Sunteți pe pagina 1din 13

Procedură de execuţie

Executare lucrari din beton si beton armat

PROCEDURA TEHNICA DE EXECUŢIE


-TURNARI BETON SI BETON ARMAT-

Page 1/13
Procedură de execuţie
Executare lucrari din beton si beton armat

1. SCOP
Procedura descrie activităţile si responsabilităţile privind realizarea fundaţiilor, incepand cu
operaţiile de pregătire a terenului, execuţia propriu-zisa, verificarea si controlul calitatii
inclusiv receptia si terminarea lucrarilor.

2. DOMENIU
Procedura se aplică în cadrul obiectivului “Lucrari de reabilitare drum forestier Dosu Rau”
la executia lucrarilo de turnare beton si beton armat.

3. DEFINIŢII

Angajator
Antreprenor
Beneficiar
Inginer

4. DOCUMENTE DE REFERINŢA

Legea 10/1995 privind Calitatea in construcţii, cu regulamentele aferente.


NE 012/99 Cod de practică pentru execuţia lucrărilor din beton, b.a. şi
beton precomprimat.
NE 012-1:2007 Cod de practică pentru executarea lucrarilor din beton, beton
armat si beton precomprimat.
CP 012/1:2007 Cod de practică pentru producerea betonului.
C169-88: Normativ pentru executarea lucrarilor de terasamente pentru
realizarea fundatiilor constructiilor civile si industriale.
P10-86 Normativ privind proiectarea si executatea lucrarilor de fundatii
directe la constructii.
GE 008- 1996 Ghid pentru executarea fundatiilor de suprafata cu solutii
tehnologice performante - criterii , exigente.
C 11-1974 Instructiuni tehnice privind alcatuirea si folosirea in constructii
a panourilor din placaj pentru cofraje.
C 41-1986 Normativ pentru alcatuirea, executarea si folosirea cofrajelor
glisante.
C 162- 1973 Normativ privind alcatuirea, executarea si folosirea cofrajelor
metalice plane pentru pereti din beton monolit la cladiri.
P 2 -1985 Normativ pentru intretinerea si repararea fondurilor fixe - din
codul de clasificare 961 - dispozitive SECOM - schele,
esafodaje, cofraje metalice si mixte.
HGR 964 / 1998 privind Aprobarea clasificatiei si a duratei normale de
functionare a mijloacelor fixe.
P 59 – 86 Instructiuni tehnice pentru proiectarea si folosirea armarii cu
plase sudate a elementelor de beton.
C 150-1999 Normativ privind calitatea imbinarilor sudate din otel ale
constructiilor civile, industriale si agricole.
C 28 -83 Instructiuni tehnice pentru sudarea armaturilor de otel beton.
C 149-1987 Instructiuni tehnice privind procedeele de remediere a
defectelor pt. elementele de beton si beton armat.
C 56-2002 Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de

Page 2/13
Procedură de execuţie
Executare lucrari din beton si beton armat

construcţii şi Instalaţii aferente.


C16-94: Normativ pentru executarea lucrarilor de constructii pe timp
friguros.
STAS 10107/0-90 Calculul si alcatuirea elementelor structurale din beton, beton
armat si beton precomprimat.
STAS 10265-75 Tolerante in constructii. Calitatea suprafetelor finisate. Termeni
si notiuni de baza.
STAS 10265/1-84 Tolerante in constructii. Tolerante la suprafetele din beton
aparent.
STAS 10265/2-90 Constructii civile, industriale si agrozootehnice. Calitatea
suprafetelor elementelor de beton. Tolerante la betonul
aparent

