MIHAIL SADOVEANU

Domnu Trandafir
qi alte minunate povestiri sadoveniene
 Domnu Trandafi.r
$1 aite minunate povestiri sadoveniene

CUPRINS

LaMestecinei... 7
Hultanul 1,4
Puica. 21
MogCriciun.... 26
Dimineti de iulie
)
33
Povestitorii 43
Fit-Frumos Mdzdrean 49
Ijrsu. . 53
Pirul din ogtada buniciior 57
:^
Intamplare cu nipte comedianti 62
in noaptea cAnd graiesc dobitoacele . . . . 72
Maica-mea eramare farmazoand. 79
C6,nd a cizut Mog Calistru pe Dedeleu 84
Printre gene . 90
Cheia 99
Stigletele 103
Fdntdna tinereEii 1.07
Margigor sau Baba Dochia 113
Povestea cu iepudi 11,9
IanogndzdraYafl. 124
Povestea cu privighetoarea. 129
Un om nd,cdjit 134
Domnu Tnndaft 139
in Pldurea Petdgotului 147
ZdnaLacului... . 154
Glosar 159
 MO$-CRACTUN

.ra.
f h partea de la vale a sarului, curgea pdrbilui Berbec, gi dincolo de pAriu,
se innlqa pieptig dealul Morii. Dealului i zicea a$a pentru ci pe apa lui
II Berbec, in susul satului, la poalele coastei, umbla o moard,. Din vechi ziie
ridicatd de un gospodar din neamul Berbecegtilor, fusese purtatd, cu vrednicie din
generatie in generaEie de feciorii meziri,dupl datini, g-acuma, in vremea copiliriei
mele, umbla pe sama lui mog Gavrilag Berbec. Istoria, plini de lucruri ciudate, a
morii gi a morarior, pe vremea turcilor, a grecilor si a Zaverei, pe vremea rugilor
gi a nemflor, o spuneau cateodatd babele, la claca de tots ori de desficat pip"-
goi, - eu insd nu-mi mai amintesc nimic. $tiu numai c-o ascultam cu mare uimire
gi in liorare.
Moara, pititi in rovina pArdului, agezatd trainic pe taragi negri de stejar,
parcd" se ferea de vederea oamenilor, subt o gandrama latgd. ct streginile mari g-apa
de joase, inc6t mAtele puteau siri de la pdmdntpe acoperig . F,ra duratd, din bArne
gi era aga de tare, incAt trecuseri peste ea, fdrd. s-o clinteas cd, toate puhoaiele gi
vifornitele anilor. Un val iute de apd,veneadin pAriu pe jghiab negru de scAndud,
si roata cu speteze, tzbitd,, tresirea din somn ca subt o loviturd de bici, gi prindea
sd se invArti zorric.lnliuntru, pietrele porneau o huruialS inibugiti, gi teica bitea
in tact regulat gi monoton.
Pe mog Gavrilag Berbec il vdzusem de cateva ori pani-n anul de care
po\-estesc, dar de departe, - cd,cinoi copiii ne sfiam de el. il vdzusem la jghiab, in
 Moq-Crdciun 27

bdtdttrd.,il zirisem pornind incovoiat in susul pAtiului, la rAmnicul unde se tezeau

apele. $tiu cd avea un suman sur, o ciciuld rogcatd g-o barbd mare.
Intr-o tarnd.,pe cdnd eram bucher gi mi bucuram de prima mea vacanEi de
Criciun, - simgind ci incep a a-vez- putere gi drepturi pe lume, cerui cu plAngeri gi
suspine o sdniuli de la mog ldmia,omul nosttu de ogradd. Dupd ce bittAnul mi-a
cioplit-o gi mi-a incheiat-o dintr-un fag bun, luai pe frate-meu Matei, c-un an mai
mic decAt mine, g-o pornirim cu cArdul de bnie,ti ai satului, spte dealul Modi.
F.ra o iarna tare gi bogati in zdpadd,. PArnr-rl era ingheEat gi ttoierut. La rovina
morii, se zdrea numai un sul de fum izvorAnd gi imprigtiindu-se spre cerul verziu.
Din moari. se vedea o patd. neagrd, ca un covru de sdlbd.ticiune, numai dupi ce
oe cdtdram cu sdniile sus, pe creasta dealului. inziua cu soare gi cu pugin get,
parci anume diruiti de Dumnezeu copiilor, - noi, toEi biiegii satului, fdceam o
larmd. nemaipomenitd. $irag ne ridicam pe costigi, incovoiagi pi trigdnd siniile
dupi noi; pirag ne dideam drumul pe sticlug, chiuind si urlAnd.
Abia atunci inviqam cArmuirea sdniei, gi Vasile alutPdnzarul, cel mai megter
in treaba aceasta, mi discilea. Degi eram feciotul boierului, el imi vorbea ca unui
inr.i.ticel.
Mni Tudorili, imt zice el. Bagi de sami si nu te hartoiegti, adici sd nu
r-ii pe-o - coasti, c-apoi te duci de-a tivilucul ;i-qi belegti nasul. indreaptd sania la
drum bun cu picioatele,lucreazd din cdlcAie - g-apoi si vezi cum merge: ca trinu!
Cum se gi cuvenea, teorta lui o insogi gi de practicd.
El se agezi dinainte in sdniulS gi eu la spatele lui, ,tinAndu-l strAns pe dupi
liept, cu amAndoui mAnile. Cu gitagul de sdniuge dupi noi, o pornirim ia vale
lntr-o furtuni de pulberc de zdpadi. De simgirea de fericite a zborului in lumina
zilei, pe omitul alb, in rd.ceaTa aspr5, imi amintesc $-acuma ca de una din cele mai
:rre clipe a1e vietii. Omdtul clipea in mii de colori gi scAntei; ochii mi se incilzird
.i obrajii mi se apdns erd;in tot trupul simgeam o furnicare aprig5. Siniuga repezitd"
:rergea fulgeritor, apoi deodati o simqii cd saltd. in sus. Mdtrezi pe troianul ridicat
..r malul pArAului de biieEi, ca si taie iuleala gi sd opreasci siniulele.
Vasile altrPinzaru se zvAdi in picioare, md apuci de-o mini gi mi feri 1a
, parte; alte sinii veneau la vale ca rcpezrte dintr-un tun.
Ei, iti place? mi intrebi rdzdnd, cttbtrza de sus incre,titi deasupra gtngiei.
- Tare-mi place! strigai eu infldcirat.
- Atuncea mai hai odatd, mni Tudorilil
-A doua oari siniugul a fost cu peripetii.
Sania din frunte s-a hartoit, s-a privdlit si noi, si ceilalqi care veneau pe
,.:'m5, ne-am incurcat, ne-am izbit, ne-am rdsturnat. Dar totul s-a petrecut cu
:.rra repeziciune, incAt n-am mai avut cAnd md inspiimAnta. Vasile Pdnzart iat
-.lea si mi intreba pe cAnd mi ridica de jos:
 Mog-Crdciun 29

