Sunteți pe pagina 1din 11

Curs: Managementul informaţiilor

Modul: Managementul informaţiilor


Unitate: Informaţiile şi importanţa lor

Despre conceptul de informaţie

Identificarea conceptului şi a importanţei procesului de management al


informaţiilor nu se poate face fără a explica în prealabil noţiunea de
informaţie. Prin urmare, întrebarea care se pune de la bun început
este: Ce este informaţia? Ce putem considera drept informaţie? Înainte
de a răspunde la această întrebare, vom indica etimologia, respectiv
originea cuvântului informaţie. Cuvântul informaţie provine de la
cuvântul latin informare, care înseamnă a da o formă, acţiunea de a
contura sau de pune pe cineva la curent cu o situaţie.

Informaţia se poate defini în mai multe moduri, în funcție de


perspectiva din care examinăm noţiunea. Una dintre posibilele definiţii
ale informaţiei este mențiunea antropologului, sociologului și
lingvistului englez Gregory Bateson (1904- 1989) este că informația
este diferența care face diferența (difference which makes a
difference). De exemplu, o companie care a ajuns în posesia
informației că pe viitor, va avea loc o creștere a clienților care vor
folosi cataloage online din care vor cumpara produse pe care le vor
achita tot online. Această companie oferă clientilor săi, pe lângă modul
standard în care își comercializează produsele și posibilitatea de a face
cumpărături online. Pe de altă parte, concurența, care nu deține
această informație și care își desfășoară încă activitatea doar în modul
clasic, poate să pierdă clienți, ceea ce va avea un impact negativ
asupra afacerilor sale.

O astfel de înţelegere filozofică a noţiunii de informaţie poate fi


prezentată în sens figurat prin următorul exemplu: dacă pe o foaie de
hârtie desenăm cu un marker de culoare roşie un cerc, conform acestei
definiţii a noţiunii de informaţie, diferenţa dintre culoarea hârtiei şi cea
a cercului desenat reprezintă o informaţie. Această înţelegere a
noţiunii de informaţie se bazează pe faptul că sistemul uman de
percepție observă doar diferenţele dintre aparența şi starea unor
diferite sisteme. De asemenea, bazată pe o astfel de înţelegere, este şi
definiţia conform căreia informaţia reprezintă cunoştinţele despre
starea unui singur sistem. Raportul meteorologic pe care îl auzim la TV
sau radio, reprezintă pentru noi cunoştinţe despre starea unui singur
sistem şi, conform unei astfel de definiţii, reprezintă o informaţie.

© Copyright Link group 1 / 11


Curs: Managementul informaţiilor
Modul: Managementul informaţiilor
Unitate: Informaţiile şi importanţa lor

Informaţia reprezintă baza oricărei decizii raţionale. Este elementul


care reduce riscul şi incertitudinea viitoarelor acţiuni. Când solicităm
un credit de la bancă, această instituţie utilizează toate mecanismele
disponibile pentru a strânge cât mai multe informaţii despre noi. De
ce? Pentru a reduce la maxim riscul şi pentru a prevedea viitorul nostru
comportament - dacă ne vom plăti la timp ratele sau nu. Banca adună
informaţii despre noi prin conversaţie, prin documentaţia pe care
trebuie să o depunem şi prin utilizarea unei surse de informaţii foarte
interesantă, biroul de credit. Această instituţie are în baza sa de date
informaţii referitoare la comportamentul nostru în trecut şi informaţii
despre (in)disciplina noastră financiară, ceea ce permite băncii căreia i-
am solicitat creditul, să ne prezică comportamentului viitor, reducând
astfel riscul de investire a banilor. Prin urmare, informaţiile din diferite
surse asigură băncii luarea unei decizii raţionale.

Odată cu noţiunea de informaţie, este util să indicăm şi relaţia care


există între informaţie, pe de o parte, şi între mesaj, pe de altă parte.
Adică, un mesaj poate, dar nu este obligatoriu, să conţină o informaţie.
Mesajul care ne spune că după aruncare, mingea a căzut pe pământ,
nu conţine nicio informaţie, fiindcă rezultatul unui astfel de eveniment
este previzibil şi, de altfel, singurul posibil. Totuşi, mesajul care ne
spune că, după ce a fost aruncată, mingea a spart o fereastră, poartă o
anumită cantitate de informaţie, respectiv o nouă informaţie în
legătură cu un eveniment neașteptat.