♦ ST 009 - 96 Specificatie tehnica privind cerinte si criterii de


performanta pentru produse din otel utilizate ca armaturi in
structuri din beton.
♦ SREN 10204-94 Produse metalice. Tipuri de documente de inspectie.
♦ STAS 438/1 - 89 Produse din oţel pentru armarea betonului. Oţel beton
laminat la cald.
Marci si conditii tehnice de calitate pentru otel beton
laminat la cald
♦ STAS 438/2-91 Produse de otel pentru armarea betonului.Sarme trase
pentru beton armat
♦ SR 438/3-98 Produse de otel pentru armarea betonului. Plase.
♦ SR 438/4-98 Produse de otel pentru armarea betonului. Sarma
cu profil periodic obtinuta prin deformare plastica la rece.
♦ STAS 6482/ 1-73 Sarme de otel si produse din sarma pentru beton
precomprimat. Reguli pt.verificarea calitatii.
♦ STAS 6482 / 2-80 Sarme de otel si produse din sarma pentru beton
precomprimat. Sarma neteda
♦ STAS 6482 / 3-80 Sarme de otel si produse din sarma pentru beton
precomprimat. Sarma amprentata.
♦ STAS 6482 / 4-80 Sarme de otel si produse din sarma pentru beton
precomprimat. Toroane.
♦ STAS 10107/0-90 Calculul si alcatuirea elementelor structurale din beton ,
beton armat si beton precomprimat
♦ STAS 777 - 80 Incercarea la indoire;
♦ SR ISO 10287-95 Otel pentru armarea betonului. Determinarea rezistentei
imbinarilor plaselor sudate.
♦ SR ISO 10065-95 Bare de otel pentru armarea betonului. Incercarea de
indoire - dezdoire.
♦ STAS 500/1 - 89 Oteluri de uz general pentru constructii. Conditii tehnice
generale de calitate.
♦ STAS 500/2-80 Oteluri de uz general pentru constructii. Marci.
♦ STAS 500/3-80 Oteluri de uz general pentru constructii rezistente la
coroziunea atmosferica. Marci.
♦ STAS 505/86 Otel laminat la cald. Table groase. Conditii tehnice de
calitate.
♦ SREN 10163-3-94 Conditii de livrare privind starea suprafetei tablelor,
platbenzilor si profilelor de otel laminate la cald.

Page 3/13
Procedură de execuţie
Executare lucrari din beton si beton armat

Partea 3: Profile.
♦ STAS 790 - 84 Apa pt. betoane si mortare.
♦ SR388-95 Ciment Portland.
♦ SREN 196-1-95 Metode de incercari ale cimenturilor. Partea 1.
Determinarea rezistentelor mecanice.
♦ SR EN 196-2-95 Metode de incercari ale cimenturilor. Partea 2. Analiza
chimica a cimenturilor.
♦ SR EN 196-3-95 Metode de incercari ale cimenturilor. Partea 3.
Determinarea timpului de priza si a stabilitatii.
♦ SR EN 196-3-95 / AC: Metode de incercari ale cimenturilor. Partea 3.
1997 Determinarea timpului de priza si a stabilitatii.
♦ SR EN 196-6-94 Metode de incercari ale cimenturilor. Determinarea finetii.
♦ SR EN 196-7-95 Metode de incercari ale cimenturilor.
Metode de prelevare si pregatire a probelor de ciment.
♦ STAS 662-89 Lucrari de drumuri. Agregate naturale de balastiera.
♦ STAS 730-89 Agregate naturale pt. lucrari de cai ferate si drumuri.
Metode de incercare.
♦ STAS 1667-76 Agregate naturale grele pt. betoane si mortare cu lianti
minerali.
STAS 4606-80 Agregate naturale grele pt. mortare si betoane cu lianti
minerali, Metode de incercare.
SR EN 932-3-98 Incercari pt. determinarea caracteristicilor generale ale
agregatelor.
STAS 1759-88 Incercari pe betoane. Incercari pe betonul proaspat.
Determinarea densitatii aparente, a lucrabilitatii, a
continutului de agregate fine si a inceputului de priza.
STAS 1275-88 Incercari pe betoane. Incercari pe betonul intarit.
Determinarea rezistentelor mecanice
STAS 1799-88 Constructii de beton, beton armat si beton precomprimat.
Tipul si frecventa verificarilor calitatii materialelor si
executarii lucrarilor de constructii.
C 56-2002 (caiet XXV-5) Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de
constructii si instalatii aferente.
Regulament privind protectia
si igiena muncii in construcţii aprobat cu Ordin MLPTL nr.9/N/15.03.1993
C300/1994 Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata
executarii lucrarilor de construcţii aprobate cu Ordin MLPTL
nr.20/N/11.07.1994.
Legea nr. 319/2006 Legea Securitatii si sanatatii in munca.
HG 1425/2006 Normele generale de aplicare a L 319/2006.
Norme specifice de securitate elaborate de Ministerele muncii si protectiei sociale.
a muncii
P 118/99 MLPTL Normativ de siguranta la foc a constructiilor.
C 300/93 Normativ de prevenire şi stingere a incendiilor pe durata
execuţiei lucrărilor de construcţii aprobat cu Ordin MLPAT
nr.20/ N /11.07.1994.
Legea nr. 307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor – RECTIFICATĂ.
O.M.A.I. nr.163/2007 Norme generale de prevenire si stingere a incendiilor.
Legea nr. 481/2004 privind protecţia civilă – actualizată.
Ordinul MAI nr. 1435/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de avizare şi

Page 4/13
Procedură de execuţie
Executare lucrari din beton si beton armat

autorizare privind securitatea la incendiu şi protecţia civilă.


