Sunteți pe pagina 1din 8

Tema .

Taxele vamale

1. Taxele vamale - caracteristică generală.


2. Metodele de determinare a valorii mărfurilor în vamă.
3. Regimurile vamale.

1. Taxele vamale - caracteristică generală.

Taxă vamală este plata obligatorie, percepută de autoritatea vamală la introducerea sau la
scoaterea mărfurilor de pe teritoriului vamal al Republicii Moldova. Teritoriul vamal este teritoriul
asupra căruia Republica Moldova are dreptul exclusiv de jurisdicţie în domeniul activităţii vamale.
Scopul aplicării taxelor vamale este:
• optimizarea structurii importului de mărfuri;
• echilibrarea importului şi exportului de mărfuri;
• protecţia producătorilor de mărfuri autohtoni;
• crearea condiţiilor favorabile pentru integrarea Republicii Moldova în economia mondiala.
Taxele vamale se aplică conform tarifului vamal. Tarif vamal reprezintă catalogul care
cuprinde nomenclatorul de mărfuri introduse pe sau scoase de pe teritoriul vamal, precum şi cotele
taxei vamale aplicate acestor mărfuri. Nomenclatorul de mărfuri este lista care cuprinde codurile,
denumirile şi descrierea mărfurilor corespunzătoare sistemelor de clasificare aplicate în practica
internaţională.
Obiect al impunerii cu taxe vamale sunt mărfurile importate, exportate sau care sunt în
tranzit pe teritoriul RM.
Plătitori ai taxelor vamale sunt persoanele fizice şi juridice care deţin obiectul impozabil.
Cotele taxei vamale şi lista mărfurilor supuse acesteia se stabilesc de către Parlament. Ele se aplică în
conformitate cu legislaţia şi cu acordurile internaţionale, la care Republica Moldova este parte.
Cotele taxei vamale sunt unice şi nu pot fi modificate, cu excepţia cazurilor prevăzute de legislaţia în
vigoare sau de acordurile internaţionale, la care Republica Moldova este parte.
În Republica Moldova, în funcţie de cotele taxelor vamale, se aplică următoarele tipuri de
taxe:
 Taxa ad valorem se calculează în cote procentuale faţă de valoarea în vamă a mărfii.
 Taxa specifică se calculează în cote fixe pe unitate de marfă.
 Taxa combinată aplică concomitent cotele fixe şi cotele procentuale.
În dependenţă de marfa la care se aplică, există taxe vamale excepţionale, care se divizează
în:
- taxa specială, care se aplică cu scopul de a proteja mărfurile de origine autohtonă de
introducerea pe teritoriul vamal a mărfurilor de producţie străină în cantităţi şi în condiţii care
cauzează sau pot cauza prejudicii materiale considerabile producătorilor de mărfuri autohtoni;
- taxa antidumping, se percepe în cazul introducerii pe teritoriul vamal a unor mărfuri la preţuri
mai mici decât valoarea lor în ţara exportatoare la momentul importului, dacă sunt lezate interesele
sau apare pericolul cauzării prejudiciilor materiale producătorilor autohtoni de mărfuri identice sau
similare ori apar predici pentru organizarea sau extinderea în ţară a producţiei de mărfuri identice
sau similare;
- taxa compensatorie, se aplică în cazul introducerii pe teritoriul vamal a mărfurilor, la
producerea sau la exportul cărora, direct sau indirect, au fost utilizate subvenţii, dacă sunt
lezate interesele sau apare pericolul cauzării prejudiciilor materiale producătorilor autohtoni de
mărfuri identice sau similare ori apar piedici pentru organizarea sau extinderea în ţară a producţiei
de mărfuri identice sau similare.