Fiecare informaţie are o valoare care poate fi definită pur şi simplu ca


diferenţa dintre utilitatea pe care o oferă şi costurile legate de crearea
şi obținerea ei. Valoarea exactă a unei informaţii este dificil de calculat,
însă este interesant să menţionăm încercările de a determina
matematic valoarea unei informaţii. În acest sens, mai jos vă
prezentăm formula de determinare a valorii unei informaţii, inventată
de creatorul Ethernetului, Robert Metcalfe:

VI = NU2 * NDA

Unde:

VI – valoarea informaţiei

© Copyright Link group 2 / 11


Curs: Managementul informaţiilor
Modul: Managementul informaţiilor
Unitate: Informaţiile şi importanţa lor

NU – numărul de utilizatori ai informaţiei

NDA – numărul domeniilor de afaceri în care se utilizează


informaţia

Conform acestei formule, valoarea informaţiei se defineşte ca produsul


numărului de utilizatori la pătrat şi al numărului de domenii de afaceri
în care se utilizează informaţia. Astfel, dacă 7 persoane din domeniul
de vânzări, de exemplu, utilizează informaţia despre caracteristicile
unui produs, pe baza formulei sus-menţionate, VI = (7*7) * 1 = 49.
Dacă aceeaşi informaţie este utilizată de încă 3 utilizatori din domeniul
de planificare şi de un utilizator din sectorul de procesare a datelor,
rezultă VI = (11*11) * 3 = 363. Prin urmare, odată cu creşterea
numărului de utilizatori ai informaţiei şi cu creşterea numărului de
sectoare de afaceri în care se aplică, creşte şi valoarea informaţiei. În
exemplul nostru, valoarea informaţiei a crescut cu 741%. Acest
exemplu are în acelaşi timp și scopul de a indica importanţa
comunicării, respectiv importanţa schimbului de informaţii, deoarece,
după cum am văzut din exemplu, în acest caz, valoarea informaţiei
creşte exponenţial.

Elementele informaţiei

Elementele de bază ale informaţiei sunt:

1. Relevanţa - informaţia poate fi considerată relevantă numai


atunci când se foloseşte pentru a lua decizii. Pentru a lua o
decizie corectă, trebuie să aveţi informaţiile corecte. Dacă nu
luaţi decizia pe baza informațiilor pe care le dețineți, nu aveți
nevoie de ele. Dacă, pentru a lua decizia, aveţi nevoie de
informaţii suplimentare, înseamnă că informaţia originală nu a
fost una relevantă. În afară de aceasta, decizia de a nu efectua

© Copyright Link group 3 / 11


Curs: Managementul informaţiilor
Modul: Managementul informaţiilor
Unitate: Informaţiile şi importanţa lor

o acţiune se poate considera, de asemenea, o decizie, ceea ce


înseamnă că a fost luată pe baza unor informaţii relevante. De
exemplu, vreţi să cumpăraţi o carte online. Pe câteva dintre
site-urile relevante obţineţi informaţia conform căreia cartea pe
care vreţi să o cumpăraţi este prea scumpă pentru dvs. Luaţi
decizia să nu o cumpărați, respectiv decideţi să nu acţionaţi.
Informaţia despre preţul cărţii a fost relevantă. În ceea ce
privește relevanţa informaţiilor, trebuie să menționăm încă
două elemente importante ale informaţiei. Acestea sunt
caracterul complet şi simplitatea, care se află într-o relaţie
directă cu acest element al informaţiei. Faptul că o informaţie
este relevantă, nu înseamnă că trebuie să fie și completă, şi în
formatul corespunzător, respectiv aceasta nu înseamnă că
informaţia este clară şi simplă. În exemplul despre cumpărarea
unei cărţi online, aceasta înseamnă că poate într-o librărie
online există aceeaşi carte second-hand la un preţ mai mic,
ceea ce înseamnă că informaţia pe baza căreia aţi luat decizia
să nu cumpăraţi cartea a fost relevantă, dar nu și completă.
Preţul cărţii poate fi exprimat într-o valută, ceea ce înseamnă
că trebuie să aveţi cunoştinţe suplimentare pentru a exprima
preţul cărţii în moneda țării dvs. Astfel, informaţia despre preţul
cărţii nu a fost exprimată într-un format clar.