Ordinul MAI nr. 712/2005 pentru aprobarea Dispoziţiilor generale privind instruirea
salariaţilor în domeniul situaţiilor de urgenţă – actualizat.
Ordinul MAI nr. 1184/2006 pentru aprobarea Normelor privind organizarea şi asigurarea
activităţii de evacuare în situaţii de urgenţă.
Ordinul MAI nr. 1474/2006 pentru aprobarea Regulamentului de planificare, organizare,
pregătire şi desfăşurare a activităţii de prevenire a situaţiilor
de urgenţă Formele, domeniile şi scopurile activităţii de
prevenire Organizarea şi planificarea activităţilor de
prevenire.
Ordinul MAI nr. 163/2007 pentru aprobarea Normelor generale de apărare împotriva
incendiilor.
Ordinul MIRA nr. 210/2007 pentru aprobarea Metodologiei privind identificarea,
evaluarea şi controlul riscurilor de incendiu.
Ordinul MAI nr. 130/2007 pentru aprobarea Metodologiei de elaborare a scenariilor de
securitate la incendiu.
Ordinul MAI nr. 1180/2006 pentru aprobarea Normelor tehnice privind întreţinerea,
repararea, depozitarea şi evidenţa mijloacelor tehnice de
protecţie civilă.

5. PROCEDURA

Realizarea fundaţiilor presupune executarea următoarelor activităţi:


 asigurarea condiţiilor prealabile execuţiei;
 pregătirea suprafeţei de fundare si turnarea betonului de egalizare;
 montarea armaturilor;
 montarea cofrajelor;
 betonarea fundaţiilor;
 protecţia betoanelor turnate in fundaţii;
 verificarea calitatii si receptia lucrarilor executate;

5.1. Condiţii prealabile execuţiei


 Asigurarea frontului de lucru cu documentatia tehnica de executie la ultima revizie in
vigoare, procedura tehnica aprobata pe lucrare.
 Asigurarea cu personal calificat si instruit.
 Existenta datelor de identificare si a certificatelor de calitate ale materialelor.
 Receptia pe santier si depozitarea materialelor in depozite satelit si la punctele de
lucru.
 Asigurarea punctului de lucru cu toate utilitatile necesare (racorduri si instalatii de
energie electrica de forta si lumina, apa, aer comprimat, incalzire, protecţie /răcire
beton).
 Dotarea cu utilaje, unelte, SDV-uri, mijloace de transport si ridicat adecvate si
echipamente de masurare si incercare calibrate.
 Existenta sau amenajarea drumurilor de acces la punctele de lucru.
 Asigurarea punctului de lucru cu mijloace specifice de SSM si SU. Dotarea
personalului executant cu echipamente necesare pentru SSM si SU.
 Verificarea frontului de lucru si existenta certificatelor de calitate emise pentru
confirmarea fazelor anterioare execuţiei.
 Organizarea punctului de lucru pentru desfasurarea eficienta a executiei lucrarilor

Page 5/13
Procedură de execuţie
Executare lucrari din beton si beton armat

conform fazelor tehnologice descrise in Procedura tehnica aplicabila.


 Instruirea personalului executant inainte si pe parcursul executiei lucrarilor privind
continutul prevederilor specifice de SSM si SU, aferente tipului de lucrare, cu
intocmirea PV de instruire pe echipa si a fiselor individuale.
 Se va asigura, dupa caz, personal auxiliar de interventie, calificat, care sa garanteze
buna functionare a utilajelor si instalatiilor utilizate.

5.2. Pregatirea suprafetei de fundare si turnarea betonului de egalizare

Inainte de inceperea lucrărilor pentru executarea corpului fundaţiilor se efectuează


