Ciuperci patogene la om.

Medicatie antimicotica

Pneumocistis(Pneumocistoza umana)
Pneumonia interstitiala cu celele plasmatice,o boala a copiilor debili din camine,in Europa de
Est,produsa de Pneumocistis
carinii a atras atentia
medicilor,dupa al 2-lea razboi
mondial.Pneumocistis carinii a
fost considerat ulterior o cauza
importanta de pneumonie la
imunodeprimati,ceea ce a
condus la descoperirea si
perfectionarea
chimioprofilaxiei.Din 1980,s-a
observant o crestere dramatica
a incidentei pneumoniei cu
Pneumocistits carinii,denumita
pneumocistoza,la pacientii
AIDS,ceea ce a relevat noi
corelatii clinice si a sporit
interesul pentru cunoasterea
sa.In present,pneumocistoza a
devenit cea mai frecventa parazitoza la pacientii AIDS. Pneumonia cu Pneumocistis carinii se
produ ce la 60-90% dintre pacientii AIDS,fiind o cauza importanta de mortalitate.

Evolutia clinica
Evolutia clinica a infectiei cu Pneumocistis carinii este dependent de terenul persoanei
infectate.Poate evolua asymptomatic la personae imunocompetente sau ca o pneumopatie cu
evolutie grava la imunodeprimati si la alte personae cu risc
Incubatia pneumopatiei este lunga fiind in medie de 60 de zile,cu variatii cuprinse intre 30-100
zile.Debutul este in general insidious.Este characteristic contrastul dintre intensitatea
perturbarilor funcionale si saracia semnelor stetacustice.
Pneumonia interstitiala cu cellule plasmatice se produce la sugarii prematuri,copii debilitati de
6 saptamani-4 luni,in orfelinate si alte colectivitati de copii.Este forma epidemica a infectiei cu
Pneumocistit carinii.Boala incepe insidios,conducand gradat in 10-15 zile la insuficienta
respiratorie acuta.Evolueaza cu anorexie,apirexie,tahipnee,cianoza,bataia aripioarelor nazale,tuse
uscata.
Pneumocistoza la personae imunodeprimate,bolnavi AIDS,evolueaza insidious cu tuse uscata
neproductiva,dispnee,cu durata de saptamani sau luni,conducand la hipoxie,alcaloza respiratorie
si in final la acidoza respiratorie,insuficienta respiratorie.Peroanele supuse terapiei
imunosupresoare dezvolta simptomatologia la sfarsitul terapiei,evoluand atipic 1-2 saptamani.
Pneumocistoza trebuie suspectata la pacientii AIDS si la toate persoanele
imnunocompromise,care prezinta simptomatologie respiratorie si modificari radiologice
necaracteristice.
Netratata,pneumonia intersititara cu cellule plasmatice a re o mortalitate de 50%,iar
pneumocistoza la persoanele imunocompromise,pacientii AIDS este letala in 100% din cazuri.

