cauze şi a unei consecinţe a adoptării uneia dintre aceste constituţii;
- prezentarea unui principiu înscris într-una dintre cele două constituţii şi menţionarea a două
deosebiri dintre cele două constituţii;
- formularea unui punct de vedere referitor la necesitatea adoptării unei constituţii în România şi
susţinerea acestuia printr-un argument istoric.