următoarele lucrări pregătitoare:
 se verifica trasarea axelor fundatiilor.a cotelor si a modului de execuţie a
sapaturilor.conform datelor din proiectul de execuţie;
 se verifica natura terenului sub cota de fundare, din punct de vedere al materialelor
utilizate pentru umplutura sau existent si al gradului de compactare fata de cerintele
proiectului si tolerantele admise conform STAS 2914-76 ,se complecteaza PV de
verificare a naturii de fundare.
 se efectuează o proba de laborator la cel puţin 200 mp suprafaţa de săpătura;
 in cazul unor neuniformitati ale terenului de fundare, se executa umpluturi cu pamant,
agregate care se compacteaza mecanic sau manual, succesiv sau cu beton simplu de
clasa Bc 2.0 sau 3.5 (C 4/5);
 se verifica cota de fundare cu aparatura topo (se are in vedere si ultimul strat de 30 cm
al săpăturii, menţinut cat mai aproape de data betonarii);
Rezultatele acestor verificari (inclusiv buletinele de probe si incercari )se consemneaza de
seful punctului de lucru intr-un PV de verificare a cotei de fundare, document ce se avizeaza
de reprezentantul beneficiarului si proiectant (dupa caz). Toate modificarile introduse fata de
proiectul initial (cu dispozitii de santier) privind cerintele pentru terenul de fundare, sunt
consemnate in PV mentionat.
Inainte de turnarea stratului de egalizare din beton, se executa următoarele lucrări:
 se decapeaza manual si se curata ultimul strat de pamant;
 se verifica final cota de fundare, de către personal calificat dotat cu aparatura topo;
 se traseaza de catre personalul topo, in prezenta sefului punctului de lucru, axele
fundatiilor in plan orizontal si pe verticala fata de axele de turnare. Rezultatele se
consemnează intr-un PV de trasare. Abaterea admisibila la trasarea axelor pe
orizontala si pe verticala este de max. 10mm, conform STAS 9824/1-75;
 se delimiteaza prin marcaj zonele de turnare si se asigura toate masurile pentru
dirijarea apelor provenite din precipitaţii pentru a nu se acumula in aceste zone;
 in zonele de turnare se amenajaza accesul pentru autobetoniere si mijloacele necesare
pentru dirijarea sau transportul mecanic si manual al betonului (jgheaburi, macarale
cu bena, tomberoane);
Materialul utilizat pentru stratul de egalizare este beton simplu de clasa Bc 2.0 sau 3.5 (C
4/5). Betonul este livrat de statia de betoane cu certificate de calitate, fiind verificat pe santier
de seful punctului de lucru si numai dupa aceea pus in opera, fara intrerupere, prin turnare.
Inaltimea de cadere libera a betonului nu trebuie sa depaseasca 1.5m. Betonul se
uniformizeaza cu mijloace manuale de catre betonisti intr-un strat de aprox.5 cm grosime, in
zona delimitata prin turnare. Verificarea betonarii se efectueaza de catre seful punctului de
lucru prin examinarea vizuala a uniformitatii stratului, consemnand faza de executie.

Page 6/13
Procedură de execuţie
Executare lucrari din beton si beton armat

5.3. Montarea armaturilor

Materialele utilizate pentru armaturi in fundaţii sunt otelurile pentru armaturi:


 otel beton rotund, neted-OB 37, STAS 438/1 -89;
 otel beton cu profil periodic -PC 52; STAS 438/2-91;
 plase sudate pentru beton armat -STPB, STAS 438/3-89;
 alte materiale utilizate : sarma din otel moale neagra diam. 1.25 mm si distantieri din
mase plastice sau mortar de ciment;
Inainte de montarea armaturilor pe poziţie, se asigura:
 existenta in santier a cantitatilor necesare de otel beton, depozitate separat, pe tipuri si
diametre astfel incat sa se evite corodarea si murdărirea acestora;
 existenta documentelor de calitate (certificate sau declaratii de conformitate,
certificate de calitate) si identificarea prin marcaje (tăbliţe cu nr. lot, şarja) pentru
fiecare balot de otel beton livrat si verificarea conform NE 012 / 2007;
 organizarea si dotarea atelierului de fasonat armaturi, cu toate dispozitivele si
instalatiile necesare pentru fasonat, manipulare si depozitare confecţii, in funcţie de
lungimea si diametrul barelor;
 existenta in ateliere si la punctul de lucru a tuturor detaliilor de executie si a extraselor
de armatura pe tipuri si fundatii;
Fasonarea armaturilor se efectuează in ateliere. Aceasta activitate parcurge mai multe etape:
 curăţirea de impurităţi si rugina a barelor;
 indreptarea colacilor si a barelor indoite, fara deteriorarea profilului. La intinderea cu
troliul, alungirea nu trebuie sa depăşească 1 mm/m;
 tăierea barelor de otel beton, cu ghilotina sau flexul, la dimensiunile din detaliile de
execuţie;
 indoirea barelor de otel beton pe masini sau dispozitive, functie de lungimea si
diametrul barelor, respectand detaliile de execuţie, functie de tipul si forma
fundaţiilor;
 indoirea barelor din PC, pe maşina speciala de fasonat, fara a se admite curbarea
barelor la viteza mare a maşinii;
 la fasonarea ciocurilor si indoirea armaturilor se respecta detaliile de execuţie si
prescripţiile din NE 012 / 2007 Anexa 11.1. toate barele fasonate se leaga si se
livreaza in pachete etichetate, pentru o usoara identificare la punerea in opera.