Tratament
Se indica un tratament
medicamentos

cu:Bactrim(Cotimoxazol:Trimetoprim+Solfametoxazol),Pentamidina(Lomidina),Fansidar(Pirime
tamina+Sulfadoxina),Malocid-Adiazina(Pirimetamina+Sulfadiazina)
Se prefera Bactrimul,datorita spectrului larg antibacterian si a tolerantei
satisfacatoare.Pentamidina are o toxicitate crescuta medulara,hepatica,metabolica.Se recomanda
utilizarea Pentamidinei sub forma de aerosoli,timp de 14 zile,la pacientii cu pneumocistoza
usoara.
La pacientii non-AIDS este necesara o terapie cu durata de 14 zile,obtinandu-se ameliorarea
starii clinice in 4-5 zile,iar la pacienti AIDS este necesara o terapie de 21 zile.Un impediment
major al terapiei pneumocistozei la pacientii AIDS consta in faptul ca medicatia folosita este
greu tolerate,de majoritatea bolnavilor,ceea ce determina intreruperea tratamentului.
Aplicarea terapiei permite vindecarea in 70-80% din cazuri,inclusiv la pacientii AIDS.Infectia cu
Pneumocistis carinii nu este insotita de instalarea unei imunitati durabile protectoare,pacientii
fiind expusi riscului de recadere a bolii,cat timp exista conditii predispozante sau
imunosupresive.Pacientii AIDS,in contrast cu alti pacienti imunocmpromisi,au o rata mult
crescuta de recrudescenta a pneumocistozei(50%),neinfluentata de terapia anti-HIV.Nu se stie
précis daca este vorba de recaderi,datorate persistentei parazitilor la nivel alveolar sau de
reinfectii.Studiile effectuate au evidentiat Pneumocistis carinii in lavaj alveolar,la peste 50%
dintre pacientii AIDS.Unii pacienti au mai multe episoade de pneumocistoza si se pare ca
recaderile sunt mai greu de tratat decat episodul initial.Persoanele tratate,care supravietuiesc
dupa mai multe episoade de pneumocistoza,pot ramane cu perturbari functionale
reziduale,fibroza pulmonara(demonstrata doar la adulti,nu si la copii).
Criptococcus (Criptococoza)

Criptococoza este intalnita in special,la personae cu

imunodepresie sau hemopatii severe.Se observa in
present o crestere severa a incidentei acestei
micoze,legata de extinderea infectiei HIV.
Incidenta criptococozei este crescuta la persoanele
imunocompromise:personae cu limforeticuloze
maligne(in special boala Hodgkins),cu
sarcoidoze,diabet zaharat,personae supuse terapiei
corticosteroidice,imunosupresoare(pentru transplant
de organ) si bolnavi AIDS.
In present,s-a produs o crestere semnificativa a
criptococozei in asociere cu AIDS,fiind considerate a 4-a cauza de infectie oportunista la acesti
pacienti(dupa infectia produsa de Pneumocistis carinii,Citomegalovirus,Mycobacterii).
Criptococoza poate fi intalnita si la personae sanatoase,dar se pare ca exista o predispozitie
genetica pentru criptococoza.

Evolutie clinica
Criptococoza cerebrala evolueaza ca meningoencefalita subacuta sau cronica,letala sau
sechelara,in special la personae imunodeprimate.
Debutul criptococozei cerebrale este in general insidious,desi uneori poate fi acut,la persoanele
supuse unei terapii imunosupresoare sau cortizonice.In periaoda de stare,pacientii sunt afebrile
sau prezinta crosete febrile putin elevate.Simptomatologia nervoasa poate fi usoara si
nespecifica,evoluand cu iritabilitate,somnolenta,cefalee.
Evolutia meningoencefalitei criptococice este subacuta sau cronica,in fazele tardive putandu-se
instala leziuni focale motorii,senzoriale,dementa,hidrocefallus.
Rata de mortalitate a meningitelor criptococice este de 20-30%,iar dintre cei vindecati 40%
raman cu sechele neurologice:pierderea vederii,paralizii de nervi cranieni,deficit
motorii,scaderea capacitatii mintale cu evolutie spre dementa sau hidrocefalus.
La pacientii imunodeprimati,criptococoza cerebrala are o mortalitate de 55%,iar la pacientii
AIDS criptococoza este rar eradicate
complet,conducand la recaderi ceea ce necesita o
terapie de intretinere pentru toata viata
bolnavului.

Tratament
Criptococoza pulmonara la persoanele normal
nu necesita terapie, fiautolimitanta. Terapia
antifungica este necesara la pacienti
imunocompromisi,datorita riscului crescut de
diseminare a infectiei.
Criptococoza cerebrala si alte forme ale criptococozei necesita terapie antifungica cu:
 -Amfotericina B(Fungizone),administrat intravenous,timp de 10 saptamani,asociat
eventual cu Ancotil(5-Fluoro-Citozina),administrat per os(asociere sinergica care permite
reducerea dozei Fungizonului)
 -Fluconazole(Trifulcan)este utilizat exclusive la pacienti AIDS.Se administreaza per
os,putand fi active atat la terapia initiala,cat si in cea de intratinere,pentru prevenirea
recaderilor.