1
Pentru serviciile acordate de lucrătorii vamali (oformarea documentelor, păstrarea mărfurilor în
depozitele vamale, etc) se percep taxe pentru efectuarea procedurilor vamale.
Mărfurile care trec frontiera vamală se supun taxei vamale conform Legii cu privire la tariful
vamal.
Procedurile vamale reprezintă totalitatea serviciilor acordate de organele vamale în sfera
activităţii vamale. Nomenclatorul acestor servicii şi taxele pentru ele sînt aprobate în conformitate cu
legislaţia.
Taxa pentru proceduri vamale se achită la utilizarea oricărei destinaţii vamale, cu excepţia
abandonului în favoarea statului, dacă legislaţia nu prevede altfel.
Mijloacele băneşti încasate ca taxă pentru proceduri vamale se varsă la bugetul de stat şi se
utilizează în volum deplin la finanţarea activităţii vamale.

Anexa nr.2
la Legea cu privire
la tariful vamal

Lista serviciilor vamale şi cuantumul taxei pentru proceduri vamale

Nr. Serviciile vamale Cuantumul taxei, în euro


crt.
1 2 3
1. Vămuirea mărfurilor plasate în regim de import, de perfecţionare
pasivă (cu excepţia celor menţionate la pct.5), de transformare sub
control vamal, în magazin duty-free, cu valoarea în vamă:
- de la 100 la 1000 euro 4
- de peste 1000 euro 0,4% din valoarea în vamă a
mărfii, dar nu mai mult de 1800
euro
2. Vămuirea mărfurilor plasate în regim de admitere temporară sau
export temporar, respectiv reexportul sau reintroducerea acestora:
pe un termen de pînă la 2 luni, a mărfurilor prezentate la tîrguri şi 0,05% din valoarea în vamă a
expoziţii, pentru măsuri culturale şi sportive pe un termen de peste 2 mărfii dar nu mai mult de 400
luni, a tuturor mărfurilor cu valoarea în vamă: euro
- de la 100 la 1000 euro 4
- de peste 1000 euro 0,4% din valoarea în vamă a
mărfii, dar nu mai mult de 1800
euro
3. Vămuirea mărfurilor plasate în export sau reexport, cu excepţia celor 0,1% din valoarea în vamă a
menţionate la pct.6 mărfii, dar nu mai mult de 500
euro
4. Vămuirea mărfurilor plasate în regim de perfecţionare activă, cu
valoarea în vamă:
- de la 100 la 1000 euro 4
- de peste 1000 euro 0,1% din valoarea în vamă a
mărfii, dar nu mai mult de 100
euro
5. Vămuirea mărfurilor plasate în regim de perfecţionare pasivă în cazul 0,1% din valoarea în vamă a
scoaterii acestora pentru reparaţii, cu obligativitatea reintroducerii lor mărfii,dar nu mai mult de 500
după efectuarea acestor lucrări euro
6. Vămuirea mărfurilor plasate în export, reexport, precum şi la 0,15% din suma serviciilor
reintroducerea lor în cazul în care aceste mărfuri anterior au fost prestate, dar nu mai mult de 100
plasate în regimurile vamale de perfecţionare activă, transformare sub euro; în caz de lipsă a serviciilor -
control vamal sau perfecţionare pasivă 10 euro
7. Vămuirea mărfurilor plasate în antrepozit vamal, zonă economică 0,1% din valoarea în vamă a
liberă sau supuse distrugerii mărfii, dar nu mai mult de 400
euro
8. Eliberarea adeverinţei pentru înregistrarea mijlocului de transport, a 7