5.4. Montarea propriu-zisa

Inainte de montarea armaturilor fasonate se curata stratul de egalizare, se verifica si


retraseaza axele fundatiilor si cotele din planul orizontal si vertical (mai ales la fundaţiile
izolate cu creuzet si tip pahar) pentru retragere si trepte. Armaturile se monteaza in pozitia
prevazuta in proiect, impreuna cu agrafe sau distantieri, pentru pastrarea pozitiei initiale in
timpul turnării si asigurarea stratului de acoperire din beton. Pentru patrunderea libera a
betonului si a vibratorului, se tine cont la montaj de crearea unor spatii necesare prin indoirea
partiala a armaturilor la partea superioara ,care se completeaza inainte de ultima etapa de
betonare. Legarea barelor se face de catre fierarii betonisti, obligatoriu la toate incrucisarile
daca latura retelei este mai mare de 30 cm. In celelalte situatii se leaga cate doua randuri de
incrucisari marginale pe tot conturul, iar restul incrucisarilor din 2 in 2 pe ambele sensuri (in
sah). La fundatiile izolate, se recomanda utilizarea pentru talpa fundatiei a unor plase de
sarma sudate, utilizand P 59-86: "Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea si folosirea armării in

Page 7/13
Procedură de execuţie
Executare lucrari din beton si beton armat

plase sudate a elementelor din beton". Praznurile si piesele metalice inglobate se fixeaza prin
puncte de sudura sau cu legaturi de sarma de armatura elementului.

5.5. Verificarea calităţii si recepţia lucrărilor de armare

Tolerantele admise la fasonarea si montarea armaturilor sunt cele din Normativul NE012/
2007. La verificare se tine cont de realizarea geometriei din detaliile de armare, realizarea
repartitiilor innadirilor si distantelor conform proiectelor de executie, tipul si forma fundatiei
descrise in P 10-86: "Normativ pentru proiectarea si executia lucrărilor de fundaţii directe in
construcţii". In cazul in care se constata fisuri la indoirea barelor, seful punctului de lucru
convoaca CTC si reprezentantul beneficiarului pentru soluţionare.
Se interzice fasonarea armaturilor la temperaturi sub -10°C sau utilizând flacăra
oxiacetilenica sau prin procedee electrice.
In cazul fundaţiilor tip pahar se verifica in mod special cotele armaturii la pahar, unde are
loc incastrarea stâlpului. Verificarea armaturii se face prin examinarea vizuala si masuratori
de catre seful punctului de lucru pe fazele de montaj. Pentru confirmarea calitatii armarii,
seful punctului de lucru intocmeste un PV de receptie calitativa pentru lucrari ascunse.

5.6. Montarea cofrajelor

Activităţile legate de cofrarea in vederea betonarii presupune o serie de etape, astfel:


 confecţionarea cofrajelor;
 depozitarea si recepţia cofrajelor;
 pregătirea lucrării;
 montarea cofrajelor;
 verificarea calitatii si receptia lucrarilor de cofrare.

5.6.1. Confectionarea cofrajelor

Cofrajele se pot confectiona din lemn sau produse pe baza de polimeri. Materialele utilizate
in general pentru cofraje la fundaţii, sunt:
 panouri de cofraj cu astereala de scânduri de rasinoase (refolosibile);
 scânduri de rasinoase si lemn rotund;
 cuie pentru construcţii si sarma din otel moale, neagra diametru 2-3 mm;
 agent de decofrare (ex: DECOFROL).
Pentru fundaţii la adâncimi mari se utilizează si panouri metalice cu susţinerile aferente.
Cofrajele se confectioneaza pe santier, in baza unui proiect tehnologic care va cuprinde
detalii pentru fiecare piesa componenta si care trebuie sa raspunda cerintelor documentatiei
tehnice de baza si situatiei reale din teren (ex: pozitia armaturilor deja montate). Pentru
confectionarea cofrajelor este necesara o dotare minima cu maşini, SDV-uri si maşini de
tăiat, geluit, faltuit, rindele, boloboc, echere, şabloane, furtune de nivel, rulete, etc. Pe baza
detaliilor din proiectul tehnologic se confectioneaza tipare sau sabloane care se
preasambleaza pe o platforma plana pentru a verifica gradul de precizie al alinierii panourilor
si al contactului cu elementele de susţinere. Abaterile limita admise la confectionarea
panourilor de cofraj sunt: ±4mm la lungimea panourilor si ± 3mm la latimea panourilor.
Cofrajele utilizate sunt, in general, demontabile, stationare (refolosibile la un anumit numar
de turnari ) si fixe, ce se confectioneaza la locul de montaj, pentru completarea conturului
suprafete plane. Elementele metalice de prindere si legare a cofrajelor (tiranti, ancore,
buloane, piuliţe) se pot confecţiona in atelier sau prin comanda la diversi furnizori.