2. Oportunitatea - informaţia este necesară în momentul în care


trebuie luată o decizie. Numai o informaţie oportună asigură
luarea unei decizii adecvate. Cercetările au demonstrat că
viteza de colectare şi de transmitere a informaţiilor de afaceri
este în corelaţie cu poziţia în ierarhia organizațională a
persoanei care are nevoie de informaţia respectivă. Având în
vedere faptul că, de regulă, managementul de top ia deciziile
strategice ale afacerilor unei organizaţii pe o perioadă mai
lungă, pe baza informaţiilor strânse în aceeaşi perioadă, se
ajunge la concluzia că natura informaţiilor respective nu este
de obicei urgentă. Este informaţia despre următoarea livrare a
mărfii în magazinele de electrocasnice mai importantă, pentru

© Copyright Link group 4 / 11


Curs: Managementul informaţiilor
Modul: Managementul informaţiilor
Unitate: Informaţiile şi importanţa lor

luarea deciziei adecvate, pentru directorul companiei sau


pentru un vânzător care se confruntă cu un client nerăbdător
care vrea să ştie când va ajunge în magazin televizorul plasmă
pe care vrea să-l cumpere? Concluzia la care putem ajunge
este că, în funcţie de termenul limită până când trebuie luată
decizia, depinde şi viteza cu care vor fi colectate şi transmise
informaţiile relevante persoanei care decide. Prin aceasta ne
asigurăm că informaţiile pe care se bazează luarea deciziei
sunt actuale şi predate într-un timp util.

3. Acuratețea - informaţia trebuie să fie îndeajuns de precisă


încât să asigure luarea unei decizii adecvate. O exactitate
absolută a informaţiilor este imposibilă, în special când luăm
decizii bazate pe previziuni (vânzări, profit, cote de piaţă). Chiar
şi informaţiile bazate pe fapte aparent simple şi uşor de
verificat nu sunt absolut corecte. Care este distanţa din centrul
Timişoarei până în centrul Bucureştiului? Răspunsul la această
întrebare, respectiv informaţia despre distanţa exactă între
aceste două oraşe va fi diferită în funcţie de modul în care
măsurăm această distanţă (kilometrajul la maşină, GPS, harta
geografică) şi bineînţeles de metoda de călătorie. A doua
problemă importantă în legătură cu răspunsul corect la această
întrebare este legată de localizarea centrului oraşului. Unde
este exact centrul Bucureştiului şi unde centrul Timişoarei? Prin
urmare, nevoia de acuratețe şi precizie a informaţiilor depinde
de tipul de decizie pe care îl luăm. În exemplul precedent,
informaţia că distanţa rutieră dintre cele două oraşe este de
538 km, conform kilometrajului de la maşină, este însă destul
de exactă dacă pe baza ei trebuie să luăm decizia despre
cantitatea de combustibil necesară pentru a alimenta
rezervorul maşinii, având bineînțeles în vedere şi consumul de
combustibil al maşinii.

© Copyright Link group 5 / 11


Curs: Managementul informaţiilor
Modul: Managementul informaţiilor
Unitate: Informaţiile şi importanţa lor

Cantitatea de informaţii

Cunoştinţele umane cresc în mod constant. În paralel creşte şi


cantitatea de informaţii disponibile. Faptul că o ediţie săptămânală a
unui cotidian publică mai multe informaţii decât putea colecta un om
din secolul al XVI-lea într-o viață, înseamnă că suntem inundați de o
mare de informaţii şi că, pentru fiecare dintre noi, adevărata provocare
este să le deosebim pe cele relevante şi adevărate de cele care au
scopul să ne provoace confuzii.