2
caroseriei sau a motorului, introduse pe teritoriul ţării (chiar şi
provizoriu), pasibile înregistrării în subdiviziunile structurale
subordonate Ministerului Dezvoltării Informaţionale
9. Păstrarea bunurilor în depozitele ce aparţin organelor vamale, inclusiv
primite de ultimele în gestiune - de fiecare kilogram pentru fiecare zi
de păstrare:
- pentru primele 30 de zile calendaristice 0,01
- pentru următoarele 30 de zile calendaristice 0,02
- pentru următoarele zile calendaristice 0,05
10. Aplicarea sigiliului vamal (inclusiv costul sigiliului) 4 - de sigiliu vamal
11. Prezentarea, la cerere, a informaţiei statistice privind comerţul 5
exterior cu mărfuri ale agentului economic respectiv, pe o perioadă de
pînă la un an, cu excepţia autorităţilor publice
12. Eliberarea autorizaţiei (de fiecare contract) pentru:
- perfecţionare activă, cu excepţia celei menţionate la pct.15 10
- perfecţionare pasivă 40
- transformare sub control vamal 100
13. Emiterea autorizaţiei de antrepozit vamal 400
14. Autorizarea admiterii temporare, cu excepţia mărfurilor prezentate la 40
tîrguri şi expoziţii, pentru măsuri culturale şi sportive
15. Eliberarea autorizaţiei de perfecţionare activă a mărfurilor introduse 200
pe teritoriul Republicii Moldova din zonele economice libere ale
Republicii Moldova, separat pentru fiecare declaraţie vamală
16. Eliberarea autorizaţiei pentru activitatea de broker vamal, pe un 200
termen de 2 ani
17. Eliberarea atestatului de calificare al specialistului în domeniul 100
vămuirii, pe un termen de 2 ani
18. Prelucrarea informaţională a declaraţiei vamale primare 4
19. Prelucrarea informaţională a fiecărei declaraţii vamale complementare 1

20. Eliberarea duplicatelor atestatului de calificare al specialistului în 5


domeniul vămuirii, autorizaţiei pentru activitatea de broker
21. Eliberarea certificatului de origine a mărfii 6

Notă:
1. Taxa pentru efectuarea procedurilor vamale nu se percepe pentru mărfurile şi serviciile importate pe
teritoriul Republicii Moldova din contul împrumuturilor şi granturilor acordate Guvernului sau acordate cu
garanţie de stat, din contul împrumuturilor acordate de organismele financiare internaţionale (inclusiv din
cota-parte a Guvernului), destinate realizării proiectelor respective, precum şi din contul granturilor acordate
instituţiilor finanţate de la buget, conform listei aprobate de Guvern.
2. Taxa pentru efectuarea procedurilor vamale nu se percepe pentru utilajul, echipamentul şi atributele
de gratificaţie primite ca donaţii de Comitetul Naţional Olimpic şi de federaţiile sportive naţionale de profil de
la Comitetul Internaţional Olimpic, de la federaţiile sportive europene şi internaţionale de profil pentru
pregătirea sportivilor de performanţă şi promovarea mişcării olimpice, fără drept de comercializare a acestui
utilaj, echipament şi atribute de gratificaţie.
3. Taxa pentru efectuarea procedurilor vamale nu se percepe pentru mărfurile importate de către
persoanele fizice pentru uz sau pentru consum personal a căror valoare şi/sau cantitate nu depăşesc limitele
stabilite de legislaţia în vigoare.
4. Taxa pentru efectuarea procedurilor vamale nu se percepe pentru gazele naturale importate de către
Societatea pe Acţiuni "Moldova-Gaz" şi destinate livrării către Societatea cu Răspundere Limitată
"Tiraspoltransgaz" care nu are relaţii cu sistemul bugetar al Republicii Moldova.
5. Taxa pentru efectuarea procedurilor vamale nu se percepe pentru mărfurile introduse pe sau scoase
de pe teritoriul vamal în calitate de ajutor umanitar.
6. Taxa pentru efectuarea procedurilor vamale nu se percepe pentru lotul de 72 de automobile de marca
"Moskvici 2141" R5 "Iuri Dolgoruki", importat de Întreprinderea de Instruire şi Producţie "Lumintehnica" -
S.R.L. a Societăţii Orbilor din Moldova.
7. Produsele petroliere şi alte mărfuri ce sînt tranzitate prin Portul Internaţional Liber "Giurgiuleşti" se
scutesc de taxa pentru efectuarea procedurilor vamale la scoaterea acestora de pe teritoriul Portului
Internaţional Liber "Giurgiuleşti" cu condiţia că această taxă a fost achitată la introducerea lor pe teritoriul

3
menţionat.
Costul autorizaţiei de activitate a magazinului duty-free (inclusiv duty-free diplomatic) constituie anual
27 mii de lei pentru fiecare magazin în parte şi 10 mii de lei pentru comercializarea mărfurilor la bordul
navelor aeriene, mijloace care se virează integral la bugetul de stat.