Aspergilius (Aspergiloza)
Aspergiloza bronhopulmonara poate evolua sub 3 forme clinice:
 Aspergilom
 Aspergiloza pulmonara alergica
 Aspergiloza pulmonara invaziva

Evolutie clinica
Uneori aspergilomul este asymptomatic,fiind
descoperit ocazional printr-un examen
radiologic,sub forma unei opacitati rotunde,intr-o
cavitate cu margini fine(adesea,in portiunea
superioara a acesteia exista o zona opaca
radiotransparenta).
Alteori aspergilomul evolueaza clinic manifest
:tuse , expectoratie ,astenie ,febra, hemoptizii
(semnalate in 60% din cazuri).Aspergilomul
prezinta urmatoarele posibilitati evolutive:
 Calcifierea masei fungice,in 7-10% din cazuri.Stabilizarea clinica si radiologica a
aspergiloameleor isolate,in 25% din cazuri.
 Aparitia complicatiilor:
 Hemoptizii recidivante,abundente
 Suprainfectii:abces pulmonar,supuratii bronhoalveolare acute sau
cornice,cu evolutie spre insuficienta respiratorie progresiva
 Fistule:deschiderea in pleura,rar fiind posibila diseminarea de la
niveleul pleurei la vertebrelor toracice
 Diseminarea ciupercii in plin parenchim pulmonar,producand aspergiloza
pulmonara difuza la personae debilitate sau cu imunodeficienta
 Suprainfectia cu Aspergilius a bronhopatiilor cronice obstructe agraveaza uneori
dramatic evolutia bolii.
Tratament
1.Excizia chirurgicala in formele localizate(aspergilom aspergiloza sinusala,otica,cerebrala)
2.Tratament medicamentos cu:
Fungizone(Amfotericina B)
Itraconazol(Sporanox)
In aspergiloza bronhopulmonara se indica Fungizone(Amfotericina B) sub forma de aerosoli.
In aspergiloza generalizata si aspergiloza viscerala sunt necesare perfuzii cu
Fungizone(Amfotericina B),asociat cu Itraconazol.

Blastocystis (Blastocistoza)
Desi Blastocystis hominis
poate fi detectat in
materiile fecale la
aproximativ 25% dintre
persoanele
testate,semnificatia sa
patogena este
controversata.Studii
recente sugereaza existent
de tulpini virulente si
avirulente de
Blastocystis ,ceea ce ar
explica controversele
existente privind
semnificatia patogena a
izolatelor clinice.In
fracmentele biopsice
intestinale prelevate de la
persoanele infectate cu
Blastocystis hominis,s-a evidentiat un process inflamator,dar nu si penetrarea parazitului in
epiteliul intestinal.
Incriminarea Blastocystis hominis ca agent etiologic al enterocolitelor nu este posibila ,decat
dupa excluderea altei etiologii bacteriene ,parazitale sau virale.

Evolutie clinica
Ocazional,infectia cu blastocistis poate produce enterite apoase ,cu pierderea a 2-3 litrii pe
zi,precum si colite persistente,cu scaune mucosae,in care se pot detecta leucocite si hematii.
Diareea poate fi prelungita,cu o durata mai mare de o luna si ,la un numar mic de pacienti,poate
fi insotita de greturi ,varsaturi,dureri abdominale,anorexie,astenie si febra.La unii pacienti s-a
detectat o eozinofilie sanguina si prezenta eozinofilelor in materiile fecale.
Tratament
Terapia cu Metronidazol pare a fi eficineta,iar in studiile experimentale s-au dovedit
eficiente,inhiband dezvoltarea parazitului in vitro,Emetina,Metronidazolul,Furazolidonul.