Întrebarea care se pune în legătură cu cantitatea de informaţii care ne


înconjoară astăzi este: De ce crește constant cantitatea de informaţii?
Singurul răspuns logic este că avansarea şi progresul tehnologic a
provocat o explozie de informaţii disponibile. Suntem martorii faptului
că, în ultimele câteva decenii, tehnologia s-a dezvoltat mai repede
decât oricând în istoria omenirii.

Dacă analizăm dezvoltarea tehnologiei de-a lungul istoriei, aceasta ne-


a oferit posibilitatea de a înregistra, reproduce şi transmite cantităţi
crescânde de informaţii, lucru ce a atins o culme în timpurile
contemporane sau în aşa-numita eră a informaticii, când s-a ajuns la
definiția că un om bogat este cel care posedă informaţia corectă la
momentul potrivit. Și-ar fi creat oare Microsoft o asemenea reputaţie şi
cotă pe piaţa software dacă nu ar fi avut la momentul potrivit, pe baza
cercetărilor realizate pe piaţă, informaţia corectă despre nevoile
utilizatorilor?

Invenția calculatoarelor a dus la o explozie a informaţiilor disponibile,


deoarece acestea asigură generarea, colectarea şi păstrarea cantităţii
crescânde de informaţii. Data în sine nu reprezintă o informaţie până
când nu este procesată şi interpretată în mod adecvat. Creşterea
cantității de informaţii care pot fi sintetizate pe baza datelor disponibile
este un rezultat direct al dezvoltării tehnologiei infomațiilor. În afară de
aceasta, apariţia şi dezvoltarea tehnologiei informaţionale creşte şi
posibilitatea de accesare a informaţiilor. Internetul, ca un mediu global,
bazat pe tehnologiile informaţionale, asigură accesul la o adevărată
comoară de informaţii în formă digitală, din orice locaţie din lume. Din
ce în ce mai multe informaţii devin disponibile în formă digitală, în

© Copyright Link group 6 / 11


Curs: Managementul informaţiilor
Modul: Managementul informaţiilor
Unitate: Informaţiile şi importanţa lor

diferite formate (text, imagini, sunet), ceea ce facilitează transferul lor


în orice moment, fără pierderea calităţii originale.

În contextul cantităţii de informaţii care ne înconjoară, vom menţiona


câteva rezultate ale cercetărilor, care demonstrează că de-a lungul
unei zile o persoană obișnuită primește între 2500 - 3000 de mesaje
publicitare din diferite medii (radio, TV, ziare, Internet, billboard-uri...).
Dacă înmulţim acest număr de mesaje publicitare cu numărul de zile
ale anului şi cu o medie de viaţă de 70 de ani, ajungem la incredibila
dată care ne spune că în timpul vieţii sale un om primeşte în jur de
64.000.000 de mesaje publicitare. Bineînţeles, acestea sunt doar
mesajele comerciale, iar toate celelalte informaţii precum ştirile,
informaţiile referitoare la locul de muncă, la sănătate, educaţie,
călătorii etc., constituie o masă enormă de informaţii suplimentare pe
care le înregistrăm, selectăm şi procesăm zilnic.

Încă o cercetare interesantă realizată în SUA, Canada şi Marea Britanie


arată că un om de afaceri obișnuit din aceste ţări, face zilnic un schimb
(primeşte sau trimite) de aproximativ 190 de informaţii cu colegii şi
colaboratorii săi din alte companii. Dacă înmulţim acest număr de
informații cu numărul zilelor din an şi cu numărul angajaţilor dintr-o
companie (de exemplu, 100), obținem informaţia că 6.935.000 de
informaţii circulă anual în întreaga companie. Majoritatea acestor
informaţii are o importanţă esenţială pentru luarea unor decizii de
afaceri adecvate, însă din cauza suprasaturației și a unui management
inadecvat al informaţiilor, acestea nu ajung în locul potrivit, la
momentul potrivit şi la persoana potrivită în ierarhia companiei.

Având în vedere faptele sus-menționate, nevoia de un management


adecvat al informaţiilor devine logică și "sine qua non" (indispensabilă)
în viața de zi cu zi a oamenilor şi a afacerilor moderne.