2. Metodele de determinare a valorii mărfii în vamă


Valoarea în vamă a mărfii introduse pe teritoriul vamal se determină prin următoarele metode:
-în baza valorii tranzacţiei cu marfă respectivă;
-în baza valorii tranzacţiei cu marfă identică;
-în baza valorii tranzacţiei cu marfă similară;
-în baza costului unitar al mărfii;
-în baza valorii calculate a mărfii;
-prin metoda de rezerve.
Principala metodă dintre cele specificate este metoda determinării valorii în vamă a mărfii în
baza valorii tranzacţiei cu marfă respectivă. Dacă această metodă nu poate fi aplicată, se folosesc alte
metode.

Metoda determinării valorii în vamă a mărfii în baza valorii tranzacţiei


cu marfă respectivă.
La determinarea valorii mărfii în vamă prin metoda dată, în valoarea tranzacţiei se include
următoarele componente în cazul în care nu au fost incluse anterior în valoarea mărfii:
♦ cheltuielile pentru transportul mărfii la aeroport sau alt loc de introducere a mărfii pe
teritoriul vamal (cheltuielile aferente asigurării, costul transportului, costul încărcării,
descărcării şi transportului mărfii);
♦ cheltuielile suportate de cumpărător (costul containerelor şi/sau altui ambalaj de
folosinţă repetată, dacă, în corespundere cu Nomenclatorul de mărfuri, acestea sunt
considerate un tot întreg cu marfă, costul ambalajului, inclusiv costul materialelor de
ambalaj şi a lucrărilor de ambalare);
♦ partea din costul mărfurilor şi serviciilor (materia primă, materialele, detaliile şi alte
piese de completare, ce constituie parte componentă a mărfii, materialele cheltuite la
fabricarea mărfii, lucrările de proiectare, experimentale de construcţie, de amenajare
estetică, designului şi desenelor tehnice executate în afara teritoriului RM în procesul
operaţiilor de fabricare a mărfurilor), care direct sau indirect au fost oferite cumpărătorului
gratis sau la preţ redus în legătură cu producerea ori vânzarea pentru export a mărfii
evaluate;
♦ plăţile pentru licenţe şi alte plăţi pe care cumpărătorul trebuie să le achite, direct sau
indirect pentru utilizarea obiectelor proprietăţii intelectuale, drept executare a condiţiei de
vânzare a mărfii evaluate.
Metoda respectivă nu poate fi aplicată dacă:
1. există restricţii în privinţa drepturilor cumpărătorului asupra mărfii evaluate, cu excepţia
restricţiilor:
 stabilite de legislaţie
 în privinţa regiunii geografice în care marfa nu poate fi vîndută
 care nu influenţează esenţial preţul mărfii
2. vânzarea mărfii şi valoarea tranzacţiei depind de respectarea unor condiţii a căror acţiune nu
poate fi luată în consideraţie;
3. informaţia folosită de declarant la anunţarea valorii în vamă a mărfii nu este veridică sau nu
este confirmată prin acte;
4. participanţii la tranzacţii sunt

4
Metoda determinării valorii în vamă a mărfii în baza valorii tranzacţiei
cu marfă identică.
La utilizarea acestei metode, drept bază se ia valoarea tranzacţiei cu marfă identică. Se
consideră identice mărfurile care se aseamănă în toate privinţele cu marfa evaluată, inclusiv în ce
priveşte: caracteristicile fizice, calitatea mărfii şi reputaţia pe piaţă, ţara de origine şi producătorul.
Deosebirile neesenţiale de exterior nu pot constitui temei pentru includerea mărfurilor în
categoria celor neidentice, dacă în celelalte privinţe aceste mărfuri corespund cerinţelor de mai sus.