Ei, dar acu plicut?

- Mi-a plicut ,ti-a
g-acumal zisei eu scuturAndu-mi de omit.
- Alunss2 mai hai odati!...
-CAnd mi-a venit gi mie rAndul si mi aSez la cdrmd., cu frate-meu la spate,
\ asrle Pdnzaru gi-a bitut cdciula de pimAnt 9-a strigat cdtrdbdteti:
Sta1i, mii! acu se cheami ci feciorul boierului dd rzamin la sanie ! Ia si
-
'.-edem. M-am agezati frate-meu m-a cuprins strAns: am pornit. Nu indrizneam a
chiui; eram cu sufletul nelinigtit, dar eram incordat cu luare-aminte. Sus, toii copiii
stdteau grnmddif gi ptiveau. Am izbutit si indrept siniula pe drum bun, simEeam
strdnsoarea fratelui meu ca un clepte tremuritor; m-a cuprins o bucurie nebuni
cind am siltat pe dAmbul de zdpadd gi zborul mi s-a oprit.
Ai vdz:ut? strigai eu cu mAndne cdtrd Matei.
-Sus, pe deal, biieqii satului chiuiau,
Tudoriidl striga Vasile Pdnzatul. Ji-am pus nota zece!
-Brava,mii
lsprava zceasta m-a a?ezatdeodatd in rAndul celor mari. F-ranrt ald1at gi vesel.
O putere necunoscuti imi intrase in trup. O dati, de doud ori, de zece oti, de
nenumd.rate ori, ridicai dealul cu cArdul de copii. Umblam intt-un girag pestrig de
haine largi, de ciubote gi opinci mari. Unii biiegi erau cu cojoacele, algii cu mintene
strdnse pe trup cu frAnghiule. CIciulile le cideau pdnd.lanas. Dar cu toate straiele
qrele, opincile incircate cu paie gi cdciuJile dintt-o oaie, togi se miscau cu hirnicie,
nedoborAqi, neostenigi. Departe, pe la podul de peste pdrdu gi pe gosea, tfeceau
qospodari cu siniile; se opreau o c1ipd, priveau la privilirile noastre gi ascultau
chiotele, apoi dideau din cap, spuneau ceva unul cdtrd, altul 9i porneau mai
departe...
Dar soarele incepu si impurpureze as{rngttul gi ceaEa munEilor albagtri se
tacu viorie. BnieEii se trigeau unul cAte unul spre sat. Incovoia,ti ca subt o povari,
cu frAnghiile sdniulelor pe dupi umdf,cu mAnile in mAnici, polneau domol, trudi,ti,
ca dupi o munci grea. Gerul amurgului incepu si scapere pe intinderi; in sciderile
luminii, omdtul cdpdtao nuanli albistde. O fatd'mare, imbodolitd pAni la nas, veni
c-o nuia 1ung5, pdnd.la poalele dealului gi lud de dinapoi pe Vasile Pdnzatu,
dascilul meu de sdniug:
mii rdule,toatd. zialtca ai si te dai de-a tivilucul pe deal? Fi
-l)a'bine,
acasd" mat ripede, ci te cheamd tdttcal.
Era inci lumin6; satul era la obdtare de pugci; md,hotfudr si mi mai cobor
de cAteva ori cu siniula din vArful dealului.
Eram neobosit, imi pirea rdu cd. o zi aga de frumoasi se isprivegte a;a de
curAnd. Pdnzaru gi cu sotd-sa dispiruserd in sat, pe la podul de lemn'
[2'noi nu mergem acasd? indtd,znt si mi intrebe Matei.
- Ba da, dar sd ne mai ddm inci o datd.
-