Page 8/13
Procedură de execuţie
Executare lucrari din beton si beton armat

5.6.2. Depozitarea si recepţia cofrajelor

Manipularea, transportul si depozitarea cofrajelor se va realiza in conditii optime astfel


incat sa se evite deformarea si degradarea lor. La depozitarea cofrajelor se interzice aşezarea
acestora direct pe pamant sau alte materiale. Depozitarea se efectuează pe grinzi din beton
sau profile metalice. Receptia cofrajelor confectionate se efectueaza de catre seful punctului
de lucru si seful echipei de dulgheri urmarind:
 forma, dimensiunile si gradul de finisare;
 etanseitatea ,stabilitatea si rezistenta confectiilor; numerotarea cu ordinea de montaj
(daca este cazul);
Aceasta activitate si concluziile rezultate se inscriu de seful punctului de lucru in PV de
receptie calitativa al cofrajului.

5.6.3. Pregătirea lucrării de montaj

Inainte de montarea cofrajelor, se verifica conditiile legate de suprafata betonata anterior


(beton, egalizare, trepte, socluri, etc. ) si anume:
 gradul de finisare si curatenie;
 cote de nivel si dimensiuni in plan;
 pozitia armaturilor,a benzilor de etansare rost;
 existenta PV de recepţie calitativa pentru armatura, piese inglobate conform
documentaţiei de execuţie.
Proiectul tehnologic de montare a cofrajelor trebuie sa contina precizari privind:
 lucrarile pregatitoare;
 fazele de montaj;
 pozitia rosturilor;
 necesarul de dispozitive ,de cofrare si sustinere, forta de munca , scule si unelte
necesare.

5.6.4. Montarea cofrajelor

Montarea cofrajelor cuprinde in general urmatoarele operatii:


 trasarea pozitiei cofrajelor;
 asamblarea si sustinerea provizorie a panourilor;
 verificarea si corectarea pozitiei panourilor; incheierea, legarea si sprijinirea definitiva
a cofrajelor;
In cazul in care elementele de sustinere ale cofrajelor ce urmeaza a se monta, se reazema
direct pe terenul de fundare, prin proiectul tehnologic si la montaj se va asigura repartizarea
solicitarilor tinand cont de gradul de compactare si posibilitatile de inmuiere, astfel incat sa se
evite producerea tasarilor.
Trasarea pozitiei de montaj a cofrajelor se efectueaza de catre seful echipei de dulgheri sub
coordonarea sefului punctului de lucru si au ca referinta axele principale ale elementului de
constructie (fundatie, stalp, perete) materializand prin borne cheneruite, in locuri vizibile si
accesibile, cotele de montaj in plan orizontal si vertical. Marcajul se face cu vopsea pe
betonul anterior si cu sarma pe conturul fictiv al elementelor, ce reprezinta de fapt pozitia
panourilor de cofraj. Se prind in terenul de fundare sau betonul anterior, pe de o parte si de
alta a conturului elementului, scanduri de trasare pe care sa se monteze panourile de cofraj.

Page 9/13
Procedură de execuţie
Executare lucrari din beton si beton armat

Daca cota de cofrare este mai mare decat latimea panourilor, acest rand devine inferior.
Distanta dintre scandurile de trasare este egala cu grosimea elementului, iar panourile se
aseaza cu fata exact la muchia interioara a scândurilor. Se monteaza apoi primul rand de
panouri cu latura mai mare pe verticala (sau in functie de detaliile proiectului tehnologic),
fixarea la poziţie fiind asigurata cu spraituri provizorii. Solidarizarea panourilor se face cu
cleşti orizontali din rigle de lemn sau metalice. Rigidizarea in ansamblu a cofrajului la poziţia
verticala se realizează cu distantieri si ancore din sarma in dreptul cleştilor sau cu tiranti
filetaţi cu buloane si piuliţe tronconice care indeplinesc si rolul de distantieri. In cazul
fundatiilor cu inaltimi mai mari de 3 m la care se aseaza 2 sau mai multe randuri de panouri,
sustinerea si rigidizarea se realizeaza cu grinzi cu zabrele. Inainte de montare, panourile se
curata si se ung cu agenti de decofrare (ex: DECOFROL) pentru reducerea aderentei intre
beton si cofraj. Este interzisa prinderea sau sustinerea cofrajelor de armaturile elementelor ce
urmeaza a se betona.

5.6.5. Verificarea calitatii si receptia lucrarilor de cofrare

Verificarea montajului cofrajelor este efectuata de şeful punctului de lucru, urmărind


succesiunea fazelor pana la final:
 cotele de montaj in plan orizontal si vertical fata de proiect;
 distanta fata de poziţia armaturilor pentru acoperirea cu beton;
 poziţia corecta a armaturilor si a pieselor inglobate;
 etanşeitatea cofrajului pentru a nu avea pierderi de lapte de ciment la turnare;
 stabilitatea si rezistenta ansamblului .pentru a nu se permite deplasări sau deformări in
timpul turnării;
 abaterile dimensiunilor elementelor cofrajului si ansamblului fata de tolerantele din
NE 012 / 2007.
Toate verificarile si concluziile acestora sunt consemnate de seful punctului de lucru in PV
de receptie calitativa.