Metoda determinării valorii în vamă a mărfii în baza valorii tranzacţiei


cu marfă similară.
La utilizarea acestei metode, drept bază se ia valoarea tranzacţiei cu marfă similară. Se
consideră similare mărfurile care, deşi nu sunt identice, au caracteristici asemănătoare şi se constituie
din componente asemănătoare, fapt ce le permite să îndeplinească aceleaşi funcţii ca şi marfa
evaluată şi să fie interschimbabile din punct de vedere comercial.
La determinarea similitudinii mărfurilor, se iau în considerare următoarele caracteristici:
calitatea, existenţa mărfii comerciale, reputaţia pe piaţă, ţara de origine şi producătorul.

Metoda determinării valorii în vamă a mărfii prin metoda costului unitar.


Valoarea în vamă a mărfii se determină în baza costului unitar în cazul în care marfa evaluată
ori marfa identică sau similară cu ea se va vinde pe teritoriul Republicii Moldova fără modificarea
stării ei iniţiale.
La determinarea valorii în vamă prin această metodă, drept bază se ia preţul la o unitate a
acestei mărfi la momentul importării, la care ea se vinde în cele mai mari partide persoanei ce nu este
în relaţii de interdependenţă cu vânzătorul.
Din preţul unităţii de marfă se scad: a) cheltuielile de comision, majorările ordinare pe
beneficiu, cheltuielile generale suportate în legătură cu importarea şi vânzarea pe teritoriul republicii
a mărfurilor de aceeaşi clasă sau tip; b) cheltuielile ordinare, suportate în legătură cu asigurarea,
transportul, încărcarea, descărcarea şi transportarea mărfii pe teritoriul Republicii Moldova.

Metoda determinării valorii în vamă a mărfii în baza valorii calculate


La determinarea valorii în vamă prin această metodă, drept bază se ia valoarea unei unităţi de
marfă dată, calculată prin adunarea:
♦ valorii materialelor folosite la fabricarea mărfii şi cheltuielilor generale suportate de
producătorul ei;
♦ cheltuielilor generale suportate în legătură cu vânzarea pe teritoriul republicii a
mărfurilor importate de aceeaşi clasă sau tip, inclusiv a cheltuielilor pentru asigurare,
transport, încărcare vamală, altor cheltuieli
♦ beneficiilor obţinute de exportator în urma livrării mărfurilor de aceeaşi clasă şi tip în
Republica Moldova

Metoda de rezervă
În cazul când valoarea în vamă a mărfii nu poate fi determinată de către declarant prin
aplicarea consecutivă a metodelor specificate sau autoritatea vamală consideră ca temei că aceste
metode nu pot fi utilizate, valoarea în vamă a mărfii se determină prin metoda de rezervă, în
conformitate cu prevederile acordurilor internaţionale la care Republica Moldova este parte.
În cazul aplicării metodei date, autoritatea vamală pune la dispoziţia declarantului informaţia
despre preţurile la mărfurile importate.
La determinarea în vamă a valorii mărfii prin metoda de rezervă, drept bază nu pot fi luate:
preţul de vânzare al mărfii pe piaţa internă a republicii, preţul mărfii pe piaţa internă a ţării
exportatoare, preţul mărfii stabilit arbitrar sau preţul fictiv, sistemul care prevede aplicarea, în scopuri

5
vamale, a celei mai mari valori a mărfii din două posibile, costul de producţie al mărfii, alt decât
valoarea calculată a mărfurilor identice sau similare, valoarea mărfii comercializate pentru export în
altă ţară decât ţara importatoare.