Managementul informaţiilor (Information Management) este un proces


complex pe care îl putem analiza ca management individual al
informaţiilor, pe de o parte, și ca management corporativ al
informaţiilor, pe de altă parte. În lecţiile care urmează vom aborda
probleme legate de managementul informaţiilor la nivel de individ şi la
nivel de corporație.

© Copyright Link group 7 / 11


Curs: Managementul informaţiilor
Modul: Managementul informaţiilor
Unitate: Informaţiile şi importanţa lor

© Copyright Link group 8 / 11


Curs: Managementul informaţiilor
Modul: Managementul informaţiilor
Unitate: Informaţiile şi importanţa lor

UINF_01 - Managementul informaţiilor


1. Cuvântul informaţie îşi are originea în cuvântul latin
„informare” care înseamnă:
a) dragoste de înţelepciune
b) managementul cunoştinţelor
c) a da formă, a contura, a pune pe cineva la curent cu o
situaţie
d) înţelegere, opinie
2. Una dintre problemele de bază cu care se confruntă oamenii
în ziua de astăzi a aşa-numitei ere informaționale este:
a) lipsa de informaţii
b) lipsa unei tehnologii capabile să proceseze datele
disponibile
c) exces de informaţii dintre care este greu să le identificăm
pe cele relevante
d) toate variantele de răspuns sunt corecte
3. Care este relaţia dintre informaţie şi mesaj?
a) mesajul poate, dar nu este obligatoriu, să conţină o
informaţie
b) mesajul conţine obligatoriu o informaţie
c) mesajul nu conţine niciodată o informaţie
d) mesajul este un sinonim pentru informaţie
4. Dacă cinci persoane din domeniul finanţelor şi trei persoane
din domeniul marketingului utilizează aceeaşi informaţie,
putem spune că valoarea informaţiei, după formula lui Robert
Metcalfe, este:
a) 15
b) 30
c) 128
d) 16
5. Glisaţi răspunsul corect în câmpul gol:
Răspunsuri oferite: a realiza profit, a pune în aplicare
legislaţia, a lua decizii, a gestiona o organizaţie

Informaţia poate fi considerată relevantă numai dacă se


utilizează pentru

© Copyright Link group 9 / 11


Curs: Managementul informaţiilor
Modul: Managementul informaţiilor
Unitate: Informaţiile şi importanţa lor

________ .
6. Explozia de informaţii disponibile în condiţiile contemporane
este consecinţa:
a) procesului de globalizare
b) dezvoltării tehnologiei
c) democratizării societăţilor din întreaga lume
d) dezvoltării capacităților cognitive ale oamenilor
7. Conform cercetărilor, un om obișnuit primeşte zilnic în jur
de:
a) 100 -150 de mesaje publicitare
b) 10.000 - 12.000 de mesaje publicitare
c) 2.500 - 3.000 de mesaje publicitare
d) niciunul din răspunsurile enumerate nu este corect

© Copyright Link group 10 / 11


Curs: Managementul informaţiilor
Modul: Managementul informaţiilor
Unitate: Informaţiile şi importanţa lor

1. Cuvântul informaţie îşi are originea în cuvântul latin


„informare” care înseamnă:
c
2. Una dintre problemele de bază cu care se confruntă oamenii
în ziua de astăzi a aşa-numitei ere informaționale este:
c
3. Care este relaţia dintre informaţie şi mesaj?
a
4. Dacă cinci persoane din domeniul finanţelor şi trei persoane
din domeniul marketingului utilizează aceeaşi informaţie,
putem spune că valoarea informaţiei, după formula lui Robert
Metcalfe, este:
c
5. Glisaţi răspunsul corect în câmpul gol:
a lua decizii
6. Explozia de informaţii disponibile în condiţiile contemporane
este consecinţa:
b
7. Conform cercetărilor, un om obișnuit primeşte zilnic în jur
de:
c

© Copyright Link group 11 / 11

Powered by TCPDF (www.tcpdf.org)

S-ar putea să vă placă și