5.7. Betonarea

Inainte de turnarea betonului sunt necesare pe langa conditiile prealabile de la pct.5,


urmatoarele verificari si lucrari pregatitoare:
 verificarea cofrajului si a PV de receptie calitativa pentru cofrare;
 verificarea armaturii, a pieselor metalice inglobate (functie de tipul fundatiei) si a PV
de receptie calitativa pentru armare;
 verificarea conditiilor meteo si pregatirea materialelor necesare pentru conditii
nefavorabile (rogojini, prelate, saltele, aeroterme, etc.);
 existenta drumurilor de acces si a platformelor intermediare la locul de turnare;
 existenta mijloacelor de dirijare a betonului (macarale, bene, jgheaburi, tuburi de
turnare, etc.);
 existenta mijloacelor de compactare(vibratoare de tip corespunzator : pentru adancime
,exterior,etc. );
 verificarea finala a cotelor, inainte de turnare;
 verificarea stării terenului de fundare (la fundaţiile din beton simplu turnat direct pe
teren);
Operatiile care se executa cu putin timp inainte de punerea in opera a betonului, sunt:
 decaparea ultimului strat de pamant la fundatiile ce se toarna direct in teren si
reverificarea cotelor;

Page 10/13
Procedură de execuţie
Executare lucrari din beton si beton armat

 curatarea cofrajelor, armaturilor, pieselor inglobate si betonul turnat anterior de toate


impuritatiile (rugina, pojghite de lapte de ciment), prin batere, buciardare, spalare cu
apa, suflare cu aer comprimat,etc.
 cu 2-3 ore inainte de turnare, suprafata betonului turnat anterior si cofrajele, vor fi
udate cu apa, pentru a preveni absorbţia apei din betonul proaspăt. Apa rămasa de la
spalare sau precipitaţii, se indeparteaza.
Betonul utilizat pentru fundaţii este stabilit pe clase in proiectul de execuţie si in
Normativul P10-86. Clasele de beton, respectiv tipul cimentului si aditivii utilizaţi, sunt alese
de proiectant in functie de conditiile mediului de fundare, incarcarile si solicitările
construcţiei. La sosirea betonului pe santier, seful punctului de lucru verifica buletinul de
compozitie emis de statia de betoane, dupa care permite punerea in opera a betonului.
Laboratorul prelevează probele necesare si se completează in condica de betoane, datele
turnări. In functie de cerinte, betonarea incepe numai dupa verificarea si acceptul dat de
reprezentantul beneficiarului. In acest caz seful punctului de lucru emite un PV de receptie
inainte de turnare care va fi semnat de participanţi. In functie de situatia din teren si
dimensiunile fundatiei, turnarea se poate face cu macaraua cu bena, pompa de beton, cu
jgheaburi sau direct din autobetoniera. Inaltimea de cădere libera a betonului nu trebuie sa
depăşească 1.5 m la turnarea cu bena si 1.0 m la turnarea cu pompa. Betonul va fi dirijat la
locul de turnare, nefiind permisa deplasarea lui pe orizontala mai mult de 1.5 m pentru a se
evita fenomenul de segregare. Betonul se toarnă in straturi orizontale, uniforme, ce nu vor
depasi 30cm grosime. Turnarea se efectuează evitând dirijarea jetului de beton direct către
barele de armatura sau piesele inglobate, pentru a preveni deplasarea sau deformarea
acestora. In timpul turnarii se va inglobarea completa a armaturilor, respectand grosimea
stratului de acoperire conform proiect si NE 012/2007.
Betonarea se face continuu pana la cotele prevăzute in proiect. In cazul unui intreruperi de
betonare, reluarea turnării se face numai dupa pregătirea rostului realizat (curăţare, spălare,
etc.).
Compactarea betonului se realizeaza prin:
 vibrare mecanica, cu vibrator de adancime sau de exterior, actionat electric , ales in
functie de lucrabilitatea betonului, dimensiunile fundatiei si densitatea armaturii;
 vibrare manuala, cu maiul, vergele metalice, sipci, in paralel cu ciocanirea
cofrajelor,in situatia in care dimensiunile elementului si desimea armaturii nu permit o
buna vibrare externa;
Durata optima de vibrare intr-un punct, este de 5-30 sec. in functie de lucrabilitatea
betonului si tipul de vibrator. Vibrarea inceteaza in momentul in care suprafata betonului
devine orizontala si usor lucrabila, nu mai apar bule de aer in masa betonului si apare apa sau
lapte de ciment la imbinarea cofrajelor.