4. Regimurile vamale
În Republica Moldova sunt stabilite următoarele regimuri vamale:
1.importul
2.reimportul
3.tranzitul
4.depozitul vamal
5.magazinul dutyfree
6.perfecţionarea activă
7.transformarea sub supraveghere vamală
8.admitere temporară
9.zona liberă
10.perfecţionarea pasivă
11.exportul
12.reexportul
13.nimicirea
14.renunţarea în folosul statului
Importul este regimul vamal în care mărfurile introduse pe teritoriul vamal primesc statutul
de mărfuri puse în circulaţie numai după ce sunt plătite dr. de import şi dacă sunt vămuite.
Reimportul este regimul vamal în care, mărfurile autohtone scoase de pe teritoriul vamal în
conformitate cu regimul vamal de export se reîntorc pe acest teritoriu pentru a fi plasate sub regimul
de reimport, mărfurile trebuie să întrunească următoarele condiţii:
o Să fie anterior exportate
o La momentul exportului să fi fost mărfuri autohtone
o Să fie în starea în care au fost la momentul exportului, cu excepţia uzurilor normale şi
a pierderilor naturale aferente transpotului şi păstrării în condiţii bune
Tranzitul este regimul vamal în care mărfurile sunt transportate sub supraveghere vamală de
la un organ vamal la un alt organ vamal fără perceperea taxelor de import şi export. Pe teritoriul
Republicii Moldova tranzitul se efectuează pe orice cale şi în orice direcţie.
Timpul tranzitului pe teritoriul vamal se stabileşte de organul vamal, dar nu poate depăşi 72
ore din momentul trecerii frontierii vamale.
Tranzitul de mărfuri pe cale ferată în cazul formării garniturii de tren în unele staţii ale căii
ferate nu poate depăşi 168 ore din momentul trecerii frontierii de stat.
Depozitul vamal este regimul vamal care constă în depozitul mărfurilor sub supraveghere
vamală fără perceperea taxelor de import sau export, cu excepţia taxei pentru procedurile vamale.
Sub regim de depozit vamal pot fi plasate orice tip de mărfuri. Mărfurile care prezintă pericol,
cele succeptibile de a altera alte mărfuri sau care necesită instalaţii speciale sunt depozitate în
încăperi special amenajate.
Mărfurile plasate sub regim de depozit vamal pot fi supuse unor operaţiuni, şi anume:
a. De asigurare a integrităţii lor;
b. De pregătire, cu acordul organului vamal, spre vânzare şi transportare (ambalarea,
marcarea acestora).
Operaţiile efectuate cu mărfurile plasate în regim de depozit vamal nu pot modifica parametrii
lor tehnici de calitate şi cantitate.
Depozitele vamale se înfiinţează cu autorizaţia Departamentului Vamal. Termenul de
valabilitate al autorizaţiei este de 3 ani.

6
Magazinul duty free este un regim vamal care constă în comercializarea mărfurilor sub
supraveghere vamală în locuri special amenajate, amplasate în aeroporturi internaţionale şi la
bordurile navelor aeriene.
În magazinele duty free mărfurile se vând numai persoanelor care pleacă în străinătate şi au
fost supuse controlului vamal, controlul actelor de identitate şi a biletelor de călătorie. Mărfurile din
aceste magazine se comercializează contra valută străină.
Perfecţionarea activă este un regim vamal în care mărfurile străine sunt supuse unor operaţii
de transformare sau prelucrare pe teritoriul vamal cu restituirea drepturilor de import încasate, cu
excepţia taxei pentru procedurile vamale dacă produsele rezultate sunt scoase de pe teritoriul vamal
în conformitate cu regimul vamal de export.
În regimul de perfecţionare activă se pot face următoarele operaţiuni:
1) Fabricarea mărfurilor, inclusiv montajul, asamblarea şi adaptarea lor la alte mărfuri;
2) Prelucrarea şi transformarea mărfurilor;
3) Remontare în forma iniţială;
4) Utilizarea unor mărfuri, care permit sau facilitează obţinerea de produse, chiar dacă aceste
mărfuri dispar total sau parţial în procesul de perfecţionare.
Perfecţionarea activă se efectuează în baza autorizaţiei eliberată de Departamentul Vamal.
Transformarea sub supraveghere vamală este un regim vamal în care mărfurile străine sunt
depuse sub supraveghere vamală pe teritoriul vamal unor operaţiuni ce le transformă felul sau starea
iniţială.
Produsele rezultate din transformarea sub supraveghere vamală se plasează într-un alt regim
vamal. Lista mărfurilor care nu pot fi plasate sub acest regim este stabilită de Guvern.
Admiterea temporară este un regim vamal, în care se permite utilizarea mărfurilor pe
teritoriul vamal sau în afara lui cu scutirea totală sau parţială de taxa de import şi export cu excepţia
taxei pentru procedurilor vamale.
Mărfurile admise temporar trebuie să fie reexportate în aceeaşi stare, cu excepţia uzurii lor
normale şi a pierderilor naturale.
Organul vamal nu autorizează admiterea temporară a mărfurilor care nu pot fi identificate.
Termenul de aflare a mărfurilor sub regim de admitere temporară este stabilit de organele vamale şi
nu poate depăşi 3 ani.
Zona liberă este un regim vamal în care mărfurile străine sunt plasate şi utilizate pe un
teritoriu anumit fără plata taxelor de import, cu excepţia taxei pentru procedurile vamale, iar
mărfurile autohtone sunt introduse şi utilizate cu respectarea condiţiilor stabilite pentru regimul de
export.
Mărfurile plasate în zona liberă pot fi supuse operaţiilor de producţie, de comerţ şi altor
operaţiuni, cu excepţia vânzărilor cu amănuntul.
Organele vamale sunt în drept să interzică unor persoane efectuarea de operaţiuni cu mărfurile
plasate în zona liberă sau să interzică intrarea în zona liberă, dacă ele nu respectă legislaţia.
Guvernul şi Departamentul Vamal sunt în drept să stabilească restricţii sau să interzică
introducerea unor mărfuri în zona liberă. Aflarea mărfurilor în zona liberă nu este limitată în timp.
Persoanele, care efectuează operaţiuni cu mărfurile plasate în zona liberă sunt obligate să ţină
o evidenţă zilnică a mărfurilor, care intră, se află sau ies din zona liberă, precum şi a mărfurilor
confecţionate, prelucrate, transformate, cumpărate sau vândute şi să prezinte organului vamal darea
de seamă referitor la ele.
În cazul introducerii de mărfuri străine şi autohtone în zona liberă nu se percep taxe de import,
cu excepţia taxei pentru procedurile vamale.
Dacă mărfurile sunt scoase din zona liberă şi introduse pe cealaltă parte a teritoriului vamal,
atunci se percep taxe de import. Dacă mărfurile sunt scoase din zona liberă în afara RM, atunci nu se
percep taxe de import şi export, cu excepţia taxei pentru procedurile vamale.
Perfecţionarea pasivă este un regim vamal în care mărfurile autohtone sunt prelucrate sau
transformate în afara RM, iar produsele rezultate sunt importate cu scutirea totală sau parţială de taxe
de import, cu excepţia taxei pentru procedurile vamale.

7
Perfecţionarea pasivă se efectuează în termenul stabilit de legislaţie. La stabilirea termenului
se ţine cont de durata procesului de perfecţionare pasivă justificată din punct de vedere economic.
Exportul este un regim vamal în care mărfurile sunt scoase de pe teritoriul vamal fără
obligarea returnării lor pe acest teritoriu.
Reexportul este un regim vamal în care mărfurile străine sunt scoase de pe teritoriul vamal
fără perceperea taxei de export, cu excepţia taxei pentru procedurile vamale.
Nimicirea este un regim vamal în care mărfurile străine sunt nimicite sub supraveghere
vamală şi sunt făcute inutilizabile fără perceperea taxelor de import, cu excepţia taxei pentru
procedurile vamale. Nimicirea mărfi se face de persoana interesată din cont propriu.
Renunţarea în folosul statului este un regim vamal în care persoana renunţă la mărfuri în
folosul statului, fără perceperea taxelor de import sau export, cu excepţia taxei pentru procedurile
vamale.
Plasarea mărfurilor sub acest regim se face numai cu acordul organelor vamale. Renunţarea în
folosul statului se efectuează de persoanele interesate din cont propriu şi nu presupune cheltuieli din
partea statului.