5.8.Protejarea betoanelor dupa turnare

Betonul se protejează minim 7 zile dupa turnare prin acoperire cu materiale de protecţie,
stropire periodica cu apa, etc. Acoperirea cu materiale de protectie se realizeaza cu prelate,
rogojini, nisip, numai dupa ce betonul nu mai adera la suprafata acoperita.
Stropirea cu apa incepe dupa 2-12 ore de la turnare, functie de tipul de ciment si
temperatura mediului, dar dupa ce betonul este suficient de intarit pentru a nu fi antrenata
pasta de ciment.
Cand temperatura mediului este sub +5° C, se vor aplica materiale sau pelicule de protecţie.
In cazul precipitaţiilor, suprafeţele de beton proaspăt se acoperă cu prelate sau foi de
polietilena.
La decofrare se tine cont ca partile laterale ale cofrajelor se pot indeparta numai dupa ce

Page 11/13
Procedură de execuţie
Executare lucrari din beton si beton armat

betonul a atins o rezistenta de min. 2.5 N/mm2, astfel incat fetele si muchiile elementelor sa
nu se deterioreze. Termenele minime (in zile) pentru decofrarea fetelor laterale sunt date
functie de tipul cimentului din beton si temperatura mediului, conform NE 012 / 2007.
Laboratorul stabileste valorile rezistentelor la care a ajuns elementul de beton, in vederea
decofrarii, prin incercarile efectuate pe epruvetele de control, conform STAS 1275/88 sau
incercari nedistructive.
Operaţia de decofrare se supraveghează direct de seful punctului de lucru, astfel incat sa se
evite preluarea brusca a incarcarilor de catre elementele ce se decoperteaza, ruperea
muchiilor betonului sau degradarea materialului cofrajelor si susţinerilor;
dupa decofrarea panourilor, sustinerile si esafodajele se curata, se remediaza si se depoziteaza
pentru refolosire.

5.9. Verificarea calitatii si recepţia lucrarilor de betonare

Dupa decofrare, betonul pus in opera se examineaza vizual de seful punctului de lucru
impreuna si reprezentantul beneficiarului, urmarind:
 aspectul betonului (se consemneaza in PV privind aspectul betonului dupa decofrare
(in zonele de neuniformitati, segregari, necompactari, in functie de marimea acestora
se decide repararea lor prin matare cu mortar de ciment). In cazul in care
neuniformitatile nu pot fi acceptate, se deschide raport de neconformitate si se va
convoca proiectantul pentru soluţionare;
 dimensiunile elementului (la fundatiile pahar se verifica amanuntit cotele paharului);
 concluziile analizei calitatii betonului efectuata de laborator conform NE 012 / 2007.
Concluziile verificărilor efectuate si datele din buletinele aferente se consemnează in
condica de betoane si in PV de receptie calitativa confirmat de seful punctului de
lucru, reprezentantul beneficiarului si proiectant (dupa caz);
 operatiunile de turnare beton si decofrare, sunt consemnate de seful punctului de lucru
in condica de betoane.

6. VERIFICAREA CALITATII SI RECEPŢIA LUCRARILOR DE EXECUŢIE A


FUNDATIILOR

Verificarea calitatii lucrarilor se desfasoara pe tot parcursul executiei, urmarind capitolele


de verificari din procedura tehnica aprobata pe lucrare. Verificarea executiei lucrarilor se
efectueaza in baza examinarilor vizuale, a rezultatelor incercarilor efectuate pe faze,
consemnate in PV de receptie calitativa incheiate. Inregistrarile de calitate emise pe parcursul
executiei lucrarilor de fundare (PV de trasare, PV de predare-primire front lucru, PV de
receptie calitativa, buletine de incercare), sunt verificate si confirmate si de catre beneficiar,
conform solicitarilor impuse pe lucrare, a regulamentelor si cerinţelor contractuale.
Reglementarile utilizate pentru verificarea lucrarilor sunt C56-2002, P10-86, NE 012-07 si
celelalte documente de referinta mentionate la pct.4 din procedura.

7. DOCUMENTE CE TREBUIE INTOCMITE


PV de receptie calitativa.
PV de incepere a lucrarilor.
PV de trasare a lucrarilor.
PV de verificare a naturii de fundare.
PV de verificare a cotei de fundare.
PV de verificare al aspectului betonului dupa decofrare si pozitionare goluri.
Condica ptr. evidenta betoanelor turnate.

Page 12/13
Procedură de execuţie
Executare lucrari din beton si beton armat

Borderou ptr. transmiterea probelor de beton.


Determinari pe betonul proaspat.

8. RESPONSABILI

Din partea Antreprenorului


Din partea Inginerului

Page 13/13